Îmbunătățirea și promovarea cunoștințelorcu privire la rolul internetului

în traficul de ființe umane

Raport național - ROMÂNIA

ISEC 2013 Granturi pentru acțiuni (HOME\2013\ISEC\AG\THB)

\ 24 luni (02.11.2014 - 01.11.2016)www.surfandsound.eu

Cu sprijinul financiar al Programului Prevenirea și Combaterea InfracționalitățiiComisia Europeană – DG Migrație și Afaceri Interne

Autori:Bianca Toma

Alexandra ToderițaAlexandru Damian

București, 2017

ISBN 978-973-0-23983-6

Cuprins

Introducere ....................................................................................................................... 2

Proiectul ........................................................................................................................... 4

Metodologie ...................................................................................................................... 5

Rezumat executiv ............................................................................................................. 7

Rezultate ........................................................................................................................... 9

Etapele introducerii ilegale de persoane ...................................................................... 10

Recrutarea ................................................................................................................... 12

Transportul .................................................................................................................. 14

Etapele traficului de persoane ...................................................................................... 16

Recrutarea ................................................................................................................... 16

Exploatarea sexuală ................................................................................................... 19

Exploatarea prin muncă ............................................................................................. 26

Transportul .................................................................................................................. 28

Exploatarea..................................................................................................................... 29

Exploatarea sexuală ................................................................................................... 29

Exploatarea prin muncă ............................................................................................. 30

3

Introducere

În ultimii ani, după acceptarea sa ca stat membru al Uniunii Europene, România a fost una dintre principalele țări de origine a victimelor traficului de persoane, atât în scopul exploatării prin muncă, cât și în scopul exploatării sexuale. Rapoartele naționale au confirmat faptul că românii reprezintă o bună parte a victimelor traficului de persoane în scopuri de exploatare în muncă sau sexuală, iar copiii reprezintă una dintre categoriile vulnerabile cele mai expuse- cerșetorie sau infracționalitate forțată.

Numărul total de victime identificate în România între 2011 și 2015 a fost de 4.622, dintre care 54% au fost traficate în scopul exploatării sexuale, 34% exploatate prin muncă și 6% au fost victime ale cerșetoriei forțate.

Țările în care victimele traficului de persoane din România au ajuns sunt în special Italia, Spania, Germania, Franța, Grecia, Polonia și Regatul Unit. Semnale îngrijorătoare vin însă și dinspre documentarea fenomenului la nivel național, cu un avertisment serios în privința minorilor și copiilor. “Amploarea traficului intern, adică în interiorul României, a fost în creștere, 35% dintre victimele identificate fiind traficate intern în perioada 2011-2014. Cât privește victimele copii, procentul celor traficați intern a fost chiar și mai mare (78%)”.

Ca țară de destinație, în România nu ajung decât un număr limitat de victime ale traficului din afară, inclusiv victime ale exportului în scopuri sexuale din Republica Moldova și din Polonia. Cel mai adesea, victimele traficului în scopuri de exploatare în muncă vin în România din Bangladesh, China, Filipine și Serbia.

Cu aproximativ 1000 de victime identificate la nivel intern și aproape de cinci ori mai multe identificate în țările de destinație, România încă mai are probleme legate de identificarea, combaterea și prevenirea fenomenului de trafic de ființe umane.

Evoluția tehnologiilor și accesul la internet au fost descrise ca factori noi care au facilitat activitatea traficanților, deoarece tot mai multe date și evaluări au transmis semnale și avertismente cu privire la rolul pe care anumite rețele sociale, site-uri de internet și aplicații de media sociale l-ar putea juca în recrutarea victimelor traficului de ființe umane.

Cât despre rolul internetului în acest tip de crimă organizată, principalele site-uri folosite de traficanți pentru recrutarea și transportul victimelor/ clienților sunt în continuare cele de mică publicitate, rubrica oferte de locuri de muncă. Aceste constatări corespund cu

1

2

3

4

1

2

3

4

4

h�ps://www.state.gov/j/�p/rls/�prpt/2016/Raportul Departamentului de Stat American cu privire la monitorizarea și combaterea traficului de persoane, disponibil la

Organismul Consiliului Europei pe tema traficului de ființe umane, GRETA invită România să își intensifice eforturile de prevenire a traficului de copii, Raportul publicat la 30 septembrie 2016 este disponibil la h�ps://rm.coe.int/

traficului de copii, Raportul publicat la 30 septembrie 2016 este disponibil la , pagina 7h�ps://rm.coe.int/Organismul Consiliului Europei pe tema traficului de ființe umane, GRETA invită România să își intensifice eforturile de prevenire a

h�ps://www.state.gov/j/�p/rls/�prpt/2016/

Raportul Departamentului de Stat American cu privire la monitorizarea și combaterea traficului de persoane, disponibil la

cele din rapoartele Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care a identificat faptul că în ultimii ani anunțurile de locuri de muncă au reprezentat forma de recrutare cea mai folosită de traficanți în România. Conform aceleiași agenții, 66% din victimele traficului sunt femei, iar 31% sunt minore, 46% provin din mediul urban și 54% din mediul rural, 48% dintre ele au terminat gimnaziul, iar 23% au absolvit liceul. Raportul ANITP din 2015 arată că 20% dintre victimele traficului de persoane sunt exploatate prin muncă forțată. Cele mai multe dintre ele sunt exploatate în domenii precum agricultura sau construcțiile.

La nivel regional, Bulgaria și România se numără printre principalele state de proveniență a victimelor traficului din Uniunea Europeană.

”La capitolul victime confirmate ca fiind cetățeni UE, primele cinci state sunt Bulgaria, România, Țările de Jos, Ungaria și Polonia. În cei trei ani în UE s-au înregistrat de două ori mai multe victime de cetățenie română decât bulgară (6101 față de 3043), dar populația României (20,2 milioane în 2010-2012) este de peste două ori mai mare decât cea a Bulgariei (7,4 milioane)”.

România și Bulgaria sunt de asemenea printre țările cu numărul cel mai mare de cetățeni suspectați de implicare în operațiuni de trafic de ființe umane.

Cadrul instituțional românesc care reglementează combaterea traficului de persoane, a infracțiunilor și activităților conexe – de la criminalitate organizată, spălare de bani până la protejarea victimelor - se bazează pe o serie de unități specializate de aplicare a legii (la nivel regional și național) sub supravegherea Direcției pentru Combaterea Crimei Organizate, Serviciul de trafic de persoane - Poliția română, cu ofițeri specializați care lucrează în strânsă cooperare cu procurori specializați. De asemenea, pentru a răspunde provocărilor la nivel național, au fost numiți procurori specializați la parchetele regionale din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – departament de elită al Parchetului General al României.

Sub jurisdicția Direcției pentru Prevenirea și Combaterea Crimei Organizate și a celor trei servicii ale acesteia operează Biroul pentru traficul de ființe umane și migranți, Serviciul pentru combaterea falsurilor de monedă și Serviciul pentru infracțiuni violente.

Cadrul juridic interzice toate formele de trafic și prevede pedepse de trei până la zece ani de închisoare. Conform celor mai recente statistici, folosite în Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de ființe umane "autoritățile au demarat sau au continuat anchetarea a 858 de cazuri de trafic în 2015, față de 875 în 2014”. Anchetele penale au început sau au continuat în 480 de cazuri cu persoane suspectate de trafic, în scădere ușoară față de perioada anterioară. Instanțele de judecată la rândul lor au condamnat 331 de traficanți în 2015, în creștere de numărul înregistrat în 2014 (…) Majoritatea pedepselor din 2015 au fost de la un an la cinci ani de închisoare.

5

6

7

5

6

7

5

, pagina 38h�ps://ec.europa.eu/an�trafficking/publica�ons/trafficking-human-beings-eurostat-2015-edi�on_en

Eurostat 2015, Traficul de ființe umane, disponibil la

Idem, pagina 51

de copii, Raportul publicat la 30 septembrie 2016 este disponibil la h�ps://rm.coe.int/Organismul Consiliului Europei pe tema traficului de ființe umane, GRETA invită România să își intensifice eforturile de prevenire a traficului

Proiectul

Proiectul “www.surfandsound.eu - Îmbunătățirea și promovarea cunoștințelor cu privire la rolul internetului în traficul de ființe umane” este finanțat de Comisia Europeană, DG Afaceri interne, în cadrul Programului Prevenirea și Combaterea Infracționalității – ISEC 2013. Consorțiul care pune în aplicare proiectul este coordonat de grupul de cercetare “eCrime – TIC, drept și criminologie” din cadrul Facultății de drept, Universitatea din Trento, Italia și format din Centrul pentru Studierea Democrației (CSD) din Bulgaria și Universitatea din Teesside din Regatul Unit.

Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) sunt subcontractanți și au ca obiectiv principal punerea în aplicare a activităților proiectului în România.

Proiectul www.surfandsound.eu se referă la prioritățile 4 și 5 din cererea de propuneri țintită, care încurajează “prevenirea traficului de ființe umane, mai ales prin programe de educație și de formare țintită pentru funcționari”, solicitând “cercetare și dezvoltare de instrumente care să preîntâmpine și să trateze diferite forme de trafic de ființe umane” cu accent pe “utilizarea internetului și a rețelelor sociale pentru recrutarea în toate tipurile de trafic de ființe umane”.

Obiectivul general al proiectului este să îmbunătățească și să disemineze bunele practici în materie de utilizare a internetului și a rețelelor sociale în domenii referitoare la traficul de ființe umane și la introducerea ilegală de migranți și de solicitanți de azil. În traficul de ființe umane și în introducerea ilegală de migranți au survenit schimbări importante în ultimul deceniu, adaptându-se la posibilitățile tehnologice în continuă evoluție (utilizarea site-urilor de internet și a platformelor media) și la contextele sociale.

Așa cum subliniază notificarea informațiilor operative a Europol din 2014 „Internetul reprezintă un factor cheie care facilitează traficul de ființe umane, cu un impact semnificativ asupra întregului lanț de traficare, de la recrutare și transport la găzduirea victimelor și la exploatarea propriu-zisă a acestora. Recrutarea victimelor se face din ce în ce mai mult pe internet”.

În prezent, aceste activități infracționale implică o utilizare masivă a internetului în diferitele faze ale procesului și nu există încă în toate statele Uniunii Europene standarde minime pentru reducerea sau eliminarea traficului de persoane sau a introducerii ilegale de migranți. Este nevoie așadar să se exploreze aceste noi mijloace

8

8

6

No�ficare de Intelligence, 15/2014, Europol, traficul de ființe umane și internetul, disponibil la

h�ps://www.europol.europa.eu/publica�onsdocuments/trafficking-in-human-beings-and-internet

ilegale pe internet și să se îmbunătățească cunoștințele despre utilizarea internetului și a rețelelor sociale în diferitele faze ale traficului și introducerii ilegale, pentru a încuraja metode de prevenire și măsuri de combatere inovatoare și pentru a disemina cunoștințele către autorității de aplicare a legii și ONG-urilor, prin campanii de conștientizare și prin activități de informare.

În acest context, proiectul vine în întâmpinarea următoarelor nevoi legate de utilizarea internetului în procesul de trafic de persoane și de introducere ilegală de migranți.

1. Mai multe cunoștințe despre utilizarea internetului în procesul de trafic de ființe umane și de introducere ilegală de migranți, de ex. cum facilitează recrutarea, comunicarea între traficanți și victime, anonimatul, transportul etc.;

2. Dezvoltarea de instrumente și de metode de anchetare/urmărire penală a utilizării abuzive a internetului ca mijloc de facilitare a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.

3. Diseminarea de cunoștințe în rândul autorităților de aplicare a legii, al ONG-urilor și al altor actori cheie în lupta împotriva traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.

7

Metodologie

Prezentul raport arată rezultatele principale ale unui studiu despre utilizarea internetului în traficul de persoane și în introducerea ilegală de migranți și ale unor interviuri aprofundate cu categorii esențiale de actori.

În secțiunea aceasta, prezentăm activitățile implementate în proiect împărțite în trei faze principale care corespund cu cererea de propuneri "Îmbunătățirea și promovarea cunoștințelor despre rolul internetului în traficul de ființe umane”.

Cererea de propuneri a împărțit activitatea prevăzută pentru acest raport național, așa cum se menționează și în caietul de sarcini, în următoarele trei etape/domenii de activitate:

1. Etapa de început - explorarea site-urilor de internet și desfășurarea unor interviuri aprofundate (12 actori cheie au fost intervievați, inclusiv traficanți, victime, autorități de aplicare a legii și reprezentanți ai ONG-urilor).

2. Etapa de punere în aplicare - revizuirea documentelor relevante, stabilirea metodologiei/ structurii raportului și planul de lucru- rapoartele CE și Interpol, rapoarte anterioare privind traficul de persoane realizate de ONG-uri și de alte părți interesate, orientări metodologice etc.

3. Încheiere și predare - Redactarea raportului național, dezbaterea acestuia, constituirea bazei pentru recomandări și înaintarea versiunii finale.

Etapa de explorarea a Internetului s-a bazat în principal pe un eșantion cuprinzător de anunțuri ale unor agenții de escorte din străinătate și de oferte de recrutare pentru muncă necalificată.

În cercetarea datelor s-au inclus și conținuturi care se refereau la introducerea ilegală de migranți și de solicitanți de azil, dar nu s-au obținut rezultate concludente.

Metoda de căutare a inclus elaborarea unei liste de cuvinte cheie și a unei liste cu site-uri de internet specifice pentru fiecare țară în parte (inclusiv rețele sociale și Google) unde s-a implementat căutarea după cuvinte cheie. S-au tradus cuvinte cheie iar pentru căutare a fost folosită limba română.

Majoritatea anunțurilor de locuri de muncă, atât pentru servicii sexuale cât și pentru muncă necalificată, aveau conținut dubios și neclar și au fost deci considerate ca link-uri riscante. Deși nu s-au putut obține dovezi directe ale traficului doar din acest proces de cercetare, acesta a contribuit la o mai bună identificare a site-urilor care pot să faciliteze recrutarea și transportul victimelor traficului și care pot reprezenta canale eficiente de comunicare între traficanți.

8

Interviurile aprofundate și-au propus explorarea preliminară a internetului în două procese: traficul de ființe umane și introducerea ilegală de migranți.

Acestea au cuprins patru categorii de respondenți:

• Traficanți de persoane/ persoane care introduc ilegal migranți (4 respondenți),

• Victimele traficului/ migranți ilegali/ solicitanți de azil (4 respondenți)

• Reprezentanți ai agențiilor de aplicare a legii (4 respondenți)

• Reprezentanți ai ONG-urilor din domeniul traficului de ființe umane și introducerii ilegale de migranți (2 respondenți)

În timpul interviurilor, fiecare cercetător s-a bazat pe definiția traficului de ființe umane din Articolul 2 din Directiva 2011/36/EU privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia și pe definiția introducerii ilegale de migranți/ solicitanți de azil din Fișa informativă a Comisiei Europene privind introducerea ilegală de migranți din 13 ianuarie 2015 și articolul 3 din Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate din 2000.

Interviurile din România s-au concentrat mai ales pe fazele de recrutare și de transport, dar au acordat atenție și fazei de exploatare a victimelor.

Interviurile aprofundate și-au propus explorarea preliminară a utilizării internetului în cele două procese: traficul de ființe umane și introducerea ilegală de refugiați și de migranți ilegali.

Cele două organizații care implementează activitățile proiectului în România, Centrul Român de politici europene (CRPE) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și-au împărțit sarcinile, conform caietului de sarcini, astfel: IRES a desfășurat activitățile de teren, realizarea celor 12 interviuri aprofundate și rezumatelor fiecărui interviu. De asemenea, IRES a transmis un rezumat al rezultatelor analizei conținuturilor web colectate pentru România.

CRPE a centralizat toate informațiile provenite din activitățile de teren și le-a completat cu o revizuire a documentelor relevante pentru a se asigura că raportul final prezentat corespunde pe deplin scopului său. Astfel, CRPE a asigurat prezentarea formei finale a cercetării înaintând un raport bine documentat despre rolul internetului în procesul de trafic de ființe umane în cazul României.

9

În pregătirea raportului final, CRPE a asigurat comparabilitatea informațiilor furnizate în fiecare țară din consorțiu. Pe lângă prezentarea generală a proiectului, inclusiv informațiile despre proiect, abordarea metodologică, rezumatul și rezultatele cheie, raportul este structurat în două capitole principale: Activitățile de introducere ilegală de migranți și traficul de ființe umane, fiecare cu trei subcapitole: Recrutare, Transport și Exploatare.

Activitățile de teren ale IRES au cuprins și rezumate, fragmente din interviuri sau analiza conținutului relevant, astfel că principalele constatări și citate din observațiile cercetătorilor au fost incluse în raport și corelate cu abordarea generală propusă de CRPE. Mai mult, CRPE a păstrat legătura cu organizația contractată Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) și cu organismul care a desfășurat activitățile de teren (IRES) pentru a se asigura că abordarea pe care o propune este complet aliniată cu interesul și cu obiectivele specifice.

10

Declarație de declinare a responsabilității

Raportul "Îmbunătățirea și promovarea cunoștințelor despre rolul internetului în traficul de ființe umane" a fost pregătit de Bianca Toma, Alexandra Toderita și Alexandru Damian. Contractul de delegare a activităților proiectului în România a fost acordat CRPE și IRES, prin Proiectul „Surfandsound.eu”, finanțat de Comisia europeană, DG Afaceri interne, din cadrul Programului Prevenirea și combaterea infracționalității – ISEC 2013. Am dori să mulțumim CSD și IRES pentru colaborarea excelentă din cadrul acestui proiect.

11

Rezumat executiv

Acest raport, bazat pe principalele constatări ale cercetării cantitative și calitative, s-a concentrat pe o explorare atentă a instrumentelor online relevante și pe o serie de interviuri detaliate cu actori cheie, și surprinde modul în care utilizarea internetului contează în recrutarea, transportul și promovarea serviciilor în traficul de persoane, dar și în introducerea ilegală de migranți.

Acest raport și cercetarea pe care se bazează au scopul de a îmbunătăți cunoștințele cu privire la utilizarea internetului în procesul de trafic de persoane și în special în tactica de recrutare a victimelor.

Tendințele recente arată că profilul general al României este acela al unei țări sursă, una din cele mai expuse din UE la traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale și prin muncă. Un număr mare de copii sunt expuși cerșetoriei și criminalității forțate. Rapoartele internaționale au subliniat recent nevoia unei evaluări complete a eficacității cadrului legislativ din România în materie de trafic de persoane, atât din punct de vedere al măsurilor represive cât și al celor preventive, acordând o atenție specială comunităților romilor și copiilor celor care au plecat la muncă în străinătate.

Din eșantionul analizat în cadrul proiectului s-a constatat că principala modalitate utilizată de traficanți/ persoanele care introduc ilegal migranți pentru recrutarea și transportul victimelor/ clienților este utilizarea unor pagini de internet unde sunt încărcate oferte de locuri de muncă care promit salarii mari și transport gratuit, însoțite uneori și de cazare gratuită. Traficanții își oferă serviciile către victime pe internet (pe „Deep Web”) prin anunțuri online, și, cu frecvență redusă, prin anunțuri pe Facebook sau pe pagini de Facebook. Din cauza legislației precare și lipsei de proceduri de aplicare a unor legi, studiourile de video chat sunt la limita legalității în România, așadar o parte din link-urile incluse se referă la anunțuri de recrutare pentru astfel de locuri.

În ceea ce privește exploatarea sexuală, femeile și copii sunt cel mai des victime ale acesteia, lucru confirmat de această cercetare: majoritatea anunțurilor țintesc femeile. Există niște semnale clare de avertisment pentru potențiale anunțuri de recrutare pentru practicarea prostituției, sau pentru căsătorii forțate. Transportul este deseori inclus, precum și cazarea, masa sau diurne pentru masă. Dacă există costuri, acestea par nerealist de mici.

Cel mai frecvent tipar observat în comportamentul traficanților/ persoanelor care introduc ilegal migranți a fost faptul că în cazul cărora ofertele de locuri de muncă nu reflectau corect salariul pentru tipul respectiv de muncă, se promiteau beneficii la semnarea contractelor, precum bonurile de angajare, transportul gratuit în străinătate, cazarea gratuită sau chirii foarte mici. Toate acestea arată că oferirea de locuri de muncă care par prea bune pentru a fi adevărate continuă să fie o metodă larg utilizată de

9

9

12

Organismul Consiliului Europei pe tema traficului de ființe umane, GRETA invită România să își intensifice eforturile de prevenire a traficului

de copii, Raportul publicat la 30 septembrie 2016 este disponibil la h�ps://rm.coe.int/

traficanți, atât online cât și offline.

Cercetarea a mai identificat și tipare referitoare la utilizarea internetului la recrutarea victimelor traficului de persoane: majoritatea link-urilor care păreau să aibă intenții ascunse se referă la etapa de recrutare pentru traficul de persoane, atât în scopul exploatării sexuale cât și al exploatării prin muncă: 65% dintre link-urile incluse, comparativ cu 31% care fac trimitere la etapa efectivă a exploatării. Restul includ anunțuri potențial referitoare la introducerea ilegală de persoane și procesul general legat de traficul de persoane.

În privința introducerii ilegale de persoane, cercetarea s-a demonstrat a fi destul de dificilă și cele mai multe site-uri din România care ar putea fi legate de această infracțiune se adresau cetățenilor din Republica Moldova. Anunțurile constau în principal în oferirea de asistență cu documentația, precum vizele și permisele de muncă, foarte puține menționând transportul.

România nu este o țară de destinație populară pentru refugiați sau imigranți. Deși rețelele de introducere ilegală de migranți se întind în mai multe țări, inclusiv România (cel puțin ca țară de tranzit), este puțin probabil ca recrutarea și promovarea acestor servicii să se facă în România.

Constatările în urma interviurilor realizate pentru această cercetare arată la rândul lor că internetul și aplicațiile mobile sunt folosite în traficul de persoane în special în etapa de recrutare, mai puțin în etapa de exploatare și aproape deloc în etapa transportului. În plus, acestea nu sunt folosite deloc sau sunt folosite foarte rar în procesul de introducere ilegală de migranți.

Internetul joacă un rol destul de important în traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă, iar serviciile de internet și aplicațiile mobile nu sunt folosite deloc sau sunt folosite foarte rar de persoanele care introduc ilegal migranți.

Rețelele de socializare și aplicațiile mobile sunt folosite în procesul de introducere ilegală doar de migranți sau de refugiați pentru a păstra legătura cu prietenii sau cu rudele care trăiesc deja în țările de destinație din Europa Occidentală. Migranții folosesc internetul în timp ce călătoresc către țările de destinație pentru a comunica cu alți migranți sau refugiați.

Toți respondenții au menționat că „dark web” nu este utilizat pentru traficul de persoane sau introducerea ilegală de persoane, de vreme ce există foarte puțini utilizatori de internet care au cunoștințele și abilitățile necesare utilizării acestui instrument.

În etapa de recrutare, cea mai frecvent folosită resursă este Facebook-ul și serviciul de mesagerie privată. Aplicațiile mobile precum Viber și WhatsApp sunt folosite, de obicei, pentru a continua comunicarea deja inițiată pe Facebook, între cel care face recrutarea și victime.

13

Victimele traficului de persoane în scopul exploatării sexuale sunt în general femei (câteodată minore) si provin din categorii sociale defavorizate – familii sărace, cu un nivel de educație scăzut și venituri reduse.

Toți respondenții consideră că Facebook este canalul cel mai facil și mai eficient de recrutare.

Conform tuturor celor intervievați, cea mai frecventă metodă de recrutare utilizată online pentru traficul în scopul exploatării prin muncă este publicarea unui anunț de angajare pe o pagină de internet dedicată sau în secțiunile dedicate ale ziarelor online.

14

Rezultate

Rezultatele cercetării desfășurate în România pentru a înțelege și explica mai bine rolul internetului în traficul de persoane au arătat că paginile de internet utilizate în special de traficanți pentru recrutarea și transportul victimelor sau clienților rămân site-urile de anunțuri online, la categoria “anunțuri de angajare”.

Referitor la exploatarea victimelor, cercetarea realizată în cadrul acestui proiect a indicat faptul că sunt folosite, în mod susținut, paginile de anunțuri online care ascund exploatarea în secțiunea anunțurilor matrimoniale sau în cea a anunțurilor de angajare, precum și site-urile care promovează diferite tipuri de servicii sexuale (masaj erotic, video chat sau servicii de escortă).

Din eșantionul analizat în acest proiect, s-a identificat faptul că principalele modalități utilizate de traficanți/ de persoanele care introduc ilegal migranți pentru recrutarea și transportul victimelor sau clienților (favorizând intrarea într-o altă țară) pe internet (în „Deep Web”) au fost anunțuri care promiteau salarii mari, transport gratuit și deseori și cazare gratuită.

În urma interviurilor cu traficanți/ persoane care introduc ilegal migranți, a rezultat că internetul și aplicațiile mobile sunt folosite frecvent de traficanți în etapa de recrutare, și apoi, pentru exploatarea sexuală a victimelor.

Recrutarea pe internet este descrisă ca fiind mai eficientă prin comparație cu metodele tradiționale, deoarece comunicarea este mai ușoară, mai rapidă și cu costuri mai reduse. Traficanții și victimele pot interacționa direct, fără intermediari și rapid, uneori în timp real, atunci când folosesc aplicații mobile. În plus, atunci când folosesc internetul, costurile totale pentru gestionarea activității sunt foarte mici, aproximativ 20-30% din veniturile totale. Cele mai utilizate site-uri sunt rețelele de socializare, în special Facebook, în general pentru recrutarea de tinere.

Internetul este însă foarte rar folosit sau nu este folosit deloc pentru recrutarea sau transportul migranților sau solicitanților de azil. Clientela traficanților este informată offline prin canale private, prin recomandări sau față în față, etc.

Principalele constatări în urma interviurilor cu victimele au fost că internetul este folosit cel mai des în etape recrutării pentru traficul de persoane în scopul exploatării sexuale și apoi în etapa exploatării (pentru promovarea serviciilor). Nu a fost raportată folosirea internetului în etapa transportului.

În plus, internetul este aproape absent în introducerea ilegală de migranți, activitățile fiind promovate și realizate prin intermediul interacțiunilor personale.

Cu resurse nelimitate pentru găsirea de locuri de muncă și oportunități de angajare, în special peste hotare, internetul pare un instrument neprețuit pentru victime.

15

Etapele introducerii ilegale de persoane

Introducerea ilegală de migranți a trecut prin schimbări importante în ultimul deceniu, adaptându-se la posibilitățile tehnologice în continuă evoluție ("dark web", publicitatea pe internet, platformele de media sociale), dar, și mai important, provocările actuale legate de migrație au creat un nou cadru propice pentru astfel de activități infracționale. Evenimentele dramatice din ultimii ani au încurajat creșterea migrației ilegale, mai ales din regiunile învecinate Mediteranei, dar și pe ruta Balcanilor de Vest, și au dus la creșterea semnificativă a numărului de activități de introducere ilegală de persoane.

Peste 250.000 de migranți și de refugiați au ajuns în Europa în 2014 și peste un milion în 2015. Conform celui mai recent raport Europol datând din februarie 2016, introducerea ilegală de migranți a devenit cea mai dinamică piață infracțională din Europa, rețelele infracționale obținând câștiguri din acest tip de activitate estimate la 3-6 miliarde de euro în 2015. Riscul de detectare și de pedepsire fiind mic, iar autoritățile de aplicare a legii confruntându-se cu provocări serioase în combaterea acestor fapte, se impuneau noi politici de prevenire a exploatării migranților de către rețelele infracționale și de reducere a stimulentelor pentru migrația ilegală.

În 2015, Uniunea Europeană a lansat Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015 - 2020) în care introducerea ilegală de migranți este identificată ca prioritate și în care se stipulează măsuri specifice în acest sens: îmbunătățirea elaborării de politici și a procedurii juridice, colectarea și schimbul de date și consolidarea rolului Europol, o mai bună asistență oferită migranților vulnerabili și desfășurarea de campanii de conștientizare, acorduri de readmisie deschise cu principalele state de origine ale migranților ilegali, finanțarea activităților de consolidare a cooperării cu state terțe.

În acest moment, românii reprezintă o sursă importantă de introducere ilegală de persoane în Europa, fiind implicate victime ale muncii forțate (agricultură, construcții, activități casnice, dar și cerșetorie și furt) și ale traficului în scopul exploatării sexuale. Raportul Eurostat 2015 privind traficul de ființe umane preia analizele protrivit cărora România a fost printre primele cinci țări de origine a victimelor traficului de ființe umane în UE, dar și de origine a traficanților, alături de Bulgaria, Belgia, Germania, și Spania. Însă, ca urmare a crizei migranților în Europa, s-a înregistrat și o creștere a introducerii ilegale de migranți desfășurate de traficanți români, care facilitau cu precădere transferul din statedin afara spațiului Schengen cum ar fi țările din Balcani, Bulgaria sau

10

11

12

13

10 11

12

13

16

h�p://ec.europa.eu/eurostat/sta�s�csexplained/index.php/Asylum_quarterly_reportRaportul trimestrial privind azilul prezentat de EUROSTAT în Decembrie 2016, disponibil la

h�ps://www.europol.europa.eu/publica�ons-documents/migrant-smuggling-in-eu

Traficul ilegal de migranți în UE, raport Europol, februarie 2016, disponibil la

h�ps://ec.europa.eu/an�trafficking/sites/an�trafficking/files/eu_ac�on_plan_against_migrant_smuggling_en.pdfPlanul de acțiune al UE împotriva traficului de migranți (2015 - 2020) disponibil la

h�ps://ec.europa.eu/an�trafficking/publica�ons/trafficking-human-beings-eurostat-2015-edi�on_en

Eurostat 2015, Traficul de ființe umane, disponibil la

România către țări Schengen, în special Ungaria.

Politicile de "închidere a frontierelor" adoptate de unele dintre statele membre ale Schengen, în principal Ungaria, ruta principală către țările occidentale, au dus la un număr din ce în ce în ce mai mare de solicitanți de azil/refugiați care au rămas în Balcani și la crearea taberelor temporare în regiune. Presiunea asupra statelor din Balcani, cumulată cu scopul final al migranților, acela de a ajunge în state UE mai bogate, a creat noi stimulente pentru introducerea lor în mod ilegal, dar și noi rute către Germania, Țările de Jos și Suedia.

În acest context, România a înregistrat o creștere semnificativă a introducerii ilegale de migranți și a devenit, cu precădere, o zonă de tranzit. În cazul introducerii ilegale de persoane, infractorii români nu sunt neapărat implicați în recrutarea de migranți sau de refugiați. Traficanții români, fie fac parte dintr-o rețea de trafic transnațională sau acționează pe cont propriu, sunt de cele mai multe ori intermediari în procesul de introducere ilegală. Rolul lor este de a transporta grupuri de refugiați sau de migranți pe sau dinspre teritoriul României, ducându-i de la punctul de intrare până la granița de vest. Aceste informații sunt confirmate și de statisticile Europol: “ Suspecții români arestați în ultimul an au avut de obicei rolul de șoferi.”

Conform Europol, cel mai adesea, suspecții din rețelele infracționale provenind din UE și implicați în introducerea ilegală de refugiați și de migranți sunt de naționalitate bulgară, maghiară, polonă și română, și au acționat nu doar în țările lor de origine, ci și în țările de destinație finală, ca Germania și Țările de Jos.

Cercetarea desfășurată în cadrul proiectului a surprins și prezentat mai multe tipare în ceea ce privește introducerea ilegală de persoane: rețele infracționale cu sarcini clare pentru fiecare membru, și cu legături slabe între membri, adesea traficanții erau ei contactați de migranții care doreau să călătorească spre țările occidentale, o utilizare scăzută a rețelelor sociale sau a dispozitivelor depistabile, majoritatea traficanților folosind cartele pre-plătite sau comunicarea directă.

14

Idem, pagina 715

14

15

17

Traficului ilegal de migranți în UE, raport Europol, februarie 2016, disponibil la

h�ps://www.europol.europa.eu/publica�ons-documents/migrant-smuggling-in-eu, pagina 10

Recrutarea�

Europol subliniază că posibilitățile tehnologice (internet, rețele sociale) reprezintă caracteristici esențiale ale introducerii ilegale de persoane, utilizate pentru recrutarea migranților, de șoferi de pildă. Ele sunt folosite în schimburile de informații despre rutele migratorii, despre activitățile de aplicare a legii sau despre modificări ale procedurilor de azil.

Însă, așa cum reiese din analiza noastră, în etapa de recrutare, numărul mare de refugiați și măsurile de combatere/supraveghere ale autorităților de aplicare a legii contra rețelelor infracționale au creat noi tipare de recrutare: din ce în ce mai mulți migranți caută ei traficanți care să-i introducă în spațiul Schengen și, ca să nu fie depistați de autorități, folosesc conversațiile directe sau cartelele pre-plătite (pre-paid) ca să comunice. Internetul joacă un rol minor în introducerea ilegală de migranți, așa cum arată analiza noastră în cazul României, activitățile fiind promovate și desfășurate în special prin interacțiuni față în față.

Ultimele evenimente dramatice din vecinătatea Europei au creat noi posibilități de trafic: oamenii din zonele de conflict sunt direct interesați să găsească informații despre transport și modalități de a intra în alte țări și, prin urmare, caută activ să-i contacteze ei pe traficanți.

În acest moment, toți cei din Siria vor să migreze către Europa. Nu avem nevoie de reclamă. (traficant)

Conform respondenților, Siria este cel mai adesea țara din care se recrutează migranți care se îndreaptă către țările Europei de vest sau către Turcia, care este un punct de trecere pentru acești migranți.

Am legături în Siria, Turcia și Grecia și am dezvoltat o rețea de ghizi către destinațiile dorite de fiecare migrant, și fiecare persoană din rețea răspunde de segmentul său. (traficant)

În etapa de recrutare, internetul sau rețelele sociale sunt folosite ca atare de către traficanți în sensul publicării unor oferte de slujbe care nu reflectă corect plata pentru munca respectivă, beneficiile promise la semnarea contractelor, cum ar fi bonusurile la angajare, transportul sau cazarea gratuite, chirii foarte mici sau mese asigurate.

16

16

18

h�ps://www.europol.europa.eu/publica�ons-documents/migrant-smuggling-in-eu

Traficului ilegal de migranți în UE, raport Europol, februarie 2016, disponibil la

În cazul celor care recrutează refugiați sau migranți ilegali, internetul este folosit rar și toți actorii implicați în diferitele faze ale proceselor de introducere ilegală comunică în persoană sau la telefon, folosind limbaj codificat. Un singur traficant a menționat “Dark Web” –ul, afirmând că este folosit rar ca și canal de comunicare, în special din cauza necunoașterii tehnologiei și a utilizării sale.

Dar motivul principal al utilizării reduse a Internetului este faptul că autoritățile ar putea relativ ușor să le monitorizeze dispozitivele. Conform celor care au realizat interviurile, toate comunicările în cadrul rețelei infracționale, dar și cu victimele potențiale se realizează prin telefon sau direct. În interacțiunile dintre ei sau cu migranții, traficanții folosesc coduri care se schimbă lunar, la fel ca și cartelele lor telefonice.

Nu am recrutat niciodată pe internet, doar prin telefon. (traficant)

Folosesc internetul, dar nu prea des, prefer telefonul, merge mai repede și pot să schimb lunar numerele pe care le folosesc. (traficant)

[Mi-am făcut treaba] intrând în contact cu oameni și ghizi care știu limba, sirieni și turci care vorbesc engleză. […] Acum, în Siria am un om de încredere care îi duce în Turcia, și de acolo îi duc eu mai departe. (traficant)

În plus, toți reprezentanții autorităților de aplicare a legii intervievați consideră că, în România, nu se folosește “Dark-web”-ul în traficul de ființe umane sau în introducerea ilegală de persoane pentru că sunt puțini utilizatori de internet suficient de pricepuți încât să folosească opțiunea aceasta.

Dark web [.....] Poate e folosit pentru refugiați, pentru introducerea de migranți ilegali, pentru comunicare prin internetul întunecat, dar trebuie cunoștințe avansate despre internet, nu-i de-ajuns să ai acces la un calculator.. […] Nu în România, nu știu nimic cum că s-ar folosi sistemul acesta aici. (polițist)

N-am întâlnit [folosirea internetului întunecat], pentru că noi ca țară, când e vorba de tehnologie, nu suntem pregătiți pentru așa ceva- nici măcar să acceptăm că există o zonă întunecată pe internet. Nu... Și chiar dacă era (o folosire a internetului întunecat), nu a apărut în cazurile pe care le-am avut. (judecător)

19

Migranții folosesc intens rețelele sociale și internetul, mai ales să comunice cu prieteni sau cu membri ai comunităților din afară care trăiesc deja în țările lor de destinație. Având nevoie de orientări ca să evite posibile pericole pe traseu sau de sprijin emoțional, de cele mai multe ori refugiații caută țări de destinație unde există deja comunități cu care au legături de naționalitate sau de limbă. În unele cazuri, cei din comunitățile din diaspora care trăiesc în aceste țări fac parte din rețeaua infracțională, facilitând accesul la cazare, transport și locuri de muncă.

Conform cercetătorilor care au realizat interviurile, traficanții de migranți nu folosesc aproape niciodată internetul pentru a-și promova serviciile, pentru că aceste infracțiuni sunt strict monitorizate de autoritățile de aplicare a legii și riscul de a fi descoperiți este foarte mare. Cei mai mulți preferă contactul direct cu migranții. Cercetătorii mai afirmă că, în România, nu sunt site-uri care să promoveze servicii de introducere ilegală de migranți în statele occidentale. Cel mai adesea, recrutarea se face prin intermediari (în persoană), atât când refugiații caută traficanți care să-i ajute să-și părăsească țările de origine, cât și când traficanții din afară contactează infractori români care sunt dispuși să ghideze grupuri de migranți când tranzitează țara.

De obicei, toate informațiile acestea (despre recrutare) se obțin de la cei care vor să plece din țară, de la imigranții (refugiații) din diferite centre de azil din România : din București, Galați, Timișoara, care vorbesc între ei: «Vrem să plecăm în Austria. Știți pe cineva care ne poate ajuta? » «Da, pe cutare. Uite numărul de telefon.» Apoi discută ce, cum cât, unde, când... toate detaliile. Așa procedează. (polițist)

În cazul migranților ilegali, motivul principal este acela că recrutarea nu se face în România, ci în afară, mai ales în tabere de refugiați, cum sunt cele din Grecia. Traficanții din România nu sunt decât legături intermediare în rețele transnaționale de introducere ilegală de persoane mult mai mari. De obicei sunt contactați de traficanți din țările de origine și sunt implicați numai în tranzitul migranților prin România, până la granița de vest.

De regulă, românii nu sunt niciodată inițiatorii, ci doar veriga din mijloc. Asta înseamnă traficul... De exemplu grecii îi recrutează (pe migranți) din tabere fără probleme și au oameni de legătură care îi tranzitează, astfel încât să nu fie așa de evident că un străin, care altfel ar fi monitorizat, intră în România. (judecător)

20

Transportul

România a devenit, în ultimii ani, o țară de tranzit pentru migranții ilegali și pentru refugiați, în drumul acestora spre țara de destinație finală. În cele mai multe cazuri, rețelele infracționale din România sunt formate din șoferi, care fac legătura cu întreaga rețea, date confirmate de cele mai recente rapoarte Europol. Rolul lor este transportarea grupurilor de refugiați sau migranți pe teritoriul României și dincolo de el, ducându-i de la punctul de intrare în țară la granița vestică. Dar șoferii români nu lucrează doar pe teritoriul României, operând deseori în țările de destinație.

Din cauza imposibilității intrării în zona Schengen direct prin Ungaria din Balcani, noi rute au fost create prin România, generând stimulente pentru dezvoltarea de rețele infracționale, cu acces facil la infrastructurile de transport utilizate pentru activități ilegale.

Un număr în creștere de refugiați încearcă să treacă granița din Serbia în Ungaria prin România. Punctele de trecere a frontierei de la Sânnicolau Mare și Lunga (dintre teritoriile Serbiei, României și Ungariei) sunt cele mai des utilizate de migranți. Totuși, cifrele sunt reduse, comparativ cu celelalte țări ale UE: 1076 persoane au încercat să treacă ilegal granița în 2015, cifrele fiind similare în 2016, conform Poliției de Frontieră.

Cât privește procesul de transport, detaliile privind ruta de urmat, locurile de întâlnire, precum și informațiile privind identificarea vehiculelor utilizate pentru transport, acestea sunt, de obicei, transmise telefonic sau prin întâlniri față în față. De obicei, detaliile privind transportul și prețurile sunt oferite personal celor care solicită aceste servicii, prin urmare persoanele care introduc ilegal migranți nu își promovează activitatea lor pe internet. Victimele lor sunt deseori transportate în condiții foarte periculoase, ascunse în camioane obișnuite, microbuze sau camioane de mari dimensiuni. Se folosesc, de asemenea, și camioane frigorifice.

Referitor la procesul de comunicare din timpul transportului, majoritatea actorilor implicați (inclusiv ONG-uri, migranți și ofițeri LEA), au indicat faptul că, în etapa transportului, nu se utilizează internetul și/ sau aplicații mobile sau că acestea au un rol minor. Încercând să reducă riscul de a fi prins, persoana care introduce ilegal migranți trece granița cu mașina și îndrumă migrantul să treacă granița pe jos, utilizând anumite trasee cunoscute. Dacă reușește, șoferul îi preia pe aceia care au reușit să treacă granița neinterceptați de poliția de frontieră, la câțiva kilometri de graniță.

N-am văzut [ca persoanele care introduc ilegal migranți] să comunice prin internet până acum. Folosesc doar cartele pre-pay, care sunt foarte greu de monitorizat, mai ales pentru că România nu are legislație care să te oblige să oferi date de identificare atunci când cumperi o cartelă pre-pay. (judecător)

17

18

17

18

21

Traficului ilegal de migranți în UE, raport Europol, februarie 2016, disponibil lah�ps://www.europol.europa.eu/publica�ons-documents/migrant-smuggling-in-eu

15745831 accesat la 15 ianuarie 2017

www.mediafax.ro/social/toamna-a-deschis-noua-ruta-a-imigran;lor-prin-romania-harta-pe-unde-refugia;i-incearca-sa-treaca-fron;era-

Internetul se folosește rar în acest proces, deși unul dintre LEA intervievați în cadrul studiului a menționat că internetul joacă și el un rol important în acest aspect:

Un astfel de grup infracțional păstrează legătura. Transportatorul, gazda, cel care face recrutarea – până la destinația finală. Așa că stau conectați, evident, prin internet, prin rețelele de socializare, până când grupul ajunge acolo [în țara de destinație]. [Migranții] Sunt instruiți, oarecum, li se spune ce au de făcut dacă sunt prinși, ce trebuie să facă, ce rută să urmeze, ce transport să folosească. Toate aceste lucruri au de-a face cu internetul, și, evident, cu rețelele de socializare. (polițist)

Motivele pentru care comunicarea din timpul călătoriei se face prin alte mijloace decât internetul se datorează atât caracteristicilor migrantului cât și vigilenței autorităților. Mulți migranți nu au telefoane, iar pentru cei care au, conectarea la internet este dificilă, pentru că implică accesul la rețele wireless sau la servicii de telefonie mobilă în țările de tranzit – lucru care presupune costuri ridicate și implică riscul de a fi identificat de către autorități.

Unii aveau telefoane, dar majoritatea nu avea. În plus, nu e suficient să ai un astfel de telefon, un smartphone, îți trebuie conexiune la internet, îți trebuie o cartelă SIM care să funcționeze în țara respectivă, sau trebuie să ai, nu știu, acces la un magazin sau ceva, care să aibă internet wireless, dar riscul de a fi găsit este mare. (polițist)

De asemenea, o nouă chestiune critică trebuie subliniată atunci când vorbim despre relația dintre persoana care introduce ilegal migranți și victimă. Din ce în ce mai des, migranții sunt păcăliți de persoanele care îi introduc ilegal, care le promit transport spre țările occidentale, și ajung în România. Respondenții din acest proiect relatează diverse întâmplări despre cum migranții ajung câteodată în România în mod accidental (abandonați sau induși în eroare), și despre cum le sunt falsificate documentele.

22

Etapele traficului de persoane

Recrutarea

După cum explică și diferiții profesioniști intervievați pentru acest studiu, diversele instrumente de pe internet joacă un rol crucial în faza de recrutare a Traficului de persoane.

Conform traficanților intervievați, recrutarea pe internet se face, de obicei, pe următoarele canale (Facebook, Twitter – opțiuni de chat privat), aplicații pentru telefonul mobil (WhatsApp, Viber – folosite pentru a comunica, după contactul inițial), anunțuri pentru locuri de muncă (publicate online pe site-uri cu astfel de anunțuri, ca OLX, Publi24, Piața de la A la Z etc).

Mai mult chiar, conform reprezentanților agențiilor de aplicare a legii intervievați, acestea din urmă reprezintă un mod de a ajunge la și a avea contact cu un număr mult mai mare de persoane vulnerabile, dintre care cele mai vulnerabile sunt tinerii și copiii.

Conform unuia dintre ofițerii de poliție, copiii din centrele de plasament sunt cei mai expuși la traficul de persoane deoarece, în lipsa unor adulți care să îi supravegheze constant, riscul ca ei să acceseze conținut periculos de pe internet și să intre în contact cu traficanții este mult mai mare. Alte persoane intervievate consideră că, odată ce internetul a devenit mult mai accesibil, potențialele victime ale traficului în vederea exploatării sexuale sau prin muncă nu mai sunt doar copii, tineri din familii cu probleme financiare ori cei cu o educație scăzută. Astfel, chiar și acele persoane la care, în trecut, traficanții nu aveau acces au devenit acum ușor accesibile, prin intermediul internetului, mai ales atunci când se folosesc resursele online în mod imprudent. În acest sens, autoritățile sunt preocupate mai ales de minori.

[La un eveniment dedicat prevenirii traficului de persoane] am avut tineri din centre de plasament. Pentru că, în opinia noastră, ei sunt cei mai vulnerabili să devină victime ale traficului de persoane. (polițist)

Toți copiii din ziua de azi au telefoane mobile inteligente, le este foarte ușor să acceseze informații la care nu ar trebui niciodată să aibă acces […] Youtube-ul, de exemplu: dacă deschizi anumite canale ale anumitor bloggeri, ți se deschide automat cu ele un site porno. Nu ai niciun fel de control unde te duce o anumită conexiune […] (judecător)

Acum, în momentul de față, accesul la internet e foarte facil, victimele nu sunt conștiente de pericolele la care pot fi expuse în situația contactului cu traficanții și în foarte multe situații ele cad…sunt induse în eroare. Cele mai multe situații de trafic de persoane și trafic de minori le-am avut prin intermediul inducerii în eroare. (procuror)

23

[Copiii] sunt absolut obsedați de a povesti pe Viber, de a-și posta pe Instagram tot felul de fotografii, unele chiar indecente […] Și, repet: să nu se pornească de la ideea că persoanele vulnerabile sunt persoane care provin din anumite medii, toată lumea este vulnerabilă. La vârsta asta, pot fi copii de profesori, doctori, nu contează, tot nu au capacitatea de a discerne între ce e bine și ce e rău (judecător)

Au folosit, de asemenea, și metodele tradiționale de recrutare offline: recomandări ale fetelor care sunt deja în rețea sau intermediari – care recrutează direct fete, online sau offline. Traficanții și persoanele care introduc ilegal migranți nu menționează și alte mijloace de comunicare online folosite în afacerea lor. Un singur traficant s-a referit la deep/ dark web, spunând că acesta este rar folosit ca mijloc de comunicare.

În același timp, toți reprezentanții agențiilor de aplicare a legii intervievați consideră că în România internetul ascuns nu este folosit pentru a face trafic de persoane sau a introduce ilegal migranți, deoarece există prea puțini utilizatori de internet cu competențele necesare pentru a folosi această opțiune. Pentru a avea acces la site-urile de pe dark web nu este suficientă conexiunea la internet – trebuie să ai abilități și cunoștințe tehnice avansate, și tocmai de aceea este puțin probabil ca cei implicați în trafic de persoane sau introducerea ilegală a migranților să folosească această opțiune.

Acest dark web unde se vând arme, carduri bancare și toate celelalte, este rar folosit, cel puțin nu pentru traficul de persoane. Poate fi folosit când e vorba de refugiați, de introducerea ilegală a migranților, pentru a comunica, dar implică cunoștințe avansate de internet; nu e suficient să ai un calculator. […] Nu în România, nu știu ca acest sistem să fie folosit aici. (polițist)

Nu l-am întâlnit [folosirea dark web-ului] pentru că noi, ca și țară, ca și tehnologie, nu suntem suficient de pregătiți pentru așa ceva – nici măcar nu acceptăm că există o zonă neagră a internetului. Nu… Și dacă au existat, ele nu au ieșit la suprafață în dosarele pe care le-am avut. (judecător)

Internetul și aplicațiile pentru telefonul mobil sunt folosite frecvent de traficanți în faza de recrutare, deoarece prin aceste mijloace de comunicare traficanții și victimele pot interacționa direct, fără intermediari, și rapid, uneori chiar în timp real.

Reprezentanții Agențiilor de aplicare a legii intervievați consideră și că internetul facilitează traficul de persoane, mai ales având în vedere folosirea la scară largă a telefoanelor mobile inteligente, care permit navigarea pe internet și folosirea aplicațiilor mobile în orice moment și de oriunde.

24

Posibilitatea de a accesa resurse online cu ajutorul serviciilor de telefonie mobilă le permite traficanților, pe de o parte, să aibă acces mai frecvent la potențialele victime, indiferent de locația lor (mai ales prin intermediul platformelor de socializare), și, de cealaltă parte, le dă oportunitatea de a comunica mai ușor, atât între ei cât și cu potențialele victime.

Cele mai folosite site-uri sunt cele de rețele sociale (Facebook, precum și opțiunea sa de chat în privat, Messenger, mai ales pentru recrutarea tinerelor. Aplicațiile pentru mobil – WhatsApp, Viber – sunt folosite pentru a comunica după ce contactul inițial s-a realizat.

În comparație cu metodele tradiționale, recrutarea pe internet este descrisă ca fiind cea mai eficientă, deoarece comunicarea este ușoară, rapidă și costul este scăzut. În plus, atunci când se folosește internetul costurile totale pentru managementul afacerii sunt foarte scăzute, cam 20-30% din venitul total.

Aplicațiile de pe internet (Facebook, Twitter, WhatsApp și Viber) reprezintă cel mai simplu și rapid mod de comunicare […] Internetul este mai rapid decât orice altă metodă. Am clienți zilnic, între 10-50 de persoane. Costurile mele sunt de 20% în corelație cu veniturile. (traficant, exploatare sexuală)

[Facebook] este foarte util în comparație cu ce era acum 10-15 ani. Stai acasă, te uiți la pozele lor [ale fetelor] […] socializezi cu ele, te întâlnești și totul vine de la sine. (traficant, exploatare sexuală)

Reprezentanții ONG-urilor intervievați au arătat cât de versați sunt traficanții în a influența persoanele vulnerabile, având experiența necesară pentru a adapta mesajele transmise în anunțuri și în conversațiile față în față și pentru a le trezi interesul. În același timp, ei subliniază și cât de dedicați sunt traficanții să își atingă obiectivele de pe agendă.

Aici trebuie lucrat la nivel de comunitate și la nivel de societate, în care să explicăm părinților, bunicilor și rudelor că dacă nu acordăm noi celor dragi nouă atenția și afecțiunea de care au nevoie, le vor căuta în altă parte […] Iar cei care își cunosc agenda de lucru, cum sunt traficanții, recrutorii, vor știi exact ce au de făcut. (reprezentant ONG)

Dacă am fi dispuși să învățăm de la traficanți, pe cât de bine știu ăia meseria, pe cât sunt de pregătiți în ceea ce privește agenda lor de lucru și cât sunt de axați pe rezultate, eu vă spun că noi am fi cu câțiva pași înaintea traficanților. (reprezentant ONG)

25

Ei și din poza ta de profil, imediat își dau seama. Din primele trei propoziții schimbate imediat au prins, imediat știu ceva. (reprezentant ONG)

Victimele traficului în vederea exploatării sexuale sau prin muncă au în comun, și unele și altele, faptul că au ajuns în această situație după ce au fost înșelate, în încercarea lor de a avea o viață mai bună (venituri mai bune, sau venituri mai bune și un partener).Anumite caracteristici socio-profesionale ale victimelor (nivelul scăzut de educație), precum și nevoile urgente (ca cele de adăpost) le fac mai vulnerabile în a fi recrutate online și mai puțin vigilente în ceea ce privește persoanele cu care comunică prin mijloacele online. De cealaltă parte, traficanții au această capacitate de a-și adapta tehnicile de recrutare pentru a răspunde nevoilor victimelor, pe care le identifică cu exactitate doar verificând profilurile lor de pe site-urile de socializare.

Dacă eu sunt singură în poze și n-am un bărbat sau un prieten, ei văd asta și [trag concluzia] ah, asta e singură[…] Fac imediat o analiză: wow, e bună asta[…] văd anumite poze, văd că ești singură în pozele alea, îți văd slăbiciunea cum au văzut și la mine, ți-a intrat [pe profil], ți-a trimis un mesaj. (victimă, exploatare sexuală).

26

Exploatarea sexuală

Cele două victime ale exploatării sexuale intervievate pentru acest studiu sunt românce și provin din grupuri vulnerabile (familii dezorganizate, etnie romă). Una dintre ele nu primise niciun fel de educație formală atunci când a fost exploatată pentru prima dată; ele beneficiază în prezent de asistență din partea unui ONG.

Majoritatea traficanților nu se folosesc de Internet și de rețelele sociale pentru a-și face reclamă și pentru a-și vinde serviciile către posibili clienți. Conform traficanților intervievați, folosirea internetului pentru a promova serviciile sexuale oferite de victimele traficului de persoane este riscantă, deoarece reprezintă un mod prin care autoritățile i-ar putea identifica și monitoriza. De cele mai multe ori clientela traficanților este una formată în timp, prin recomandări offline, de la o persoană la alta, așa că nu au nevoie de reclamă online.

Nu am nevoie de publicitate pentru că mă caută intermediari care vin cu fete și sunt cunoscut în anumite cercuri pentru serviciile oferite. Pentru asta nu am nevoie de publicitate; am rețeaua formată […] Alte modalități folosite pentru a face reclamă serviciilor, în rândul potențialilor clienți, erau intermediarii care recomandau serviciile și altor potențiali clienți și fluturașii (traficant, exploatare sexuală)

Unul din traficații intervievați a declarat că el personal recruta fete folosind site-urile de anunțuri, mai ales anunțuri pentru locuri de muncă în străinătate. Aceste anunțuri conțineau elemente ce atrăgeau atenția victimelor, cum ar fi posibilitatea de a câștiga mulți bani, într-un interval scurt de timp.

Anglia, căutăm fete peste 18 ani, drăguțe, curate, discrete și sociabile, pentru servicii de escortă, dispuse să câștige mulți bani. Casă și plata utilităților incluse. Câștig minim, 7000 Euro pe lună. Oferim cazare, transport, comisionul meu este de 50%... Pentru mai multe detalii contactați-mă pe WhatsApp la …

Aceste anunțuri includ, de obicei, numărul de telefon al traficantului. De multe ori anunțurile includ și mențiunea de a contacta recrutorul pe WhatsApp, sau pe alte aplicații criptate de mesagerie, sau conțin o notă prin care oamenii sunt sfătuiți să sune și să închidă, urmând a fi contactați înapoi.

După postarea anunțului, traficantul aștepta potențialele victime să îl contacteze. Una din persoanele intervievate susține că a primit multe telefoane de la femei interesate să se prostitueze în străinătate. El susține că, din experiența sa, au fost multe fete dispuse

“

”19

accesat la data de 28 februarie 2017www.anuntul.ro

19

27

să trimită poze și informațiile de contact. Ceea ce îi sugerează că fetele au înțeles despre ce fel de job era vorba (prostituție) și că au acceptat în mod conștient.

Sunt anunțuri pe site-urile pentru muncă în străinătate care se plătește bine; las câte un număr de telefon timp de o săptămână și sunt sunat. […] Nu folosesc anunțuri matrimoniale pentru că internetul este plin de femei care doresc să se prostitueze pentru a avea o viață mai bună. (traficant, exploatare sexuală)

Anunțurile sunt foarte vagi, nu includ o locație exactă sau numele companiei care angajează.

Caut colegă de apartament pentru masaj erotic: drăguță, tânără, cu bun-simț, pentru o colaborare pe termen lung. Plata zilnic, 50% comision, nicio altă cheltuială pentru tine, mă ocup eu de tot, zona Unirii.

De asemenea, transmit și un sentiment de urgență: oferta este de tip primul venit, primul servit, așa că dacă solicitantul pierde timp să caute mai multe despre aceasta, va pierde această oportunitate:

Fetelor, salon de masaj cu 4 ani experiență, vilă luxoasă, o listă de clienți. 50% comision, fără alte cheltuieli, plata zilnică, program flexibil, cazare gratuită dacă este nevoie. Venituri mari. Urgent.

Facebook –ul este considerat atât de traficanții cât și de reprezentanții Agențiilor de aplicare a legii intervievați ca cel mai des folosit instrument de recrutare în vederea exploatării sexuale.

În opinia reprezentanților agențiilor de aplicare a legii, principalul motiv pentru care traficanții preferă rețeaua socială este abundența fotografiilor și a informațiilor despre posibilele victime, de obicei femei tinere (unele chiar minore). Caracteristica sa de acces public le permite traficanților să ajungă la diferite lucruri pe care utilizatorii le postează în mod imprudent (poze, informații personale, activități zilnice, locuri vizitate, etc).

“”

“”

20

h�p://www.anuntul.ro/anunturi-locuri-de-munca/videochat-masaj-adult/caut-colega-de-apartament-pentru-masaj-ero�c-tanara-draguta-si-cu-bun-simt_43941101.html?l=2928466cfc3cf8c19034383a5fed5539, accesat la 15 ianuarie 2017

20

21

h�p://www.anuntul.ro/anunturi-locuri-de-munca/videochat-masaj-adult/domnisoare-salon-masaj-cu-vechime-4-ani-vila-lux-clientela- , accesat la 15 ianuarie 2017formata-comision_41995101.html?l=2928466cfc3cf8c19034383a5fed5539

21

28

Recrutorii se folosesc de aceste detalii pentru a convinge victimele că au interese comune, astfel crescând șansele ca procesul de recrutare să fie unul de succes. Din această privință, conform persoanelor intervievate, copiii și tinerele sunt cele mai expuse la această abordare.

O altă caracteristică importantă este posibilitatea de a folosi opțiunea de chat privat a Facebook (Messenger) pentru a avea discuții private cu victimele, care nu pot fi monitorizate de alte persoane (prietenii sau părinții victimei) care ar putea interveni să sprijine persoanele vulnerabile, reducând astfel șansele de reușită ale recrutorilor.

Facebook-ul este cea mai des folosită metodă de pe internet pentru recrutarea de tinere. De obicei minore (polițist)

Facebook este cel mai comun […], din câte știu, în majoritatea cazurilor s-a folosit doar Facebook-ul. Pe Facebook postează tot despre viața lor, poze […], hobby-uri, ce le place, poți afla cam tot de acolo. (polițist)

[Rețeaua] pe care eu am întâlnit-o cel mai des este Facebook, pentru că […] este foarte simplu ca, urmărind profilul unei persoane, să-ți dai seama care sunt preocupările, care sunt ideile pe care o anumită persoană le are, din ce postează, din ce distribuie – e o chestie foarte deschisă, adică toată lumea poate să vadă pe profilul tău. Indiferent câte criterii de privat îți pui, oricum este public. (judecător)

Tot ce rămâne de făcut este ca recrutorii să colecteze mai multe profiluri ale tinerelor, să le identifice pe cele dispuse să lucreze în industria sexului și apoi să le contacteze. Conform traficanților, o parte din femeile contactate pe Facebook fie se prostituaseră înainte, fie și-au manifestat dorința de a oferi servicii sexuale pentru clienți străini, pentru a avea un venit ce le-ar ajuta să rezolve problemele financiare cu care se confruntau.

E ușor; te uiți la poze, la albumele de pe Facebook și imediat îți poți face o idee despre cum sunt… unele erau deja prostituate, o făceau pe cont propriu […] În 2014 aveam telefon la pușcărie. Mi-a făcut cineva o adresă de Facebook și stând toată ziua cu telefonul în mână, numai pe Facebook, mi-am făcut mai multe prietene. Vreo 5. Le-am trimis cerere de prietenie și apoi discuția a început de la sine: „Ce faci? Cu ce te ocupi? etc.” (traficant, exploatare sexuală)

O altă sursă pentru recrutarea online în vederea exploatării sexuale, identificată de reprezentanții agențiilor de aplicare a legii intervievați, este Instagram. Acest mediu virtual este folosit mai puțin de traficanți în comparație cu Facebook-ul pentru că, deși le

29

oferă traficanților posibilitatea de a vedea pozele utilizatorilor, nu are integrate la fel de multe instrumente de comunicare, ca de exemplu opțiunea de chat privat (Messenger).

Alte medii de socializare, ca de exemplu Twitter, nu sunt folosite pentru recrutare, deoarece nu afișează fotografii sau informații personale despre utilizatori.

Cele mai folosite metode de recrutare sunt:

a) Unii recrutori, după ce contactează femeile, le fac oferte pentru locuri de muncă în străinătate și dacă acestea acceptă, le forțează să se prostitueze odată ieșite din țară.

La penitenciar la Iași am cunoscut un alt traficant. Pe Facebook își găsea fetele, le prostea că are să le ofere de muncă în Germania și dacă nu voiau, le forța să se prostitueze. (traficant, exploatare sexuală)

b) Cealaltă strategie folosită de traficanți este metoda “lover boy”.

De obicei, după ce selectează câteva profiluri de Facebook ale unor tinere (unele dintre ele minore) care corespund criteriilor – aspect fizic, vârstă, vulnerabilitate – recrutorii le contactează, cerând să fie acceptați în grupul de prieteni virtuali ai acestora.

Apoi, prin conversații pe care le au pe chat-ul privat de la Facebook (Messenger), sub pretextul înfiripării unei relații de iubire cu acestea, traficanții reușesc să le câștige încrederea și continuă să comunice cu ele, fie pe aplicațiile pentru telefonul mobil, la telefon sau față în față. Astfel, rețeaua socială le este utilă recrutorilor mai ales în prima fază a procesului de recrutare, și anume în faza de contactare a victimelor și convingere a acestora să accepte o primă întâlnire.

După conversațiile private de pe Facebook (și apoi, de pe aplicațiile pentru mobil) recrutorii se întâlnesc față în față cu victimele, le oferă cadouri – unele tinere chiar se mută cu „falșii iubiți” – și astfel se creează o relație erotică între aceștia. După aceea, recrutorul începe să discute despre nevoile financiare ale unei familii (nevoia de a cumpăra o mașină, o casă, de a sprijini viitorii copii, etc.).

După o perioadă de timp destul de scurtă, de obicei câteva săptămâni, invocând nevoi urgente și folosindu-se de relația falsă de iubire, recrutorul îi cere victimei să se prostitueze pentru a avea venituri mai mari și apoi, treptat, începe să îi propună să plece în altă țară (de cele mai multe ori traficantul însoțește victima) pentru a câștiga bani și a asigura venitul necesar familiei lor.

Nu poți recruta folosindu-te doar de internet. Adică e obligatoriu să fie și interacțiune față în față. Nu cred că internetul e suficient ca să o faci să se îndrăgostească. (polițist).

30

[…] În anturajul meu, de exemplu, după ce vrăjeam fata și îi promiteam că o iau de soție – asta merge perfect – când mergeam să ne întâlnim cu prietenii, venea discuția că una dintre prietenele prietenilor a fost plecată în străinătate, că se câștigă bani frumoși. Chiar dacă voiam, nu îi propuneam direct […] Când auzea de la alte fete că se câștigă bani mulți, voia să facă și ea asta. Venea de la sine. Orice femeie care ajunge în străinătate, dacă nu vrea să facă ceva, nu face. Se pot duce la poliție, dacă nu vor să facă, dar o fac ca să câștige bani. (traficant, exploatare sexuală)

Conform reprezentanților agențiilor de aplicare a legii, o strategie prin care recrutorii de pe Facebook constrâng victimele să accepte să lucreze cu traficanții este aceea a șantajului. Sub pretextul creării unei intimități, ei propun să facă schimb de poze cu victimele. După o perioadă de acomodare, le cer tinerelor să își facă fotografii indecente, pe care apoi le folosesc ca material de șantaj: dacă victimele le refuză propunerile, recrutorii amenință cu publicarea fotografiilor pe Facebook, creând astfel o presiune psihică greu de gestionat de către victime, mai ales dacă acestea sunt minore.

O persoană cu o identitate pe care nu o cunoști […] aruncă niște momeli pe niște adrese pe care el le apreciază ca fiind persoane care ar putea îndeplini [criteriile de recrutare]. Câștigă încrederea fetelor și de acolo […] se ajunge la a se face poze deocheate care apoi sunt folosite ca mijloc de șantaj. (judecător)

[Traficantul abordează] în special victime de 11, 12, 13 ani, care nu au multă experiență de viață și le solicită să se dezbrace, să se prezinte în diferite ipostaze pornografice. […] Odată ce victimele au trimis prima poză, începe șantajul, nu spun părinților și de aici începe un adevărat tăvălug al pornografiei infantile, prin intermediul prietenilor minorei. (Procuror)

Cu toate acestea, au fost și cazuri în care traficanții au fost mai transparenți atunci când au recrutat victimele, spunându-le că urmează să lucreze în industria sexului. Dacă victimele și-au dat consimțământul, chiar dacă traficanții sunt cei care profitau cel mai mult de pe urma muncii femeilor, aceștia nu puteau fi acuzați de nicio infracțiune, deoarece își derulau afacerile în țări în care prostituția nu era incriminată.

Reprezentanții Agențiilor de aplicare a legii intervievați consideră că un factor care facilitează folosirea metodei „lover boy” pe Facebook este și modul în care unele tinere aleg să folosească rețeaua de socializare, permițând accesul publicului larg la fotografii în care sunt sumar îmbrăcate, dar și la informații personale. Recrutorii se folosesc de aceste resurse atât pentru a selecta victimele, cât și pentru a iniția conversații cu femeile vizate.

31

Dacă intri pe mai multe profiluri de Facebook o să vezi multe tinere care postează diverse poze cu ele, nu știu…dezbrăcate, adică nu neapărat goale, dar pe plajă… Apoi ei [recrutorii] caută și aruncă momeala mai multor fete. Unele mușcă…altele [nu]… Încep să vorbească cu ele; dacă mușcă momeala, se merge mai departe. Stabilesc o întâlnire și merg mai departe. (polițist)

Ambele victime ale exploatării sexuale intervievate povestesc că au fost recrutate prin metoda „ lover boy”. Deși una din ele nu avea cont de Facebook atunci când a fost recrutată prima dată (pentru că era analfabetă), oferă detalii despre alte femei alături de care a fost forțată să practice prostituția care fuseseră recrutate prin aceeași tehnică, dar de pe Facebook. De obicei traficanții însoțesc tehnica „lover boy” de promisiuni privind facilitatea unui loc de muncă în străinătate.

Din cazurile povestite de victime, după câteva replici pe chat-ul privat de la Facebook, traficantul („lover boy”) și victima se întâlnesc și încep să aibă ce pare a fi o relație de iubire. Vrăjită de promisiunea unei vieți mai bune pentru cuplu (condiții de trai mai bune, o casă, cumpărarea unei mașini), victima este convinsă să părăsească țara și să accepte un loc de muncă facilitat de traficant; de obicei fișele de post nu includ detalii legate de prostituție sau alte activități de natură sexuală. Victima călătorește voluntar și abia atunci când ajunge în țara de destinație începe să își dea seama că a fost înșelată; însă, din cauza faptului că este constrânsă, forțată sau amenințată, face ce i se cere (practică prostituția). În alte cazuri victima descoperă chiar mai repede că traficantul are de gând să o exploateze, însă este constrânsă să plece din țară și să practice prostituția (traficantul îi ia actele, o amenință, etc.).

Totul s-a întâmplat pe Facebook…un băiat mi-a trimis o cerere de prietenie… a început să îmi vorbească foarte frumos… mi-a cerut să ne întâlnim, așa că ne-am întâlnit […] Am început o relație și m-am mutat la el. (victimă, exploatare sexuală)

Ea mi-a zis că e un club în care doar vorbești cu bărbații, ca să bea mai mult. Cu cât ei beau mai mult, tu primești un profit din banii în plus pe care îi cheltuiesc. (victimă, exploatare sexuală)

“Lover boy-ii” fie se concentrează atent pe prinderea câte unei victime, sau lansează momeala (cum ar fi promisiunea unei relații de iubire, a unei locuințe sau slujbe de vis în străinătate) pentru mai multe posibile victime și le exploatează doar pe cele care cad în capcană. În cazul din urmă, după ce victima a ajuns la destinație nu s-au mai folosit pretexte (în această situație traficanții erau un cuplu):

32

I: Au fost mesaje trimise…? R: De dragoste [mesajele], legate de muncă [mesajele], vino la mine, o să găsești un loc de muncă, totul va fi bine… Pe Facebook. Și a vorbit cu ea pe Facebook, ea […] căuta un loc de muncă, era disperată, ca și mine, nu avea unde să stea. A găsit persoana, dar erau un bărbat și o femeie […] Au luat-o pe poloneză, i-au dat niște bani, să vadă cum se descurcă, cum dansează, au zis că le place cum se mișcă […] Ea nu a vrut, a fost forțată și să stea de vorbă și apoi să fie cu bărbații, ca și mine. A făcut asta 4-5 ani. (victimă, exploatare sexuală)

Una din victime menționează că a fost recrutată online de două ori, după ce fusese deja exploatată sexual. În ambele cazuri era în căutarea unui loc de muncă și a solicitat detalii la telefon. Nu se știe unde căuta locul de muncă (anunțuri dedicate, motoare de căutare sau în alte părți). Deși persoana intervievată menționează că a folosit „Google” pentru a găsi numărul de telefon al persoanei care publicase unul din anunțurile de muncă, nu este clar dacă era motorul de căutare Google sau rețeaua de socializare Google+; din context înțelegem că probabil vorbește de motorul de căutare, deși mai târziu afirmă că traficantul nu avea „poză de profil”.

c) O altă metodă de recrutare prin rețelele de socializare, mai puțin folosită, este practicată de intermediari de recrutare de sex feminin care, după ce devin victime ale traficului de persoane, practică prostituția voluntar și devin membre ale rețelei infracționale. Aceste femei contactează alte femei din anturajul lor sau femei cu un profil social similar (cu nivel scăzut de educație, provenite din familii dezorganizate, sărace sau monoparentale) și fie prezintă beneficiile practicării prostituției în afară, fie fac oferte de angajare în străinătate promițând câștiguri mari, lucrând în hoteluri sau saloane de masaj.

Ce se întâmplă – lucru care e foarte interesant – este că victime ale traficului de persoane care au fost exploatate devin la rândul lor proxenete - foarte multe. […] Unora dintre ele [victime potențiale] – despre care știe că ar fi dispuse să facă așa ceva - le dă exemplul personal („Uite ce bine am ajuns eu și nu-i mare lucru!”), iar pe celelalte, pe care le dorește cu orice preț și știe că nu ar fi dispuse, le ademenește cu varianta unui loc de muncă foarte bine plătit” (judecător)

Reprezentanții ONG-urilor intervievați au confirmat acest tipar și au adăugat și că femeile care fac recrutare sunt de obicei parteneri în rețeaua de trafic de persoane, atunci când începe etapa de exploatare, ele devenind managerii femeilor exploatate.

Țineți minte că o nouă metodă de recrutare este folosirea femeilor care recrutanți. De ce? Pentru că sunt mai de încredere, când vine la tine și îți spune că vrea să lucrezi ca bonă în Anglia, unde își crește copiii, și îți arată poze cu copiii ei și așa mai departe, ți-a câștigat încrederea, nu? (reprezentant ONG)

33

Aplicațiile mobile (WhatsApp, Viber) sunt utilizate de anumiți traficanți pentru recrutare în scopul exploatării sexuale, cel mai des după un contact inițial pe Facebook, pentru că au nevoie de numerele de telefon ale victimelor pentru a comunica prin aceste servicii. De regulă, obțin numerele de telefon direct de la victime, vorbind pe Facebook, sau indirect, de la prieteni sau cunoștințe ale victimelor.

De obicei, contactarea pe WhatsApp are loc după abordarea pe Facebook. Au existat situații în care contactul între traficant și victimă s-a făcut prin persoane din anturajul victimei. Așa cum știm, WhatsApp are poze de profil... Se uită l pozele de profil: „Îmi place fata asta, poți să îmi dai numărul ei de telefon?” Și persoana respectivă îi dă numărul de telefon traficantului și așa începe. (procuror)

Reprezentanții LEA nu au indicat cazuri de trafic de persoane pentru exploatare sexuală în care recrutarea să se fi făcut prin serviciile matrimoniale online. O parte din cei intervievați consideră că aceste site-uri sunt folosite mai mult pentru promovarea serviciilor sexuale furnizate de persoanele care practică prostituția în mod voluntar.

Aceștia spun că majoritatea traficanților care folosesc servicii online folosesc identități false și, de obicei, pe rețelele de socializare folosesc conturi multiple cu identități diferite (cu nume diferite).

Totuși… internetul se folosește pentru a păcăli, ceea ce înseamnă că [cei care fac recrutarea] pretind mereu că sunt altcineva. (polițist)De obicei, profilurile traficanților sunt false sau nu sunt cele reale. (judecător)

După etapa recrutării, internetul și aplicațiile mobile se folosesc pentru activitățile zilnice. Pentru a nu fi ascultate de agențiile de aplicare a legii, discuțiile sunt câteodată codate, iar adresele de email sunt schimbate periodic între utilizatori.

În plus, ușurința accesării internetului face ca procesul de recrutate să fie independent de locul în care se află traficanții la un moment sau altul. Reprezentanții ONG-urilor intervievați au indicat faptul că până și traficanții încarcerați au acces la telefoane mobile cu conexiune la internet, lucru care le permite să își continue activitățile legate de traficul de persoane, în timp ce își ispășesc pedeapsa pentru această infracțiune.

Știm foarte bine că în închisori de maximă securitate, ei au telefoane, ei au cont pe Facebook, ei își fac cumpărături de pe net, prieteni de pe contul de Facebook din închisoare, postează poze cu ei și dau mesaje fostelor lor victime, care sunt în servicii de specialitate. (reprezentant ONG)

34

Pe de altă parte, unele dintre fostele victime care folosesc internetul (în special rețelele de socializare) cu scopul de a-și satisface niște nevoi emoționale, sunt dependente de aceasta. Câteodată dependența lor se manifestă mai intens decât amintirile legate de exploatare, și recidivează dând dovadă de lipsă de vigilență sau de foarte puțină vigilență în utilizarea internetului, ca și înainte de a fi traficate.

Și pentru că anumite vulnerabilități emoționale și psihice erau încă foarte pronunțate, ajungeau să vorbească, deci cam după 5 minute după ce intrau pe net, ajungeau să vorbească cu același gen de personaj. De ce? Pentru că ăia stăteau la pândă. (reprezentant ONG)

Acum mi se pare că nu există [întâlnire între cerere și ofertă]. Înainte erau acele anunțuri la mica publicitate, sub forma „Domnișoară drăguță, ofer companie sau servicii de masaj”, dar acum, în epoca internetului, sunt de-a dreptul desuete astfel de mesaje. (judecător)

Cererea și oferta se întâlnesc pe internet în situația în care traficanții care exploatează femeile care practică prostituția promovează în mod activ serviciile lor online. Aceste oferte sunt în general mascate sub forma unor saloane de masaj sau servicii de escortă. Aceste afaceri își fac câteodată reclame pe rețelele de socializare, precum și pe pagini de internet sau în secțiunea dedicată din publicațiile online. Respondenții au astfel de informații doar cu privire la cazuri în care exploatarea a avut loc în România.

De cele mai multe ori exploatatorii sau traficanții publică anunțurile chiar ei... sau membri ai familiilor lor sau membrii rețelei... publică anunțuri pentru a atrage clienți pentru serviciile sexuale și își postează numărul de telefon. (polițist)

Prostituția poate apărea, de exemplu, în saloanele de masaj sau serviciile de escortă. Și pentru aceste servicii de masaj erotic există anunțuri, inclusiv pe paginile de internet, dar și pe rețelele de socializare. Aproape toate au aceste reclame, inclusiv Facebook. (polițist)

35

Exploatarea prin muncă

Un bărbat care a fost victima exploatării prin muncă, intervievat pentru acest studiu, a fost traficat de un grup de români din Danemarca și a primit sprijin din partea Organizației Internaționale pentru Migrație, care l-a inclus într-un program de reabilitare pentru victimele traficului de persoane. A fost recrutat față în față, deoarece traficanții au căutat o victimă călătorind prin satul lui, care era aproape de graniță. Prin urmare, internetul nu a fost folosit în această fază cu victima exploatării prin muncă.

Potrivit celor intervievați de autoritățile de aplicare a legii, metoda cea mai frecventă de recrutare online a victimelor traficului în scopul exploatării prin muncă constă în publicarea de anunțuri de angajare în străinătate pe site-urile de internet specializate sau în paginile de mică publicitate din edițiile online ale ziarelor. Când recrutează online, traficanții postează anunțuri foarte bine ticluite, adresându-se persoanelor care n-au mai fost niciodată în străinătate și nu cunosc detaliile legate de procedura de obținere a unui loc de muncă în străinătate.

În ceea ce privește munca forțată, în linkurile găsite au existat de asemenea numitori comuni:

- Câteva postări/anunțuri de recrutare menționează faptul că orele suplimentare de muncă sunt încurajate și plătite;

- Întrucât una din preocupările răspândite în rândul celor care caută un loc de muncă se referă la comisionul pe care l-ar avea de plătit angajatorului, se menționează, de obicei, că nu li se va cere în mod direct nici un comision, angajatorul acoperind această cheltuială; același lucru se aplică și în cazul impozitelor.

- Un număr semnificativ de anunțuri menționează că asigurarea de sănătate, alocația pentru copii și alte taxe de școlarizare sunt oferite gratuit.

Firmă autorizată angajează bărbați și femei dornici să muncească, cu vârstele cuprinse între 18 și 58 de ani, pentru a munci în agricultură la cules de vinete în Spania. Salarii de 1500 EUR/lună, ore suplimentare 8 EUR/oră, cazare asigurată de angajator, două mese pe zi, transport gratuit până în Spania, alocații pentru copii minori, asigurare medicală. Plecări săptămânale

“

”22

, accesat la 15 ianuarie 2017. h�p://www.anunturiurgent.ro/locuri-munca/munca-in-strainatate/angajez-culegatori-vinete-spania_i52642

22

36

23

24

- Necesitatea cunoașterii limbii străine este menționată doar la nivel conversațional, în cazul cel mai bun;

Bărbat caut colegă în vârstă de cel puțin 18 ani pentru a lucra în cuplu de video-chat. Nu este necesară experiența sau cunoașterea limbilor străine. Ofer plată zilnică sau bilunară. Lucrez la mine acasă. Ofer cazare pentru fetele care nu sunt din oraș.

- O altă practică răspândită este menționarea posibilității ca muncitorul să poată fi însoțit de soț/soție, pentru care există locuri de muncă, oferindu-se și un bonus de angajare;

Locuri de muncă în UE, în fabrici: bărbați, femei, cupluri – muncitori necalificați, cu vârsta maximă de 55 ani. Salarii de 1600 EUR, cazare, hrană, contracte de muncă de maximum 6 luni cu opțiune de prelungire, asigurare medicală, alocație pentru copii. Se lucrează 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, ore suplimentare. Plecarea în septembrie. Toate documentele sunt semnate la sediul firmei. Pentru alte detalii, contactați-ne la …

Aceste anunțuri par să vină din partea unor firme, nu a unor persoane fizice și, în afară de salariile mari, se laudă cu transport gratuit, cazare și/sau mese asigurate. Unele anunțuri sunt complet false, în vreme ce unele dintre aceste locuri de muncă anunțate chiar există.

Există firme care dau anunțuri false, da? Acestea promovează servicii pe care, de fapt, nu le oferă – un job undeva, într-o țară, la spălat de vase, cu 700 de euro în mână. (reprezentant ONG)

Victimele sunt contactate prin intermediul acestor firme fantomă, care dau anunțuri false. Știm ce li se întâmplă după aceea, când ajung acolo și găsesc condiții diferite. (reprezentant ONG).

Totuși, în spatele acestor anunțuri sunt persoane fizice, grupuri organizate de traficanți care acționează în România sau intermediari plătiți care fac legătura între victime și traficanții (români) care trăiesc în străinătate.

“”

“

”

23

24

37

videochat-la_42517221.html?l=2928466cfc3cf8c19034383a5fed5539, accesat la 15 ianuarie 2017

h�p://www.anuntul.ro/anunturi-locuri-de-munca/videochat-masaj-adult/colega-baiat-caut-colega-minim-18-ani-pt-a-lucra-in-domeniul

accesat la 15 ianuarie 2017

h�ps://www.olx.ro/oferta/contracte-la-fabrica-de-incaltaminte-italia-germania-plecari-urgente-ID4b6Z0.html#94b9d65024

[Instrumentele de recrutare] sunt acele anunțuri de pe internet sau din ziare referitoare la recrutarea forței de muncă[…] [Recrutorii] menționează beneficii financiare atrăgătoare pentru persoanele cu venituri foarte scăzute. Creează aparența unor firme care funcționează legal, oferind chitanțe sau contracte de muncă. Prin urmare, oamenii au impresia că totul este legal. (judecător)

Bineînțeles, salariile sunt mai mari decât toate salariile plătite în România, și anume 1200 – 1500 euro pe lună, li se promit cazare și mese gratuite din partea angajatorului. Influențați de aceste minciuni, se duc acolo […] (polițist).

Cu toate acestea, potrivit reprezentanților autorităților de aplicare a legii, victimele traficului de persoane recrutate în scopul exploatării prin muncă sunt cel mai adesea abordate prin mijloace offline – prin intermediul membrilor familiilor lor, prietenilor sau cunoștințelor – care de regulă presupun ca unul dintre traficanți să se întâlnească față în față cu victimele. Aceasta se întâmplă deoarece majoritatea persoanelor traficate provin din zone rurale sau au o educație precară și, prin urmare, folosesc internetul rar sau deloc. În consecință, anunțurile sunt distribuite mai departe de membri ai rețelei traficantului în mediile sociale în care internetul nu este folosit pe scară largă.

În unele cazuri, traficanții folosesc internetul și pentru a căuta ofertele de muncă publicate de angajatorii străini din Europa de Vest, în scopul de a folosi aceste oportunități pentru traficarea lucrătorilor români. Infractorii contactează proprietarii acestor anunțuri și se oferă să le procure forță de muncă ieftină din România, contra unui comision.

După părerea mea, potențiali traficanți urmăresc anunțurile [de muncă în străinătate, online] […] După aceea se face legătura între angajatorul de afară și traficantul din România […] și se încheie o înțelegere, cam așa: «uite, eu pot să-ți aduc 20 de oameni […] cu care poți să faci ce vrei». Ca și cum ar comercializa obiecte sau animale. (judecător)

Potrivit unuia dintre reprezentanții autorităților de aplicare a legii, pe lângă publicarea unor anunțuri de recrutare online, cei care se ocupă de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă au folosit de regulă cartele SIM preplătite pentru a comunica între ei sau cu victimele lor, în detrimentul internetului. Își schimbă frecvent telefoanele și cartelele SIM pentru a nu fi interceptați de autorități și pentru a nu lăsa urme care ar putea fi descoperite în perchezițiile efectuate pe computere. Când au utilizat aplicații mobile sau alte servicii online, au folosit conturi false.

38

De obicei, [traficanții țin legătura] prin telefon. Telefoane cu cartelă, care sunt foarte dificil de urmărit […] Ai spus ce-ai avut de spus, arunci telefonul, îți cumperi altă cartelă și anunți pe toată lumea prin SMS că ai un număr de telefon nou. (judecător)

[Comunicarea nu se face] atât de mult pe internet, pentru că rămân urme. De fiecare dată, când faci o percheziție pe un computer, poți găsi informații despre cine ce a trimis și unde, deci este o metodă de comunicare riscantă. […] Ei [traficanții] și-au dat seama de asta (judecător)

39

Transportul

În ceea ce privește traficul de persoane, indiferent de tipul de exploatare, toți cei intervievați sunt de părere că internetul nu este folosit în timpul fazei de transport. Constatările făcute pe baza interviurilor luate victimelor arată că internetul este folosit mai ales în faza de recrutare a traficului în scopul exploatării sexuale și apoi în faza de exploatare (pentru servicii de publicitate); totuși, nu este folosit în faza de transport.

În majoritatea cazurilor, victimele exploatării sexuale călătoresc în țările străine împreună cu recrutorii lor, iar comunicarea se face în mod nemijlocit. Mai mult, victimele exploatării prin muncă sunt așteptate de traficanți sau de intermediari în țările de destinație și nu mai este necesară comunicarea înainte de sosirea acestora.

Victima traficului în scopul exploatării prin muncă și una dintre victimele traficului în scopul exploatării sexuale au afirmat că au călătorit de bună voie cu traficanții lor (recrutor, într-un caz, „iubit”, în celălalt) până în țara de destinație. Cealaltă victimă a exploatării sexuale a călătorit și ea de bună voie a doua oară când a fost recrutată, dar prima oară a fost constrânsă (i-au fost luate documentele și telefonul și a fost ținută sub pază).

În cazul exploatării prin muncă, majoritatea victimelor (în general, bărbați) provin din medii în care internetul și aplicațiile mobile sunt folosite în mică măsură (zone rurale, categorii de populație cu venituri scăzute). Transportul este de obicei organizat de către recrutor sau de către beneficiarul final al forței de muncă. O parte din victime își plătesc transportul, iar în alte cazuri recrutorul le plătește transportul, cel mai adesea sub formă de împrumut.

[…] se duc acolo, chiar își plătesc transportul, care de obicei este organizat de recrutor sau de exploatator, și, când ajung acolo, își dau seama că, de fapt, au fost înșelați. (polițist)

40

Exploatarea

Exploatarea sexuală

În cazul exploatării sexuale, victimele cel mai des întâlnite sunt femeile și copiii, iar rezultatele cercetărilor curente confirmă aceeași tendință pentru victimele care provin din România: majoritatea anunțurilor se adresează femeilor.

Victimele traficului în scopul exploatării sexuale care sunt recrutate online sunt, potrivit uneia dintre persoanele intervievate, îndeosebi femei tinere, cu educație precară și venituri scăzute, care provin din familii dezorganizate, cu un trecut marcat de abuzuri fizice sau psihice constante. Acestea sunt de asemenea metodele cel mai frecvent folosite în faza de exploatare. În majoritatea cazurilor este vorba de minore.

De asemenea, există numeroase cazuri în care persoanele care practică prostituția în mod voluntar devin victime ale exploatării sexuale atunci când proxeneții lor încep să le constrângă să presteze servicii sexuale sechestrându-le, abuzându-le psihic sau fizic sau confiscându-le veniturile. Din experiența persoanelor intervievate, multe dintre victimele exploatării sexuale au ajuns să fie traficate în străinătate după ce anterior au practicat prostituția.

De obicei, victimele traficului de persoane, în acest caz, fete minore, provin din familii dezorganizate, familii care au probleme, familii cu educație precară […] sau familii în care ambii sau cel puțin unul dintre părinți sunt plecați în străinătate, care și-au lăsat copiii în grija bunicilor și au plecat Dumnezeu știe unde, cu ce probleme și cu ce slujbe. (polițist)

Persoanele pe care le au în vizor? Persoane care nu au un loc de muncă, persoane cu copii, cele care provin din familii dezavantajate, în care au fost deja supuse unor abuzuri constante, fie ele fizice sau verbale, cu părinți alcoolici sau cărora nu le pasă de ele, mai ales ăștia. (judecător)

Așa că tranziția este mult mai ușoară când, nu știu, fata acceptă să se prostitueze, dar poate [mai târziu] să devină o victimă a traficului de persoane. Există destul de multe cazuri de fete [traficate] care s-au prostituat înainte. (polițist)

În toate cazurile de exploatare reflectate de cercetarea calitativă efectuată pentru raportul de față, victimele au fost constrânse să facă munca pe care traficantul a dorit ca

41

ele s-o facă. Constrângerea s-a făcut prin: folosirea violenței fizice (bătăi), amenințări, deposedarea de documente și de bani.

Unele dintre intervievate au trăit împreună cu traficanții lor, ceea ce a consolidat și mai mult cercul dependenței.

[…] N-am avut încotro. […] și pentru că tot nu câștigam bani, când am ajuns acasă, după aceste trei zile la club, m-a bătut rău și […] m-a trimis pe stradă, cu femeia aia. […] N-am putut [să refuz], eram prea speriată după bătaia pe care mi-a dat-o… și acolo [pe stradă], eram cu femeia aia și nu puteam să-i spun că nu vreau. (victimă a exploatării sexuale)

Există semne de avertizare clare ale recrutării potențiale pentru prostituție, precum și pentru căsătorii forțate. Transportul este adesea inclus, precum și cazarea, mese asigurate sau alocații zilnice pentru hrană. Dacă se menționează costuri, acestea par nerealist de scăzute.

Instrumentele specifice internetului sunt folosite de asemenea în faza de exploatare, mai degrabă prin interdicții sau restricții pe care traficanții le impun când folosesc facilitățile de comunicare online, potrivit detaliilor bazate pe documentele de urmărire penală și/sau jurisprudență.

Aceștia le monitorizează în permanență activitatea sau comunicațiile din rețelele de socializare, prin intermediul aplicațiilor mobile sau chiar prin al telefoanelor lor. Scopul principal este de a le împiedica să comunice cu rudele sau prietenii, pentru a minimiza riscul ca victimele să fugă și, astfel, să le prelungească exploatarea.

Când victima ajunge în străinătate, pierde … contactul cu părinții, cu … situațiile în care pot să contacteze pe cineva telefonic sau chiar prin internet sunt extrem de rare. De cele mai multe ori, când se produce un astfel de contact între victimă și familie, traficantul stă lângă victimă, monitorizând-o tot timpul. Și tocmai asta înlesnește o perioadă de exploatare mai lungă. (Procuror)

Respondenții care au fost victime ale traficului de persoane în scopul exploatării sexuale au scăpat de cei care le țineau în captivitate, cu ajutorul autorităților, care au avut deschiderea de a le asculta relatările și le-au încurajat pe femei să dezvăluie situațiile în care se aflau.

42

Exploatarea prin muncă

Potrivit persoanelor intervievate, victimele traficului în scopul exploatării prin muncă provin în general din zone rurale, au venituri mici și, de obicei, nu cunosc procedurile legale care trebuie respectate pentru obținerea unui loc de muncă în străinătate. Cei mai mulți dintre ei, lipsindu-le cunoștințele și capacitățile, nu folosesc internetul și sunt recrutați de obicei prin intermediari sau răspund la anunțuri publicate în ziare. Intervievații nu oferă informații privind modul în care este folosit internetul în faza de exploatare a traficului în scopul exploatării prin muncă.

Majoritatea victimelor traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă provin din zone rurale și nu știu că, atunci când ți se oferă un loc de muncă [în străinătate], trebuie să semnezi un contract la o instituție a statului respectiv sau chiar a propriului tău stat. (polițist)

Potrivit raportului din 2015 al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane (ANITP), 20% dintre victimele traficului de persoane sunt exploatate prin muncă forțată. Cele mai multe dintre acestea sunt exploatate în agricultură sau construcții.

Presa centrală publică relatări despre exploatarea prin muncă a muncitorilor români, mai ales a femeilor, în zonele agricole din sudul Italiei.

Ascunse în câmpurile de corturi din plastic alb de pe întinsul provinciei Ragusa, 5 000 de românce, asemenea lui Bolos, lucrează ca muncitori agricoli sezonieri. Felul cum sunt tratate constituie o încălcare tot mai mare a drepturilor omului, făptuitorii fiind aproape complet feriți de pericolul vreunei pedepse.”

Violența fizică (bătăile), amenințările, deposedarea de documente și de bani sunt de asemenea folosite în exploatarea victimelor recrutate pentru muncă, așa cum se arată în interviurile luate victimelor exploatării.

Au venit amândoi și mi-au spus să înființez o firmă […] Și când le-am spus că nu vreau […] M-a tras de glugă și mi-a spus: «Hai afară, dacă… Hai, afară!» […] Când a deschis ușa și am trecut pragul, m-a lovit cu pumnul foarte tare. […] O mulțime de cerințe, m-au dus la magazine, ca să fur […] Chiar au cumpărat o mașină pe numele meu […] După ce am plecat din Nădlac, ne-a luat pașapoartele. Eu n-aveam decât cartea de identitate. Pașaportul mi-a fost făcut după aceea, în Copenhaga. Ne-a luat cărțile de identitate. După ce ni le-a luat, nu le-am mai văzut niciodată. (victimă a exploatării prin muncă).

25

25

43

accesat la 15 ianuarie 2017

h�ps://www.theguardian.com/global-development/2017/mar/12/slavery-sicily-farming-raped-beaten-exploited-romanian-women ,

Totuși, victima traficului în scopul exploatării prin muncă a avut nevoie de mai mult timp ca să aducă povestea sa la cunoștința autorităților, lucru pe care l-a putut face numai după ce s-a întâlnit cu un conațional, care l-a ajutat să determine Organizația Internațională pentru Migrație să se implice în cazul său.

[Ofițer român:] «Spune-mi ce ți s-a întâmplat, pentru că poliția daneză nu înțelege ce spui. […] [Intervievat:] I-am spus: «Cum să mă înțeleagă […] dacă am venit de atâtea ori și ei nu mi-au dat un translator, cum să mă înțeleagă?» […][O.r.] «Ei nu cred ceea ce le spui. [Cred că] ori ai [prea multă] imaginație, ori halucinezi […]» Dacă mi-ar fi dat un translator de prima oară când m-am dus la poliție, lucrurile n-ar fi ajuns atât de departe. Nu puteau să ajungă. Asta a fost greșeala. (victimă a exploatării prin muncă)

În afară de a oferi câteva detalii cu privire la ce înseamnă exploatarea prin muncă și/sau exploatarea sexuală (detalii privind aspectele specifice ale înșelăciunii, în țara de destinație), din cazurile pe care le cunosc, reprezentanții ONG-urilor care au participat la studiu nu au explicat dacă și în ce mod este folosit internetul în faza de exploatare a traficului de persoane.

Același lucru se întâmplă și în cazul migranților, așa cum ne-au relatat ambii intervievați: începând de la situațiile în care oamenii ajung în România legal, după ce vizele/permisele de rezidență/autorizațiile de muncă le expiră, ajung să fie victime ale exploatării prin muncă sau ale exploatării sexuale (uneori, ambele).

Trecerea de la statutul de imigrant legal la cel de imigrant ilegal exploatat se face față în față, niciuna dintre persoanele intervievate nefăcând vreo mențiune despre folosirea internetului în asemenea cazuri.

44

Lista de referințe:

1.� Raportul trimestrial privind azilul prezentat de EUROSTAT în Decembrie 2016, disponibil la http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Asylum_quarterly_report

2.� Organismul Consiliului Europei pe tema traficului de ființe umane, GRETA invită România să își intensifice eforturile de prevenire a traficului de copii, Raportul publicat la 30 septembrie 2016 este disponibil la https://rm.coe.int/

3.� Planul de acțiune al UE împotriva traficului de migranți (2015 - 2020) disponibil la https://ec.europa.eu/anti-trafficking/sites/antitrafficking/files/eu_action_plan_against_migrant_smuggling_en.pdf

4.� Eurostat 2015, Traficul de ființe umane, disponibil la https://ec.europa.eu/anti-trafficking/publications/trafficking-human-beings-eurostat-2015-edition_en

5.� Notificare de Intelligence, 15/2014, Europol, traficul de ființe umane și internetul, disponibil la https://www.europol.europa.eu/publications-documents/trafficking-in-human-beings-and-internet

6.� Lorenzo Tondo și Annie Kelly, The Guardian, Sclavia din vremuri modern, în atenție: Violate, bătute și exploatate: sclavie de secol XXI pe care se sprijină fermele siciliene, https://www.theguardian.com/global-development/2017/mar/12/slavery-sicily-farming-raped-beaten-exploited-romanian-women

7.� Traficului ilegal de migranți în UE, raport Europol, februarie 2016, disponibil la https://www.europol.europa.eu/publications-documents/migrant-smuggling-in-eu

8.� Raportul Departamentului de Stat American cu privire la monitorizarea și combaterea traficului de persoane, disponibil la https://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2016/

45

NOTES

46

ISBN 978-973-0-23983-6