M B D á e p P M IA Ş I A D M liyraT K A Ţ in ifK a ,BRA§OVŰ, ţ)iaţa mare Nr. 22.

Pa unü anfl 12 fior.,"pe ş âs e luni 6 fior., pe t r e i Inni 3 fior România şistr& inătate :

Pe anfl 40 fr., pe ş 6 s e lun i 20 fr., pe t r e i lun i 10 franci.

GAZÉT A “ IESE ÍN FIECAR E DI.

N * 8 0 .

Braşovti, 11 Aprilie 1887. ;Mâne, Dumineca Tomei, 4* memorabilă în

istoria redeşteptării némului românescă dintre Tisa şi Carpaţl, serbézá Româuii greco-orientall întruniţi în Caransebeşu, oraşă de frunte alü Bănatului timişanil, iubileulü de cincizeci de an! alü preoţiei unui demnü şi venerabilii pre­laţii românii.

Este Ioanú Popam, actualulű episcopii alü Caransebeşului, căruia i se vorü aduce din tóté părţile felicitări, dreptü dovadă că în lunga lui carieră preoţâscă a sciutü să-şi câştige stima şi iubirea generală ca unulü, care a servitü cu cre­dinţă şi cu devotamentü timpii de cincl-cfeci de ani brseţ'icej, naţiunei şi patriei sale.

Episoppulű jubilară e ună fiiu alü Braşo­vului, elă aici şi-a ínceputü activitatea sa preo- ţâscă, între noi a tráitü şi a lucratű 28 de ani pe térémulü bisericescü şi şcolarfl, a lucrată cu inimă curată şi cu însufleţire şi astfelü a contri- buitü puternicü la înaintarea Románilprü din T-5 ra Bársei.

Pentru noi cei de aici serbarea din Caran- sebeşfi are prin urmare o îndoită însemnătate. Ea ne reaminţesce recunoscinţa ce-o datorimü a- cestui venerabilü prelată, care odiniórá ca pa- rochă şi protopopă alü Braşovului a Sndemnatü şi a stăruită pe lângă iii séi sufletesc!, ca să a- ducă jertfe pentru scóle şi pentru cultura nému­lui románescü, căci era convinsă, că numai unü poporü luminaţii este în stare sé se emancipeze din servitute şi să-şi recâştige libertatea indivi­duala şi, naţională.

Cu aceleaşi principii salutare religióse, uma­nitare şi naţionale, cu caii a contribuită aici !a înălţarea instituteloră nóstre de cultură, venera- bilulü prelatü după denumirea sa ca Episcopă a păşită şi în noua sa carieră şi mai sublimă, şi mai însemnată. în Caransebeşă dénsulü a în- tímpinatü multe şi mari greutăţi, căci n’a aflatü nici reşedinţă episcopală, nici scólá teologică, nici sc0lă pedagogică, nici tipográfia diecesană, cari tóté esistă astăzi prin stăruinţele sale neobosite.

Dér nu numai Braşovenii şi nu numai cre­dincioşii episcopului Popazu se vorü sâmţi miş­caţi de recunoscinţă cătră elü din inóidentulü serbării de mâne, ci toţi Românii, cari ílü cu- noscü ca pe unü vrednicü şi credinciosü fiu alü naţiunei, ca pe unulü care a luată parte la tóté actele mari naţionale, se vorü bucura din t0tă i* nima, că provedinţa i-a datü <Ş.ile ca sé pótá •vedé la «44ncl b£trâneţe -rédele oste»elek>rü sale de o jumătate de seculü.

Cu mândriă pőte privi din culmea anii or ü vieţii sale. bătrânul ü episcopü peste cărarea cea lungă plină de greutăţi şi nu arareori de mari amărăciuni sttfletescl, ce a percurs’o.

„Gazeta Transilvaniei“, care şi eă va împlini peste câteva luni 50 de ani de când luptă pentru luminarea némului románescü, pentru redobândirea libertăţii şi a drepturiloră , sale politice naţionale între naţiunile conlocuitórej „Gazeta Transilva­niei“, care íntötdéuna a însoţită cu căldură şi cu simpatiâ pe ínaltulü prelatü din Caransebeşfl în toţi paşii séi întreprinşi pentru binele obştei românesc!, îi aduce cu ocasiunea solemnei serbări de mâne cele mai fierbinţi şi cele mai sincere urări de îndelungă şi fericită vi0ţâ.

Sé trăiâaeă, să vă<Jă pe credincioşii săi, să védá íntregü poporală română, de care ílü légá aşa de strínsü sentimentele sale rómánesci şi totü trecutulü séu, sé-lü vé4á într’o stare mai bună decátü aceea, în care l’a adusă a4i vitrega lui sórte !

Braşovu, 11 (23) Aprilie 1887.Dela Berlină şi dela Parisă ne sosescă sciri

f6rte importante. încordarea, ce esistă [între Francia şi Germania de faptu, şi care cu t6te

ANULÜ L.

Duniinecă, 12 (24) Aprilie.

declarările oficiale ale ambelorü guverne nu s’a pututü delătura, a fost pusă la o grea probă printr’ună neaşteptată inqidentă.

Unü comisară de poliţiă francesă dela gara din Pagny, lângă Mosela, la graniţa Alsaţiei-

itfi?6g“ age'TiţI po-liţienescl germani. Depeşele francese descriu cu vii culori cum au náválitü aceşti necunoscuţi îmbrăcaţi în bluse vinete asupra comisarului francesü, care se afla singtirü în esercitarea ofi­ciului său şi cum l’au legatü de mâni şi l ’au dusü în ínchisóre, şi cetindu-le i se pare omului, că a ajunsü la unü capitulü interesantă din vr’unü romanü scrisü de Dumas fiiulü.

Lucrulü s’a petrecutü ínsé ín adevérü şi ín acesta constă caíacterulü periculosü alü íntém- plărei. Ună comisară francesă a fostă arestată de Germani şi foile francese susţină tóté într’ună glasă, că arestarea s’a făcută pe teritorulă fran­cesă. Dér nu se mulţămescă cu constatarea fap­tului, ci pretindă totodată ca comisarulă fran­cesă Schnaebele sé fiă Imediată pusă pe picioră liberă şi Germania sé dea satisfacţiune pentru violarea libertăţii sale.

Şi când foile parisiane scriu astfelă, după ce atâtă timpă au observată cea mai strictă reservă faţă cu Germania, caşulă trebue sé fiă de totă gravă. Şi fiind ă aşa era naturală ca iritaţiunea în Parisă să ajungă la culme. După cum ne spune telegrama ce-o primirămă a4l ea sé ma­nifestă deja prin demonstraţiuni pe stradele Pa­risului.

Marea cestiune a momentului este: ce voră face Germanii? Pune-vorÜ pe piciorü liberü pe comisarulü francesü şi da-vorü Franciéi satisfacţi- unea cerută ?

Unele foi din Parisă banuescü ca sé nu fiă acésta o provocare intenţionată a lui Bismarck,o cursă ce o pune élű Franciéi.

Din Berlinü se asigură, că arestarea s’a fă­cută din causă, că numitulă comisară ar fi stată în legătură cu liga patriotică din Alsaţia, ínsé acésta nu schimbă nimică din seriositatea ei, d0că se va constata, că s’a făcutO pe teritoriu francesü.

Schînteia mică póte sé aprin4ă prin urmare peste nópte unü focü teribilü, care sé facă a se roşi íntregü firmamenfculü europénü. Materiâ com­bustibilă este şi aşa adunata în massă atátü în Francia şi Germania cátü şi pretutindeni.

Din afară.„Figaro“ publică o intrevorbire cu Derou-

ljéde, în care acesta declară că a demisionatü din preşedinţa ligei patriotice francese, fiindü că Tau amărîtO faptele ministrului preşedinte şi ac­tele tuturorü persónelorü politice dela cârmă. Germania n’a poftitü nimicü dela Goblet şi Gó­biét nimică dela Derouléde, dér liga patriotică, care totdéuna a avută în vedere apérarea na­ţională atâtă în privinţa militară, câtă şi indus­trială şi comercială, şi care niciodată n’a provo­cată, a fostă reu înţelâsă. In fine sosise timpulü când Francia privea îndrăsn0ţă în faţa pericu- lului; Francia avea unü sprijinü seriosü în Ru­sia, Italia esita. încă niciodată n’a fostü oca­siunea atátü de favorabilă şi niciodată cancela- rulü imperiului n’a fostă atâtă de neruşinatfi, dér guvernulü francesü le a luatü tóté de bune şi n’a fácutü nici o pregătire contra unei inva- siunî fără veste. Şi când li s’a vorbiţii de pro­vincii perdute, membrii cabinetului francesü au réspunsü. Nu renunţămă la nimicü, dér nu sun- temă gata, trebue sé aşteptămă, Germaniei i-a trebuită 60 ani, ca sé résbune Jena.“ Imi pare réu“, 4ise Derouléde, „că n’a fostă Ferry de faţă; Ferry ar fi sciutü sé apuce singura oca- siune pentru o singură revanşe.“ Deroulăde se teme că, décá se va mai aştepta încă trei ori

S i PRENUMERÂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

AWU W^IURILB:O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

8orltert nsfranoat« im sa prlmetoS. — ianutorlptc rh «a r e t r in l t l .............. ... .......... I 1 - ■ ........... ",........... ....................... ... ■ i l‘l —— —T—y ,,

1887.

patru ani, totulă e perdută, căci atunci vine o nouă generaţiune sub steaguri, care n’a ounos- cută perderile dela 1871 şi n’a călcată niciodată pe pământulă Alsaţiei. Acéstá generaţiune nu va inai cere recucerirea. t)e6retee c| orn«evanşei lilr ^aîe, mai bine se retrage.

După o telegramă 4in Petflrsburgi, jE d tk o f f stă mai multă ca oricând în g r a ţ i a Ţa r u l u i . Dovadă despre acésta e, că elă are cufagjtiulă s0-lă arate pe Giers şi o parte din diplomaţia rusă, în fóia sa „Moskowkija Wjedomosti“, chiar ca trădători, fiindă că Giers continuă a faco-ochi dulci cu Germania, care e celă mai periculosă inimică alü Rusiei. Ambasadorulă din Constan- tinopolü Nelidoff nu ’şi împlinesce datoria şidre- bue revocată etc.

In timpulă din urmă sosescă mereU soiri &e- liniştitóre din Afgani<staEiü. üi)éc6 se va ade­veri scirea, că trupele! trimise de Bmipulü dub conducerea Khanului Parwanai' în < contra '>io0ur- genţiloră Ghilzai au fbstă ibătute^atanci cestiiifiea afgană póte lua în curéndű o intorsătură intere- şantă prin intervenirea Rusiei. Khanulü E^ub, candidatul ü rusü pentru emiratulü afganü, fltá gata pentru casulă, când Abdurrahman va trebui sé cedeze ori va fi înlăturată. După o telegramă din Constantinopolă, c&tră „Times“, se facă vii tractări în Teheran între guvemulă Şahului şi între representantulă rusă Dolgoruki la curtea persană asupra afaceriloră afgane şi revoltei. Cei din Londra, 4ice „Pol. Corr.“, suntă deja pre­gătiţi pentru ună amestecă alü Rusiei, respective pentru o parţială ocupare a Afganistanului pipin trupe rusescl. Anglia s’a obligată prin tractatulA încheiată cu Emirulă în 1885 a apăra terjitoriulA afgană în contra unei inVasiuni ruse, dér precum se comunică, ea ar fi descărcată de acéstá înda­torire în casulă când Abdurrahman ar fi detro­nată prin revoltă. E probabilă că invasiunea rusă nu va întâmpina resistenţă, ci Anglia se va mărgini a fortifica tóté punctele prin care Ruşii ară puté năvăli şi în India.—După o télégramá din Allahabad, a fostă o c r â n c e n ă î n6âe t Á te la Maruf între seminţia Hotak şi între trapele afgane întărite cu şanţuri la Kandahar. Hotakii au avută 500, ér Afganii 50 de morţi.

Incidental ü dela fruntaria gertnano- francesâ.

„Aginţa Havas“ publică urmátórea depeşă din P a g n y lângă Mosela: „ Comisarulü special francesă dela gara de aici, d. S c h n a e b e l e a fostă a r e s t a t ă de poliţia germană. Se crede aici că elă este victima unei apucăturii viâiene. Schnaebele a fost mai de multe ori invitată în scrisă din pártea comisarului1 de poliţie'germană Gautsch din Ars, sé mérgá la dénsulü c* «9 se înţelâgă amândoi asupra serviciului ce este a se regula la graniţă. Eri (21 Aprilie) la 2 íóre d. a. Schnaebele a plecată pe josă ca sé visiéeze pe Gautsch, când deodată doi agenţi germani săriră asupra lui [şi ’lă duseră la Novéant, < de unde mai târ4iu a fostă transportată la Metz. „Gazeta de Metz“ (germană) susţine, că arestarea lui Schnaebele stă în legătură cu a g i t a ţ i u n e a l i ge i p a t r i o t i c e ; dér acésta acusare nu este de locă fundată. Arestarea şi împrejurările' i în cari s’a făcută au produsü o mare i r i t a ţ i tine în Metz şi Nancz.

Depeşe din Na n c y şi P a g n y dau detai- luri despre arestarea comisarului Schnaebele. După aceste Germanii l’ar fi provocată să pşe4e ună stâlpă de graniţă şi deórece ar fi trecîltă cu câţiva metri peste linia de graniţă, a fostă arestată de cătră agenţii păliţienesci germani, cari purtau bluse vinete. Or d i n u 1 ă de a re s ­t a r e s’a dată de cătră tribunalulă din $ îetnia ună avisă primită din Strassburg. Schnaebele a

N r .J O . . ,Í___ »rm'-ViTGAZETA TRANSILVANIEI. 188?.

Ifbtti} dusü pdmsoiju.;. în ínchisórea preventivă, wjide şte pusfr* sub strictă pază,

Dftp&o a.l$ă verşiurţe a r e s t a r e a s’ a fă- tfutü pe: temători,Xi f r ancésü. Schnaebele áitep^ndűí pe .©omisarufe germanü în Ars ar 'fi

^ câţfcva metri peste graniţă şi ar fifostü prinsü deodată de agenţii poliţienesc!, pe cari însă Schnaebele i ar fi trânti tü la paméntü. Intorcéndu-se ârăşi pe teritoriu francesü se 4*ce că agenţii poliţienesc! germani au săritu din nou

; asupră-i, i-au legatű mânile şi l ’au térítü în în- chisóre.

Scirea despre arestarea comisarului de po- liţiă iţancesu a produsü în P a r i s ü mare sen- saţitHîfe. Cercurile financiare suntü fórte îngri- jate şi spăriate. Unele foi din Parisü íntrébá décá acésta este o p r o v o c a ţ i u n e i ntenţu-

v n a t ă şi c)icu că este o c u r să pusă Franciéi de cătră í guvernulű germanü.

Áfácerea convenţiunei comerciale.A face rea co n v en ţiu n e i co m erc ia le în tre A us-

/ tpb^W figaria ^i R o m â n ia p réssa eu ro p én á o d iscu tă c u ? in tb r e » p e n tru R o m ân ia . „1 ’ I n d é p e n d a n c e

î jŞalge“ 4 ce^* i ’ ^ a í é l é ' austro ungare réíncépü compania de încri- »; minări ş i 1:ameninţări ciontra României; dér îneercât ile « lo rii dé intimidáre Vorü fi zadaríiice. Guvernulű románü

5"! flindü susţinut ü de opiniúnea publică în resistenţa ce «xigenţelorfl Un^ariéi, care nu voesce sé ţină nici o

sétb& de interesele ecoöomice cu care ale sale suntü în conflictü. Décá cestiunea rémáne pusă între primirea din

, partea României a unei convenţiunî mai rea ca cea veche, séu resemnarea la unü * râsboiu vamalü fără cru-

' i t < ţare^ • guwernulü románü nu va face decátü sé îndure . f: necesitatea celui din urmă, lásándü răspunderea acestei• exÎPemităţi guvewMilai âustro-ungarO.

: î Camera română şi-a afi rmatü intenţiunea de a . * fape din ceátiimea garanţielorfl pentru esportarea vitelorü

•' condiţiunea otí-éárui tractatü, subordonândO încheiarea î ‘ »éohvéntiöftiiörü provisórii ce a autorisátü pe guvernü sé

fafeă ta ’consacrarea sistémei economice inaugurată prin néílö; cOttvenţwiEtI‘ éomercialé îşi asigurándű esportaţia de^)r0 căre este vorba«.

5 '? L a aceste o b servă „ U n i r e a “ d in B ucu resc i ú r lM tÓ re le :H; o bucuriă sé vedemü atátü de bine inţelâsă

! şi atátü de justü apreţiată atitudinea României în tra­tările pentru convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria. De altă parte, însemnătatea votului datü de Camere în privinţa încheierei de convenţiunî provisorie e bine în-

‘ ţieiâsă* şi mai bine pusă in ; evidenţă. Acésta va contribui, credem#, a face şi pe a^ele organe române care, fără rea' credinţă, au datü greşită interpretare votului Camerei lorü, făcându-le o crimă din ce era cu adevératü unü mşritO, sâ-şi vétjá erórea.

In ÁustrorUngaria chiarü, lum’na începea se face. ,^ p | i t . i s c h e C o r r e s p o n d e n z * íntr’adevérü, dándü sémá de situaţiunea creată priu. ultimulü votü alü Ca- mere^ j<|ic ; »Románia nu póte primi prelungirea trata­tului de CjOmereiu,. ce a avutü cu Austro-Ungaria. Pe de altă parte, unü arangiamentü provisoriu pe basa elausei naţiunii celei mai íavorisate a re puţină valóre pentru Ausţţţţf ?*$émftn$, a se găsi o fcasă de înţelegere pentru încheiarea unei convenţiunî provisorie*.

Din aceste rânduri resultă doué lucruri: 1) că Ro­

mânia nu póte primi a se prelungi fostulü tratatü, care ni-a adusü atâta réu. Éc& deci unü pasü fácutü şi unü lu­cru dobánditü. Nu puíemü încheia decátü o convenţiune mai bună decátü cea pe cáré amü avut’o. 2) „Politische Correspondenz“ 4*ce °ă clausa naţiunii celei mai favori- sate ar fi de puţină valóre pentru Ausiria.

Se cerü prin urmare noué concesiuni României Credemö, din parte-ne, că noue concesiuni nu se vorü puté face. Credemü, mai multü, că votulü Camerilorü asupra convenţiunilorO pr®visorie, indicándü basa aces- torü tratări nici nu permite guvernului a trece peste con­cesiunile conţinute în convenţiunile deja încheiate cu alte state. Prin urmare, şi din acestü punctü de vedere, s i­tuaţiunea e lămurită. Acésta trebue în cele din urmă s’o înţelâgă vecinii noştri«.

SOIRILE PILEI.In fine totuşi se pune în mişcare şi comitetulü

electoralo románü din BraşovO. Pe Marţa viitóre mem brii acestui comitetü suntü convocaţi la o consultare.

Petrecerile Juniloru în sărbătorile Pascelorü de éstü timpü s’au fácutü pe o vreme totü aşa de tristă, ca şi inima lorü mâhnită pentru multele nécazurl şi neajun­suri. Duminecă, Luni «şi Marţi ningéndü şi fiindü véntü şi ume^élá, Junii s'au mulţumitfi a merge după oué şi a visita în trécétü locurile obicinuite. Mercuri, când s’au íntorsü călări dintre Petri, plóia ce cădea a încetată toc­mai când aveau sé defileze în Gróverü pe dinaintea nu­merosului publicü ce eşise afară sé ’i priméseá. Sórele le zîmbea în aceste momente, părea că şi elü se ’nve- selesce. Musica militară a cânta tü în totü timpulü> de­filării Junilorü propriu 4'ŞÎ» Junilorü curcani, Junilorü bé- trâni, Junilurü albi şi trăsurilortt care le urmau. Junele lónü Mázé re şi cu unü colegü alü séu au salutatü pu- bliculü printr’o scurtă vorbire, încheiată cu urări casei domnitóre, corpului oficerescü, oştirei, pentru naţiunea română şi celelalte naţiuni conlocuitóre. La capela d.n Gróverü au aşeejato Junii doi bratjî şicuiţi. Terminân- du-se defilarea, în bubuiturile pistólelorü, publiculü s’a índreptatü spre liceulü románescü, înaintea căruia jucau Românii din BraşovulO-vechiu cu tóté că plóia é ^ i în* cepuse. Joi şi Vineri timpulü a fostü mai frumosü. Mâne Duminccă, se 'neheiă petrecerile Junilorü, cari de réndulü acesta, pentru ânteiaşl dată, au fostü nevoiţî--din »gra­ţia părintescului“ guvernü ungurescű — sé înlocuiască tricotorulü cu simple p molice, avéndü unii panclice roşii, alţii galbene, şi erăşi alţii vinete, stándü totdéuna în or­dinea, de a forma trei unü tricolorü. Da-va Dumne4eu sé avemü şi c üe mai bune, <}ile de adevératá libertate!

— x —D-lü V. Mândreanu, profesorü în Bucuresci, a

adresatü unii apelü cătră foştii fii sutletescl, aflători as- tă4i în România, ai fostului protopopü alü Braşovului şi actualului episcopü románü alü dieoesei Caransebeşului Ioanű Popazu. In apelü se 4ifie că, din incidentulü ju ­bileului, se va crea, pentru eternisarea numelui acestui arhiéreu, o fundaţiune numită: Fundaţiunea episcopului Ioan Popazu. Apelulü încheiă astfelü: ,Ca foşti elevi ai şc0lelorD, întemeiate de Prea Sânţia Sa, sé ne grăbimO cu toţii a da ceva, din ce ni-a datü elu — nu pentru fílü — ci spre a da esemplu următorilorO noştri, că scimü preţui meritele unui bărbat.O, care sé jertfesce pentru înaintarea némului séu. Indrásnescü dérá a mé adresa cătră d-vóstrá d-lorü comercianţi, profesori, in­gineri etc. din Bucuresci, Ploiesci, cu deosebire Brăila,

Craiova, Buzöü, MizilÜ, Ialomiţa, Dobrogea etc. a con­tribui şi d-vóstrá pentru eternisarea numelui aceluia, care v’a dpschisü capulü ca sé puteţi trăi in lume şi sé faceţi onóíe comerciului României. însărcinaţi în fiă-care oraşO pe unulú din d-vóstrá cu o listă de subscriere, ea sé dámü dovadă, că şi aici la braţele mamei nu ne-amü uitatü de fraţii noştri. La Bucuresci amü des- ehisü eu însumi o listă şi în 4*ua primă am íncasatü o sumă de aprópe 1000 de lei — una miiă de lei — în fruntea căreia se află d-lü Titu Maiorescu, d-lü A. Lau • rianü, T. Nica, I. Manliu, V. Mândreanu, I. Colţescu, fraţii Boros, Orghidanü, Alecsiu, Pascu, Steriu, Ciura, Moroianu, Căciulescu, St. Constantinescu, Drăghiceanu etc. etc. Sumele înscrise vé rogü a le trimite la una din redacţiile jurnalelorü din Bucuresci“.

—x—In Iunie, celü multü ín Iuliu, se va începe împăr­

ţirea puscilorü cu repetiţiă la trupe, împărţirea se va face după corpü şi vorü fi înarmate mai ântâiu batalio- nele de vânători şi regimentele de infanteriă ale corpului 2 (Viena) de armată. După ce íntregü corpulü va fi înar­mata cu nouéle pusei, vorü urm i pe réndü celelalte cor­puri. C^m în 1891 înarmarea va fi terminată.

—x—Ministrulü cultelori* a adresatü purtátorilorü de

matricule ai tuturorü confesiunilorü creştine o ordina- ţiune-cerculară de cuprinsulü, ca sé anunţe punctuală încetarea din viâţă a reservi şti lorü şi eoncediaţilorfl mi­litari şi sé predea adeverinţele de mórte pe cale oficială şi gratuitü primáriilorú comunale.

După cum comunică foile unguresc!, d. Diamandi Métnole a intentatü procesü de pressă contra redactorului fóiei sécuesci .Szekely Nemzet“ pentru vătămare de onóre.

—x—„Ellenzek“ anunţă serbarea jubileului archiducelui

Albrecht astfelü: „Bétránulü vulturü jubilézá“. Archidu- cele Albrecht, inspectorulü generáló alü armadiei aus­triaco, la 25 (sic) ale lunei curente va serba jubileulü de 60 anl alü neghiobiilorü (baklövéseinek) sale militare, Tóté curţile vorü fi representate la serbare. Bétránulü vulturü se va desfăta de strălucitele deputaţiuni şi îşi va aduce aminte de tóté înfrângerile suferite în timpü de 60 de ani. P rosit!“

:—x —Din Sécuime ni se comunică, că în comuna Sân-

craiu (Szentkirály) a fostü de curândü unü incendiu în- fricoşatO. Casele şi tóté clădirile economice a trei4eci de locuitori au arsü împreună cu vite cu totü. Au câ- 4utü victimă incendiului şi 8 vieţi omenesci, anume: trei bărbaţi, patru copii mici şi o femeiă bétráná.

—x —Delegaţii romám vorü pleca 4*ie*e astea din nou

la Viena pentru convenţia comercială.

In 4>lele acestea au sositü în Alba-Iulia îmbrăcă­minte şi echipamentü pentru 7000 glotaşl.

—x —Regele şi Regina României vorü merge séptémána

viitóre la Mehadia, spre a visita pe M. S. ImperătSsa Austro- Ungariei. Regele va fi însoţit ü de cătră gene- ialulü Barozi, ér Regina de d-ş0ra de onóre Romalo.

Agio vamalii pe luna Maiu s’a stabilitü cu 261/» procente.

—x—

F O IL E T O N U .

Chiaiturî séu hore de joctí de pe lângă Oltű.

,, culesede I. George seu.Oltule pe malulü tőu,Créscá .ârbă ş i dudău,Să pască murguţuiă meu;Oltule, . câne turbatü,Ce vii aşa túrburatü,Dé-aducI iarbă şi butuci

; Şi căpestre. de cai murgi.*

. pragă-i ţâra Oltului,Sub póla Carpatului:Câte lunci, atâtea cruci,D’ a áragulü sé te totü duci;Dér- ţâra Ardealului,De pe cóma délului, h'Câte lunci atâtea furci,De urítü sé nu te duci.

! ** *Badea meu din Cichindealü,

> Ar veni şi n’are calo,;Vino badeo şi pe josü Ce te ţii aşa fălos,Că n’ai boi cu córne lungi,Nici banii nu’ţi stau în pungi,

“ Şi ti’ai vaci cu córne fargi,<Făr tiécazulü íiiultü celü faci.

Uşurelu sü, uşurelO,C’am mânca tü carne de mielü Şi costiţă de purcelü,Ş ’am béutü din păbărelO.

*« «Vai de mine morü şi morü,Şi n’am pe nime cu dorü, Sé-mi pue mâna la óapü,Sé mé ’ntrebe de ce zacü,I)e ce zacü* de ce bolestCü.De ce aşa mé topescü.

+.* *Leliţa cu ochii vei’4î,Nici-odată sé n ’o cre4i Dér lelea cu ochi negrutî,S ’o săruţi, sé n’o mai uiţi.

** *Soi tu mândră ce ţi-am spusü, A4î vérá la cucuru4ü?— Und’orü fi ómeni mai mulţi Tu la min’ sé nu te uiţi, Und’orű fi mai puţinei,Sé te uiţi în ochii mei Sé ve4í poti trăi cu ei.

** ütiSci tu mândră, sei tu sci,Când eram noi doi copii,De şedeamO pe pajişte Şi vorbeam Q de dragoste. Drâgostile, pacostile,

Nu’sfl cu c6rne ca vacile, TrecO prin apă, nu se ’nâcă, De voinică tinârO se lâgă, TrecO prin tină, nu s’alină,De voinicQ tinârQ se’mbină.

***ţ)eu mândruţă nu-i pe dreptfl, S6 porţi tu banii pe peptfl fir la mine în şărparQ.S6 nu ve4i nici unO creiţarO

*, * * ,Aşa 4ică mândrele mele, Ce-oifl avea sâ beau cu ele, Apoi sâ mâ uitO la s te le ;Aşa 4ic0 pretinii mei,Ce-oiO avea sâ bâu cu ei Apoi sâ mâ lasfi sâ peiO.

. * *

Cucuie cu pena sură,Nu cânta pe curmătură,Cântă tu la noi pe şură,De mi mai fă inimă bună.

• VCrâpă D6mne pământulO,Să’ml mai între uritulO Şi-mi despică pajiştea,Să-mi mai iesă dragostea.

** »Frun4ă verde de mării dulce, Am o mândră ca ş’o cruce,

Dér la lucru n’o potü duce, Diminâţa-i roua rece,Preste 4i se prea ’ncăl4esce, Cându-i colea la ojînă Pişc’o ţînţarii de mână.

*« *Vai de mine réu-mi-i Şi leaeulü departe mi-i Tocma ’ri fundulü grădinii, Sub o tufă de stejarü La mândruţa ’n busunarü Păn’ vine lelea eu leaeulü Mai móré badea séraculü.

***Măi bâdiţo de departe, Trimite-mi puţină carte,Şi nu mi-o pecetlui,Ca s’o potü şi eu ceti,S ’o cetesce sâra la lună De va fi de voiă bună,S ’o cetescü séra la stele D’orü fi vorbe frumuşele.

♦ +Aşi muri, mórtea nu-mi vine, Aşi trăi şi n’am cu cine,Că pe cine mî-am avutü,A pusü faţa la pământO,Dér n’a pus’o sé ’nfloréscá,A pus’o sâ vesce4âscă.

Nr* 80. GAZETA TÊANÔILVANIEI. 1887.Profesoralii Auyust Wïïhelmj, „regele violinei,* va

concerta în curêndü în Braşovtt. Wilhelmj a cântatü şi înaintea Reginei României.

La recrutarea din anulû acesta în comitatulü Ciu­tului s ’au presentatö 336 ômenï pentru armată, 94 pen tru miliţii. Nu s’au presentatö de locü 655 de ómen! obligaţi la serviciulO militarö.

—x—La Constanta a sositü unü nou remorcher, nu-

mitü „Constanţa“, comandat ü la Toulon pentru flotila română.

—x—.Vedelte“ comunică, că după noua propunere a

întocmirei echipamentului infanteriei fiecare infanteristü va purta trei cartuşiere: doué înainte şi una îndërëtü. Mantaua e legatS împrejurulü raniţei (ca în România), ér sufertaşulO (şaica) va fi împachetat ü în raniţă. O co- misiune va esamina acéstá nou felü de echipare, care e fórte praciieü. __________.

Adunarea electorală în Reghinü.S. Reghinu, în 22 Aprilie 1887.

Clubqlü electoralo din cercurile electorale S. Re- ghinü şi Gernesigü şi-a ţinutO adunarea sa ier! in 21 A- prilie st. n. în care s’a votatü unanimü solidaritate faţă cu conclusele aduse şi ce se vorü aduce de cătră con­ferinţa electorală generală din Sibiiu.

S ’au alesü ca delegaţi la conferinţa ce se va ţine în 7 Maiu st. n. în cerculü electoralo 8. Reghinu : Dr. Absolon Todea advocatü şi Mihailă Orbonaşu advocatü şi proprietarü, ca suplentü Basiliu Raţiu prolopopü, toţi trei din S. Reghinü, — în cerculü electoralü Gernesig: Patriciu Barbu advocatü şi proprfetariu în S.-Reghinü şi Galacteonu Şagtiu protopopü şi proprietarü în Idicelü, ca suplentü Basiliu Popă Hărşiană advocatü în Sibiiu.

Totü cu acea ocasiune s’a conpusü şi alesü din nou dubulü electoralü pe următorii 5 ani sub preşe- dinţa advocatului Patriciu Barbu din S. Reghinü cons- tátátorü din 29 membrii.

TJnă participantă.

í Convocare.Subscrisulü clubü electoralü alü partidii naţionale

române convócft pe alegëtorii români din cercurile elec­torale: Iurda , M. Ludoşiu şi Vinţulu de susù la o conferinţă, care se va hiné în Turda la 29 Aprilie st. ri.2 óre după amétjl în causa alegerilorü viitóre, cu care ocasiune se va întregi comitetulü clubului şi prin membrii estranei şi se vorü alegé din fiecare cercü electoralü câte doi bărbaţi de încredere pentru conferinţa partidei naţionale a tuturorü alegëtorilorü români din Ungaria şi Transilvania, convocată deja pe 7 Maiu st. n. la Sibiiu.

Din Şedinţa clubului electoralü alü partidei naţio­nale române ţinută în Turda la 20 Aprilie 1887.

Dr. Raţiu, loanu Mesaroşiu,preşedintele clubului. secretariu.

noscutü, că punctulü 2 din programuiü anunţatO (ilumi­narea gimnastului şi serenadă) nu se va mai esecuta.

Braşovă, 11 Aprilie 1887.Comitetulü arangiatorü.

f Petru Mavrogheni.D. Petru Mavrogheni, ministrulü plenipotenţiarO ro-

mánü la tViena, a muritü la 26 Aprilie n. Mavrogheni aduse, pe la mijloculü lunei Februarie, din Orientü o bólá de plumânl. Mulţumită îngrijirei pline de abnegaţiune a medicului şi a familiei, bolnavulü a pututü fi ţinuto în- tr’o stare mai multü séu mai puţinO satisfácétóre. La 29 Martie elü a pututü lua parté la prámjulü, care a fostü datü Ín onórea Regelui şi Reginei României. De atunci defunctulü mergea mai bine şi fácü dese visite şi pre­umblări, dér frigűlü, care se declară în ultima séptémáná, a atinsü din nou sănătatea lui Mavrogheni. Mercurea trecută Mavrogheni a trebuitü din nou sé sc pue în patü, d3 atunci réulü a ínceputü sé facă progrese repezi, cur* mându’i viâţa.

Mavrogheni avea vérsta de 65 de ani. înmormân­tarea se va face la 22 Aprilie. CorpulÜ va fi depusü la biserica grecéscá în Viena de unde se va transporta la Iaşi spre a fi inmormántatü in morméntulü familiei.

P. Mavrogheni a fácutü, în tinereţea sa, parte din ácelü valorosü şi patrioticü mánuncbiü de tineri de peste Milcovü, oarî au lucrattt din răsputeri pentru unirea ce- lorü douő (éri surori; a luatü parte la revoluţiunea dela 1866 în contra principelui Cuzâ şi a fácutü parte, ca ministru de fináncé, din ministerulü íniocmitü după re- volutiune; a fácutü asemenea parte, totü ca ministru de fináncé, din cabinetulü conservatorü presidatü de d. Las- carü Catargi. Fiindü unü distinsü bárbatü financiaro, mé- surilorü propuse de dénsulü au avutü de efectü îmbu­nătăţirea financelorüstatului románü. In oposiţiune con­tra partidei liberale Mavrogheni a fostü unü perfectü parlamentarü şi în cele din urmă a primitü misiunea d’a representa intăi ţâra la Constantinopolü şi apoi la Viena, unde a şi íncetatü din vi£ţă,

Insciinţare.De óre-ce onorata Eforiă a scólelorü nóstre cen­

trale nu permite iluminarea edificiului gimnasialü cu pri- legiulü iubileului de 50 anl alü preoţiei Prea S. Sale d lui Episcopü loan Popasu, subscrisulü comitetü face cu-

Dare de sémá,Despre venitele şi spesele balului románü arangiatü

în 17 Februarie 1887 în Aradü în folosulü „Reuniunei femeilorü române din Aradü şi provincia.“ I. Din bilete 251 fl. II, Din suprasolvirl 60 fl. 60 cr. III. Din con- tribuiri 98 fl. IV. Din contribuiri colectate 305 fl. 90 cr. Suma totală a venitului 715 fl. 50 cr. Se scadü spesele balului 278 fl. 22 cr. Rémáne venitü curatü 437 fl. 28 cr.

Au suprasolvitü urm ătorii: Irina Antal 5 fl. şi 10 cr., Hicolau Oneu 5 fl., Carolü Vittmán 4 fl., Ioanü Be leşO 3 fl., Iosifü Cociuba 3 fl., Dr. Albinü Popü 3 fl., Ignatie Popü 3 fl., Carolü Ottrubai 3 fl., Ladislau Fa- bianü 3 fl., Dr. Alexandru Fakacsi 3 fl., Nicolau Maiorü3 fl., Nicolae Olteanu 2 fl., Sigismund Budai 1 fl., Geor- giu Popoviciu 1 fl., Davidü Dabiciu 1 fl., Ioanü Machi Ardeleanu 1 fl., Vasiliiţ Popü 1 fl., Savu Macinicu 1 fl., Ioanü Popescu 1 fl., G. Bragia 1 fl. Efremü Barbu 1 fl., Ioanü Ardeleanu 1 fl., Aurelü Suciu 8 fl.

Au contribuitü următorii domni: Carol Pohe 15 fl. Ioanü Metanü 10 fl; Demetriu Bonciu 10 fl. Antoniu Mocsonyi 5 fl., Dr. Atanasiu Sándor 5 fl., Simeonü P. Deseanü 5 fl., Emanuilü Ungurénü 5 fl., Carol Sehulhof 5 fl., Alexandru Mocsonyi 4 f l.; Eugenü Mocsonyi 4 fl., Öctavia Stolojanü 3 fl., Ioanü Giulanu 3 fl. Iosif P. Sleiniczer 2 fi., Emericu P. Steiniczer 2 fl., Ioanü Cisra 2 fl., Gavrilü Bodea 2 fl., Ioanü de Leményi 2 fl., Ioan Grofsoran 2 fl., Vicenţiu Visaima 2 fl., Georgiu Horváth 2 fl., Vicenţiu Babeşiu 2 fl., Ioanü Popü 2 fl., Georgiu Crăciunescu 2 fl., Elena Nicodonoviciu 2 fl.

Prin colecta dómnei Irina Russu din Nadlacu au incursü 56 fl. 10 cr. dela următorii: d-na Ioanü <Rusu 2 fl., Georgiu Oros 2 fl., Vicenţiu Marcoviciu 2 fl., Petru Precupaşiu oO cr., Mária Márgineanü 1 fl., Mihaiu Chi- ciuni 2 fl. Gratianu Budó 1 fl., Crişan Anna 1 fl., So- fronie Chiciu 50 cr., Patnik Eszter 50 cr., Georgeviciu Damaschin 1 fl., Alexandru ŞerbanO 50 c r . , Mitra Petianu 1 fl., Molnár Sándor 1 fl., Emilia Negreu 50 cr., Cornelia Teucianu 1 fl. Dr. Georgiu Chiciu 2 fl., Mudritz M. 1 fl., Stefanü Lutianu 1 fl., N. N. 50 cr. nagylaki takarék pénztár részvény társulat 5 fl., Svarz Miksa 1 fl., Dobăch 1 fl., Petru Stroia 30 cr„ Friedman Lajos 1 fl., Kováts Lajos 50 cr., Bistyák Ferencz 1 fl., Leopold Szigmond 50 cr. Serbán György 1 f l , George ŞerbanO2 fl., Vidican Tyirila 60 cr., Sámson Lugoşan 1 fl., co­muna bisericéscá gr.-or. română din Nadlacu 5 f l , Kará­csonyi János 1 fl., Dobranyi Adam 1 fl., Venich Karoly1 fl. - Bistyak Ferencz ujbol 1 fl., Szentes Vidor 1 fl., Topaji Ferencz 1 fl., Nagylak mezőváros 5 fl., Stroia Gligorü 50 cr., Teodor Tabicu 20 cr., Onea Pera 50 cr., Iosifü Popescu 1 fl., Aurelü Petrovieiu 1 fl.

Prin colecta d-ş0rei Netli Petrică din Bocsa-mon- tană 52 fl., dela următorii domni: Ioanü Budianu 5 fl., Urosü loanoviciu- 1 fl., Hedvig Bős '5 fl., Ioanü Fabi 1 fl., Maximilianü Kis 1 fl., Mihai Tamojoth3 fl.. Basilü Georgoviciu 2 fl., Ioanü Marcu 1 fl., Nico­lau Spioeanu 1., Constantinü Pausanü 1 fl., Iosifü Sabo2 fl., Costa Tismonariu 5 fl., Stefanü loanoviciu 1 fl., Ferdinandü Korek 1 fl., Stefanü Györlik 1 fl., Georgiu Potoceanu 1 fl., Georgiu Gonugea 1 fl., Pavelü Limbă 50 cr., Ioanü Popoviciu 1 fl., Nicolae Boceanu 1 fl., Lazarü Boteanu 1 fl., Andreas Kricher 50 cr., Ioanü Velceleanu 1 fl., Gézá Sikó 1 fl., Basiliu Nemoianu, 1 fl. Bontilă Iosifü 2 fl.. Petru Milutinoviciu 1 fl., Ioanü Po poviciu 1 fl., Ioane Piíatu 1 fl., Iosifü Turcileanu l fl., iosifü Mozerü 1 fl., Iuliu Petricü 2 fl., Anna Petricü 3 fl.

Prin colecta dómnei Aloisia Sida din Siria 23 fl. dela următorii: Elena Vasilieviciu 1 fl., Dragina Mera1 fl., Georgiu Popoviciu 3 fl., Sleiniczer I, Pál 5 fl., Ioanü Vancu 1 fl., lulia Vancu 1., Gavrilü Christea 2 fl., Eu­genia Bogdanü 1 fl., Secula Petru 1 fl., Georgiu Óscal fl., Ignaţiu Serbu 1 fl., Filipü Leucă 1 fl., <DanilÜ Gá­bor 2 fl., Luisa Sida 2 fl., (Va urma.)

SORI TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. T rans.«)

PESTA, 23 Aprilie. — Fóia oficială publică uumirea lui Lorenz Schlauch ca episcopü alü Oradiei marî.

BERLINÜ, 23 Aprilie. — Arestarea comi- saridui francesfy s*a fă cu ta la dispunerea judecă to­ru lu i d e instrucţiune şi stă în legătură cu uneltirile trădătore d e pa triă în jé r i le renane.

PARISU, 23 Aprilie. — Diarele constată unanimü, că arestarea comisarului s’a fá­cutü pe páméntü francesű. Ele cerü li­berarea lui cu scuse coréspundétóre din partea Germaniei. Iritaţiunea pe strade este forte mare.

D I V E R S E .Strigătulű în résboiu la români. — Oştenii romani

după ce erau animaţi, prin elocuenţa cápitanilorü, apoi se aruncau asupra vrăşmaşilorO scoţândO strigăte înfio- rátóre. Tóté popórele au avutü strigátulü lorü de rés­boiu particularü. Biblia ne spune pe alü Ebreilorü şi Homer pe acela alü timpilorü eroici. Troenii strigau în­dată cp vedéu pe vrăşmaşO, Grecii aşteptau minutulü când se lovéu, luptătorii romani se animau strigándü: Feri ! f e r i ! Cesar în comentariile lui aprobă strigătele

soldaţilorfl sëi şi blamézâ tăcerea soldaţilorfl lui Pompeiu Caton censorulü 4’cea, că reportase mai multe victori prin strigăte decâtü prin lovituri şi presupunea eă ele provinü totd’auna dintr’o inimă hotăritfi. Moldovenii şl Muntenii aveau în rësboiu fiă-care strigătulfl lorü particu­laro, pe cari cronicarii ni l’au păstrattt. Astfelfl la Români îndétâ ce oştenii vedeau pe vrăşmaşO, invocau de trei ori numele lui Isas : Isus ! Isus ! Isus ! şi apoi îndét& se repe<Jéu asupra protivnicilorü, strigándü: la eiÍ là ei! la ei ! séu aide, aide la et ! la ei 1 Moldovenii aveau obi- ceiulü însë înainte de Stefanü celü Mare, a se arunca asupra vrăşmaşului prin fiorosulü râcnetû: ucide! ucidtt rëmasü noué moştenire dela vechii Romani, cari strigau cum vë4urâmü, în momentulü ataculu i: fe r i ! fe r it — ('.Telegrafulü“).

0 nouă împârfélâ de timpù. — Unü memoriu asu­pra orologiului ímpáf{itü în <Jece părţi se publicà nu <de multü de 1. Moder în Wiesbaden, pentru a fi esaminatü la conferinţa internaţională din Nizza. Autorulü propune urmátóreá impărţ0lă de timpü : p iua are (ÿece óre, Éâ- care órá (Jece decade, fiă-care decadă (Jece minute, fiă­care minută <Jece secunde şi in fine fiă care secundă ^ece ra(}e. Prin urmare se împarte (ţiua în o sută de Blii de părţi. 0 asemenea împâr(élâ se va face şi cercului. Dupë aceste date se construi in Wiesbaden unü césQr- nicü şi fù pusü in mişcare. D-lü Moder merge şi mai departe şi propune a împărţi anulü în (}ece luni, şi ad îlft aşa, ca lunile fără de soţO sé aibă cftte 37, cele cuso|a câte 36 de cţile. Inventatorulü speră, că acestü sistema cu tótá apriga împotrivire va găsi în timpü scurtü tnt|p- buinţare, precum se va aduce Ia valóre şi întroduceréa unei împărţeli a unui timpü lumescû în vié(a cetăţenâscă.

Unu naţionalista de 10 anï. — In <}iua aniversăriinaşterei împëratului germano s’a cântată în tóté şcoft|e din Alsaţia şi Lorena imnulü im periali. Intr’o şc0lă din comitatulü Kablé a fostü pusü ca së citéscá acestty imn^k unü copilü de 10 anl, fiulü celui mai influentQ membru din localitate alö partidului de protestaţiune. CopiluIK se supuse, şi fórte mişcat începu a mormăi cele dintftit versete pănă la versetulü injuriosü pentru Francia, aci nu mai putu urma şi începù a plânge asvôrlindft cartea JOSŰ şi strigándü : Nu potü d-le, sunt francesO !

Şc6lă pentru c iariştl. — David Anderson, unü scrii­tori englesü şi colaboratorü Ia mai multe foi principale din Londra, a deschisü unü cursQ pentru tinerii, voescü a păşi pe cariera Ziaristică. Dénsulü în progrs* mulü publicatü (|ice : Tineri, de almintrelea cu cunoa- cinţe frumóse, cu o judecată sànëtôsâ, ba póte nu le lipsesce nici órecare gradü de fantasie şi facultatea de a combina, necunoscêndü abecedarulü acestei ocupaţiunl, şi fâcêndü mai multe încercări nesatisfácétóre, in cele mai multe caşuri se desgustâ de acéstá carieră. Scopul!) d-lui Anderson aste dér, ca së iniţieze pe cei ce au apu­care pentru jurnalistică în apucăturile acestei specialităţi

Sărutatulu mânei. — In vié(a de tóté file le este sárutatulü mânei, ca semnü de politeţă, unü obiceio vechiu. »Linguşitorii,“ (Jice deja Solomonti, »nu obo- sescü a săruta mâna patronilorü lorü.* In timpii vechï^ când voia cineva së mârturiséscâ stelelorü umilita s închinăciune, se intêmpla acésta prin sărutarea mftni proprii. In timpulü când se închinau Indienii la sói ţineu necontenitü mâna la gură. Cănd aducéu Grec., cei avuţi (ÿeilorû jertfe scumpe, atunci consta surogat tulü acestora ta cei fără de mijlóce, séu la cei de tot# sëracl intr’aceea, că stândü dreptü în susü sërutau mâna idolilorü séu a lorü însăşi trimetêndü în aceiaşi timpţl cătră orisontü sărutări. Acestü obiceiu se transmise fii Romani, la cari éra sërutarea mânei statuelorü unü felft de lege. Când odată unulü uità acésta la trecerea pé lângă o statuă, fù urmăritfi ca ateistü. In Roma s i obicinuia multü sárutatulü mânei, însë numai de cei su^ puşi cătră stăpânii lorü. 0 p iivilişte deosebită trebue că s’a înfăţişato atunci când Cato la depunerea comand^ sale superióre lăsă a-i săruta mâna toţi soldaţii. Impe* ratorii tinéu multü, ca cei mari sé le sărute mâna|' acésta era unü actü principalü de etichetă. Cei d£. rangü inferiorü nu avèu dreptulü la o nemijlocită sëru*. tare de mână. Plecaţi pe ghenunchl, atiugéu cu mftnş dréplâ pôlele haine; împërâtescl, ducéndü apoi m&na là. gură. Ceilalţi slujitori a i domnitarului îi trimitéu, Ht tocmai ca 4^1or0, din distanţă sărutările lorü de mâni

NOU ABONAMENTUla

i i„GAZETA TRANSILVANIEI.Cu I Aprilie 1887 st. v., s’au începutu un A n o u

abonam ente pe trilnninlfi Aprilie, Maia şi Innia, I t care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitorii a| foiei nostre.

Preţulu abonamentului:Peitm Anstro-Uiiiaria:

pe tre i lu n i 3 fl.6» >»

u n ú a n ü 12 „

Pentra România ;i străinătate:pe tre i lun i 10 fr&noi „ fé»e „ 20 „ „ u n ü a n ü 40

Editorü : Iacobü Mureşiann. Redactorü responsabilü Dr, Aarel Mareşiasm

Nr; 80.rf g r -j --------

. a A Z E T A T B A N S I L V ^ E l

Gnrsnlä l* buraa de Vlenadiu 22 Apiilie st. n. 1887.

ftâhfă de aurii 5 °/0 • • • 101.60 .Rentă de hârtiă 5<>/0 . . 88 75 Ii jpruinutuţtt căiloră ferate

u n g a r e . . . . . .150.— < AftibHiiarea datoriei căi-'; JIprtt ferate de . ostii ung.

(1-ma emisiune) . . . 98.60 kmortisarea datoriei căi­

lortt . ferate de ostil ung. (2-a\e«tuşiu«e) . . . , 127 20

Amortisarea datoriei căi- lorfi ferate* deoS ta ung.(3-a emisiune) . . . . 116 —

Bonuri rurale ungare . . 104.75 îîctouri teu cl. d6 sortare 1C4,25 , Bonuri rurale Banat-Ti-

,/nişA .............................104.50Bonuri cu cl. de Jsortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 50

Bonuri croato-slavone . '. Despăgubire p. dijma de

vinii ung. . . . . . . Imprumutulii cu premiu

ung. .............................Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurti austr. , . Losurile din 1860 . . . Acţiunile băncel austro-

ungare .........................Act. băncel de credita ung. Act. băncel de credita austr. Argintulă —. — GalbinI

împărătesc! . . . . Napoleon-d’ori . . . . Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livre-s sterlinge

104.50

98.75

119.50

12440 8140 82.50

113 — 135.75

876 - 287.— 282.70

. 5.97 10.04 62 20

12690

Bursa de Bueuresci.Cota oficială dela 8 Aprilie st. v. 1887.

Renta română (5°0). .Renta rom. amort. (5°/o)

» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit fonc. rural (7 °/0) • .

> „ » (5°/.) • -» » urban (7°/0) • «

» (6°/0) •> (5°/o) • •

Banca naţională a României 500 Lei ——Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- -

« * » Naţională Aurii contra bilete de bancă .Bancnote austriace contra aurâ.

Cump. vând.

891/. 90^294— 95—86— 8 7 -35 V2 36T/a

102 s/4 103—86 Va 87—99 V* 100—

831/* 84V*

16.752.00

______________________

Cursulu pieţei BraşovOdin 23 Aprilie st. n. .1887*

Bancnote româneşti t . * * 8.50 V&toâ. 8.&jj

Argint românesc * * * i * 8.45 ♦ 8.4§

Napoleon-d’orî . . . . » * < * ÎK&7 > 10.0â

Lire turcesc? ....................................* 11.41 » 11.44

I m p e r ia l i .........................................* 10.41 * 10.44

G albeni............................... * 6.91 * 5.§5

Scrisurile fonc. »Albina» 66/0 . » 101.— » 102.- -

„ » n 5% • j) 98. » 99. vRuble R u sesc !. » 112-— * 113.—

Discontulii . . . » 7—10®/9 pe anti.

, I

FARMACIA

J. P S E R H O F E RV ie na, S in g e r s t r a s s e Nr. 15

la „gol denen R ei eh sa p i e l “.Pţlule pentru curăţirea sânge’ui, mai înainte numile »Pilule uni­

versale, merită cu lotfi dreptulâ numirea din urmă, de 6re ce în faptâ nu Ssistk âpr6pe nici o b6Iă; la care nu ar fi probaţii în mii de caşuri efec- !I.ulCi lor Q mira cui osflc In caşurile cele mai cerbic6se, la cari multe alte me­dicamente s’au întrebuinţată înzadară, s ’a dobândită cu aceste pilule de ne­numărate orî şi după unii scurtQ timpă deplină însănătoşare. 1 eutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 şulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rhmbursă 1 fl. 10 cr.

T r im iţân d u -se p r e ţu lă în a in te co stă cu e sp ed area fra n ca tă 1' su l ti cu p ilu le 1 fi. 25 c r ., 2 su lu r i 2 fl. 3 0 c r ., 3 s u lu r i 3 fl, 4 0 c r ., 4 su lu r i 4 fl. 4 0 c r ., 5 s u lu r i 5 fl. 2 0 cr., 10 su lu r i

" W H ; 2 0 c r . (M ai p u ţ in de u n u su lu nu se p6 te tr im ite .;Au incursii o mulţime de scrisori, prin rari consumătorii acestoru

pilule tnulţăinescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şiigre le bole: Orî-cine a făcută odată încercare, recomandă acestă medi-

! iQainsntOi mai departe.

Reproducemii aci câteva dintre multele scrisori de mulţâmitâ.

L e o n g a n g , 15 Mai.■ í I*fea onorate Domnule! P ilulele ÍD-v. producü

adeverată, minune, elp nu suntű ca alte aşa de .multe .'Sijiediţarfwnte-reer>mandate,>ci ele ajută întru adeverű

aprópe la tóté bólele. Din p ilu le le , ce-am fostü co- toandatál la Pascî, am "împărţiţii cele mai multe la a- micí şi cunoscuţi şi au folositü la toţi, chiar şi persóne dei b etfttV iţai ’mare şi cu diferite bólé şi defecte au dobénditü. prin ele, deşi nu perfectă sănătate, dér to- truşlo îmbunătăţire însemnată, şi voescü a urma cu întrebuinţarea loru. Te rog dar a-mî mai trimite încă 5 isulurl. Din parte-mî şi dela toţi, cari jm ii avutü deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobéndi sănă­ta te a 'cea mai cordiala mulţemită.

M a r t i n D e u t in g e r .

. " Bega Szt-Gy<5rgy 16 Februariu 1882., Onorate Dojnnule! Nu Ve potu esprima în des­

tu la cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de 6re-ce pre lângă ajutorulu lu i D-deu, consorta mea Care deja ani îndelungaţi au suferitu de miserere, s:a .vindecaţii; prin pilulele D-v., şi cu iote că şi acum .trebue d n când în când se întrebuinţeze din elo, to­tuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtu, în câtu

Bşrlşiţm contra degerăturei de I. Pser- ; hofer. de mulţi aoî recunoscută ca , celö mai sigurft remediu contra su-

, ferir^ţelorO; de degerătură de totü . felulü, precum şi spre vindecarea

. ranelorü învechite . etc. 1 borcă- , neiü .40 cr.

>Balsam contra guşilo rti, remediu de : taeredere spre lecuiroa umflături-

lorfl la gátö. 1 flaconö 40 er. Essemţa de viétá, (Picaturi de Praga) i.coÄira stomacului stricată, a mis- rtuirei srele şi greutăţilorCi de totü felülő, unü remediu de casă esce- lentö. 1 flaconö 20 cr.

Stteulti*-Spitzwegerich, medicamenta u d’e casâ în genere cunoscutö şi és-

celentö contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.

Aliflă americană contra rheumatis- millni, célú mai bunö medica mentő Ia tóté suferihţeie rheumatice, jun-

" ghiuri, Ischias (bólá de tremurö), jünghíu la ure<hí etc. 1 fl. 20 cr.

Uchiortf: din büriíéní de Alpi dela W. 0 . Bernhard. 1 buteliâ 2 fl. 60 cr-. 1/2 buteliă 1 fl. 40 cr.

sen , 1 buteliă 2 fl. 50 cr. 1l2 bu teliă 1 fl. 50 cr.

Pomadă de Tanocliinin de I. Pser- hofer, de unü şiră de ani recunos­cută de medici ca cea mai bună

1 dintre tóté remediile pentru eres cerea părului. Unü borcanü ele­gantă adjustatü 2 fl.

P lastru universalö de prof. Steudel, la rane din lovitură şi ínpunsü, la totü feluíü de bube rele şi la nmflături învechite, ce se spargü periodicü la picióre, la degetü, la rănile şi aprinderile de tiţe şi la multe alte suferinţe de acestü soiü, s’a probatü de multe ori. 1 bur- canü 50 cr.

Sare universală de curăţenia de A.W. Bulrich. Unü remediu de casă

, escelentü contra tufurorü urmări- lorü digestiunei stricate precum: durere de capü, ameţelă, cârcei la stomachű, acreală în gâto, sufe­rinţe haemoroidale, constipaţiune étc. 1 pachetü 1 fl.

Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr. Prafft contra asudării pieióreíortí, 1

Cuţiă 50 cr.Eşeoţă pentru, ochi de Romershau-

Medicamente Homoopatice de totu felulu se . află > totdeuna gata.

f 1 Afară de preparatele aci numile se in ai află tote specialităţile far- maceutice indigene şi streine, anunfaie prin tote « lire le austriace, şi la casfl, când unele din aceste specii nu s’ar afla în depositQ, se vorfl procura la cerere cu promptitudine şi o â i t t se pote de eftinQ.

Trimiterile prin poştă sS efectu^ză iu te , d^că se tr i- : mii te p re ţu iţi în a in te , seu cu ram b u rsa .

a > Trimiţ^ndu-se preţulu înainte, (mai bine prin man- datti poştalii) este porto postalu cu mnltu mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursa. 1 2 - 1 2

pote sS-şî vedă de tdte ocupaţiunile ei Cu vioiciune juvenală. Acestă a mea mulţămită Ve rogu a o în­trebuinţa spre binele tuturora c6lorfi cari sufeifi, şi Ve rogu totodată, ca se-ml trim iteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunu chinezesc,. — Cu deosebita stimă supusii A lo is .V o v ilii primu-grădinaru.

Stimate Domnule ! Presupunendfi, că totc me­dicamentele D-tale vorii fi aşa de bune, ca r e n u m i ­ţi i tu b a l s a m u c o n t r a d e g e r ă t u r i l o r f i , care în familia mea a făcutu unu sfirşitu grabnica la mai multe umflături de degerătură, m’am dec su pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce univer­sale de lecuire, a lua refu^iulu la pilulile curâţitove de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulu acestorii mici globuleţe se bombardezu la emorrlioidele, de cari su- feru.de ani îndelungaţi. Nu esitezu de locii a Ve măr­turisi acum, că suferinţa mea învechită dupe o între­buinţare de 4 septemâni a încetatu cu totulu, şi că recomandu aceste pilule în Cerculu cunoscinţelorii mele cu celu mai mare zelu. Nu am nimicu în contră şi d ică vei face întrebuinţare în publicu de aceste ale mele şire, inse fără de subsemnarea mea.

V i e n a , 20 Februariu 1881,Cu înaltă stimă C» v» T .

© „Uoutăţî pentru sesonulu de vară!” gA Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion^ză la

| Kovâszuai (St Keresztesi xQ Orand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame

Braşovu (Piaţa mare.)Unde a sosită de curândă în mare alegere cele mai nouă materii

de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepu şi Cachemiru. Mătăsăriă de Lyonu: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în t6te culorile. Postavuri pentru contecţiunî de dame şi bărbaţi. Satinu de spă­laţii, Toii, Zephier şi Oxfordurî.

Chifonuri de Benedictu Schroll. Şirtingii, Julett şi Gradl. Pon­derii de bumbacă americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garniseli potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi unft bogata asortimento de pănglici in culorile cele mai fine şi frumose, Celi5 mai nou „lersey* Ţalii-Ţrico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea tot fi felula de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu p r e ţ u r i ef t ine.

Mostre se trimitu la cerere gratis şi franco.

d-loru abonaţiiR u g ă m ii pe d -n ii a b o n a ţi c a la re în o ire a p ren u m era ţiu n e i sS

b in ev o ia scă a scrie pe cu p o n u lu m an d a tu lu i p o şta lii ş i n u m erii de pfc fă ş ia sub ca re au p r im itu c jia ru lil no stru p ân ă acu m a.

D om nii ce se aboneză, d in nou sS b in ev o iască a scrie ad resa lăm u r it ii şi să a ra te ş i p o s tau lt im ă .

D£că se iv escu ir e g u la r ită ţ i la p r im ire a (J iaru lu i onor. ab o n aţi sun tu ru g a ţ i a ne în cu n o sc iin ţa im ed ia tu p r in ca rte po şta le , c a în c â tâ d ep inde d e la noi, să se d e lă tu reze ADMINISTU. VGAZ. rIliA N Sa

Tipografia ALEXI, Braşovfi.