STIMA DE SINE LA ADOLESCENŢII CUPRINŞI ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

MOTTO

“Respectă-te pe tine însuţi,căci, dacă nu,

respectul pe care-l dai altcuiva nu are nicio valoare.

Pune-ţi ordine în strădaniile zilelor tale;

dacă nu, cei dragi ţie

vor fi cuprinşi în cursa propriei tale confuzii.

Cinsteşte-ţi sufletul, ai calm şi înţelepciune,

meditează ca eşti o parte din omenire,

din viaţa insăşi, din materie,

din toate stelele şi din eternitate.

Numai atunci frumoasa şi perfecta ordine

din propria ta fiinţă,

poate da firului vieţii acea

noua bunătate,

înţelepciune sau frumuseţe

care hotărăşte ziua de mâine”

(Melvin Calvin, savant american, distins în 1961 cu

premiul NOBEL în domeniul chimiei)

“Una din cele mai mari aventuri ale vieţii noastre este cunoaşterea de sine. Este o

adevarată tragedie faptul că unii oameni îşi petrec întreaga viată fară a avea o ţintă

precisa, împotmolindu-se în frustrări, pentru că nu stiu nimic despre ei înşişi sau despre

felul în care ar trebui sa abordeze problemele, multe dintre acestea fiind create chiar de

mediul în care trăiesc…pentru "a trăi" cu adevarat, adică pentru a găsi viata satisfacător

de rezonabilă, este nevoie de o imagine personală adecvată si realistă pe care s-o

acceptăm. Trebuie sa ne acceptăm singuri. Trebuie sa ne stimăm. Nivelul stimei de sine

afectează puternic performanţele în toate activităţile, o joasă stimă de sine sporeşte riscul

insucceselor, determinând astfel o viziune şi mai sumbră asupra propriei persoane.

“(psiholog Dorin Preoteasa)

Descurajările

„Nu ne place cum sună. Şi oricum epoca muzicii la chitara este pe terminate”. Aşa li

s-a spus membrilor unei formaţii de muzică care au fost refuzaţi de o casă de

producţie. Numele acelei formaţii era The Beatles.

Dat afară din echipa de baschet a şcolii, baiatul s-a dus acasă, s-a închis în cameră sa

şi a plâns ore în şir. Băiatul era Michael Jordan.

„E prea prost ca să înveţe ceva. Mai bine să se ducă acasă şi să încerce să se realizeze

într-un domeniu în care nu e nevoie de prea mult efort” le-a spus profesorul părinţilor.

Copilul despre care e vorba era Thomas Edison şi a inventat becul după aproximativ

5000 de încercări eşuate.

A fost concediat de la un ziar pentru că nu avea imaginaţie şi îi lipseau ideile

originale. Numele lui? Walt Disney

I-a murit logodnica, a dat faliment în afaceri de 2 ori, a suferit o puternică depresie şi

a fost înfrânt în alegeri de 8 ori. Abraham Lincoln, al-16 -lea preşedinte american,

şi-a condus ţara prin cea mai mare criză internă, războiul civil.

Mai sunt nenumărate exemple. Trebuie să învăţăm de la ei. Să învaţăm cum să

tratăm refuzul, eşecul, durerea. Alergăm. Cădem . Ce avem de făcut? Să ne ridicăm

şi sa o luăm de la capăt.

Mulţi dintre oameni nu şi-au dat seama cât de aproape sunt de succes când au

renunţat.

Cand a fost întrebat cum se simte ştiind că a eşuat de aproape 5000 de ori înainte să

inventeze becul, Thomas Edison a spus: ” Nu am eşuat. Am găsit 5000 de feluri în

care NU se face un bec”

“Care e secretul succesului tău?”, a fost întrebat Michael Jordan. Acesta a spus:

“Am ratat mai mult de 9000 de coşuri în cariera mea. Am pierdut aproape 300 de

jocuri. De 26 de ori mi s-a încredinţat coşul decisiv şi l-am ratat. Am eşuat din nou şi

din nou în viaţa mea. Şi de asta am reuşit. Pot să accept eşecul . Toţi eşuăm la un

2

moment dat în ceva. Dar nu pot accepta să nu încerc deloc. ” (Michael Jordan,

baschetbalist profesionist american.)

Confom DEX al limbii române cuvântul stimă înseamnă “sentiment de

preţuire(plină de respect), determinat de meritele sau calităţile cuiva sau a ceva;

consideraţie, respect.”

Problematica stimei de sine(self-esteem) in cadrul studiilor asupra dezvoltării este

importantă pentru un număr foarte mare de cercetători, chiar dacă această tematică fie nu

este explicită în lucrările lor, fie nu folosesc scelaşi limbaj.Lucrările lui Erikson(1986)

sunt cele mai explicite privind importanţa identităţii în procesul dezvoltării.Dezvoltarea

sensului identităţii, apreciază Erikson, aduce cu sine victoria asupra problemelor

copilăriei şi o pregătire autentică în a face faţă provocărilor lumii adulte.Siguranţa sinelui

plasată în trecut sau în viitor asigură individului o încredere imediată si superioritatea sa

faţă de fazele anterioare de dezvoltare.

Respectul de sine este un impuls puternic al comportarii umane.Sentimentele

conştiente şi inconştiente despre valoarea personală ne influenţează aspiraţiile, motivaţia,

judecata, alegerile pe care le facem în viaţă, reacţia la obstacole, capacitatea de creaţie şi

de a fi fericit, puterea de a iubi şi pofta de viaţă.

Stima de sine se deosebeşte de încrederea în sine, deşi uneori se

suprapun.Adolescentul poate avea încredere în el când joacă fotbal, dar în acelaşi timp să

nu se creadă deştept sau talentat social. Ideal ar fi ca adolescenţii să îsi dezvolte atât stima

faţă de sine cât si increderea în sine.Dacă reuşesc să facă singuri un anumit lucru(de

exemplu să-şi repare bicicleta) vor avea mai multă încredere în ei,lucru care îi vor face să

creadă că pot mai mult, chiar şi să înveţe mai bine. Astfel, notele bune îi vor face să se

simtă şi mai mândri de ei.Îi vor impulsiona să-şi îmbunătăţească metoda de studiu, iar

progresele şcolare le vor mări stima de sine.O stimă de sine pozitivă şi realistă dezvoltă

capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitatea de a face faţă presiunii grupului.

3

Stima de sine presupune ca adolescenţii:

- sa ştie să se protejeze fizic(să nu fie în pericol) şi emoţional( să nu se lase

intimidaţi)

- să ştie cine sunt( identitate)

- să simtă că fac parte dintr-un grup social (afiliere)

- să se simtă capabili(competenţă)

- să aibă încredere ca se vor realiza si vor fi fericiţi (misiune)

Părerea noastră despre noi înşine se formează încă din copilărie şi, dacă nu ne

place şi nu facem eforturi să o schimbăm, rămâne aceeaşi toată viaţa Succesele şi

eşecurile din copilărie precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definesc

imaginea pe care o are copilul despre el.Atitudinile părinţilor, ale profesorilor, colegilor,

fraţilor, prietenilor, rudelor contribuie la crearea imaginii de sine a copilului

.

Experienţe din copilărie care dezvoltă o imagine de sine sănătoasă:

- este încurajat, lăudat

- este ascultat

- i se vorbeşte cu respect

- i se acordă atenţie şi este îmbrăţişat

- are performanţe bune în activităţile şcolare şi extraşcolare(sport, desen,

pictură, teatru etc)

- are prieteni de încredere

Experienţe din copilărie care dezvoltă o imagine de sine scăzută:

4

- este des criticat

- i se vorbeşte pe ton ridicat

- este ignorat, ridiculizat

- ceilalţi(părinţi, profesori) aşteaptă să fie intotdeauna perfect

- are eşecuri în activităţile şcolare sau extraşcolare

- este comparat frecvent cu fraţi, colegi sau prieteni în defavoarea sa

Riscurile unei stime de sine scăzute sunt multiple: probleme emoţionale depresie,

anxietate, iritabilitate; probleme de comportament-agresivitate; scăderea performanţelor

şcolare-eşec şcolar, abandon şcolar;creşterea riscului ca ei să devină consumatori de

alcool, tutun, droguri; implicarea în relaţii sexuale de risc; imagine corporală

negativă,tulburări alimentare-anorexie,bulimie;suicid.

Asa cum copilul se maturizează psihic devenind adult, el experimentează cresteri

corporale rapide, cu importanţă pentru schimbările anatomice si psihologice. Încrederea

sa anterioară în corpul său si victoria asupra funcţiilor sale este deodată zguduită si

trebuie recâstigată treptat printr-o reevaluare a sinelui

Adolescentul este confruntat cu schimbări multiple legate de maturizarea sexuală

şi de descoperirea dimensiunilor realităţii sociale.Demnitatea şi onoarea, la care aspiră

atât de mult sunt influenţate de experienţe personale şi de acumulări în plan socio-cultural

şi profesional.

Apartenenţa la o anumită familie şi la un anumit grup presupune adaptarea şi

depăşirea situaţiilor infantile, frustrante, de nesiguranţă si de dependenţă.Identitatea

vocaţională se cuplează la acestea şi se bazează pe stabilirea trăsăturilor de personalitate

în care cerinţa de exprimare aptitudinală şi atitudinală devine condiţia afirmării. Din

această perspectivă Erikson a analizat specificul adolescenţei în care constituirea

5

identitătii personale, cu accent pe implicarea conştiinţei de sine devine punctul central

interpretativ şi de evidenşiere a caracteristicilor ce o definesc.

În dezvoltarea conştiinţei de sine imaginea corporală contribuie la organizarea

identificării caracteristicilor organice pe care adolescentul încearcă să le perceapă în

amănunţime şi cu un fel de admiraţie, ceea ce dă o notă de uşor narcisism. W.James a

subliniat dialectica dezvoltării conştiinţei de sine şi a distanţei ce se creează între “eu”şi

“sine”.Personalitatea este formată dintr-un nucleu format din eu si sine, ceea ce îi dă un

caracter de dualitate.Eul este cel ce cunoaşte şi este conştient, iar sinele reprezintă latura

cunoscută.Sinele poate fi material şi se referă la tot ce posedă persoana social, în care este

implicat rolul şi statutul cu identitatea ce o formează şi în fine, sinele spiritualca expresie

a activităţii psihice în care se remarcă “sanctuarul emoţiilor şi dorinţelor”.

În toate cele trei ipostaze percepţia de sine a adolescentului poate îmbrăca o formă

negativă sau pozitivă.

Când intervin eşecuri în adaptare sau când stima de sine este scăzută adolescentul

se subestimează, nu are încredere în forţele proprii, nu manifestă perseverenţă şi iniţiativă

în activitate. În schimb,pe fondul unor succese şi a unor expectanţe înalte manifestă

încredere, putere de acţiune,dorinţă de a învinge dificultăţile, autoconştiinţa onoareişi

datoriei etc.În obţinerea acestei imagini adolescentul se raportează la cei din jurşi ia în

consideraţie atitudinea acestora faţă de el. . El caută confirmări din partea colegilor, care

sunt, de asemenea, într-o perioadă de schimbări si mai ales caută aprobare.

A avea încredere în forţele proprii înseamnă a avea o şansă în plus în raport cu cel

care nu are încredere în sine. Încrederea în propria capacitate este una din condiţiile

reuşitei. “A te crede în stare este aproape a fi”, spunea Samuel Smiles. Nu este de

condamnat încrederea în sine când este determinată de anumite capacităţi personale şi de

o bună autocunoaştere. Este reprobabilă numai în cazul când se manifestă ca o consecinţă

a vanităţii, rezultată din incapacitatea autoaprecierii posibilităţilor la adevărata lor valoare

şi din absenţa spiritului autocritic.

Cercetări axate pe respectul de sine relevă interesante corelaţii între succesul

profesional si respectul de sine, sociabilitate, gradul de conformism, creativitate. Alte

studii arată legături între prezenţa sau absenţa tatălui în mediul familial si gradul

respectului de sine pe care îl afirmă adolescenţii băieţi (Rosenberg,1979). Coopersmith

6

(1967) găseste puternice corelaţii între modele de crestere a copiilor în familie,

caracteristicile parentale si nivelul stimei de sine. De exemplu, părinţii cu respect de sine

înalt tind să formeze la copiii lor aceleasi cote înalte ale respectului de sine.

Caracteristicile adolescenţilor cu respect de sine dezvoltat:

se cunosc pe ei înşişi

gândesc şi învaţă independent

au scopuri clare

sunt siguri pe ei, entuziaşti, optimişti şi convinşi ca pot reuşi

muncesc sârguincios, perseverează în ciuda obstacolelor

comunică cu abilitate; îşi exprimă părerile, folosesc calitatea vocii adecvată

situaţiei

le place să îşi dezvolte talentele

cooperează cu ceilalţi în activităţile de grup

îşi aleg prieteni care le împărtăşesc interesele, ţelurile, motivaţia şi valorile lor

îşi controlează emoţiile

duc o viaţă sanătoasă

Caracteristicile adolescenţilor cu respect de sine scăzut:

7

sunt nemulţumiţi de felul lor de-a fi

evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi

nu se simt iubiţi

se simt nevaloroşi

îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor

pretind ca sunt indiferenţi emoţional

nu pot tolera un nivel mediu de frustrare

sunt uşor influenţabili

Dezvoltarea stimei de sine

Atitudinile negative faţă de sine sunt generate atât de comportamentul celorlalţi

cât şi de modul personal de a gândi faţă de propria persoana.Distorsiunile

cognitive sunt deprinderi negative de a folosi frcvent anumite gânduri în

interpretarea eronată a realităţii.Există mai multe tipuri de astfel de modalităţi

greşite de a gândi despre sine:

suprageneralizarea: pornind de la un singur eveniment , de la o premisă, se

construieşte o regulă generală, universal valabilă.Folosirea suprageneralizării

blochează dezvoltarea personală şi limitează alternativele;

etichetarea: folosirea de adjective stereotipe:se folosesc în mod automat

etichete peiorative pentru a descrie propria persoană, mai degrabă decăt pentru

a descrie în mod acurat calităţile;

filtrarea: înseamnă a acorda atenţie doar aspectelor negative, fără a lua în

calcul ceea ce este pozitiv.Filtrând realitatea vedem doar anumite aspecte.

gândirea polarizată: persoanele care trăiesc polarizat trăiesc într-o lume fără

nuanţe, doar în alb şi negru.Toate experienţele şi acţiunile sunt judecate prin

8

prisma dihotoniilor ori/ori. Aceste persoane se judecă a fi “fie îngeri, fie

păcătoşi”, fie persoane bune, fie rele.Problema acestei distorsiuni este că

oricum ar judeca problema, persoana va cădea de partea negativă a

raţionamentului, deoarece nimeni nu poate fi perfect întotdeauna, aşa că prima

greşeală duce la prăbuşire în partea negativă.

autoînvinovăţirea: propriei persoane chiar şi în situaţiile în care

responsabilitatea revine altei persoane.Aceste persoane se învinovăţesc pentru

fiecare nereuşită a celor cu care interacţionează.Consecinţa acestei distorsiuni

este cererea frecventă de scuze pentru tot.

“citirea gândurilor celorlalţi”:a citi gândurile celorlalţi înseamnă că o

persoană presupune că ceilalţi nu o plac, că sunt nervoşi pe ea, nu le pasă de

ea etc, fără a avea nici cea mai mică dovadă că aceste ipoteze ar fi valide.

responsabilitatea: Această distorsiune se referă la faptul că persoanele fie se

simt răspunzătoare de tot ce se întâmplă în jur şi ceea ce li se întâmplă altora,

fie au sentimentul că nu pot controla nimic, că sunt nişte persoane fără nicio

putere.

Modalităţi de dezvoltare a respectului de sine

educarea valorilor umane generale: orice persoană reprezintă o valoare în

sine prin calitatea sa de fiinţă umană

focalizarea pe progres: elevul trebuie stimulat pentru fiecare activitate

realizată prin recompense, laudă şi încurajare

evitarea etichetărilor generale negative;în cazul sarcinilor care sunt

realizate cu performanţe scăzute să se discute numai comportamentul specific

si nu persoana în general

dezvoltarea valorilor, intereselor personale

stabilirea unor scopuri realiste: Acestea dezvoltă sentimentul de competenţă

şi cresc respectul de sine al unui elev.Criteriile de stabilire a scopurilor sunt:să

9

fie realiste(să nu depăşească competenţele personale);să fie măsurabile(să

poată fi cuantificate);să fie planificate în timp

dezvoltarea unor pasiuni. Alături de activităţile şcolare, elevul să fie

încurajat să participe si la alte activităţi extraşcolare, activităţi care reprezintă

o sursă sigură şi mult mai uşor de realizat de întăriri pozitive.

participarea la activităţi de autocunoaştere. Profesorul are rolul de a ajuta

elevii să-şi cunoască propriile talente, interese, abilităţi şi să-i recompenseze

atunci când manifestă un interes pentru o activitate.La aceste activităţi nu sunt

recompensate performanţele, ci interesul manifestat de elev. Fiecare elev este

unic în modul de manifestare personală.

Dacă...

de Rudyard Kipling

10

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd

Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,

Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred

Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,

Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,

Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând

Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,

Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,

Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci

Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt

Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,

Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,

De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale

Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,

Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale

Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui

Să te slujească încă peste puterea lor,

11

Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i

Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,

Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,

Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,

Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător

Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,

Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor

Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

BIBLIOGRAFIE

12

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică”Iorgu Iordan(1998)”, Dicţionarul

explicativ ai limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti

2. Băban,A.;(2002), Consiliere şi orientare;Ghidul profesorului, Editura Humanitas

Educaţional, Bucureşti

3. Băban,A.;(2003), Consiliere educaţională, Editura S.C.PSINET SRL, Cluj-Napoca

4. Ciobanu,Marin Ghe.;(2005), Adolescenţii, Editura ACCENT PRINT, Suceava

5. Cozma,T,;(1995), Ora de dirigenţie între rutină şi profesionalism, Editura Gama, Iasi

6. Iancu, S.;(1997), La sfat cu tinerii, Editura AS`S, Iaşi

7. Pavelcu,V,;(1970), Invitaţie la cunoşterea de sine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

8. Sion, G,;(2007), Psihologia vârstelor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

9. Verza,E., Verza,E.F.,(2000), Psihologia vârstelor, Editura PRO HUMANITATE,

Bucureşti

10.http://www.personalitatealfa.com

11. ANEXĂ

Scala de masurare a stimei de sine a lui M. Rosenberg

Proba pentru evaluarea stimei de sine, elaborată de Rosenberg este denumită şi Self

Esteem Scale. Această probă cuprinde 10 itemi, fiecare cu câte 4 variante de răspuns,

care se notează în felul următor: 4.absolut de acord; 3.de acord; 2.nu sunt de acord;

1.categoric nu. Însumarea punctelor, în final, va da scorul total al probei măsurate.

1. Cred, simt că sunt o persoană valoroasă, cel putin ca alte persoane

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

13

• 2. Cred, simt că am un numar de insuşiri bune

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• 3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• 4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• 5. Cred, simt că nu am cu ce sa mă mândresc prea mult

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• 6. Am o atitudine pozitiva faţă de mine însumi

• total de acord

• de acord

• dezacord total

• dezacord

• 7. Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine însumi

• total de acord

• de acord

• dezacord total

14

• dezacord

• 8. Câteodată mă gândesc ca nu sunt bun de nimic

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• 9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine insumi

• total de acord

• de acord

• dezacord total

• 10. Cu siguranţă, mă simt nefolositor

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

• (31 - 40 puncte

Stima de sine pozitivă

Eşti o persoană cu un comportament independent, iţi asumi responsabilităţi, eşti mândru

de realizarile tale şi iţi exprimi emoţiile (atât pe cele pozitive, cât şi pe cele negative). Eşti

o persoană independentă. Ştii exact în ce domeniu eşti mai priceput şi în care nu. În

general, eşti o persoană cu un grad mare de toleranţă la frustrare şi ai încredere in forţele

proprii, te mobilizezi rapid. Esti realist(ă), nu-ţi propui obiective utopice.

• (21 - 30 puncte)

Stima de sine moderată;

Te situezi ca marea majoritate a oamenilor; ai domenii în care te simti realizat şi în altele

nu. În general oamenii tind să se evalueze la rang mediu. În unele zile iţi asumi

responsabilităţi, eşti mândru de ce ai realizat, iar in altele nu. Este de preferat să identifici

ce domeniu (latură) a existenţei tale iti produce insatisfacţie; exprimă-ţi atât emoţiile

pozitive, cât si pe cele negative. Confruntă-te cu noi sarcini (pe cât posibil, realiste), fără

să te gândeşti dinainte că nu vei reuşi. Fii mândru de orice realizare a ta, oricât de mica ar

fi. Nu ezita să apelezi la ajutor specializat daca simţi nevoia.

15

Stima de sine foarte scazută;

Modul în care te evaluezi este unul de subapreciere; spui mereu: nu sunt bun de nimic,

nimeni nu mă place, sunt un prost, sunt urât etc. Trebuie să ai mare grijă pentru că un

nivel al stimei de sine atât de scăzut iţi afectează puternic performanţele in toate

activităţile; te mobilizezi greu şi-ţi poţi creşte astfel riscul insucceselor, determinând, prin

urmare, o şi mai sumbră viziune asupra propriei persoane. Toleranţa la frustrare este

extrem de redusă şi pretinzi ca nu ai nevoie de nimeni. Pe de altă parte te poţi îmbolnăvi

foarte uşor deoarece o evaluare de sine negativă produce scăderea sistemului

imunitar.Este necesar să apelezi la consiliere si psihoterapie. Într-o primă fază este bine

să identifici, pe cât posibil, cauzele ce au dus la scăderea stimei de sine.

(http://www.personalitatealfa.com)

16