masele Și mass media

7/17/2019 Masele Și Mass Media

http://slidepdf.com/reader/full/masele-i-mass-media 1/18

IV. Presa religioasă i cultura mediaș

Masele i mass media: aspecte teoretico-conceptualeș

De cele mai multe ori, părem obliga i să considerăm cele două substantive, ”masă”ț

i ”mass media”, drept etalon. Cuvintele scurte par a fi într-adevăr, extrem de convenabileș

i ca atare este normal să preferăm termenul de ”mass media” perifrazei alcătuită dinș

expresia ”mijloace de comunica ie influente i larg difuzate” sau mai exact, cum o numeaț ș

Jean ertrand! ” suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor către un

ansamblu de indivizi ”." #cest lucru însă, nu explică totu i op iunea pentru unul dintreș ț

ace ti doi termeni, care, dacă sunt condensa i, rezultă forma de ”mass media”ș ț

$ermenul de mass-media provine din limba latină unde ”massa” însemna ”ocantitate mare de informa ii agregate”, iar ”media, medium” însemna mijloc de transmitereț

a ceva. %iind supranumită, de multe ori ”a patra putere în stat”, ”mass-media au devenit, în

lumea modernă, un fel de centru gravita ional în raport cu care se pozi ionează toateț ț

celelalte segmente ale societă ii ț ”.& 'ai mult de at(t, sistemele mediatice au transformatsocietă ile i au dob(ndit o putere fantastică, fiind nu doar ”a patra putere în stat”, ci for aț ș ț

de care nu se mai poate dispensa nici un tip de putere.

'ass-media reprezintă un set de te)nici i metode de transmitere de către furnizoriș

autoriza i ai unor mesaje, unei largi audien e, eterogene i dispersate geografic. 'ass-ț ț ș

media sunt considerate institu ii sociale at(t culturale c(t i economice.ț ș *

#cest termen, de masă, desemnează ceva material, o no iune ce este legată deț

greutate i de cantitate. #cest termen însă, a ajuns să aibă puternice conota ii negative fiindș ț

pus adesea în contextul altor ce termeni, ce îii conferă i alte nuan e depreciative. #stfel,ș ț

avem ”produsele artistice de masă”+ex! mobila industrializată, muzica pop, benziledesenate, etc. ce încearcă să fie pe placul majorită ii ignor(nd rafinamentul artei ”pure”.ț

De asemenea, cultura de masă este v(ndută la pre uri negociate . evistele de circula ieț ț

largă+în masă sunt pline de b(rfe, certuri, av(nd probabil ca punct culminant atins momentul c(nd aceste sunt destinate femeilor casnice.

1 Jean ertrand,O introducere în presa scrisă i vorbită,ș /ditura 0olirom, ucure ti, &11", p. "2ș2 'i)ai Coman, Introducere în sistemul mass-media, /ditura 0olirom, ucure ti, "222, p. 3&ș3 /usebiu $i)an, Fenomene psihosociale de masă, /ditura 4nstitutul de /cologie 5ocială, ucure ti, &11&, p.ș"1"



5ensul curent în care este folosit termenul de masă este destul de recent. 0(nă însecolele anterioare, se foloseau termeni ca ”masă populară”, ”mul ime”. Conform părerilor ț

unor istorici, acest termen a fost introdus pentru a se eviden ia integrarea rapidă aț

popula iei ce a migrat dinspre zonele rurale spre cele urbane în”masa” oamenilor lipsi i deț ț

educa ie i de calificare.ț ș

$rec(nd de etimologia i sensul dat cuv(ntului ini ial, trebuie remarcat faptul căș ț

acesta, la fel ca orice termen repetat la nesf(r it, a dus la crearea unei convingeri. 0entru aș

fi ”adoptată” o expresie, trebuie să respecte etapele unui proces clasic. După o anumevreme, expresia î i asumă o via ă proprie i apare sub forma unui fapt incontestabil înș ț ș

cuv(ntări i ziare i c)iar la nivel academic, în discursuri.ș ș

#cest termen, de ”masă” atenu(ndu-ne capacită ile de observare a ajuns să fieț

asociat cu cele mai evidente aspecte ale universului nostru cotidian i astfel, noi am ajunsș

să considerăm că apar inem unei societă i alcătuite din mase. /l însă, în loc să fie pur iț ț ș

simplu o unealtă ce ne-ar putea ajuta să descriem ceea ce observăm, se presupune a fi unfapt, o ideea preconcepută care nu este altceva dec(t un obstacol în calea g(ndirii corecte!dacă am intrat cu adevărat într-o epocă a maselor, atunci ar trebui să găsim i fapte care săș

corespundă metaforei.

6n zilele noastre, mass-media înseamnă mijloacele prin care sunt difuzate diverseinforma ii sau emisiuni de divertisment. 0e cine cu cine îi pun ele în contact7 5untemț

a adar, încă o dată încol i i de cuvinte. 8ri de c(te ori există un mijloc, automat î i facș ț ț ș

apari ia o persoană care ac ionează i una care recep ionează i care nu pot să nu apeleze,ț ț ș ț ș

referindu-se la imaginea transmisă, la termenul de ”mijloc”, ceea ce înseamnă ”cevaintermediar”. 0entru contracararea acestui stereotip va lansa 'ars)all 'c9u)an celebrulsău paradox! ”mijlocul este mesajul”. Ceea ce voia el să eviden ieze i să clariifice eraț ș

faptul că, dat fiind că este un instrument, orice mijloc ne modifică realmente, percep iaț

asupra lumii i, drept urmare, interpretarea experien ei noastre. :oi explicăm universul înș ț

diverse moduri care depind de faptul dacă privim în jur, citim ziarele sau urmărim programele transmise de televiziune.;

#ceastă expresie! ”mass media” este pe c(t de ciudată, pe at(t de incomodădeoarece, ea dă na tere unui număr foarte mare de cli ee care este relativ la mase i laș ș ș

4 0ierre 5orlin, Mass Media, traducere de odica oxana #ng)el i 'i)ai /ugen #vădanei, /ditura 4nstitutulș/uropean, 4a i, &11&ș



func ia mass mediei, însă nu analizează cu exactitate niciun set specific de obiecte sauț

practici. $oate mijloacele mass mediei au în comun faptul că mul i oameni educa i leț ț

consideră ca fiind neinteresante i prezent(nd tendin a de a corupe.ș ț

'ass media prosperă prin scoaterea la iveală a ceea ce este mai bun în produseleefemere, ea fiind în această privin ă tipică pentru era industrială. 6nsă, cu toate acestea, seț

pare că termenul de ”mass media” afost introdus cu succes de companiile de publicitate,care erau dornice să- i convingă clien ii de faptul că reclamele din mass media vor fi celeș ț

ce vor duce la cre terea spectaculoasă a numărului cumpărătorilor respectivelor produse.ș

6n măsura în care oferă informa ii, mass media face parte din sistemul deț

comunica ii, fiind parte integrantă a procesului unic i special prin care iau na tereț ș ș

comunită ile umane în cadrul cărora trăiesc membrii acestora. 6ntreaga omenire, apeleazăț

în general la multe mijloace de comunicare, iar limbajul vorbit poate fi considerat ca fiinddoar cel mai convenabuil instrument pentru transmiterea unor mesaje complexe i de mareș

întindere. #cestei comunicări lingvistice i s-a acordat o aten ie deosebită în compara ie cuț ț

celelalte forme de comunicare, deoarece din momentul în care stăp(nim o limbă, dob(ndimautomat i capacitatea de a g(ndi logic. 'ass-media ne afectează destul de profund, înș

condi iile în care are o prezen ă constantă în via a noastră. De i alte institu ii pot avea unț ț ț ș ț

impact mai puternic, totu i nicio altă institu ie nu are un impact at(t de persistent i deș ț ș

ad(nc precum mass-media.

0e măsură ce individul cre te, se maturizează i trece prin diferitele etape ale vie iiș ș ț

se sc)imbă i afilierea acestuia familiară i prieteniile. coala face parte doar o perioadăș ș Ș

limitată din existen a noastră iar iserica este frecventată doar de o parte din popula ie. 6nț ț

sc)imb, în deplină antiteză, mass-media face parte din via a noastră de zi cu zi, înso indu-ț ț

ne din fragedă copilărie i p(nă în ceasurile mor ii. 'ai mult de-at(t, mass-media de ine oș ț ț

universalitate impresionantă, oferind un bagaj de idei i de imagini care depă e te cu mult,ș ș ș

barierele demografice, sociologice, i geografice.ș

5istemul mass-media este cel care asigură circula ia informa iilor, opiniilor,ț ț

interpretărilor i abordărilor considerate a avea o semnifica ie socială i reprezintă oș ț ș

adevărată lefătură informa ională între diverse păr i i segmente sociale. 'ass-media î iț ț ș ș

asumă obliga ii civice, de a informa, între ine i vinde, dar în principal de a contracaraț ț ș

planul de discu ii, asigur(nd un ec)ilibru între planul public i cel privat.ț ș<

#cest sistem5 Claude-Jean Bertrand, op.cit. p. 35.



reprezintă azi o imen ă for ă care, conform apercierilor unor anali ti, stăp(ne te efectivț ț ș ș

lumea. /ste un sistem care globalizează lumea dar i divide. #stfel, fiecare actor, agent,ș

c(ntăre , grupă social sau de interese, organiza ie sau na iune î i construie te prinț ț ț ș ș

intermediul sistemului mediatic un edificiu simbolic ce serve te ca mijloc de protec ieș ț

pentru identitatea sa.

:u putem analiza mass-media fără a pune accent pe impactul lor asupra societă ii iț ș

nici nu putem vorbi de transformările societă ii contemporane fără a defini locul iț ș

importan a mass-media în structura ei. ”/ste evident că mijloacele de comunicare în masăț

sunt astăzi o parte esen ială a structurii noastre institu ionale. #stfel, de i sunt industriiț ț ș

autonome, ele au pătruns în toate institu iile sociale de bază ale societă ii noastre. 0e scurt,ț ț

mass-media au pătruns în societatea noastră, p(nă la nucleul său institu ional”ț3

9ibertatea de circula ie a informa iilor, care a fost prost în eleasă, a transformatț ț ț

mass-media într-un nesecat izvor de informa ii periculoase, de idei false i ireale, în lipstaț ș

unui sistem coerent de valori autentice.

Concuren a între diferitele canale mediatice i dorin a de c( tigare a unei audien eț ș ț ș ț

c(t mai largi, duce la difuzarea unor mesaje tot mai nocive, prin exaltarea violen ei i aț ș

erotismului, cultivarea orgoiului i a lăcomiei, a derizoriului i a lipsei de interes. 0rinș șaceasta, se promovează mitul vedetelor, care au devenit idolii lumii contemporane, ce sunt propuse ca modele universale.=

8mul ajunge c)iar să nu mai trăiască el însu i, ci să- i cedeze trăirile modelelor,ș ș

astfel încadr(ndu-se în cli ee. #ceste vedete, însă, fac de cele mai multe ori o m(ndrie dinș

imoralitatea lor, transform(nd păcatul în ”virtute” i afirm(ndu- i aderen a la diferite secteș ș ț

i mi cări sincretiste+:e> #ge, iserica scientologică . De exemplu, trebuie să remarcămș ș

faptul că, pentru jurnali tii rom(ni, scientologia apare ca o curiozitate, fiind mai degrabăș”religia lui $om Cruise i a lui Jo)n $ravolta”, a a cum e înt(lnită în majoritatea titlurilor ș ș

de presă.?

6 Melvin, L. De Fleur, Sandra Ball-Ro ea!", Teorii ale comunicării..., p. 131-132# "ttp$%%ana!a&ian.'lo(&pot.ro%2)11%)6%pro*ovarea-valorilor-*oral-&pirituale."t*l ,

)5.)4.2)12+ r.Le!t. Dr. Radu etre Mure an, Scientologia: religie sau știință? , !ur& Fa!ultatea de /eolo(ie 0rtodo Ju&tinian atriar"ul , p. 3

http://anacasian.blogspot.ro/2011/06/promovarea-valorilor-moral-spirituale.html

http://anacasian.blogspot.ro/2011/06/promovarea-valorilor-moral-spirituale.html



/fectul este năucitor, mai ales asupra tinerilor are afla i la v(rsta căutării modelelor ț

i identificării cu acestea+de la îmbrăcăminte p(nă la comportament ajung să adopteș

principii improprii i imorale.ș

Media i publiculș

'edia, se adresează unei entită i anonime, i anume publicul. David C)ane@ț ș

consideră no iunea de public un exemplu de fic iuneț ț 2, ceea ce nu înseamnă că este purăfantezie, construc ia narativă fiind caracteristica sa esen ială. #tunci c(nd spunem căț ț

publicum reprezintă grupul de oameni ce primesc informa ii i opinii din mass media, noiț ș

în ine creăm o entitate fictivă, o persoană colectivă care cumpără ziare sau desc)ideș

televizorul, astfel primind informa ii pe care le asimilează. Drept aceea, succesiuneaț

narativă este cea care explică cel mai bine modul în care cititorii, respectiv ascultătorii primesc mesajele diind influen a i de acestea, însă noi nu avem permisiunea să afirmăm căț ț

acest proces simplu este cel dominant. 0erspectiva ar putea fi într-o oarecare măsurădiferită dacă nu am accepta succesiunea inevitabilă a etapelor de tipul! dorin ă, îndeplinire,ț

acceptare. # adar, vom începe acest subcapitol pun(nd sub semnul întrebării însă iș ș

no iunea de public.ț

$ermenul de ”public” reprezintă în sine, un cuv(nt extrem de ciudat pe care îlînt(lnim încă de prin secolul al AB4-lea. #cesta se pronun ă mai mult sau mai pu inț ț

asemănător în majoritatea limbilor indo-europene, ortografia sa răm(n(nd nesc)imbată dec(nd a fost înt(lnit pentru prima dată. Cuv(ntul derivă din latinescul populus, din care aapărut people +popor un cuv(nt pe care spaniolii îl în eleg foarte bine, în limba spaniolăț

exist(nd cuv(ntul pueblo.

#cest cuv(nt a început să fie folosit pe scară largă din secolul al AB444-lea,

însemn(nd ”popor”, mai exact antonimul cuv(ntului ”aristocra ie”. 5fera vie ii publice aț țevoluat sub formă de înt(lniri, conversa ii pe stradă, prin dezbateri în c(rciumi dar i prinț ș

dezbateri religioase. Cu toate aceste, cuv(ntul ”public” are deseori tendin a, să se refere laț

un grup neomogen, amorf, un plural conven ional.ț

5c)imbarea în elesului acestui termen î i are originea în dezvoltarea mijloacelor deț ș

informare ieftine, la sf(r itul secolului al A4A-lea. 6n această perioadă, sistemulș

educa ional s-a îmbunătă it în mod semnificativ. #stfel, a apărut un public cult, numeros,ț ț

D. C)ane@, Fictions and eremonies, /ditura #rnold, 9ondra, "2=2, p. 3;



desconsiderat p(nă atunci. 0entru a mul umi acest public s-au tipărit ziarele populare i s-ț ș

au făcut filme. #stfel, produc ia pe scară largă a impus divizarea muncii în activită iț ț

”publice”.

0(nă la mijlocul secolului al A4A-lea, putea aproape oricine să tipăarească i săș

v(ndă ziare de tipul foilor volante, concepute în grabă, însă, cu timpul, presa a devenit oafacere costisitoare dar i extrem de specializată. 'agna ii presei, au modificat func iaș ț ț

ziarelor făc(nd din cifra de afaceri o preocupare proprie. Deci, au oferit cititorilor informa ii particulare i evenimente neînsemnate, diferite de evenimenteleț ș

politice+ publice , însă n-au lăsat cale liberă diversită ii opiniilor, distrug(nd astfel legăturaț

cea str(nsă dintre jurnali ti i cititori i transform(nd un public activ într-un simplu grup deș ș ș

consumatori de informa ii.ț

De i teoriile pe care le-am prezentat anterior sunt extrem de importante pentruș

modificările impresionante pe care le-au produs, totu i, acestea nu pot explica motiveleș

clare pentru care un cuv(nt a căpătat alt în eles. De aceea, îi dăm dreptate lui Davidț

C)ane@ c(nd nume te publicul o fic iune.ș ț

$ermenul ”public” este unul mult prea vag care încearcă unificarea unei varietă i deț

comportamente sub o denumire unică. :e punem întrebarea! De ce oare media, în loc săabordeze o entitate abstractă, nu vorbe te despre patronii săi, mai exact, despre oameniș

destul de diferi i7 %ic iunea se bucură de o acceptare universală, incluz(ndu-i i pe cei ceț ț ș

studiază politica informa ională, i din acest motiv, în elegem de ce este at(t deț ș ț

avantajoasă.

6n general, publicul, mai ales cel de televiziune, nu operează selectiv i astfel,ș

privitul la televizor devine aproape un ritual care se aseamănă într-un fel cu mersul la

biserică. Cetă enii devin dependen i de media. 0e cealaltă parte, mass-media influen eazăț ț țmasiv agenda publică în mod direct+datorită aten iei acordate evenimentelor dar iț ș

credibilită ii de care se bucură .ț

'ul i cercetători ai raportului dintre mass-media i opinia publică sunt de părere căț ș

nu toate mijloacele de comunicare ac ionează într-un mod ritmic în transmiterea anumitor ț

informa ii, ci cu o anumită periodicitate prin care leagă, de fapt un anumit tip de public cuț

anumite mijloace de un anumit gen de mesaje. oger Clausse subliniază diferen ele deț



natură calitativă dintre tipurile de public, care variază de la ”comuniuni” de indivizidispersa i, uni i printr-o experien ă comună, p(nă la audien e de masă.ț ț ț ț "1

4nterdependen a dintre mass-media i publicul larg este deja evidentă. Cea maiț ș

mare provoacare, însă, pentru societatea contemporană de astăzi i cea de m(ine oș

constituie noile mijloace de comunicare în masă ce par să se înmul ească pe zi ce trece.ț

#stfel de la computer, s-a trecut la laptop, acum la tabletă ultra-portabilă. De la celular, s-atrecut la videotelefon, acum la smartp)one. 4nternetul prezent pretutindeni, înmul ireaț

sateli ilor pentru comunica ie i toate cele enumerate au devenit ele însele mesa)e pentruț ț ș

omul erei cibernetice, o eră ce-l proiectează într-o lume virtuală, cu posibilită i infinite.ț

Evaluarea audien ei ț

De i editorii au inut întotdeauna eviden a căr ilor pe care le-au v(ndut iar directoriiș ț ț ț

de teatre au verificat seară de seară, spectacol după spectacol diferen ele numerice aleț

spectatorilor. :o iunea care a fost atent analizată i care poate fi definită prin ”publiculț ș

nostru” a apărut mult mai t(rziu, atunci c(nd %inan ele sau alte institu ii financiare au fostț ț

interesate să verifice c( i bani s-au încasat. Cele mai elocvente cifre au fost propuseț

impozitării. 5tatisticile, care sunt în primul r(nd sinteze de date, pot fi uneori elovente prinfacilitatea în elerii unor fenomene. #stfel, de prea multe ori, studiile pe tma audien ei ajungț ț

la cincluzii decisive, baz(ndu-se pe observa ii empirice sau pe sc)imbarea gesturilor ț

individuale, nereu ind să plaseze indivizii în cadrul social în care ace tia î i exprimăș ș ș

preferin ele.ț

9a început, mass media s-a adresat unui public restr(ns către care a transmis tiriș

simple. 0rimele ziare au fost adesea alcătuite dintr-o pagină unică, destinată unui publicanume. 0roblemele s-au sc)imbat abia atunci c(nd publicul s-a lărgit i c(nd a devenitș

necesar ca problemele dificile să fie tratate pe scurt, în loc să se acorde spa ii largi temelor ț

de interes local.

# adar mijloacele de comunicare folosesc pentru a informa, a distra i a convinge.ș ș

:umeroase sondaje afirmă aceste mijloace de informare sunt văzute la fel i de cătreș

consumatori care in să caracterizeze media în func ie de cele trei criterii men ionateț ț ț

1) Ro(er Cla&u&&e, ”The mass public at grips with mass communication”, n$nternational So!ial S!ien!e Journal, 1 6+, 2)748, pp. 625-643



anterior. Berific(nd însă, c)estionarele, ne vom da seama că, mai mult sau mai pu inț

implicit, mass media impune toate aceste norme celor ce sunt intervieva i, at(t informarea,ț

c(t i divertismentul i convingerea apar in(nd domeniului efectelor. De i interviurile luateș ș ț ș

direct celor implica i într-un domeniu nu oferă totdeauna cea mai bună metodă deț

în elegere a activită ii acestora, totu i, sondajele legate de vizionarea programelor deț ț ș

televiziune, fără a spune nimic precis, oferă perspective asupra obi nuin elor oamenilor .ș ț ""

$ipurile de programe tv, sunt clasificate în mod interesant, în categorii similare cucele utilizate în cazul presei scrise, de i televiziunea este considerată, în ciuda număruluiș

din ce în ce mai mare de canale, mai pu in pulverizată în mici segmente, a a cum este cazulț ș

presei. Cu alte cuvinte, consumatorii consideră că televiziunea le apar ine.ț

Cercetătorii au constatat că audien ele sunt grupuri reale din societate i că existăț ș

rela ii interpersonale care mediază efectele mijloacelor de comunicare în masă.ț

Cunoa terea acestei audien e însă, nu este o misiune u oară, datorită invizibilită ii acesteia.ș ț ș ț

#udien a din cadrul televiziunii sau radioului este mult mai sensibilă, instabilă iț ș

imprevizibilă. 6n cazul audiovizualului sunt urmărite trei aspecte esen iale! aten ia,ț ț

aprecierea i satisfac iile pe care le generează.ș ț

5istemul mass-media poate fi mai mult sau mai pu in dezvoltat într-o anumitățsocietate, av(nd capacită i diferite de răspuns la nevoile sistemului social i ale audien ei.ț ș ț

eferitor la capacitatea de răspuns, marii cercetători sus in că în func ie de c(t deț ț

pronun ată este aceasta, cu at(t mai mult sistemul media ocupă o func ie centrală iț ț ș

puternică, iar audien a este mai dependentă de media.ț

De aceea, existen a diverselor surse alternative care sunt create de re ele informaleț ț

sau specializate fac să scadă dependen a publicului de media, tocmai prin varietateaț

ofertelor. 0e de altă parte, audien a se stratifică pe diferite nivele în privin a dependen ei deț ț țmedia. #ceastă dependen ă de media este legată i de componen a socială determinată deț ș ț

structura i sc)imbările din societate.ș "&

ela iile dintre mass-media i audien ă sunt variabile! reflectă sau urmeazăț ș ț

publicul, caută să inducă sau să controleze opinia publică i astfel, în evolu ia lor dinamică,ș ț

cei trei poli+media, societatea, audien a care interac ionează permanent trec, fiecare înț ț

parte, prin transformări care influen ează întregul proces.ț

11 0. Drummond i . 0aterson+editori ,ș !elevision in !ransition, %4 , 9ondra, "2?<, p. ;?<12 r. ro9. :i!olae Da&! lu, Parabola făcliei..., p. 1 #



Dacă preocuparea principală a mijloacelor de comunicare în masă este de a ajungela un public c(t mai larg i în acela i timp de a-l cultiva i fideliza, în cazul audien ei,ș ș ș ț

există criterii prooprii de alegere i evaluare a programelor audiovizuale, in(nd în mareș ț

parte de complexitatea dinamicii sociale globalem dar i de trăsături individuale sau deș

grup.

$rilogia informare divertisment manipulare se bazează pe modelul central de pia ăț

al economiei capitaliste. #cest model, cere, pe de-o parte, ”bunuri” de tipul tirilor sauș

divertismentului i, pe de altă parte, existen a clien ilor care să aibă nevoie de aceste bunuriș ț ț

i să le solicite. 'ass media reprezintă canale prin care aceste înlesniri sunt oferite celor ș

care le doresc.

8bservăm deseori că se vorbe te despre presă sau televiziune ca despre o presăș

standardizată sau despre o televiziune unificată. Eria a diversitate a ziarelor, a posturilor deș

radio i, tot mai mult, a re elelor de televiziune este ignorată. #stfel, ziarele locale suntș ț

percepute ca produse secundare, tipărite cu ma ini demodate, ce abundă în relatări despreș

diverse instan e judecătore ti, consilii locale sau diverse v(nzări. 0osturile de radio locale,ț ș

de cele mai multe ori, transmit doar tiri de interes local.ș

'odelul dominant ne împiedică să observăm cu claritate ceea ce se petrece,deoarece, din cauza logicii sale abstracte, punctul de vedere al consumatorului este deseori prejudiciat i ajunge c)iar să fie ignorat. De aceea, este mai de folos să renun ăm la teorieș ț

i să analizăm felul în care oamenii decid să aleagă un mijloc de informare sau altul,ș

precum i modul în care încep să-l folosească p(nă în momentul în care acesta seș

transformă în rutină.

Rutina

itualurile au implicit o func ie socială, care este sus inută eficient de media, însăț ț

impactul acestora nu se limitează la sfera publică. utina reprezintă, în parte, un răspunsdat tuturor provocărilor vie ii noastre, implic(nd o sfidare a elurilor imposibil de atins, dar ț ț

i manifest(nd preferin e pentru cele destinate subzisten ei. 4ndiferent de ce canal deș ț ț

comunicare este vorba! tv, radio, presă scrisă sau internet+ne> media , oamenii caută în permanen ă satisfacerea nevoilor de informare, de acces la cultură sau de divertismentț

pentru a- i împlini timpul liber. $oată această dependen ă, spunea 0ierre 5orlin, s-a creat iș ț ș

din cauza rutinei zilnice i a comodită ii cu care omul actual se mu ume te. 6n accep iuneaș ț ț ș ț



freudiană, oamenii î i impun singuri aceste ritualuri, av(nd tendin a înnăscută de revenireș ț

la condi ia ini ială la repetarea acelora i gesturi sau re-crearea acelora i situa ii.ț ț ș ș ț "*

6n interiorul multor locuin e, aparatele de recep ie i c)iar ziarele nu reprezintăț ț ș

simple instrumente de informare. # ezarea lor în casă, însă, este cea care determină în modș

)otăr(tor felul în care familiile percep existen a acestora. 0a ii care trebuie făcu i pentruț ș ț

pornirea aparatelor, a computerului, sau pentru urmărirea programelor preferate introducat(t aparatele audiovizuale c(t i presa într-un context anume, rela ia lor cu celelalteș ț

obiecte din încăpere fiind cea care influen ează modul în care acestea sunt percepute. 8riceț

utilizare a mass mediei este, în unele privin e, predeterminată de context, care la r(ndul săuț

este afectat de concep ia social-culturală a utilizatorului.ț

Presa i publicul de masăș

0resa este desigur cel mai vec)i mijloc de comunicare în masă însă, nu în faza ei deînceput c(nd se adresa unui public restr(ns, ci presa din epoca modernă care a căpătatcaracteristica de masă. %iind produs al erei industriale, ea dispune de toate mijloacele iș

posibilită ile te)nice, economice, sociale i culturale pentru apari ia unor ziare de mare tirajț ș ț

i la pre uri accesibile unui public de masă. ”0resa de masă, reprezintă conversa ia tutuor ș ț ț

cu to i i a fiecăruia cu celălalt”ț ș";

$oate mijloacele de comunicare în masă, în ciuda diversită ii i a diferen elor ț ș ț

minore sau majore dintre acestea, captează i dezvăluie aspecte ale lumii a a cum seș ș

înfă i ează oc)ilor jurnali tilor sau cameramanilor. #stăzi, programele de radio i deț ș ș ș

televiziune sunt în cea mai mare parte alcătuite din tiri, transmisiuni în direct, emisiuni deș

divertisment, documentare sau diverse dezbateri politici sau despre evenimente curente.0ublicul, se pare că, atunci c(nd selectează emisiuni le preferă pe cele informative în

detrimentul celor de fic iune.ț

'edia se define te deseori ca fiind sursa cea mai veridică de informa ie, însăș ț

ulterior acest termen a fost utilizat într-un mod specific, cu o nuan ă în elătoare, de aceeaț ș

nu mai tim dacă este informare sau dezinformare. De asemenea, media supune aten ieiș ț

noastre caracteristici ale obiectelor evenimentelor pe care nu le cunoa tem, precum iș ș

situa ii ce ne sunt străine, din afara sferei noastre de activitate. 0resa, de orice natură, neț

13 0ierre 5orlin, op.cit., p. 3&.14 ernard Bo@enne, "a presse dans la soci#t# contemporaine, în Collection E, 9ibrairie #rman Colin, 0aris,"23&, p. &;



oferă i informa ii diferite de cele pe care le-am putea ob ine din contactul direct cu unș ț ț

obiect sau cu o persoană. C)iar dacă sunt insuficiente cuvintele, iar imaginile se succed curepeziciune, totu i, mass media ne obligă oarecum, să observăm situa ii sau obiecte pe careș ț

anterior le ignoram.

6n concluzie, putem afirma că omul este o specie aflată continuu în căutareasensurilor. %iin ele umane încearcă să în eleagă via a, situa iile cu care se confruntă, dorindț ț ț ț

să anticipeze consecin ele acestora. :oile metode de comunicare permit de cele mai multeț

ori informa iilor să se angajeze în valul general de sc)imbări. 0rivind în trecut, observămț

că interesul publicului pentru informa ii pare să fie mai pu in o pasiune trecătoare i maiț ț ș

mult o parte integrantă a industrializării. #stfel, majoritatea mijloacelor de transmitere a

informa iilor nu pot fi încredin ate unei sfere de influen ă exclusivă de inută deț ț ț țconcernurile financiare, precum i de cele mai recente progrese majore ale te)nologiei.ș

Datorită acestei te)nologii, s-a dezvoltat i conceptul de ”comunicare în masă” care poateș

fi definit ca ”orice formă de comunicare în care mesajele, av$nd un caracter public, se

adresează unei largi audien e, într-un mod indirect i unilateral, utiliz$ndu-se o tehnologieț ș

de difuzare ”"< De aceea, dezvoltarea presei, a radiolui, a televiziunii i a mediului online,ș

nu s-a limitat la cantitatea de date furnizate ci a constituit trecerea de la o societate de un

anumit tip la alta, profund diferită.0arafraz(ndu-l pe a@mond Filliams, putem spune că astăzi, furnizarea de

informa ii, a devenit cumva la fel de necesară precum cea de alimente sau combustibil,ț

prima fiind satisfăcută i organizată oarecum similar celei de-a doua. Cererea de informa ieș ț

pe plan mondial a crescut i, întruc(t consumatorii solicită tiri, acestea trebuie să ia formaș ș

de marfă, similară bunurilor pe care le putem cumpăra i vinde. Consumul acesta masiv deș

informa ie se aseamănă, cel pu in în lumea industrială, ac)izi iei masive de bunuri, iar ț ț ț

citirea sau vizionarea mecanică nu sunt departe de procedurile activită ilor mecanice.ț "3

# adar, diversele metode de difuzare a informa iei au fost grupate sub termenulș ț

generic ”mass media”, termen ce include o mare varietate de mijloace te)nice dar i deș

practici de comunicare, toate ”adăpostite” sub o singură ”pălărie”, ce e relativ greu decondus. Cuv(ntul ”mass” încearcă să sugereze importan a deosebită reprezentată deț

cantitate. $ermenul ”mijloc” este mult mai relevant dacă este luat în sensul lui originar, cel prin care două puncte aflate la distan ă se află în contact. După cum am prezentat, înț

15 Dorin 0opa, Mass-media, astăzi, /ditura 4nstitutul /uropean, ucure ti, &11&, p. <*ș16 ic)ard Filliams, %eadind and riticism, %redericG 'uller, 9ondra, "2<1, p.2



prezentul capitol, mijloacele de comunicare generează o dublă ac iune, destinatarul fiind înț

acela i timp i expeditor. 0rivite sub acest aspect, un ziar sau un program de radio tvș ș

înseamnă ”media”. $rebuie însă men ionat faptul că expresia ”mass media” a fost acceptatăț

datorită utilizării frecvente. /a nu poate fi evitată, însă trebuie să fim con tien i de modulș ț

inadecvat în care este folosită.

Efectele mass-media asupra culturii i societă iiș ț

'ulte din teoriile privitoare la efectele mass-media s-au extins de la cercetărileasupra indivizilor lua i individual către influen e majore, asupra culturii, volumului deț ț

cuno tin e dar i normelor dintr-o societate.ș ț ș

0un(ndu-se problema în ce măsură contribuie mass-media la formarea uneiatitudini sociale ce ar putea orienta opinia publică pentru respectarea unor anumite criteriimorale, s-a trecut la analiza tuturor efectelor avute în vedere de comunicator, la cele privind atitudinea, acumulările de informa ii i comportamentele.ț ș

6n acest caz, mass-media î i exercită influen a asupra publicului în trepte succesive!ș ț

acordul +adeziunea ra ională la con inuturile media, pe baza unor afinită i de idei ,ț ț ț

identificarea +asimilarea valorilor promovate, imita ie comportamentală iț ș

internalizarea +asimilarea valorilor promovate de media i integrarea lor la nivelul proprieiș

personalită i .ț "= #stfel, este constatată existen a unor efecte neplanificate, de lungă durată,ț

indirecte i la nivel colectiv produse de mass-media. /fectele respective se manifestă deș

multe ori sub forma unui consens informa ional i sub forma impunerii unei ideologiiț ș

dominante, a consolidării legăturilor sociale. 0e de altă parte, ele pot induce o stare deconflict i fragmentare în r(ndurile audien ei.ș ț

/fectele mass-media comportă diverse atitudini! unele convergente, altelecontradictorii, unele din ele atribuie mijloacelor de comunicare în masă diverse meritedeosebite pentru evolu ia societă ii moderne, altele care distrug tot ceea ce este bun înț ț

rela iile dintre oameni, precum ni te for e malefice. 0rin acest mod, atitudinile optimisteț ș ț

fac din mass-media instrumente esen iale de promovare a democra iei, care! ”demascăț ț

păcatul i corup ia, ac ionează ca gardieni ai pre ioasei noastre libertă i de exprimare, aducș ț ț ț ț

cel pu in un anumit grad de cultură pentru milioane de oameni, asigură o distrac ie zilnicăț ț

nedăunătoare pentru masele de muncitori obosi i, ne informează despre evenimentele careț

1# Delia Bala'an, Comunicare me iatică, ;ditura /ritoni!, Bu!ure ti, 2)) , p. 4



au loc în lume i ridică standardele lor de via ă, deoarece, datorită insisten ei lor neobosite,ș ț ț

cumpărăm i consumăm produse stimul(nd astfel institu ia economică”ș ț "?

0e l(ngă acest punct de vedere optimist, mass-media este însă învinuită de

”pervertirea valoriloc culturale ale publicului, stimularea cre terii ratei delicven ei,ș ț

contribu ia la degradarea morală generală, dirijarea maselor către superficialitatea politicăț

i descurajarea creativită ii”ș ț "2

Religia i cultura mediaș

De-alungul timpului, perfec ionarea mijloacelor de comunicare s-au făcut de celeț

mai multe ori în concordan ă cu evolu ia structurilor sociale i cu asimilarea pe scară largăț ț ș

a cunoa terii tiin ifice. 4mpactul noilor te)nologii a provocat diverse atitudini i reac ii dinș ș ț ș ț

partea isericilor. De i modul în care se raportează cre tinii fa ă de comunitatea mediaticăș ș ț

se include într-un cadru general, totu i există deosebiri de nuan e între catolici, protestan iș ț ț

i ortodoc i.ș ș

eligia cre tină nu este împotriva cunoa terii tiin ifice i progreselor te)nologiceș ș ș ț ș

însă pune accent întotdeauna pe dimesiunea morală i spirituală a noută ilor din domeniulș ț

te)nic. 6nainte de căderea în păcat, #dam era rege al crea iei, exercit(ndu- i rolul prinț ș

cunoa tere contemplativă i prin comunicarea directă cu Dumnezeu. $oate te)nologiileș ș

apar imediat după cădere făc(nd parte din efortul constant al omului de a supune naturaînconjurătoare, care nu îl mai ascultă.&1

$o i profe ii i apostolii au folosit toate căile de comunica ii i mijloace deț ț ș ț ș

comunicare din vremea lor pentru a putea să- i împlinească misiunea sf(ntă pentru care auș

fost c)ema i i trimi i apoi în lume de '(ntuitorul Hristos. # adar, călătoriile misionareț ș ș ș

ale 5f(ntului #postol 0avel i ale celorlal i apostoli, epistolele adresate comunită ilor ș ț ț

cre tine aflate la sute i c)iar mii de Gilometri distan ă sunt clare mărturii ale voca ieiș ș ț ț

comunica ionale a isericii primare.ț

1+ Melvin, L. De Fleur, Sandra Ball-Ro ea!", Teorii ale comunicării e masă, ;ditura

oliro*, a i, 1 , p. 3 .1 ! em2) r. ro9. Dr. :i!olae Da&! lu, Parabola făcliei...., p. 254.



'(ntuitorul Hristos le porunce te ucenicilor 5ăi! ”Ceea ce vă grăiesc la întuneric,ș

spune i la lumină i ceea ce auzi i la urec)e, propovădui i de pe case”+'atei, "1, &= .ț ș ț ț

#stfel, actul comunica ional fondator al cre tinismului are at(t o realitate; divino-umană,ț ș

spirituală, c(t i una vizuală, auditivă! ”Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cuș

oc)ii no tri, ce am privit i m(inile noastre au pipăit, despre Cuv(ntul vie ii, i Bia a s-aș ș ț ș ț

arătat i am văzut-o i mărturisim i vă vestim Bia a de veci, care era la $atăl i s-a arătatș ș ș ț ș

nouă. Ce am văzut i am auzit, vă vestim i vouă, ca i voi să ave i împărtă ire cu noi”+"ș ș ș ț ș

4oan, "-* .

0rin universalismul comunicării, misiunea isericii s-a aflat încă dintru începuturiîn legătură cu ceea ce avea să se numească mai t(rziu sistemul mass-media. Deoarece

învă ătura cre tină este destinată tuturor oamenilor i nu unui cerc restr(ns de ini ia i,ț ș ș ț ț propovăduirea adevăratei credin e trebuie să se facă prin toate căile de comunicareț

posibile, după porunca '(ntuitorului! ”'erg(nd, învă a i toate neamurile...”+'atei &?, "?ț ț

eferitor la cultură, aceasta este încă din comunită ile străvec)i, o expresie a vie iiț ț

religioase, ca împlinire a valorilor transcendente în planul temporalită ii. Din frumoasaț

simbioză între cultură i religie s-au născut marile civiliza ii i crea ii ale lumii care auș ț ș ț

marcat v(rstele umanită ii încă din preistorie i p(nă în zilele noastre. 5epararea dintreț ș

religie i cultură s-a produs t(rziu, în perioada ena terii, prin na terea secularismului caș ș ș

ideologie contrstatată a fundamentelor religioase ale existen ei.ț

Culturile sau subculturile autonome, antropontrice amenin ă intens culurileț

tradi ionale care au fost dezvoltate ca expresie a mesajului religios în societatea umană. 6nț

ceea ce prive te adaptarea limbajului religios la noile condi ii sociale i culturale, acesteș ț ș

atrag deseori tensiuni între esen a conservatoare a oricărui sistem religios i sc)imbărileț ș

intervenite o dată cu provocarea modernită ii sau încercările de adaptare la noul context.ț

/ste de remarcat faptul că puterea de via ă a religiilor este str(ns legată, într-oț

oarecare măsură i de capacitatea de adaptabilitate i de comunicare a propriilor valori într-ș ș

un limbaj adecvat mentalită ilor culturale. aportul activ dintre religie i culturi s-aț ș

men inut mult timp fiind marcat de tensiunea dintre sacru i profan, transcendent iț ș ș

imanent, ve nic i trecător. $eologul american ic)ard :iebu)r define te anumite tipuri deș ș ș

rela ii ce par a fi astăzi reprezentate în acela i timp sau succesiv în cultura media! C)ristț ș



against culture, C)rist of culture, C)ristabove culture, C)rist and culturein parado&,

C)rist, the transformer of culture.&"

%iind religia majoritară pe continentul european, cre tinismul a trecut în ultimeleș

trei secole prin nenumărate i aspre confruntări i contestări ideologice provocate, de-ș ș

alungul timpului, de ra ionalismul iluminist+sec. al AB444-lea , de dezvoltarea fărăț

precedent a tiin ei i te)nologiilor+sec. al A4A-lea , de societă ile industriale i post-ș ț ș ț ș

industriale care au produs o sc)imbare de paradigmă a omenirii+sec. al AA-lea .

#ceastă perioadă, din zilele noastre, în care ne aflăm este dominată de globalizareeconomică i de pluralisme ideologice venind cu noi i noi provocări, nu numai pentruș ș

cre tini, ci pentru toate religiile de pe păm(nt! ”8mul modern i secularizat se preocupăș ș

exclusiv de aceea ce trebuie să I tie , uit(nd cu totul de ceea ce trebuie să creadă i săș ș

facă. #tras de ceea ce este relativ i concret, pierde din vedere ceea ce este absolut ve nicKș ș

stăp(ne te, prin cuno tin ele sale, universul exterior dar ignoră i îi este indiferent celș ș ț ș

interiorK face prea deseori inventarul lumii sale exterioare, neglij(ndu-l pe acela aluniversului său interior, al sufletului său. #stăzi, ca niciodată, se cultivă cu înver unareș

individul , dar se ignoră persoana, se înmul escț cuno tin eleș ț , dar nu iș caracterele , secucere te lumea, dar s-a pierdut legătura cu cerul. De aceea, trebuie regăsite ec)illibrul iș ș

armonia între tiin ă i religie, între cultura cuv(ntului i cultura faptei, între cuno tin e iș ț ș ș ș ț ș

virtu i”ț &&

eferitor la cultura prin media, iserica Catolică a făcut un pas important încă din"2=", c(nd 0apa 0aul al B4-leaa aprobă Instruc iunea pastorală ommunio et 'rogresio.ț 6naceasta se men iona că ” iserica consideră mijloacele de comunicare drept daruri ale luiț

Dumnezeu”, cu rolul direct de a uni pe oameni i de a împlini planul lui Dumnezeu.ș &*

Cea mai importantă contribu ie pe care trebuie să o aibă isericile în această lumețde astăzi, deseori amenin ată de relativism i neîncredere, este cea deț ș comunicare

credibilă. 'ass-media are peste tot în lume o importan ă deosebită astăzi constituindu-seț

într-o formă imensă i influen (ndu-l în modul cel mai profund pe fiecare individ în parteș ț

în felul de a în elege lumea, via a sau c)iar propria existen ă.ț ț ț

21 Ri!"ard <. :ie'u"r, Christ an culture, <arper an Ro=, :e= >or , 1 5122 r. :i!olae ?!"i*e&!u, ”Secularismul ca atitu ine spirituală care"l ignoră pe

#umne$eu”, n$Teologia, 2))4, 1-3, p. 5523 "ttp$%%===.vati!an.va%ro*an@!uria%pontiA!al@!oun!il&%p!!&%do!u*ent&%r!@p!@p!!&@do!@23)51 #1@!o**unio@en."t*l , 22.)3.2)12

http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/documents/rc_pc_pccs_doc_23051971_communio_en.html






Con tientiz(nd impactul real, i de cele mai multe ori, periculos al mijloacelor deș ș

comunicare în masă asupra omului i societă ii contemporane, în cursul ultimilor ani,ș ț

isericile Cre tine au demostrat o deosebită preocupare pentru cultura mediatică. # B4-aș

#dunare Lenerală a Consiliului /cumenic al isericilor+C./. . , desfă urat în "2?* laș

Bancouver, a stabilit c(teva obiective i principii referitoare la raportul isericilor Cre tineș ș

cu mass-media!

” isericile trebuie să se raporteze la mass-media 0astorală! să încerce să înMeleagătensiunile pe care le suportă oamenii care lucrează în mass media Ni să-i ajute să-Ni facămeseria într-un mod care respectă valorile umane. /vang)elică! iserica trebuie să rezistetentaMiei de a se servi de mass-media încălcînd demnitatea publicului Ni manipulîndu-l. /a

trebuie, mai degrabă, să propovăduiască smerit Ni convingător adevărul care i-a fostîncredinMat. iserica are, de asemenea, un rol profetic! ea trebuie să aibă mereu o viziunecritică asupra realizărilor, conMinuturilor Ni te)nicilor mediatice, precum Ni asupraideologiilor pe care le susMin. /a trebuie să ajute comunităMile umane în dezvoltareaconNtiinMei lor mediatice în aNa fel, înc(t o analiză critică să se poată constitui în isericileNi întrunirile localeOPQ”&;

După cum am observat în ultima perioadă, Iciviliza ia imaginii a contribuit masivț

la constituirea unei noi figuri a genului uman, drept pentru care, ar fi o enormă gre eală aș

isericilor dacă ar face abstrac ie de cultura mediatică sau dacă s-ar ata a în mod definitivț ș

de o singură cultură. #stfel, dacă pe imensa RcorabieS a I!ivili a iei uten'er( , s-aîmbarcat i iserica, imprim(nd astfel iblia i difuz(nd teologia, spiritualitatea iș ș ș

literatura cre tină, la fel trebuie să facă i acum să se îmbarce în Tnoua corabieS iș ș ș

ec)ip(ndu-se cu cultura electronică, să transmită mesajul lui Hristos oamenilor dinciviliza ia audiovizuală.ț

0entru a putea fi perceput mesajul /vang)eliei de oamenii pătrun i în epocaș

imaginii i a sunetului, trebuie să ne acomodăm cu detaliile culturii audiovizualeș

contemporane, detalii care ar trebui privite cu acela i interes pe care societatea de altădatăș

l-a arătat fa ă de pictură, sculptură, ar)itectură i literatură, trec(nd astfel prin fiecare etapăț ș

i prin fiecare genera ie istorică.ș ț

24 Raportul ?dun rii C;B de la Ean!ouver , 1 +3, n$ %es &' ias. Te(tes es )nglisesr'unis et pr'sent's par le groupe &' iathec, Le Centurion, ari&, 1 ), p. 353.



$oate mijloacele de comunicare în masă pot fi pentru cre tini adevărateș căi de

înt$lnire i comunicare cu aproapele.ș Cu ajutorul acestora, isericile merg către lume iș

caută pe oameni! ”#stăzi trebuie să-i înt(lnim pe bărba i i femei în singurătatea lor.ț ș

5ingurătatea marilor centre urbane, singurătatea provocată de boală care de altfel predispune la urbanizarea raiodului - , singurătatea bătr(ne ii, singurătatea comună în fa aț ț

mor ii. L(ndesc că această dimensiune nu trebuie niciodată uitată de cei care au ca sarcinăț

să vorbească pe unde. /xistă înca i acest fel de singurătate fundamentală care locuie te înș ș

noi to i i care face ca, c)iar i în mijlocul mul imilor, să răm(nem adesea incapabili de aț ș ș ț

comunica i a cere ajutor. /ste vorba, de asemenea, deș a apropia pe oameni în marile

probleme ale acestei lumi , care ne agresează pe to i. /ste important ca auditorii să în eleagăț ț

că Dumnezeu nu este absent, că ei nu sunt abandona i împreună cu lumea în fa a unor ț ț

necazuri insurmontabile, că Dumnezeu are un plan pentru această lume i pentru fiecare”ș &<

#t(t vizibilitatea socială a isericilor, c(t i rolul lor cultural i slujirea valorilor ș ș

fundamentale se întrezăresc prin prezen ele mediatice încă din anii "2=1-"2?1.ț

0reocuparea pentru folosirea mijloacelor media s-a intensificat mai ales în ultimul deceniu.6nsu i papa 4oan-0aul al 44-lea nume te media ”noile frontiere ale misiunii” i c)eamă peș ș ș

laici să lucreze ”în via Domnului” la evang)elizarea culturii timpului nostru! ”Cale actuală

cea mai favorabilă pentru crearea i transmiterea culturii sunt instrumentele de comunicare.ș9umea mass-media, în urma dezvoltării accelerate a inven iilor i a influen ei lor planetareț ș ț

i capilare asupra formării mentalită ii i moravurilor, reprezintă o nouă frontieră a misiuniiș ț ș

isericii. 6n particular, responsabilitatea profesională a credincio ilor laici în acestș

domeniu, fie că se exercită în nume personal sau prin ini iative i institu ii comunicare,ț ș ț

trebuie să fie recunoscută în întreaga sa valoare i sus inută prin resurse materiale,ș ț

intelectuale i pastorale mai bine adaptate. 6n privin a utilizării instrumentelor deș ț

comunicare, fie că este vorba de produc ia de programe sau de recep ia lor, este urgent săț ț

desfă oare, pe de o parte, o activitate educativă a sim ului critic, animat de pasiunea pentruș ț

adevăr, i, de altă parte, o ac iune viz(nd apărarea libertă ii i a respectului demnită iiș ț ț ș ț

persoanei i favorizarea culturii autentice a poporului, printr-un refuz ferm i curajos alș ș

oricărei forme de monopolizare i manipulare. esponsabilitatea apostolică a credincio ilor ș ș

laici nu se opre te numai la munca de apărare! pe toate căile din lume, c)iar i pe toateș ș

25 I adio crUtienne, Vue fais-tu du message7 , #ctes du CongrWs de radios c)rUtiennes,1 +#, n$ %es &Udias..., p. *23



căile presei, cinematografului, radioului, televiziunii, teatrului, trebuie vestită /vang)eliam(ntuirii”&3

6n cadrul isericilor, mass-media se dezvoltă din ce în ce mai mult, devenind parte

a lucrării misionare. Dezvoltarea aceasta media, trebuie însă cercetată cu aten ie av(ndu-seț

în vedere formarea pentru media a preo ilor, teologilor dar i a călugărilor. 8 importan ăț ș ț

deosebită o au i organizarea de programe de educa ie mediatică în coli i în formareaș ț ș ș

continuă, precum i grija pastorală pentru neîntreruptul dialog cu profesioni tii din mass-ș ș

media.

0resa bisericească s-a dezvoltat în statele moderne majoritar ortodoxe+ om(nia,Lrecia, usina, ulgaria, 5erbia, Ecraina , isericile 8rtodoxe în eleg(nd importan aț ț

folosirii mas-media în misiunea lor socială i depun(nd importante eforturi pentruș

recuperarea înt(rzierilor în acest domeniu.

6n prezent, pe l(ngă ziare i reviste ortodoxe, există i posturi de radio, deș ș

televiziune, agen ii de tiri i >ebsiteuri administrate de unită i biserice ti.ț ș ș ț ș

'otiva ia teologică a actului mediatic bisericesc se fundamenteaă pe adevărurile deț

credin ă formulate de 5inodul al B44-lea /cumeni i cultivate de con tin a i practicaț ș ș ț ș

eclesială. #rta icoanei, pictura bisericeacă i artele monumentale îmbisericite reprezintă,ș

într-o anumită direc ie, anticiparea mijloacelor de comunicare moderne, în care imagineaș

este valorificată intens.&=

26 %a #ocumentation Catholi*ue, nr. 1 #+, 1 + , p. 1+).2# r. :i!olae Da&! lu, Parabola făcliei..., p. 2+5

masele Și mass media

Documents