7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 1/12

1.Originile gândirii marxiste ....Toate ideologiile secolului al XIX-lea auapărut şi s-au structurat în raport cu o realitate socială cu totul nouă şi într- o permanentă schimbare . În bună măsură aceste ideologii au !ostrăspunsul la această realitate propunându-şi să îi dea o !ormă inteligibilăşi să o oriente"e în !unc#ie de dorin#ele şi speran#ele adep#ilor lor .$ar doctrina care s-a do%edit a !i cea mai atracti%ă şi mai înnoitoare a !ost!ără îndoială marxismul . &i aceasta pentru că el s-a acordat cel mai bine laobsesiile şi speran#ele timpului său structurându-se nu ca o ideologie a promisiunilor ci ca o doctrină care are preten#ia de a se !undamentaştiin#i!ic şi de a !olosi ceea ce aparent este mai nou în epistemologiatimpului său . 'cest aparent aer de prospe#ime dublat de %iolen#a dar şide optimismul mesa(ului său a determinat naşterea unei ideologii cuuriaşe in!luen#e asupra istoriei politice şi intelectuale a lumii .

)hiar dacă anali"a economică şi politică propusă de *arx şi +ngels pot sămai aibă in!leuen#ă şi să mai determine conştiin#e şi astă"i esteindubitabil că ideologia generată de ei se ba"ea"ă pe determinateletimpului lor şi în special pe două curente extrem de contro%ersate în aceaepocă, dar inismul şi hegelianismul ambele teorii deterministe. $acădar insimul s-a do%edit un argument pe care apoi l-au !olosit şi alteideologii !olosirea hegelianismul de%ine componenta esen#ială pe caretrebuie să o în#elegem în anali"area şi pre"entarea marxismului.

Stânga hegeliană

$upă 1 /1 0moartea lui egel 2 sistemul hegelian părea imposibil de pus îndiscu#ie de%enind punct de plecare pentru toate sistemele de gândire politică ale %remii .Totuşi în scurt timp !iloso!ia sa a generat disputeteoretice extrem de %ii pri%ind rolul indi%idului şi al societă#ii în istorie şideci în cadrul statului . 'st!el chiar în sânul şcolii hegeliene s-a produs osci"iune între conser%atorii ortodocşi ai doctrinei şi cei numi#i liberali caredoreau adaptarea doctrinei la realită#ile noi ale epocii. 3rimii au !ostnumi#ihegelieni de dreapta 0adep#i ai unui stat puternic şi c%asinobiliarba"at pe o monarhie constitu#ională puternică şi pe o armată na#ională2 şiau in!luen#at puternic politica lui 4ismar5 în raporturile politice interne.

)eilal#i numi#ihegelieni de stânga 0 $-6 7trauss 4. 4auer - radicalismulliberal89.6eurbach *oses ess - radicalismul social2 s-au grupat înspecial în uni%ersită#ile germane considerate liberale şi au a%ut maidegrabă un caracter teoreti"ant însuşindu-şi din doctrina hegelianăelementele mai degrabă sistemice şi metodologice decât ansamblul ideatic propriu-"is. Întărirea domina#iei statului a produs printre altele şi o cen"urăextrem de dură asupra re%istelor cu orientare politică socială etc. şi agrupurilor de discu#ie existente în epocă. 'ceastă situa#ie a determinat oregrupare a hegelienilor de stânga, o parte a renun#at la problema socialăîndreptându-se mai degrabă înspre meta!i"ică şi religie 0pornind !ireşte totde la premisele lui egel 2 iar ceila#i s-au radicali"at optând deschis pentruliberalism şi sperând într-un a(utor re%olu#ionar de la burghe"ie. 6aptul căacest a(utor nu s-a materiali"at a !ăcut ca încă o parte din stânga hegeliană

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 2/12

să se desprindă de grupul ini#ial şi să se preocupe de proletariat în#eles caultimul bastion liberal împotri%a absolutismului monarhic. )el maiimportant intelectual al acestui grup este !ără îndoială :arl *arx care sedesparte ast!el de ansamblul stângii hegeliene !ormulând pe câte%are"iduuri teoretice hegeliene o nouă doctrină .

$esigur stânga hegeliană nu a a%ut doar o componentă politică ci şi unateoretică - de !apt o încercare de re%i"uire a te"elor hegeliene pornind de laintui#iile memebrilor săi. ;aportându-se la enciclopediştii !rance"i aisecolului X<III tinerii hegelieni consideră că partea meta!i"ică ahegelianismului este caducă şi este necesară o reîntoarcere la conceptulde materie considerată de ei ca !undamentul spiritului care parteintrinsecă a acesteia. *ateria considerau ei este singura care nu semodi!ică în procesul etern al e%olu#iei ast!el încât tot ceea ce sub"istătrebuie legat de materie 0element extrem de liberal2. $arexistând mişcareînseamnă că însăşi materia este în mişcare aceasta !iind condi#ia ei principală. 0 acest element %a in!luen#a în mod decisi% perspecti%amarxistă 2. 3unând accentul pe materie ca element !undamental alexisten#ei hegelienii de stânga au preluat însă metoda dialectică ca !ormăexplicati%ă a realită#ii. 'ceastă realitate este în#eleasă în sine şi nu are nicio determinantă extrisecă ea sub"istând doar în sine. Istoria deci este oistorie a mişcării materiale care se autopoten#e"ă prin societate .

=.>6iloso!ia marxisră>

Marx a reţinut din filosofia hegeliană trei noţiuni fundamentale, care se vorregăsi în toată opera sa:

1. uniunea necesară dintre gândire şi existen#ă =. de"%oltarea dialectică a istoriei în!ă#işată prin opo"i#iile şi contradic#iileinerente oricărei realită#i existente /. no#iunea potri%it căreia cau"a e!icientă şi scopul !inal al acesteide"%oltări dialectice este ra#ionali"area din ce în ce mai mare a realului.

Fiind tributar acestor idei, Marx se va considera el însuşi de factură

hegeliană, fapt pentru care filosofia lui se va dori sistemică, valorică dar şicritică la adresa hegelianismului !stfel, filosofia marxistă nu estevaloroasă în sine, mai ales că se şi doreşte doar o continuare la operahegeliană "ar ea şi#a pus amprenta în mod fundamental asupra gândiriidoctrinar #politice şi sociologice a marxismului în ansamblu

/.*etoda dialectică

*arx a preluat de la egel metoda dialectică dar a combinat-o cu perspecti%a materialistă asupra istoriei în maniera lui6euerbach încercând să construiască o teorienouă asupra istoriei !olosind unelte%echi[30]. *etoda dialectică !olosită de egel presupunea că orice idee pro%ine din procesul de contradic#ie dintre te"ă antite"ă care %or conduce

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 3/12

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 4/12

/. 6a#ă de metodele anterioare pe ba"a anali"ei matoda marxistă sedoreşte a !i şi predicti%ă !iind interesată de de%enirea sa.

$eci această metodă 0metoda marxistă2 încearcă să rupă cu principiuluni%ersal şidoreşte să se adapte"e !iecărei realită#i şi !iecărui obiect în parte.

169

Re : Marxismul - Doctrine politice contemporane (5)Sociolologia marxistă &materialismul istoric'

)on!orm te"ei marxiste existen#a se re!eră doar la indi%i"ii singulari şi laraporturile dintre ei . 7ocietatea ca entitate generală nu are nici o specie deexisten#ă din partea indi%i"ilor care o compun - ea nu este un supra-eu o!iin#ă colecti%ă sau un su!let al popoarelor sau al grupurilor -acestea suntcaracteristici meta!i"ice şi nu au nici o rele%an#ă. +le nu cuprind nici

de%enirea societă#ii concrete nici structura reală ea însăşi reală. Indi%i"iiumani îşi construiesc %ia#a 0socială2 istoria personală şi cea generală - dar einu pot construi istoria în condi#iile alese de ei determinate de %oin#a lor .$esigur omul este acti% dar con#ine şi o do"ă de pasi%itate care sediminuea"ă pe parcurs dar nu dispare niciodată de!initi%. 'dică trebuieanali"ată dialectic toată acti%itatea umană în care ac#iunea şi pasi%itatea seamestecă.

!stfel, dialectic, omul în acţiunea perpetuă asupra naturii şi mediului său vaobserva două tipuri de creaţii:

1. $reaţiile exterioare (din care face parte chiar el însuşi) şi2. $reaţiile proprii - instrumentele, tradiţiile, divi iunea muncii etc.

3rin acti%itatea lor chiarindi%i"ii antrenea"ă raporturile determinate care suntraporturi sociale . +i nu pot să se separe de aceste raporturi - existen#adepinde de ac#iune şi chiar de natura acestei acti%ită#i 0de limitele şi de posibilită#ile ei2. $eciconştiin#a nu crea"ă raporturi ci se supune acestoradeci este determinată de ele . 'st!el raporturile în care intră în mod necesarchiar dacă nu pot să se i"ole"e constituie !iin#a socială a !iecăruiindi%id- aceasta determină conştiin#a şi nu conştiin#a o determină peea. +xisten#a socială determină conştiin#a.)e sunt raporturile sociale? 7e caută !undamentul - se regăseşte în raporturilecu natura . ;aporturile !undamentale ale întregii societă#i sunt legate de natură- lupta contra naturii. 'ceastă luptă s-a dat şi se dă printr-un proces complexnumit muncă - compus din instrumentele muncii şi organi"area muncii.Oamenii sunt singurii care îşi produc %ia#a. $ar acest lucru nu se poate reali"adecât în raport cu natura. ;eal#iile !undamentale ale întregii umanită#ii suntdeci raporturile de produc#ie. 3entru a în#elege o societate trebuie să !ieînlăturate toate elementele super!iciale 0cultură ideologie etc.2 şi trebuie

găsite raporturile de produc#ie - adică raporturile cu natura şi raporturiledintre ei în cadrul muncii. )e se regăseşte? 7e regăsesc raporturile cu naturamai mult sau mai pu#in modi!icate de om - geogra!ie umană. 'poi se regăseşte

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 5/12

tehnica !olosită - instrumentele. 'cestea denotă o anumită di%i"iune amuncii BCD care generea"ă o nouă modi!icare a instrumentelor etc.

()*"ivi+iunea muncii se împarte după ngels în :

- "ivi+iunea între crescători de animale şi agricultori. "ivi+iunea între agricultori şi neguţători # moneda/ "ivi+iunea între societatea productivă şi ră+boinici de profesie0 "ivi+iunea între producători agricoli şi meşteşugari

7chimbarea politică con!orm doctrinei marxiste - marxismul pleacă de la premisa că istoria şi uni%ersul social sunt inteligibile pentru că suntdeterminate din exterior. +ste prima teorie a schimbării politice. *arx încearcăsă demonstre"e că întregul ansamblu de !enomene sociale este condi#ionatde un !actor unic care este ordinea economică . *arxismul considerăcă societă#ile sunt de!inite prin modurile de produc#ie - care sunt re"ultatulcombinării !or#elor de produc#ie şi a raporturilor de produc#ie. 6or#ele de produc#ie sunt cumularea de bogă#ii naturale capitalul acumulat şi ansamblul cunoştin#elor şi tehnologiilor puse în operă în timpul produc#iei.;aporturile de produc#ie rele%ă deci trei !actori,condi#iile naturale tehnologia existentă la unmoment dat şi organi"area şi di%i"iunea muncii . 'ceste trei elemente sunt de!apt !or#ele de produc#ie ale unei societă#i date.

Istoria !iecărui mod de produc#ie se derulea"ă dramatic de-a lungul unui şir decon!licte multiple. In !iecare epocă indi%i"ii s-au agitat au trăit au in%entat au

iubit şi şi-au trăit %ia#a lor indi%iduală reali"ându-şi anumite posibilită#iratându-se sau depăşind ni%elul mediu al epocii sau clasei lor. $ar totdeaunaîn sistemul !ix al modului de produc#ie în care au trăit şi în condi#iile o!eritede structura lor socială. $in interac#iunea ini#iati%elor indi%iduale 0care !ie îngeneral !ie în ca"ul marilor oameni [!!] s-a neutrali"at într-un ansambluglobal şi statistic2 a re"ultat istoria.

[!!]"ar# numeşte pr$cesul c$ncret care se derulea % pe &a a unei anumitede v$lt%ri a f$rţel$r pr$ductve f$rmaţia ec$n$mic$-s$cial%. 'n aceste f$rmaţii tr%iescmarii $ameni, care nu p$t dec t s% se înscrie în timpul l$r ist$ric

;aporturile de produc#ie sunt rela#iile sociale care se stabilesc între actorii procesului deproduc#ie. 'ceste rela#ii sunt determinate de starea !or#elor de produc#ie determinând la rândul lor di%i"iunea societă#ii în clase sociale 0 clasaeste de!inită ca ansamblul indi%i"ilor care ocupă o po"i#ie identică înraporturile de produc#ie 2. 'ceste clase ocupă po"i#ii antagoniste căciinteresele lor sunt contradictorii 0 exploata#i şi exploatatori 2.$e aici lupta declasă ca !enomen continuu al istoriei politice.

$e aici conclu"ia sa că !inalul istoriei este momentul încetării luptei de clasăiar schimbarea politică se reali"ea"ă numai prin re%olu#ii succesi%e.;e%olu#iile se petrec atunci când raporturile de produc#ie nu mai coincid cu!or#ele de produc#ie deci este necesară trecerea la un nou mod de produc#ie-de la comuna primiti%ă la scal%agism de la scla%agism la !eudalism de la

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 6/12

!eudalism la capitalism de la capitalism la socialism de la socialism lacomunism. )ercul se închide.

!lte câteva elemente importante determinate puse în discuţie de sociologiamarxistă:

1. fetişismul - importan#a personalită#ii în istorie. +ste doar o !ormulăideologică această !ormulă ideologică %a conduce întotdeauna la alienare .

2. Suprastructura - ansamblul institu#iilor şi ideilor re"ultate din e%enimente şiini#iati%e indi%iduale în cadrul unei structuri sociale determinate.7uprastructura se compune din, institu#iile (uridice şi politice !etişurileideologice etc . 7uprastructura este expresia 0dincolo de interac#iunilecomplexe ale indi%i"ilor2 a modului de produc#ie adică a raporturilor de proprietate. Ideologiile exprimă aceste raporturi şi toate au rolul să masche"eaceste raporturi .

3. "ialectica socială a modurilor de producţie . +xistă o creştere un apogeu şiun declin - dar !iecare din aceste trei momente nu este di!erit de celelaltedecât din perspecti%ă istorică 0post !actum2. Iar aceasta denotă ra#iuneade%enirii ceea ce !ace posibilă predic#ia. $eci ba"a dialecticii istorice este perpetua capacitate de in%en#ie a omului şi inteligen#a sa socială. 'ceasta selo%eşte de ideologia claselor dominante care încearcă să se opunăschimbării . 7inte"a este însăşi istoria .

. $onclu+ia - comunismul %a demonta această dialectică pentru că se %a preocupa ra#ional şi !ără limite de de"%oltarea !or#elor de produc#ie şi nu %amai produce ideologie. Incet-încet istoria se %a opri căci cunoaştereara#ională a !iecărui indi%id %a re"ol%a în s!ârşit contradic#iile sociale.Last edited by Obi-Wan Kenobi; 31-03-11 at 01:41 PM.Reply With Quote31-03-11, 01:41 PM #3

1. Obi-Wan Kenobi

Rang-N-03(col

Re : Marxismul - Doctrine politice contemporane (5)$ritica capitalismului

$eşi a !ost cel mai acerb critic al capitalismului *arx a !ost !ără îndoială şicel care l-a studiat şi cu cea mai mare aten#ie. 'ceastă reac#ie %ehementăîmpotri%a capitalismului a !ăcut din ideile marxiste corpusul unei ştiin#e pentru că *arx a încercat să în#eleagă toate procesele ce se des!ăşurau şitoate rela#iile ce se stabileau în interiorul sistemului social în care trăia. +l aîn#eles că burghe"ia a (ucat un rol extrem de important în istorie !iind la unmoment dat o !or#ă progresistă şi chiar radicală !iind în !a"a sa timpurie oclasă re%olu#ionară. 4urghe"ii au !ost cei care au grăbit s!ârşitul rela#iilor

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 7/12

!eudale din societate au impus construc#ia unei noi lumi 0chiar şi sub aspectgeogra!ic2 şi a unei noi societă#i cea a liberului schimb ->într-un cu%ânt aînlocuit exploatarea %oalată de ilu"ii religiaose şi politice cu exploatarea pură!ără ruşine directă şi brutală> [!!!].

$ar pentru *arx aceasta a repre"entat un pas înainte pentru că a condus şi laînnoirea !or#elor producti%e într-o manieră nemaiîntâlnită până în acelmoment generând în !inal re%olu#ia industrială. 'castă re%olu#ie se ba"ea"ă pe ino%a#ie şi schimbare permanente pentru că (ocul !undamental subauspiciile căruia se des!ăşoară noua paradigmă socială este concuren#a . 'ceasta !ace ca mişcarea istorică să îşi mărească %ite"a şi să conducă la o pemanentă schimbare socială.

[!!!]"ar# numeşte pr$cesul c$ncret care se derulea % pe &a a unei anumitede v$lt%ri a f$rţel$r pr$ductve f$rmaţia ec$n$mic$-s$cial%. 'n aceste f$rmaţii tr%iescmarii $ameni, care nu p$t dec t s% se înscrie în timpul l$r ist$ric.

$ar de acestă schimbare socială crede *arx nu se %a bucura burghe"ia ciclasa pe care acesta a creat-o, proletariatul . 3roletariatul care trebuie să sesupună sistemului muncii salariale este !ără să îşi dea seama de la bunînceput cel care %a prelua modelul re%olu#ionar al burghe"iei. )on!ormdialecticii cum am %ă"ut trebuie să se producă în mod necesar sinte"a întresistemul industrial generat de burghe"ie şi proletariat care sunt în acestmoment în contradic#ie. $ar contradic#ia nu %a !i su!icient de puternică crede*arx până când proletarii nu o %or conştienti"a trans!ormându-se dintr-oclasă în sine - clasă care încă nu are conştiin#ă de sine - într-o clasă pentru

sine adică o clasă conştientă de poten#ialul său re%olu#ionar şi de puterea pecare o are [32].

"ar de ce ar trebui să distrugă proletariatul sistemul în care trăieşte şi în care, în ultimă instanţă, s#a format% 1entru că, spune Marx, capitalismul creea+ăalienare, ceea ce înseamnă că, în timp, el îşi va pierde caracterul inovator şideci se va prăbuşi de la sine !lienarea pentru Marx înseamnă cu totul altcevadecât pentru 2egel , deşi el preia acest termen de la acesta dinurmă [33]. 3a Marx conceptul de alienare este mult mai teluric , în sensul căoamenii se alienea+ă de munca lor şi unii de alţii, iar acest proces are loc înpatru moduri distincte dar corelate:

1. *uncitorii nu se bucură de produsul muncii lor pentru că sunt ne%oi#i permanent să îl %ândă contra salariului8=. 3rin !aptul că muncitorul este >un apana( al maşinii> el nu poate să îşi!olosească spirirtul creator alienându-se de întregul proces al produc#iei./. *uncitorii sunt aliena#i !a#ă de poten#ialurile lor umane distince sau unice - puterea de a creea şi de a se bucura de !rumuse#e.E. )apitalismul îi alienea"ă pe munictori unii de al#ii punându-i în competi#ieunii cu al#ii pentru a-şi păstra salariul.

$ar nu numai muncitorii sunt aliena#i ci şi burghe"ii care trebuie să sesupună permanent în !a#a stăpânului lor care este pia#a. 'st!el sistemulcapitalist este autosubsersi% căci nimeni nu doreşte cu ade%ărat să trăiască în

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 8/12

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 9/12

1. )ri"ele economice - con!orm teoriei o!erite de *arx în )apitalul însocietatea capitalistă există >o anarhie în produc#ei> care se datorea"ă în principal concuren#ei acerbe dintre capitalişti. 'ceastă anarhie tinde să segenerali"e"e cu cât industria a%ansea"ă pentru că atât interesul politicna#ional cât şi cel comercial concură la crearea de pie#e !alse pe care lesărăcesc rapid . 7ărăcirea acestor pie#e conduce la cri"e în metropolaindustrială ceea ce înseamnă şoma( de%alori"area monedei etc.

2. 3auperi"area proletariatului - aceste cri"e nu lo%esc direct burghe"ia careare resursele !inanciare şi materiale de a re"ista ci proletariatul care esteincapabil să !acă economii şi să !acă !a#ă cri"ei . *ai multe cri"a conduce laşoma( prelungit depresii sociale şi sărăcia celei mai mari păr#i din popula#ie.)ri"a generea"ă re%olte populare haotice şi !ără un scop politic precis dar acest lucru permite burghe"iei să ceară statului să instituiedictatura şi să oprime orice mişcare anticapitalistă . Opresiunea politică %agenera o stare de nemul#umire tot mai mare în rândul muncitorilor care %orîncepe să îşi piardă şi drepturile ci%ile.

3. 'pari#ia conştiin#ei re%olu#ionare de clasă - datorită sărăciei acute care serăspândeşte şi se cronici"e"a"ă muncitorii încep să în#eleagă că sărăciaexistă doar din %ina sistemului social şi politic . ;olul de coagulant %a apr#ineacum comuniştilor care îi %or lămuri pe muncitori că ei sunt o clasă puternicăşi că indi%i"ii ce apr#in acestei clase nu sunt di!eri#i prin etnie limbă saureligie ci sunt to#i memebri ai aceluiaşi grup politic şi social care merită%iitorul. )omuniştii %or !olosi indubitabil teoria lui *arx căci ea este nu numai

con!ormă cu realitatea ci şi !undamentată ştiin#i!ic. $esigur muncitorii ar !ia(unşi şi singuri la aceeaşi conclu"ie şi !ără a(utorul teoriei lui *arxcăci procesul este ire%ersibil şi ine%itabil . $e aceea *arx se consideră 0la !elca şi 7ocrates 2o moaşă care diminiue"ă durerile naşterii prin grăbirea procesului re%olu#ionar de-a lungul celui mai direct şi pu#in dureros traseu.

. ;e%olu#ia şi dobândirea puterii în stat - în această etapă >condi#iile politiceobiecti%e> 0cri"ele economice2 şi cele>subiecti%e> 0dobândirea conştiin#ei declasă pentru sine a proletariatului2 se %or combina pentru a !orma un amestecexplo"i% . În aceste condi#ii se %a declanşa re%olu#ia proletară[3 ], care %a !ilungă şi probabil %iolentă dar care se %a s!ârşi !ără îndoială cu %ictoria proletriatului [3 ], care îşi %a asuma puterea politică.

*. $ictatura proletaraitului0etapa socialismului2 - clasa muncitoare chiar dacănu mai are o clasă suprapusă se %a %edea ne%oită să apele"e în continuare ladeterminările de clasă pentru a !ace !a#ă reac#iunii determinate de burghe"ie.În acest scop ea %a !olosi dictatura 0în ultimă instan#ă !or#a2 pentru a abolitoate acele raporturi de produc#ie care au permis burghe"iei să exploate"e proletariatul şi în primul rând proprietatea. 'ceastă etapă nu %a !i însă una aegalită#ii per!ecte păstrându-se caracteristici de inegalitate şi de merit alesocietă#ii trecute 0salarii mai mari stimulati%e pentru cei care muncesc maimult bene!icii pentru care aduc !olosae clasei muncitaore etc.2 dar se %aimpune şi un sistem asisten#ial tot mai per!ect. 3entru păstrarea echilibruluisocial şi pentru impunerea de re!orme dar şi pentru lichidarea reac#iunii în

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 10/12

această etapă statul este necesar . 'cest stat %a !i mult mai democrat decâtcel burghe" pentru că în el nu %a mai !i ne%oie de ideologie dar se %acomporta ca un stat dictatorial cu reac#iunea burghe"ă. $ar această dictaturăar !i trbuit să !ie o dictatură a proletariatului către proletariat dar nu deasupra proletariatului.

/. $ispari#ia statului - statul socialist este o etapă necesară în trecerea de lacapitalism la comunism. ;egula în acest regim politic %a !i >de la !iecare dupăcapacită#i !iecăruia după ne%oi> iar în plan economic se %a producesociali"area mi(loacelor de produc#ie acestea trecând în proprietatea proletariatului . Toată produc#ia industrială şi agricolă %a !i plani!icată de statîn !unc#ie de ne%oile societă#ii. În timp nemai!iind ne%oie de supra%eghereneamiexistând exploatare modi!icîndu-se mentalitatea etc. s tatul ca expresiea dictaturii proletariatului %a dispărea de la sine instaturându-se comunismul.

+. $espre comunism ....*arx nu a spus prea multe considerându-l un proiect per!ect normal dar prea îndepărtat ca să poată !i în#eles de contemporani.)eea ce era sigur comunismul ar !i !ost o !ormă socială şi nu un regim politic .7ocietatea comunistă ar !i !ost democratică 0probabil o democra#ie directă detip rousseauist2 per!ect liberă munca de%enind un hobbG. 3roprietatea %alipsi cu desă%ârşire toate mi(loacele de produc#ie !iind publice iar persoanele%or !i cu desă%ârşire egale şi libere. <edem aşadar că deşi a negat cuobstina#ie utopismul proiectului său %i"iunea marxistă asupra %iitorului este pro!und utopică iar istoria a demonstrat că un asemenea %is egalitarist poate produce mai multă su!erin#ă decât orice !ormă de exploatare capitalistă. 3e dealtă parte trebuie recunoscut !aptul că modelul marxist este extrem de

optimist în ceea ce pri%eşte %iitorul o!erind moti%a#ii şi solu#ii pentru din%erse proiecte sociale. 3oate din acest moti% deşi elementul ideologic a !ost respinsde mul#i el nu a încetat nicioadată să aibă adep#i .Last edited by Obi-Wan Kenobi; 31-03-11 at 02:16 PM.Reply With Quote31-03-11, 02:18 PM #4

2. Obi-Wan Kenobi

Rang-N-03(col)

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 11/12

7/21/2019 Marxism

http://slidepdf.com/reader/full/marxism-56d9e4006fa12 12/12