marotinu de sus

4
Adevărul despre cazul „strigoiului” Petre Toma Prezentarea cazului: „Vânătorii de strigoi” nu este un titlu de film horror, ci de documentare pe Discovery Channal. Nu este o poveste din folclor, ci o întâmplare adevărată: șase săteni din Marotinu de Sus au dezgropat cadavrul unui consătean, i-au luat inima, au ars-o la răscruce de drumuri, iar cenușa cu apă i-au dat-o să o bea unei nepoate bântuite. Cazul a făcut înconjurul lumii, iar pionul principal al ritualului, ciobanul Mircea Mitrică, a fost căutat de ziariști, români sau străini, dar și de producători de film. Astfel de ritualuri au loc frecvent în Marotinu de Sus. Cazul lui Petre Toma a ajuns însă la urechile presei și ale anchetatorilor după ce un nepot al răposatului ar fi spus într-un bar din localitate că cei șase l-au dezgropat pe unchiul său. „Vânătorii de strigoi” au primit șase luni cu suspendare și au fost obligați să plătească daune morale și materiale în valoare de 31.356.000 lei vechi(ROL) fiicei și văduvei lui Petre Toma. Contactat de presă, primarul comunei, Stelian Celăreanu, a spus că cei șase au adus o pată neagră comunei: „Eram primar în acea perioadă și îmi amintesc că ceea ce s-a întâmplat a fost o rușine pentru comună. Cei șase nu s-au înțeles prea bine cu Toma când acesta a fost în viață. În acea noapte erau toți beți și ceea ce au făcut este defapt o răzbunare”.

Upload: red-vader

Post on 28-Dec-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

ziare

TRANSCRIPT

Page 1: Marotinu de Sus

Adevărul despre cazul „strigoiului” Petre Toma

Prezentarea cazului:„Vânătorii de strigoi” nu este un titlu de film horror, ci de

documentare pe Discovery Channal. Nu este o poveste din folclor, ci o întâmplare adevărată: ase săteni din Marotinu de Sus au dezgropatș cadavrul unui consătean, i-au luat inima, au ars-o la răscruce de drumuri, iar cenu a cu apă i-au dat-o să o bea unei nepoate bântuite.ș

Cazul a făcut înconjurul lumii, iar pionul principal al ritualului, ciobanul Mircea Mitrică, a fost căutat de ziari ti, romș âni sau străini, dar iș de producători de film.

Astfel de ritualuri au loc frecvent în Marotinu de Sus. Cazul lui Petre Toma a ajuns însă la urechile presei i ale anchetatorilor după ce un nepotș al răposatului ar fi spus într-un bar din localitate că cei ase l-au dezgropatș pe unchiul său.

„Vânătorii de strigoi” au primit ase luni cu suspendare i au fostș ș obliga i să plătească daune morale i materiale în valoare de 31.356.000 leiț ș vechi(ROL) fiicei i văduvei lui Petre Toma.ș

Contactat de presă, primarul comunei, Stelian Celăreanu, a spus că cei ase au adus o pată neagră comunei: „Eram primar în acea perioadă i îmiș ș

amintesc că ceea ce s-a întâmplat a fost o ru ine pentru comună. Cei ase nuș ș s-au în eles prea bine cu Toma când acesta a fost în via ă. În acea noapteț ț erau to i be i i ceea ce au făcut este defapt o răzbunare”.ț ț ș

Observa ii:țStrigoiul nu e frate cu moroiul după cum a i fi tenta i să crede i la primaț ț ț vedere. Deseori, chiar i în anumite regiuni ale României, se confundă celeș două denumiri. În trecut, studiile de teren efectuate de folclori ti iș ș antropologi au arătat că sinonimia dintre strigoi i ș moroi nu este decât par ială. Astfel, în Bucovina i Moldova, cuvântul ț ș moroi se folose te înș raport cu strigoii mor i, numai atunci când este vorba de copiii strigoidiza i.ț ț Spre exemplu, copiii care sunt omorâ i de mamele lor înainte sau dupăț na tere. Ei se întorc printre noi pentru a- i chinui mamele. Dincolo deș ș Carpa i, în majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire în araț Ț Mo ilor i zona Pădurenilor din jude ul Hunedoara, prin ț ș ț moroi se in elegț exclusiv vrăjitorii mor i care se întorc pe pământ i fură laptele vacilor într-ț șun exemplu unic de vampirism îndreptat împotriva bel ugului alimentarș adus de animalele domestice. În schimb, în Oltenia i în Teleorman, ș moroii sunt absolut identici cu strigoii, oamenii fiind convin i că dacă mortul a fostș

Page 2: Marotinu de Sus

în via a sa un om cu inimă rea, a du mănit pe rudele sale i s-a purtat aspruț ș ș i fără milă cu ai lui, atunci, inevitabil, se face ș moroi.

Conceptul de moroi este autentic românesc, fiind unul dintre cuvintele care provin din daco-romană, deoarece, după cum a demonstrat marele folclorist, Tudor Pamfile, termenul era folosit de popula ia daco-romanăț înainte de migra ia slavilor de sud în Balcani. Astfel, ț moroiul din graiul proto-românesc a fost preluat de la daco-romanii cu care intraseră în contact, de către sârbi, care denumesc copiii mor i din folclorul propriu subț numele de Mora.În general, în mitologia noastră, moroii sunt sufletele copiilor omorâ i sauț mor i la na tere,neboteza i. În Bucovina, se crede că ț ș ț moroi devin mai ales pruncii născu i de o fată mare i uci i sau îngropa i de vii, de ru ineaț ș ș ț ș satului sau a familiei. Ei nu se schimbă în moroi imediat după na tere, ciș întotdeauna după un interval de minim 7 ani implini i de la data mor ii.ț ț Atunci, în acel moment cutremurător, sufletul copilului se întoarce în groapă i strigă de trei ori: „Botez! Botez! Botez!”, deoarece lipsit fiind deș taina ini iatică a botezului întru Hristos, sufletul pruncului rătăce te chinuitț ș între lumi i suferă neîncetat pentru că i s-a refuzat brutal dreptul laș via ăț   i nici nu a primit botezul binefăcător, care l-ar fi ajutat să odihneascăș în Lumea Drep ilor, sufletul său fiind fără de păcate.ț

Concluzia:Personal, cred în aceste fenomene stranii. Este adevărat că niciodată

nu mi s-a întamplat nimic ie it din comun, însă am ascultat multe povestiriș spuse de oamenii bătrâni din sat. i eu dacă a fi „bântuită” , a apela laȘ ș ș acelea i metode din bătrâni. Poate m-a sim i vinovată (dacă a ajunge la aș ș ț ș trimite pe cineva să dezgroape un cadavru) fa ă de familia decedatului, însă,ț mă gândesc strict la mine, nu la ceilal i. Pe mine mă sperie teribilț fenomenele stranii i nu a putea suporta să nu dorm noaptea i să aud vociș ș ș de nicăieri. Referitor la cazul de mai sus, consider că cei ase implica i auș ț făcut ceea ce trebuie, pentru că ei erau convin i că acest mit din bătrâni vaș func iona, cum de altfel s-a i întamplat.ț ș

Bibliografie:1. www.indiscret.ro 2. www.descopera.ro

Page 3: Marotinu de Sus

Simona-Maria MilodinJurnalism I