Cluj, Duminecă 26 Maiu 1929. 2 Lei exemplara!.

ABONAMENT ANUAL : Pe un an Lei 180-— Pe un jumătate.an Lei 90.— Pe 3 luni Lei 40 — Autorităţi şi instituţiuni Lei 500*—

In streinàtate dubla.

ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 19

REDACŢIA : Cluj, Strada Regina Maria Nr. 4. — Telefon: 7-69

ADMINISTRAŢIA : Cluj, Strada Regina Maria Nr. 19. — Telefon : 10-86

Marile serbări ale Unirii. Borna a sărbătorit pe vremuri 120 de zile

întregi întemeierea Daciei Traiane, era deci firesc ca reînfiinţarea ei să o sărbătorim în proporţiile grandioase care au pus toată lumea în uimire.

Măreţia serbărilor dé atunci şi de acum corespund importanţei istorice a evenimentu­lui din ambele epoci.

Poporul roman atunci şi poporul român acum s'au dovedit vrednice de ceeace ele au înfăptuit în serviciul civilizaţiunei umane.

IULIU MANIU

%

I*

%

Cultul morţilor şi al eroilor intră în obiceiurile tradiţionale şi profund ca­racteristice ale popoarelor latine. Eter­nizarea memoriei celor dispăruţi în lupte glorioase pentru ideea de liber­tate, de înălţare a omenirei şi a nea­mului lor, evocarea la intervale anu­mite a meritelor, jertfelor şi idealismu­lui lor curat a exercitat asupra gene­raţiilor ce le-au succedat totdeauna cea mai fericită înrâurire. Educaţia noastră morală şi patriotică s'a putut alimenta cu prisosinţă din măreţele acte ale a-

• cestor înaintaşi eternizaţi, sufletele noa­stre şi-au găsit cel mai puternic rea-zim în altruismul lor sublim, în dâr-zenia şi integritatea lor, în spiritul de jertfă, dictat de neţărmurita lor iubire pentru neam şi ţară. Nu e deci o în­tâmplare că tradiţia frumoasă a cultu­lui eroilor a prins rădăcini adânci în sufletul poporului românesc şi că le­gendele, miturile şi adorarea marilor dispăruţi se transmit credincios din generaţie în generaţie.

Conştiinţa naţională, păstrarea ca­racterului etnic, iubirea de neam şi dorinţa ardentă de a vedea împlinit visul strămoşilor noştri — unirea tu­turor românilor — au trăit mai vigu­roase în ramura ardelenească a nea­mului nostru. Intensitatea acestor sen­timente a primit cu timpul acea am­ploare metodic desvoltată de bărbaţii providenţiali pe cari ni i-a dat desti­nul, graţie căreia am putut vedea cu ochii noştri împlinirea celui mai mare eveniment politic: unirea tuturor ro­mânilor.

Serbările grandioase ale unirii au început cu pioasa ceremonie delà Mă-răşeşti, cu îngenuncherea neamului la mormântul sutelor de mii, căzuţi pe

câmpurile de luptă pentru ideea unirii, şi au continuat la Bucureşti în cadrul unui program vast şi fastuos, culmi­nând în grandiosul praznic al neamu­lui în cetatea sfântă a românismului, la Alba-lulia.

Luptele eroice ale Ardealului pentru libertate şi ţinerea în stare de perma­nentă vigilenţă a conştiinţei naţionale, aportul imens al acestei provincii mân­dre şi tenace, viguroasă şi îndrăzneaţă, în procesul istoric al Unirii, trebuiau răsplătite printr'o atenţie deosebită, printr'o serbătorire aparte a jubileului primului deceniu delà Unire. In ce chip grandios a răspuns Ardealul, Ba­natul şi Crişana la acest act de poli­teţă şi de deosebită cinste, s'a văzut la 20 Maiu a. c.

Aproape 400.000 de ţărani şi inte­lectuali s'au adunat în istorica cetate a Alba-Iulief pentru a sărbători cu demnitate naţională aniversarea a zece ani delà Unirea Ardealului cu patria-mumă. Spontaneitatea entuziasmului şi disciplina impresionanta a masselor dovedesc în mod strălucit cât de in­tensiv trăeşte în acest popor sentimen­tul patriotic, conştiinţa Statului naţio­nal şi hotărârea nestrămutată de a con­serva şi întări Unirea, câştigată prin atâtea jertfe. Dacă din pitorescul in­descriptibil al cortegiului etnografic şi istoric au radiat iubirea tradiţiilor stră­moşeşti, defilarea solemnă a armatei noa-

Reuşita grandioasă a serbărilor naţio­nale dtla 10 Maiu şi delà Alba-lulia se datoreşte faptului că în 1926 Tinerimea Chemăristă a ştiut să închege sufleteşte în mijlocul acţiunei sale şj întregul popor ro­mânesc de dincolo de munţi.

Fie ca- solidaritatea naţională atunci re­născută să nască an de an forţe noui de combatanţi pentru libertate şi legalitate.

ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

notă discordantă, aşa că festivităţile au avut un caracter cu adevărat naţional. Nici-o aluzie vătămătoare, nici o velei­tate, nici cea mai mică urmă de patimă ; totul s'a desfăşurat în cea naai splen­didă armonie. Absenţa celor câţi-va ră­tăciţi nu contează, necontând nici ei absolut nimic în viaţa acestei ţări. Pentru cei ce au luat parte la aceste ser­bări, dar sunt desrădăcinaţi şi n'au nimic comun cu acest popor, a treia Alba-Iulie a fost o lecţie de înalt pa­triotism şi de politică, deşi trebue să subliniem caracterul pur naţional al acestei sărbători. Căci Ardealul care a fost ostracizat 10 ani de-arândul n'a aprehendat, ci a ţinut să uite cu acest prilej toate umilinţele şi să ierte gene­ros pe împilatorii lui de ieri, dând din comoara naţională a sufletului său curat şi nobil o părticică scânteietoare de înălţător patriotism şi de profundă omenie.

Deasupra tuturor acestor manifesta-ţiuni se ridică capodoperile de cuvân­tări festive ale înalţilor Regenţi, Miron Cristea şi Buzdugan şi a apoi a şe­fului guvernului, dl Iuliu Maniu. Acestea sunt perle de discursuri, cari laolaltă formează o antologie a devenirei şi evo­luţiei noastre până în zilele de azi, din punct de vedere etnic, istoric, cultural, social economic şi politic, cu arătarea precisă a scopurilor ce urmărim în con­certul popoarelor civilizate. Fiecare cu-

stre a subliniat hotărârea acestui neam rvânt a fost cântărit, fiecare frază cu de a rămâne pe veci unit în hotar» „grije aleasă, aprecierile aporturilor oa-actuale, pe cari la caz de n e v o e ^ j . Peni lor provinciilor şi partidelor, strict vom apăra cu armele, cu trufii şi sâni obiective şi totuşi de o minunată gele nostru. armonie concentrată şi frumuseţe li-

Ceeace merită a fi îndeosebi relevat terară. e, că înţelepciunea şefului guvernului, Alba-lulia a oferit încă odată prilejul dl Iuliu Maniu, a ştiut să evite orice ca toţi fraţii provinciilor unite, prin de­

legaţii lor, să-şi întindă o mână înţe­legătoare în semn de cimentare a legă­turilor sufleteşti.

Iar augusta familie regală a avut parte din bucuria curată, pe care nu o poţi nici cumpăra, nici forţa: sigu­ranţa devotamentului şi a dinasticismului poporului nostru şi posedarea dragostei acestuia, hotarnică cu adoraţia.

La aceste solemnităţi de proporţii uriaşe, impozante şi cotropitoare ale sufletului întregei colectivităţi româneşti, au asistat corpul diplomatic, delegaţiile oficiale ale ţărilor amice, reprezentanţii presei şi agenţiilor mondiale, având rarul prilej să vadă cu ochii lor proprii pitorescul costumelor şi obiceiurilor noastre naţionale, iubirea de tradiţie, re­vărsarea generoasă a elanului şi entu­ziasmului patriotic al acestei naţiuni, apoi popularitatea imensă de care se bucură Iuliu Maniu, adevăratul răsco­litor de masse. Oaspeţii streini s'au putut convinge că între Nistru, Dunăre şi Tisa trăeşte un popor viguros, dis­ciplinat cuminte şi conştient de rolul său istoric de avantpost al civilizaţiei la poarta Orientului.

Manifestarea colectivităţii românis­mului, care a consacrat Alba-lulia definitiv ca simbol al Unirii, a fost cea mai autentică desminţire şi punere la punct a calomniilor şi zvonurilor ten­denţioase, lansate de duşmanii externi şi interni la adresa acestui brav popor şi a conducătorilor lui fireşti.

Acestea sunt momentele importante şi semnificative ale sublimelor serbări, prezidate de guvernul dlui Iuliu Maniu.

I. Martalogu.

© BCUCluj

Pag. 2 C H E M A R E A Nr. 13.

Serbările comemorative deia Alba-lulia. Peste 400.000 mii de Români au eimentat la Alba-lulia vecinicia Unirii din 1918-

n ) l n Q A Iha Iiilia SOSIREA FAMILIEI REGALE tiu întreg poporal român âin Ardeal,

u u p a Ama imia. i |B a n a t^ ş i M a r a i m u e ş K b e r a t Suntem incă sub covârşitoarea impre- j La ora 9 fix a intrai in gară trenul ; de jugul strein a proclamat Unirea şi

sie a AlIm-luMei. Sub iumulttd de ras-', regtal. In aiwsl moment clopoţel© bi- realipirea acestor ţinuturi Ia patria wtfrU'Hou- amintiri din ziua aniversară a ; sericäilior aiu început s a . &aii-e iar bate- mamă. celui dintft'm decerni ite unitate naţională, arate au tina» 101 lovi'u-r" de tunuri.; inir'un discurs care a atins înaKimi Judecând semnificaţia profund morală şt: La scoborirea diu tren a 1.'ege lui Mi- obusi**» kialtiuil Regent liiizdugaii face naţională a sărbătorii din 20 Mam şi mai] hai. a Familiei Kegtale ii a înaltei Re- • întreg: istoricul sbuciu.i.'at a l neamu-ale.s proporţiile extraordinar", ale masse-lor populare rari au animat cetatea lui Mifiai Viteazul putem afirma fără nid o exagerare, că AU ta-h dia lui 20 M aiu este una dintre cefe mai mari sărbători ale newmuhii. Cine. a fost la Alba-lulia s'a întors acasă mai român şi mai înse-zator in viitor id naţiei româneşti, fiindcă a văzut cât suntem noi românii de mulţi — de tari şi de disciplinaţi Suntem un popor matur pacink şi lin^Jit, dar se '•nţelege reacţionar, atunci când cineva ar îrtdrăsni să mai atenteze m existenţa noastră. S'a văzut - -;i-ou v&zut-o streinii — la Alba-lulia, că nu suntem un popor de improvizaţie istorică şi de va­gabonzi pe aceste plaiuri — ci un popor cu caracter de permanenţă şi tradiţie pe aceste pământuri, pe cari trăit stră­bunii noştri trăim noi ? » w trăi strane* poţH strănepoţilor noştri.

Alba-hdia care a cunoscut in scurge­rea vreme, atâtea momente neperttoar* din epopeea noastră naţională, Alba-lulia care sintetizează in mare pa: te tragedia şi sărbătoarea, românismului s'a incunu-nat cu incă. o nureolă — cea mai lumi-masă dintre toate — aureola Unităţii na-ţionrde confirmată şi consolidată pe veci 4e cei 400.000 de români. caH au repre­zentat la Alba-lulia floarea neamului ro­manesc. Prezenţa la serbările Unirii a Re­gelui şi Familiei Uegide m întărit şi mai mult, legătura indisolubilă divrre Coroană şi Popor, care este una dmtie cele mai bune chezăşii a propăşirii spre mai bine a ţării întregite.

Rege, ministru, domn şi ţăran s'au sim­ţit mai aproape şi sufletele .ttturora s'au înfrăţit sub imperiul sdenm-i sărbători.

genţe. muziioa a intonat Imnul Regal, lui nostru şi-a.poi tn-c i : lia analizarea l'e pi ; MIHI! g-ăiiii se aíuv.i meniHrui gu-•vttíirniriuá în frunte cu di Iu lin. Mamht, preşedintele Consil iului şi reprezen­tante i laiii'torötaţi.lor c iv i le ş i mi l i t a re din loca l i tote .

prol»!fifH*i«;r mari rari frământă Ro­mânia după victorie, i."egi\ 1 ăjon că din lil|..să d<* spaţiu ntu poieni <«a in între­g i t ă - iU'ttSt discurs, dii-pă cum n'aoa p n i i i i reda in tocmai moi cuvântarea

Dl Aurel Sava pr.ima/ul Alba-luliei fesliiivă a Înaltului KeFent-Pat.ria.rh Mii-ón şi nici a dlui prim ministru Iu-l'in Maniu.

DISCURSUL D-LUI I. MANIU

IXiţpă înălţătorul d i f i i r e ţâaiut da înaltul Regent, patriarhal Miron Oriis-

i tea. a vorbit dl tolliu Maniu, preşe-! dintele consiliului de miniştri, care a spus următoarele :

..Sufletul românesc de pretutindeni se închină azi marilor amintiri din

riia tjd prinioipeaa Elena iau ,oc în auto- j trecutul zbuciumat a Ţ poporului no-niiobil şd au portját lia Catedrală urmaţi Stru.

a oferit Regelui. Regiwi Maria, prinV ciipesei Tieama şi Înaltei Regenţe, tra­diţionala ipâiine şi sare urându-te bun sosit în vechea cetate a tui Mihaà Viteazul şi-a Unirii tuturor români­lor.

După aceasta FiaimilAa Regală a tre­cut in revistă compania de onoare.

LA CATEDRALA

I>uspă aoeea Regedé JdJhai, Regina. Äta

de {Minţ/iiil Nieölae >-i ex-rega.;ia Elisatoeta. In ie treilea, automobil au luat ioc prift-cipesia llieaina şi ex-regele Géorgie, iar în al ptartrtáea faajlţii Regenţi Patrieuthiiil

D-sa aruncă apoi o privire retros­pectivă asupra suferinţei şi luptelor noastre din trecut, delà epoca ro­mană şi până azi, ari-fând statornica

Maroni şi Buadugîui. Cortegiu; a pd«cat străduinţă a poporului nostiu de a M epre biserica neamului fiind aclamaţi de uni într'o singură ţară

a continuat dl Ma-rniuiţimea imeiiisă. Fanfare şi coruri i-au îiiitauvpiiiiiait ou jjmiiul reg"iJ..

Iu (''«utedlnailâ. s'a oíiűiat im te-Demn de caíre nátropotótii Bălan veotorie, Gu-

„In acest loc, niu, — s'a petrecut acttm zece ani o clipă din epoca marilor noisrre pre­faceri : pecetluirea finală şi definitivă

rie. epscopii ton. al arnuatei, Gb-enadie, ' a Unirii". Ioan all Clubului Coioşa, al Araduiui, j ,Guvemul de azi, compus din fîfi Jtiistàniian Teeuffiesiiti şi Oosma al Diipării ; tuturor provinciilor romântşti, se În­de jos.

CUVÂNTUL FESTIV AI ÎNALTULUI REGENT MIRON CRISTEA

In Catedrală înaltul Regent Miron care va însemna — va trebui să însemne Ortet ea. a ţinut un frumos CUVANT-cm mai serioasă etapă, in marea operă de unificare sufletească — pe care r M

aşteptat-o şi a dorit-o cu toţii. Alba-lulia din 191H ne-a dăruit l'nrxa politică, Alba-hdia de-acum, ne-a adus }Mcea şi unirea sufletească, a. d,<ruă garamţie a ,"xis-fenţei şi-a propăşirii urmi popor.

CUM AU DECURS SERBĂRILE

Alba-lulia, 20 Maiu. toca îm revăr­satul zoriltor Alba Lu Iii a început să, vxiiaiSică de lume. Bărbaţi neveste şl c o p i a în hiaine de sărbătoare au înce­put a năvăli în coloaue de maorş pe toate porţile All»a-Iitlied. înfiiruindu-se firumos pe druinul dintiu gară şi Catedrală. Noa.ptea ţăranii veniţi din depărtări a/u fost g&zrh'.iţi- în aatele din jurul Aiba-Iuiáei. Vranea admirabiîS tea a faivoirizat extraordaiar de mult

FESTIV, în care a relevat importanţa unităţii naţionale şi mai ales sacri­ficiile enorme pe cari le-au făcut stră­bunii noştri pentru împlinii ea visului nostru de veacuri.

înaltul Regent expune intr'o lumi­noasă şi documentată analiză istorică tot sbuciumul poporului rorr.ânesc spre a-şi apăra limba şi existenţa împo-

chină amintirii tuturor acelora cari delà Tronul Domnesc, pât ă la casele umile unde abia pătrund lazeie soa­relui, au adunat într un mănunchiu, ţărişoarele răsfirate.

„Victoriosul Rege Ferdinand, va străluci ca o luminoasa faclă. înain­tea generaţiilor, care vor urma. Ală­turi de Ei va străluci M. S. Regina Maria, tovarăşa lui de suferinţă şi iz­bândi

„Ţara şi guvernul se închină în faţa patriotismului plin de sacrificiu al Vechiului Regat".

1)1 Mamiu aduce ap-.ii prinosul de triva vicisitudinelor istorice de iert 1 re<îunoiş*mţ,ă cărturarii >\ şi mucenicl-şi învingerea triumfală care ne-a, lor >care prin mu nea şi jertfa kw, au adus în 1918 la Alba-lulia, c a să ne cflădit sufletul românesc al provin-unim noi ardelenii — pe veci cu o.Mlor. Patria Mamă. I C'a* de dâfrză a fo**í aiceastă oon-

! şUiinţă roimânească se vede din faptul ŞEDINŢA FESTIVA DIN ALBA- U ă dintre cete 11 neamuri, oare eraa

Í cuprinse în i'inipwinl H:ibsburgi:c, nea-l>ui]jă cuvântare/a PaÄiprhului Mi- ' mul rmnànesc a hm singurul mr»,

roii. Família Regală, ineanbráá Corpii- eu toa*e stăruinţek- şi t>r. siunite fă-riSloir Legiluiitoiare, ai corpului diplo­matic precum şi miistiunile streiine s'au

t i n ţ a

Aiicli a ţinut un mare discurs toal-ti.:il Regent 15uzd.ii.gaii íji d'l Inulàu Ma-nlin. preşc-dimteite consiliului de mt-ii'iştri.

reuşita g«a«dik.^ä a şerbănii - dâa- j t r s T n

du-! o aureok deosötate. Se cifrează ^ ^ u

P

f m À v i l a ( : o m e m v i £ r i i . numărul parbicipanţalor la peste 400.000 inii.

SOSIREA OASPEŢILOR

Delà ora fi dimineaţa au început să sosiască trenurile cu invitaţi. Qara a fost frumm împodobită cu ghiriănzî şi stea­guri, tricolore. Au sosit cu tceite trenuri ziariştii streini, bărbaţii pohti/i din alte partide şi o mulţime de oaspeţi special ' '<*ziwni*t următoarei© : invitaţi la serbări.

cute aisiuipna tó. a refuzat să dea în decuirsnul marelui rázboiu, o declar raţie de cnerianţă. .şi loialitate faţă de iiiniperiul austro-ungar. deoarece o atare declaraţie era potrivnică senti-iii't-tiüelicir saj'U« de Uiti.v roiuâneascâ.

,,Azi toţi aceea care acum zece ani ne-am strâns în acest lot, putem bi-

j necuvânta\ inspiraţia vrare ne-a in-DISCURSUL ÎNALTULUI REGENT ; detunat la hotărârea noastr;. de atunci.

BUZDUGAN s Nimic nu mai împiedica acum popo-j rut românesc de a răspunde menirei

IrmttuJ RegeM Buzdugan a spiis în ' Sale în lume, de a contribui şi el la j progresul civilizaţiei o.rencşti.

Cu un sentiment de legitimă emo- ! .Poporul românesc îşi va îndeplini ţie am păşit azi în cetatea is ioricä'această misiune punându-şi în va-...Mba fulia" al cărei nume şi trecut jioare munca şi înaltele sale însuşiri secular redeşteapta momente de gloriei ş i folosind totodată intr'o bună con­in istoria poporului román dar şi amin- j lucrare şi calităţile speciale ale gru-tiri dureroase despre suferinţele ne- ! purilor etnice minoritare, aflate pe pă-

luilija. ]M biserica greeo-caito'nă a,u slujit i bănuite şi tot martiriul încercat de ! mântui Iui. apijscopiii Vaűeriu Fmnţiu, luJiiu Hossu şl, acest popor în lupta grea ce a trebuit I Dl Maniu încheie exprimând devo-Afltexanidiru NacoJesou asaistaii de cano-1 S ă îndure în cursul veacurilor pentru j tamentul Ţării, M. S. tfegeîui Mihal,

iscrlhăriilor. Organizată ou att.ă şi simţ istoric debilitarea n'ia fost numai o isiiiiiiplă trecere în revistă a. armaitiel româiiio 'Ştiu a da/feritelor delegaţia diai ţairă — it-tL un hotărâtor indiciu al po-siiiiH'tăţilloir de \ ia ţă vie -ş: iutemfiO, a poporului royiân. I ' r i i recapitularea alegori.'că a trevutului nostru istoric s'a da.t. ft\'t. inai crâiiic - n a lecţăe duş-II. itii'a I- uoşitri, cari mai Sj>tră intr'o ri H'itifiK'are de graniţe şi 8'<a dat cea mai grea pabiiiă i-otliem€iiiS'm;ului senU c.ire viează »'tad verzi pe păreţi. Sunt sigur că dacă Rothemere ar fi fost la Alba-lulia — ar fi constatat şi el ce nâz/bàùi'i vtiisează şi poaît ar fi deveaiit îşi el român.

[)<iiRiila.rea a înceiput la era 12 ş i a fost jiriimită de prinsul-regent Niico-ia« pîitru generali.

Defiliareta a amit lo; în ordînieai ur-mâtoare : Veterană d;ia 1 877, inva-KzÄi. societatea ..Iridetita română Oar-paţi", cein/t.role studn-nţeşti delà uni-vervstiftăţile dtn tiară intre cari trebuie s ă remarcăm in mod deosebit studen­ţimea, din Clluj ; ajpoi c-reitlaşii. fostál cercetaişi dflin războiul 1916—18, dele­gat iii, de ţărani din toate judeţele ţării, .şcoli!*» dfiin Alba-lulia, foştii voJainbari, olicanăriiştii. Românii americani cu cele 150 de steaguri, junii din Bra­şov, foştii Itiuptiitori efcc ..

CORTEGIUL ISTORIC

La ora 1.30 a început defilarea cor-tegîilor istorice reprezentând : DA­CII ŞI DECEBAL, ARMATA ROMA­NA şi ÎMPĂRATUL TRAI AN. Apoi epooele M RADU NEGRU şi DRA-GOŞ descălecătorii de tară ; MIRCEA CEL BATRAN şi ţ> i EFAN CEL MARE, MARII VOEVOZI, MIRAI VITEAZUL, HORIA, CLOŞCA şi CRI-ŞAN şi AVRAM IANCU.

Toate cortegiile au reprezentat foarte exact epocele şi figurile isto­rice respective — aşa încât au fost cele mai reuşite pun<rte din întreg programul serbărilor.

A urîniait apoi defila tea arma.te.i iu oivüiw-a următoare :

Regimentele de infan.^rie. régimen-tl le de airtilerie. reg. de roşiori, mo-tiHiia-liştiiii. .tu to i nobil el> blindate, tele-gi\v;tii;:i. tară fir, aparavde de nadlo, afvi'aliia-, a vi;i'tii;natiti-ate,ilanà şri. ta.n^ ciit-ile.

BANCHETELE

iMupă. trf'.rniiaijarea seii'iiiri.'lKv a.u lutmaA b'i'Kcihetele şi îimjpăvţ.irea. 'iliiinf.ntclior pen­tru ipopor ki mesele po/m'laTe. a'U avut loc- trei ban.-c.hete : al Familiei regale, al parlamentarilor şi al presei, rretiitiiiideini R*<ÎMU t.innit căilidniroase fo.ts.te jientru prea-aiiăriirea iziîet

La, bauvolietul Panuli^i Ht^ale Iruailtuil ReţwMiit-Prinţul Nicolae a inui un £puiaos •toaist. c a răMpuiiK «•ai.-vin lor căMuroam ale <lll)ui şteiaii Oick) P«:>p, ţ^raşedinitele Oaniieriii.

Ihtpă terminarea banch/'telor şi a mese­lor fxrpiűare ne-o-m hiat rămas bun de A/bu-hrlki eu sufleUd bogat de cefe mai nemuritoare şi frumoase ami/n-tir'f si cu o credinţă tuiul. în viitorul în­florit al neamului românesc.

TEDEUMURILE

!>elia ora S până lia ora '-) s'au oficiat Ge-deuuniuci im toate bisericiV, din Alba-

Tuiiei şi preoţi i un întreagi metropolie greco-icaitoîi'că de Alba-Tuilia ii Făgâraiş.

Ija bàserica romaaio-catolicï a slujit «piisoopiull Majláth în prezenţa d-lui mî-nitîtru Sever Bocu.

păstrarea fiinţei sale etnice, a lim bel sí. a datinilor strămoşeşti.

întreaga epopee a "Oporului român o retrăim în aceste clipe...

După ce înaltul Regent face isto-La ibiserälea greco-catolieă lua* parte j ricul celor dintâra evenimente mari

d-niii Oo^tăiohescu şi Sau.iuc Saveanu, la ] nari se leagă de numele Alba-Iuliei teeriaa refommiată dl subsecretar de sta* l continuă : D. R. loaniiţescu, iar Ia. cea feraelită dl j . . Apoi după mai bine de trei vea-m'iniiistju Voiou Niţesou. vuri la 1 Dec. 1918 iarăşi la Alba-lu-

Dînastiei şi înaltei Re^enrc După ridicarea şedinţei festive a ur­

mat prezentarea misiunilor streine Fami­liei Regale şi înaltei Regenţe apoi toţi cei prezenţi s'au îndreptat spre platou unde an primit defilarea.

DEFILAREA

A fost cea. mai frumoasă parte a

Cântece pentru voinici.

(A se cânta pe melodia „Pe al nostru steag e scris unirea").

Trăiască România mare Şi guvernul lui Maniu, Ca să ne dea dreptate nouă Că neamul nostru iară-i viu.

De zece ani de robie Scoţând tot sufletul român, O farâ noua sâ învie Prin suferinţă de român.

(Din jwttf*l Cii*/).

© BCUCluj

B u c u r a ţ i - v ă f r a ţ i p l u g a r i . Ori câte ţări ai umbla şi tot nu

ai găsi încă un popor unde căr- J turar şi plugar să fie aşa strâns \ legaţi sufleteşte unul de altul ca: la noi în România. j

In multe ţări poporul e în luptă deschisă cu conducătorii săi, în ' ţara noastră însă ei merg pe ace- ; laş drum în luptă şi la bucurii, j

Plugarii din alte ţări trebue să- ! şi fărimiţeze multe puteri, trebue | să lupte mulţi ani şi zeci de ani, pentru a putea convinge pe con- ! ducătorii lor despre trebuinţele şi j suferinţele ţărăneşti, la noi gân­dul şi dorinţa ţăranului este şi gândul şi dorinţa cărturarului.

Dar la noi mai e încă ceva ce nu se găseşte în alte ţări. La noi gândul şi dorinţa ţăranului este şi gândul şi dorinţa Regelui.

Rege, cărturar şi ţăran sunt ca unul, aşa la datorii ca şi la bucurii.

Văzut-aţi şi auzit-aţi cum marele înfăptuitor al acestei mare şi fru­moase Românii fieiertatul Rege Ferdinand, a stat în tranşee şi pe front alături de ţăran în războiul din urmă? Da! Regele a fost la­olaltă cu poporul.

Ca după furtună timp frumos, aşa după suferinţe bucurii. Regele a fost laolaltă cu poporul în su­ferinţă şi iată că la marele praz­nic din Alba-lulia, unde s'a pecet­luit încă cu un puternic pecet; Unirea pe veci a tuturor Români- i lor într'o ţară şi sub un Rege, a' fost şi acolo Regele.

Nu a fost acolo marele Viteaz Ferdinand, el ne-a privit din cer, alături de Mihaiu Viteazul, a fost însă acolo urmaşul Lui Maiestatea1

Sa Regele Mihaiu, şi înalta Regenţa : care cu atâta înţelepciune câr- j mueşte ţara în numele micuţului < nostru Rege. j

Ori-ce duşman din afară şi din j lăuntru s'a putut zgudui din | toată firea lui, văzând înţelegerea' românească dintre poporul cărtu-, rarul şi Regele din România.

Voi bineştiţi fraţi plugari că în timp de război fericirea şi izbânda o aduc puştile, sabia şi tunurile, în timp de pace fericirea o aduce înţelegerea frăţească dintre fiii ţării.

Cine a fost la Alba-lulia, a văzut că acolo nu exista nici discordie nici neînţelegere, nici ură, acolo a fost numai bucurie şi însufleţire, căci acolo a fost ţara întreagă, reprezentată prin cei mai fruntaşi ţărani şi cărturari. Acolo a fost bucuria ţării întregi.

Oricine, care a fost de faţă la Alba-lulia în a doua zi de Ru­salii, a văzut că poporul româ­nesc precum ştie să se lupte din suflet în zile de lucru pentru bi­nele său şi a urmaşilor, tot aşa se ştie şi bucura din suflet cu ocazia zilelor mari.

Duşmanii din afară, cari pân­desc fericirea acestei ţări, dacă au fost la Alba-lulia au văzut pacea şi înţelegerea dintre plu­garul şi cărturarul Român.

Ei ştiu că gândurile lor nu se pot înfăptui câtă vreme nu vor şti separa şi rupe ţăranul rorhân de cărturar. Au văzut că munca lor e zadarnică şi a fost zadar­nică.

Şi să ştiţi fraţi plugari că a-

ceasta înţelegere este cea mai puternică piatră a fundamentului acestei ţări.

Bucuraţi-vă fraţi plugari din întreg sufletul vostru. Suferin­ţele noastre ne-au creiat ţara unită, iar însufleţirea ne-o va susţinea pe veci unită.

Bucuraţi-vă fraţi plugari căci ziua de 20 Maiu a fost ziua voastrâ în primul rând.

Sandu Beiuşanu.

C e t ă ţ e n i , d a r n u m a i l a d r e p t u r i ! (at) A jubilat o (ară întreagă, zece

ani delà Unire. Ara fost Ia Alba-lulia cu toţii. Au fost reprezentate toate re­ligiile, întreg poporul dominant şi toate minorităţile etnice, cu excepţia ungu­rilor.

Aceasta ţară, care după spusele [nal­tului Regent Gh. Buzdugan nu a fost luată delà nimeni, delà nici o naţiune, ci care a rezultat din faptul că poporul român a fost repus in drepturile sale,

Ja jubilat cu o rară înălţare sufletească I zece ani delà întruchiparea ei. i Sărbătoarea a fost emoţionanta, şi ' perfectă, ea n'a fost ştirbită decât de

S u b i m p r e s i a m a r i l o r s e r b ă r i . Interwiewuri fugar* eu diferiţi fruntaşi ai românismului.

l'roiitând d*> prezenta membrilor ' guvernului lia Alba-lulia, aibist în pra­gul plecărei tor la Buioureşta, am găsilt Mceile două trei minute oportune, po care s ă le jertfească domnii miouLştirl «pre a. spune un cuvânt doua, wtiito-ri.fl.or „(Themiărsei", suib imediate ikn-pruîde a gmudioaselor serbări.

N'aan voit s4 laibuzâm, nici de iim-pml, nici de bumădaspoziţaa ş i anima-t-La, d-lor miniştrii, şi înaîţi deanni-tiwnL de aceia redăm, deJeliaraţiiile ma­nnái acelora, în a căror apropiere am la/juns dm. slnupia întâmplare : Primul ia fost dl subsecretar de stat dl D. R. luainiţesteu, stimat ça iubit mult, -şt y,io;i in Ardeal, pentru distinsed© Dsate calităţi. Oe spuneţi Domnule Ministru „Chemărei" în aceste înălţătoare mo­mente ?

, ASUPRA ADUNAREI DELA AL­BA-IULIA A PLANAT SUFLETUL TINERESC ŞI IN ARIPAT AL CHE-MARII. Ne închinăm cu smerenie în faţa acestei reînvioeri naţionale, sare a servit şi va servi şi pe viitor drept hrana sufletească generaţiilor vii­toare' — fu răspunsul Domnului sub-sewreitajr de sitiat Ü. R. kaulţescu.

Ajuraşi «apoi in apropierea, mat el ui Român dr. Ştefan Cick>-Pop, Preşe­dintele <"Sämerei l-am întrebat, «e gând al Dentin« doreşte «a-i interpretăm : |

„Ce doreşti D-ta ca om lînăr aces-' tui popor şi ce doriţi Dv. ca oamenii viitorului,... scrieţi în acest sens şi îs- j căliţi-mă pe mine". — Marele Român | dr. Ştefan Cicio-Pop, prin aceste ' scurte, dar expresive vorbe s 'a iden ; tificat. pe sine insu şi. Va identificat pe , cel ee a fost in*otdea.u. : Dr. Ştefani Cïcïo-Pop. un tribun al neantului ro- f

mâiiesc. j

D. Subsecretar de Stat delà Domenii ! Dr. AUREL DOBRESCU, hotărâtul luptător ne-a spus:

Alba-lulia 1918 = imn al, Unirii.

Alba-lulia, 6 Maiu 1928 - imn al libertăţii.

Alba-lulia 1929 — imn al con­solidării naţionale.

Depinde de munca pe care o vom depune în anii viitori, dacă asigurăm generaţiilor ti­nere o Românie liberă şi în­floritoare.

„Eroul" marelui jubiku dl Ministru Sever Bocu, a binevoit a ne inere-dinţa. spre tălmăcire, uirmáv: axele fru­moase gânduri :

,.Personal sunt ultra fericit. Poate numai noi ardelenii ştim aprecia ade­vărata şi speciala valoare a impor­tanţei acestor grandioase serbări. Delà 1918 aceasta serbare a fost cea mai grandioasă şi plină de semnifica­ţiile cele mai preţioase.

„In aceasta zi s'au uitat toate su­ferinţele, fiind ziua istorică de 20 Maiu 1929 apoteoza trecutului nostru.

,,Nu ne revindecăm nici un merit, totul îl trecem asupra poporului, care prin risipa Iui de suflet a făcut ca toată streinătatea* s ă privească a«! spra noi.

„Misiunile civile si militare din streinătate n'au găsit suficiente cu­

vinte de laudă şi admiraţie pentru ziua de 20 Maiu şi însemnătatea ei.

„Eu doresc ca izbânda aceasta să dureze o veciniei»".

Mulţumind amiabilatăţii d-lui Minis­tru Sever Bocu, am cerut cuvântului imxifi a/rclhioreu, lajpărător binecunos­cut şi apreciat al cauzei româneşti, I. P. S. Dr. Hossu, ßpdiscop de Gherla :

„Doresc ca aceasta zi de desăvâr­şită Unire a sufletelor să fie chezăşia binelui şi nestricatei temelii, atât a progresului cât şi a intregei binecu vântăii Dumnezeieşti.

„îndemn sufletul, care Vam vănrf a?i la Alba-lulia şi care ot-a mişcat pe toţi deopotrivă, să rămână vecinie, în aceasta înălţătoare atmosferă pa­trioticii '.

Intre timp trenurile speciale se pe­rindau, în staţ ia Alba-lulia. lnbr'un gemw al umili vagon salon u obser­văm pe dl Ministru V. Madgearu. In cnrajat de rw.«obosita D-sale activitate pentru binele real al acestei ţări, ur­căm în vagon şi ii cerem primele im •presai duipĂ marele praznic maţion&T i.l.e 20 Maiu :

..Aceste serbări comemorative ale unfrei, au dovedit lumei civilizate că România a păşit pe calea desvoltărei sale. Mai mult de cât atât ! Aceste serbări au făcut dovada strălucită, că în România există azi o reală con­ştiinţă politică şi o reala opinie pu­blică naţională".

Treimii pus fiind in mişcare, 'am }>itii'ă«Lt, siailomil d-lu.i: Ministru Mad-gearu.

Coborât, din tren privirea md s'a în-emi iça t cu privirea d-lui Prof. lorga, <%irc v.\i zânubetu-ii plin de simţită bu­ci inie mulţumea lumei ce-l ovaţiona.

Trenul fugea, iiair 'eu constrâns de-a mă iipisii de. cuvintele pline de înţe-leif.'ciRiiiie cp sunt sigur că nii-ar fi spus îua-refo Historie şi român N. lorga sub impresia, grandioaüelor serbări delta Ài'< a-îiitin, m'aim mulţumii, să4 üres d mi Prof. lorga. unisono cu zecile de j ' ; Li de români din gara Alba-íijJISia ce i •:> 'I urat, şi ei...

„Să trăiască intru mulţi ani". NU MAI PUŢIN REGRETĂM, CÄ

N'AM PUTUT ÎNTÂLNI P E D-L MI­NISTRU ION MIHALACHE, SUFLE­TUL GENERAŢIEI TINERE, CA SĂ NE SPUNĂ ŞI DOMNIA SA UN CU­VÂNT DESPRE ÎNSEMNĂTATEA SERBĂRILOR.

a. t m.

stângăcia celei mai neleale minorităţi, dé absenţa ungurilor răsfiraţi în aceste plaiuri româneşti, şi care formează azi statul naţional român.

Absenţa ungurilor din această ţară, nu ne-a durut, dar am remarcat-o, şi nu o vom uita nici odată nici chiar când ei vor încerca să abuzeze de no­ţiunea de: cetăţean.

In pragul serbărilor presa maghiară, despre a cărei rezistenţă materială de­altfel nu prea suntem lămuriţi, semnala disidenţa maghiară verificată ulterior la marele praznic al României delà Alba-lulia. Ori câte motive am fi avut pentru a bănui lipsa chiar şi a unei aparente loialităţi, nu ne-a venit să cre­dem că ungurii din România, prin lipsa lor de loialitate să se scoată înşişi din viaţa publică şi astfel să renunţe prin abdicare benevolă la titlul lor — de multe ori scump plătit de români — de cetăţeni ai României.

Ori absenţa lor cu aceasta egalează. Sistemul de cetăţeni, dar numai la

drepturi, şi „unguri" la datorii, mi este un sistem nou pentru noi; l'am remarcat de mult, până acum Insă n'am avut îndrăzneala să cerem învestirea lui cu sigilul legalităţii, dar azi provocaţi de atitudinea făţişă, a ungurilor cerem acest lucru alături de ei.

Cerem înţelegătorilor noştri guver­nanţi să aprecieze şi să selecţioneze pe fiii acestei ţări nu numai după cvan-tumul îndrăzneţei de a se erija cetă­ţeni, ci mai mult după sinceritatea faptelor şi intenţiilor lor, faţă de pre­zentul şi viitorul acestei ţări.

După o scuză a preanunţatei absenţe maghiară, presa lor se agăţa în firul de paiu al punctelor din Alba-lulia 1918.

Dar la Alba-lulia 1929 au fost de faţă toate minorităţile, ale căror soartă era reglementată prin „punctele" delà Alba-lulia. Că delà 1918 şi până azi statul român a ştiut să mulţumească printr'un larg spirit de echitate toate minorităţile din cuprinsul acestei ţări, au verificat prezenţa delegaţiilor aces­tora, venite în cetatea neamului nostru, alături de noi, elementul dominant. Că delà 1918 şi până azi n'am înţeles să facem o legiuire specială pentru ex­cesiv pretensiva minoritate Imaghiară, este adevărat! Crezând că pentru gă­sirea unui asemenea abuz şi absurdi­tăţi statul român nu va găsi timp nici până la 2918, ne mărginim a ridica mâ­nuşa aruncata de ungurii acestei ţări.

Noi ne-am ţinut de „punctele" delà Alba-lulia 1918, ba neam şi întrecut în promisiuni, după cum s'a afirmat în-tr'un discurs jubilar delà Alba-lulia, plin de argumente nerăsturnabile, dacă însă pe unguri numai motive princi­piale (elvi okok) i-a reţinut să ia parte la serbarea acelora, cari printr'un ri­guros respect şi simţ de datorie să în­grijesc de ziua de mâine a tuturor fii­lor acestei ţări, atunci nouă elemen­tului dominant nu ne rămâne altceva mai bun de făcut, decât să ne con­formam dezideratului maghiar şi feliu-lui de a privi ei noţiunea: cetăţean, şi să-i tratăm în consecinţă.

O singură modificare! Ei doresc a fi cetăţeni, numai la

drepturi, noi — drept o încercare ar trebui să-i tratăm, — cetăţeni numai la obligaţii. Căci doar şi noi am avea drept la un cuvânt în această ţară.

Dar !! românul e latin şi latinul e nobil! Românul, în plus, nu uită!

Domnul Goldiş demisionează!? (at) A apărui în „Universul" un arti­

col întitulat „Atunci şi acum" semnat de dl. Vasiie Goldiş. Faptul în sine nu spune nimic. Se schimbă situaţia în schimb imediat ce lămurim is­toricul articolutui mai sus menţionat.

Articolul dlui Goldis preşedintele „Astrei", a fost scris pentru „Astra". Ajuns articolul în faţa comitetului de lectură al Astrei — compus numai din prieteni politici şi personali ai dlui Qoldiş, a fost refuzat. Comitetul com­pus într'alţii din Părintele Lupaş, gi-,nerele dlui Goldiş Dl. Dr. Silvia Dragomir, Dr. Beu etc. . . a hotărât, că articolul dlui Goldiş „Atunci şi Acum"

nu poate fi publicat şi îndeosebi în presa din Ardeal.

Dupăce comitetul de lectură l'a de­zavuat pe preşedintele său, Dl Goldiş s'a făcut ca şi când nimic nu s'ar fi petrecut pela „Astra". A retuşat arti­colul, i-a tăiat ghimpii şi colţii şi l'a trimis spre publicare „Universului".

Ne întrebăm, dar în mod neprefăcut: are dl Goldiş de gând să mai rămână preşedintele Astrei, al cărei comitet i-a dezavuat lucrarea ?

Dacă da, nu ne rămâne nimic de făcut, decât să-1 confundăm pe preşe­dintele «Astrei" dl Goldiş cu politici­anul Goldiş.

© BCUCluj

r. .j

- C H E M A R E A Nr. 13.

scrisori din Paris. I (jn fej de polemică. ALBA-IULIA

d e : Dr. Emil Pop. Băiigănadul, gloria Lui Ifcnaáu Vitea­

zul, «are -csín strămoşeasca sabie a schimbat dureroase rosturi geografice ridicând hotarele aîl'iresti.

Balgăradiwl, martirajul lui Horea şi OLoşca, ciiustiţi ţăraini romani, de pe a căror rotată sfânta se va dăpana îmcă în lungi veau;uri ist.»: .'a suferin-ţ-eior Kon lanului da«ic.

Bălgăpadiil, vitejia armanelor uio-t'éiijtá a larucului Regele Munţilor, al că­rui atare «ufLet iubitor >4c libertate reroaişte îrt sufletul fiecărui nou născut.

Bălig'ăradul lui 1 becen/o-ie 1918, când retotriá sufletului rotuâneec au stfigraJt, lumii întregi Marea Voinţă a Ardealului, ««are a idrobit n mod de-fbátiiv jugul domniilor străine de ata-tm, veiaxvuiri.

uăligăradufli iui 6 Mai 19i.'8, când în­t reg NeaimuA Komâne&c, cu o dârjenie niecuMOiscaită până atunci a ;upt odiată pentru ;totdeauna barierile strimte ale urnei1 poluţiei neoneste şi miope îndrept täte coufcrta drepturilor şi intereselor gale.

Şti Acbaálutóa zilelor de azi, marea serbare a goniului, a faptelor a sule-rtiinţeHor şi îniviangeiiLor noastre — Ma.-, rea Sărbătoare a sufletului Naţiunii Romámé, j

Imaginea, ajceetui ^algärad a fliutëu- i *Ţ rat în OKMÎ ageri a i lui Avram lamciu işti ctaro în urmai minciunea imperiale i-a îrovâloit miintea^-i; lumiaată în linţoliul mohorât de tristeţea doliului vecinie.

taiaginea ajcestai Hăligarao tunat-a din gura Marelui Bărniu'ţiu pe Câmpda Ober tă ţ i i a Blajului bătrân şi' a ful­gerat din gestul Drului .'.ian Raţiu, când aj spus „Drepturile luiei naţiuni nu se discută'• şi s'a ridicai ca acu­zator a barbariilor ungureşti în faţa •tribunalului lumii c iv i l izau.

Mirajul! BăOlgăraduIui răzbunător al aftâtor veacuri avutu-l'a în sufletul

d e tortură ai! barbarilor ditj Budapesta şi diu alte Loctuiri, nici ultima sforţare a poMitáoei fanariote perinele nu l'an •putut zdrobi, nu Tau putut milui, nu l'a putut 'Steinumba ; Si nici nu-1 vor putea.

Kieran român cu -'.invioaie rosteşte •ai-e.<tr. ni urne. căci Albaiulia este locul' •Mide neamţul în vremi de restrişte s'a •rof-ngia* cu gândul, unde El a fost răs­tignit, unde ia, înviat : Alba lulia este kw-uí u n d e neamul îşi prăznueşte praz-iiiieife sale.

( I n e are Alba-lutóa, s t á - j / á n e s t e în-tii'caga Românie, fiind-eá aivi s u f l e t u l tviţiei române a trăit, cele mai a d â n c i a i w s u r i şi d e aici «'a ridicat la cele m a i mairi înălţinji. ; aici a suferit, a i c i s'a înveselit. Sufletul românesc aici a f e s t eàltiit la focul marilor fapte isto-iir.-.i. aisei a, f o s t oţetit in lacrimile su-fermtielor eekw •mat urgisite, veacuri. Aici a fost .închegată, ceeace ş i Dum-ni.-i/.eu la început a făout una, d a r vrăjmaşii au stricat şi neamul l 'a re» faluit.

Slăvită şi mărită să- fii l a i n i c ă ce* tiitf.. care demnă d e gioriocul Tău tre­cut, şi. iitiiruo, ou d â r j e n i e dacica a i r e ­zistat urgiei v r e m u r i l o r t r e c u t e şi t u ­turor încălcărilor. Oa vuit-uni r o i e s « în junii Tău fii Tăi, cari te au a p ă r a t .

Să nu ai face, iiar

iSCOt.

Pad;

Destinul a voit ca întreg tre­cutul nostru de jertfe şi de glorii să se concretizeze în sombra şi milenara cetate de pe valea Mu-

„ , , „ .„ ^ „ , , rasului, Alba-Iulia. Zidurile cetăţii sau dir. Alexandru Vaida A'oevod cand t 4 - , , „ ^ K „ „ „ „ „ . • • • . „ • „ „ , . ; arin «UvftahR«««. » , nltaÄ ,1, o e n t n i t a ^ I »t» V O r b e , 8 C d e S P r e a n t , C Ü l e g 1 0 n a i !

şi porţile, ce astăzi nu se mai închid, au văzut intrând, pe cel mai mare voevod al Românilor, Mihai Viteazul. Unitatea noastră naţională a fost pecetluită pentru totdeauna, când marele domnitor s'a încoronat în cetatea Bălgra-dului. Au fost aceste clipe de glorie în istoria neamului, a căror amintire va fi atât cât vom exista ca popor.

De-atunci şi până astăzi Alba­iulia a rămas cetatea unde idealul nostru naţional, deşteptat de gla-

J sul marilor ideologi ai veacurilor .să zboare iieste Car.paţi şi sa ! următoare, a trăit atâtea clipe de

stindardul victorios al Roind- ! reculegere. Acolo la poalele cetăţii luptă-

ştorii din 1784 au avut cea mai tragică soartă ce s'a înscris vre­odată în istoria popoarelor, să privească cum acei asupritori turanici ştiau să-şi răzbune. Doina Românului de pe valea Murăşului până şi azi ne povesteşte în nota-i jalnică despre acele vremi când geniul neamului era pus la grele încercări.

Revoluţia lui Iancu şi-a avut

iprin teiuivânttianea sa plină d,: demnitate, — se-Titfiinita naţiunii român.' — a ui-inftt şi zgudluit conştflinţ-ie pline d e pămte ale grafiilor şi b-x;rnilor din

Imaginea sfântă a Bàlgâradului i»-taric, - sufletul naţiunii romane, — plutitra semeţ şi majestos in zorii zi­lei de 1 Decembrie 19.18, reînviatJe peste hotare. câ<nd pentr.! vecii-vecl-lor s'a decretat Marea Unire : Româ­nia. Mare.

FMnţa vie şi luminoasa a Băjgăra-drufai Lstoric a stăpânit, a încălzit ini­mile eroilor la Mărăşeşti şi Tis;j., a în­tărit oţelul baionetelor, a dat &or pî-cioairelor îmbrăcate în zdrenţe, a să­turat, stomacurile lihnite de ioame, —> iu urma. opincilor şi raţiilor furate din cari răsărit-au multe şi păciitoaise pa

"Late, -înfigă niei în iiniina Biuiapestei. !

^Veaui'àtuil: istoric al Bălgăra<lului \ de Oidiinkiară a pus în mi.jcare ofen siva cămeşilor albe. in 6 Mai 1928 şl le-a dat pe buze Marele Jurământ pen­tru drepturile şi Libertăţile politice.

Slava BăLgăradului isloric, prins în d u h u l cărţilor sfinte, prop-văduite de preoţi miluiţi cu sărăcie şi puşcării, în umbra bisericuţelor zmerite, aiprims-a marea flacără ; pe bănciile şcolilor româmeşti, unde tricolorul un­guresc înfipt de fiiduLitatea asiatică şi te foşnetul liniştit a filelor istoriei noastre ş i la glasul răguşit de oftică!

;'••<:; '/Je un H d« pote/mcă, pentrucă de !<tjft nu vrem să polemuAm cu unele ziare din f/rlmipm. Chiar J I acum răsr jtumleia numai în mod generai ; i vag peţitri/ a demonstra gteşa/M fundamen-iaJă eu eure unii băeţandrii angajaţi ta eáte tut ziar de (tpoziţte, înţeleg fà-ft <t,<-tâl;e rohd <:e ti n'a íncrediniat.

Opoziţki aMUUä d( motiv:' chiar ţi fie-fire pentru- inrâMmi vieţii publice In­ventează ţel. şl fii de cazuri ireale spre ii-.ş-i ÎMI tea umplea eo/ounele vareUrr fără num' efort intelectual.

Numai unei asemenea grecii se pot atribui tjrozacel.e „i/affé-uri ce zùtrut „Na. [htnea." din ('inj a comte zilele «ceste

I iui-iiaiul titn.nl oficMStdui htm tpestan dm I Cluj, eu. ucuzi/i, marelui evenhiu id româ­

nesc din 2(t Main- delà Alba-i Mia. Atacuril-e pătimaşe, de co.tt-imttut cî-

rura insu-şi mUtctorü, nu ouată, se ta­padó, iu evi-ta lor particulara, nu meritti

. atenţia unora, ca noi, cari simion ţi ere­dem in cceaee scriem.

! Cum insă la mijf.ocul celei două huni ce desparte, in. razul de faţi. menlchta-t-ea noastră, de mentalitatea celor ce foc opoziţie numai pentruca „opoziţie să fie... dacă opoziţie Use zice", azi se găseşte cel mai mare eveniment, istoric din ul­tima ani si care nu-i permis ,:i fie umbrit in măreţia IMI CU mmic ; am. teşit din re-zff-rtfa noastră impusă eu mu't-â autodis-cipiină si cr/m răspund*' urmăioarele. :

I) Pentru a putea pune. Ui dispoziţia teamă : Sângele apă nu oaspeţilor streini la Alba-luUu, auto-mo. vulturii, pui ffe vulturi Irtfe. şi cum in Alba-lulia nu exista un

număr suficient, comitetul de ergatmzare. al, Adunărei, dm 20 Maiu a închiriat <nt plată maşini din ptdeţete meec-mate. Aşa şi din judeţul Cluj.

Odată ce maşinile an fosi inchniMe, .ce, rost avea să meargă ele goaie la Mba-lidia şi să se reîntoarcă la ţel. Persoa-

• aßlor încredinţate cu menţinerea urdinet la Alba-J-u/-iti-. li-s'a dat voe sd st tran­sporte, cu aceste moşim la Aloc-lulia, cari altfel mergeam- goale. Atât. ')>; dtfel cu o asemenea nuaşină s'a tramp ; af şi ,,eot-nicut" Qnittiíor Ghibu decan la univ. din Cluj şi membru a/, part. poporului. Aşa-i dmmmÂe Profesor ?

2} Că ziariştii din opu:iţie nu ne- cu­nosc ? şi numai Iu Mba-luMa ne-au vă­zut, cu IxitulerijUt (U „Presa pe mână ?

14 Mai. 1929.

De ce am fost la Alba-lulia.

De dragid brr teu ne -nom părăsi traiul normal ce trăim, mergând după câţi-'oa din. ei Ut eàremmele cele mai dm urmă şi alu- loitilitai-i...

Noi. triiiui şi- ne inspiram, dh traiul co­tidian, in care suntem strâns incopciaţl.

V; liacâ repetăm că dl Par.ifjl Şeiciaru mi a fost recunoscut de păzii'ini ordinet, regretăm sincer două luert/r' De ce »V» cerut dl /'. Şricuru baruliroli delà oficiu di presă, anume instituit pentru aseme­nea ehest iu ni, şi regret că de ce nu m'ont iutâlnit de ex. eu, dt Şeicara, pentruca intrş fi- cedat cu mândrie banderola mea. Pentru dl P. Şeicaru, care a trmatwe a fost oprii eutevi inimile de a intra ia trUiună, u-miuHm un caz analog petrecut la bariera- oraşului, unde la un anumit timp su. interzis intrarea oricărui vehicot in oraş. l>in partea (rrganiziiţui chema-riste menţinerea ordiiui Iu, t.cet sector a /ost- încredinţată, dlui I. T. M. Orice soli-filtere de a intra in. oraş era r-; uzată din partea lui invocând ordinul p.i-nät. Aşa şi dorinţa unui domn renerabd, care spu­nea ca prezenţa D-sale la, sert ări e indis-peusabilù. Ca ultim argument e/umoristul d-e svrriciu l'a întrebat pe demnul din rorlxi, că in ce calitate e aşa indispen-sabiM prezenta- D-sale acolo J î n calitate • te j> regeid ii H*; a l Sewatahii - drăguţule! fu- răspunsul. d-l,ut Prof, tir atu, preşedm-li le Xcnultdui. Nimeni nu s'a supărat ! ! Credem nici dl Şeic'tru, o. c.'.'rui vină in plus e că reu cine mm den în Ardeal să-l cunoască bine ardetemi.

4) „Naţiunea" să nu uite că -lespre un ecerúmeut, de, importanţa celui din 20 Maiu, nu se scrie, in acel A:<» de bule-rard" in care a scris, imitâ/td oficiosul iiuu/hiar. Responsabilitatea sensului nicţf odaM nu poate fi invocată cu mai multă justificare ca în cazul .serbărilor naţio-noU'- din urmă.

Am jertfit acest spaţiu, peni' uca să în­ţeleagă şi să nu uite nici cei >'dăciţi delà „Naţiunea" că o serbare oa^Miala. no c o aduiiare pottacă. ! !

Efectele gratre ale g r e j e l e i 1er, deşi m se /)ot sconta la termin fix, sigur ele n u vor mita.it/ia_

Pentru ^Friiptuiuta" n'avztn de spus idmie. Ea poftească să-şi facă de cap mai departe.

Scrisori delà Redacţie. Rubrică permanenta condusă de redactorul nostru special lutankamen.

D. ClonţesCU • com. Hoia. Greşiţi probabil din cauza aprecierilor Dv. personale. La noi femeile nu pot fi ofiţeri de poliţie.

Dl George Eseu, com. Chibrituri jud. Cluj. Visurile urâte provin ori din îacărcarea peste măsură a stomacului, ori neliniştea con­ştiinţei ori din ceva năcaz !a căpăfână. De unde pot şti stabili eu care caz e actual la Dta ! ? !

Am răsfoit cartea visurilor şi spune aşa : Cai albi = noroc. Vânzi caii albi = afacere. Lumea vede ce ai făcut cu" caii = ghinion

noroc, dacă luna plină şi se vede bine . . . atuaci furnizoru, înseamnă ceva rău. Dacă prin vis te obrăzniceşti cu cineva, înseamnă oa să te pregăteşti la răsplată. Ce răsplată ? ,De unde să ştiu ! Poate vre-o anchetă ; poate două, aoate . . . ce mai poţi şti, vre o avansare.

Să visezi cu covoare persiene e o mare feri cire, dacă ta China a fost recoltă buni, dac i insă zodia cumpinei e pe cale să urmeze în seria zodiilor, atunci, e mai bine fără asemenea covoare persiene.

Zilele trecute mi-a scris un loanovitz (ceva lemnar ori ce naiba) şi spunea eă şi el a visat urât de tot. N'avea cu el decât o sapă de lemn, ce după spusele lui a primit-o in vis delà un director din corn. Chibrituri, şi spunea că de când Ta cunoscut pe acesta tot visuri rele a avut şi în urmă pe când s'a trezit a rămas numai ou o sapă de lemn. M'am convins că-i aşa dar pentru el şi cojocul lui n'am ac.

Isacfliu Cuie. Intr'adevăr, Mussolini a schim­bat orele de şedinţe a Camerei italiene. Dezba­terile începe seara la 9 şi durează până la 1 noaptea. Uşor e pentru Mussolini, să lucreze noaptea cu Cameta, el n'are în parlament nici liberali, apoi averescani de loc ! ! Cu ăştea nici ziua nu-' nopţii. .

uşor să lucrezi, apoi sub întunericuj

şi mizerie a dascălului român, care \ răsunetul în această cetate. Regele luminos spunea. roş:.ul veacurilor fcre- m u n ţ i l o r V O i a CU Orice preţ Să cute şi al celor vaa.toa.re : tremura de * D . , . , . r \

ocupe Balgradul şi poate ca o nouă pagină glorioasă s'ar

groază a trăit acel mare suflet ro­mânesc, care stăpâneşte azi orice col-, ţişor a pământnilui unde t iaeşte vr'unj înSCriS în istoria neamului dacă român şi va stăpâni deapururi, căci ş i r u i încercărilor s'ar fi oprit aci. Ä S ™ \ * Ş t e ! Soarta a voit ca şi de data asta

Numele: Băigărad — Albaiuliaizbuciumul de libertate să fie sub raport istoric şi politic pierdu-! înăbuşit şi marele erou să sufere tiuhşi-a pentru neam de mult scnzui J umilire în aceeaşi cetate care se esoiuşiv geografic, marile fapte isto»{ p ărea că s'a prefăcut în altarul ruce î-au dat o alta noţiune, a deveni t ! î j p i p r f f p a n Pamii1iii sintetizarea sufletului românesc, aJ s a e J e r T T e d neamului, acelui Mare Suflet, pe care niciun; Despre Alba-lulia Soldaţii ro-Baßta a l Vienei perfide, nici-o roată mâni întrebau cu-o vajnică do­

rinţă în 1916, dacă mai e mult. Până la Alba-lulia nu mai era mult în spaţiu, dar în timp, mai erau doi ani de zile. Doi ani de ispăşire până la realizarea idea­lului de veacuri.

A fost o zi măreaţă Ziua de 1 Decemvrie 1918 când poporul românesc din Ardeal s'a adunat la Alba-lulia că să înscrie cea

fj'mai frumoasă pagină a epopeei noastre naţionale unirea tuturor Românilor.

Evenimente mari ca încorona­rea şi adunarea din 6 Mai 1928 au arătat că oridecâteori poporul românesc va avea să-şi serbeze o bucurie, sau" vre-o încercare se abate asupra lui, se va aduna în acest loc, sfânt simbol al unităţii noastre.

In 20 Maiu ne-am adunat din nou la Alba-lulia, la sărbătoa­rea la care Românii de pretutin-denia şi-au dat mâna pentru a consacra pe vecie unirea într'o singură ţară puternică şi fericită. Lăsând la o parte meschinăriile zilei toţi Românii au mers la Alba-lulia unde trecutul a vorbit despre umilirea noastră de vea­curi, unde am învăţat să pre­ţuim jertfele trecutului, să ne iubim ţara şi neamul şi să înţelegem măreţia vremii pe care o trăim.

Am fost la Alba-lulia, căci a-colo e sufletul neamului nostru.

Alexandru Crăciun. 1 - i-ii-if-i I i r * * r y ^ , i-M-ir> • . I . r - i - i * - ! I * N " I A r . r

Redactor responsabil : Dr. A. T. MUREŞAN

Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No.36

© BCUCluj