cvj nr. 591, joi 10 aprilie 2014

De 9 ori 50 de ani>>> PAGINAA4-A

Dublul omor dela barul Madness

intensificãpatrulele din

Vulcan>>> PAGINAA11-A

Deficit defuncþionari publici

>>> PAGINAA15-A

Drame nesfârºitepentru cei doi tineri

uciºi la Vulcan>>> PAGINAA11-A

ConsilierulStepan, oricum

exclus>>> PAGINAA16-A

Haos pe DN 66la intrarea înDefileul Jiului

>>> PAGINAA16-A

Metoda ”formaþieide jazz”,

mix ºi huilã, înviitoarea Strategie

Energeticã>>> PAGINILE 6, 7 ºi 10

Tradiþiilepopoarelor lumii,puse în scenã la

Petrila>>> PAGINILE 8-9

A trãit un ºoc cânda vãzut decizia de

pensie: 1 Leu!>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 591

Joi, 10 Aprilie 2014

A restarea bãrbatului care în vara anului 2012 a incendiat autoturismul de lux alfiului primarului din Vulcan, Gheorghe Ile, nu a adus ºi rezolvarea în totalitate a

problemelor edilului. Familia lui primeºte ameninþãri în continuare, aºa cã au fostdepuse sesizãri la toate instituþiile competente, inclusiv la SRI. >>>>>> PPAGINAAGINA 3-A3-A

Ingrediente ale unui roman poliþist de succes

Familia primarului Ileameninþatã ºi dupã

arestarea incendiatorului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel

DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-

Zam

Deva, CaleaZarand; Sântuhalm;DN 76 Cãinelul deJos – Bejan Uricani pe DN66A, str. Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

CarmenCOSMAN-PREDA

Giany Simulea,tânãrul condamnatpentru incendiereaautoturismului de luxal fiului primaruluiGheorghe Ile, a fostdoar un pion în între-gul eºafodaj al acesteiafaceri presãratã cuameninþãri, încercãride ºantaj ºi chiaracuzaþii de trafic dedroguri. În lunadecembrie a anului2012, Simulea a fostcondamnat deJudecãtoria Petroºanila 4 ani ºi jumãtatepentru distrugere ºiºantaj. De asemenea,acesta a fost obligatde instanþã sã achitesuma de 210.770 leicu titlul de despãgubiricivile cãtre Porche

România, 15.000 delei cu titlul de daunemorale, respectiv11.000 de lei cheltu-ieli judiciare cãtre stat.În plus, magistraþii audispus aplicarea desechestru asigurãtorpe autoturismul lui,precum ºi pe suma de1.018 lei ridicatã întimpul percheziþieiefectuate la domiciliullui. Recursul formulatla TribunalulHunedoara nu a fostde naturã sã-i simpli-fice situaþia, dar tre-buie precizat cã bãr-batul nu a putut expli-ca nici un moment ceanume l-a îndemnat sãrecurgã la acest gest,oricum probat deanchetatori. Potrivitrechizitoriului, la finelelunii mai 2012,Simulea a încercat sã

obþinã de la ceidoi, prinameninþãri, sumade 50.000 deeuro, iar ulterior,dupã ce a vãzut cãnu poate lua banide la ei, a incendiatmaºina de lux a luiAlexandru Ile, învaloare de 73.420de euro, aflatã înparcare.

I ncendia-torul nu a

acþionat singur

„Nu îmi pot expli-ca. ªi pentru mineeste un ºoc”, adeclarat incendiatorulîn faþa magistraþilordin Petroºani, dupã cea recunoscut cã a datfoc autoturismului luiAlexandru Ile. Asta

era la momentulrespectiv. Acum, însã,lucrurile se schimbã.Edilul din Vulcansusþinea, însã, în per-manenþã, cã tânãrulnu a acþionat singur ºidin acest motiv nu

poate oferi o moti-vaþie a faptelor sale.„Cred cã sunt impli-cate mai multe per-soane, dar el a luattotul asupra sa. Nuvrea sã spunã nici uncuvânt, îºi recunoaºtefapta, acceptã toatecele cerute”, declara lamomentul audierii fãp-tuitorului. Acum, însã,îºi nuanþeazã decla-raþia, în lumina noilorinformaþii. „A datdeclaraþii cã sunt treipersoane care l-auobligat sã facã acestgest, dar nu vrea sãspunã despre cine estevorba. A menþionat cãse teme pentru familialui”, a precizat, mier-curi, primarulVulcanului, GheorgeIle. Iar o altã dovadãîn acest sens ar puteafi constituitã ºi de fap-tul cã, deºi GeanySimulea este arestatde mai bine de un anºi jumãtate, familiaedilului continuã sãprimeascã ameninþãri.„Au fost trimise totfelul de bilete scrise,anumite discuþii petelefon, ori sunã ºi nuvorbeºte nimeni. Suntchestiuni de tracasare.Dar eu am mai spus-oºi o repet: nu estenicio problemã, cu o

moarte toþi suntemdatori, dar este un Cerdeasupranoastrã…Noi ne-am

luat mãsuri de pre-cauþie, am instalatcamere de suprave-ghere video ºi alte sis-teme de siguranþã, daram fãcut sesizãri ºi laorganele competente,inclusiv al SRI”, a maispus Gheorghe Ile.

R ãzbunarepoliticã,

sau de altãnaturã?!

Interesant ar fi însãde aflat ce anume seascunde în spateleacestui dosar, care aretoate ingredienteleunui roman poliþist desucces. Sunt, oare,chestiuni de naturãpoliticã, ori altceva stãla baza ameninþãrilorºi a rãzbunãrii, cu atâtmai mult cu cât nueste pentru prima datã

când familia Ile estevizatã. În anul 2008 s-a produs o faptã simi-larã, dar atunciorganele de anchetãnu au gãsit fãptuitorulºi din acest motiv, Ilea cerut redeschidereacazului. Edilul vul-cãnean nu neagã oposibilã legãturã dintrepoliticã ºi acþiunile deintimidare: „este,probabil, în legãturã ºicu politica. De ce laVulcan lucrurile mergbine ºi în altã partenu…Toate acestea ducla implicarea celorcare ar dori sã con-troleze tot, sã fie eideasupra tuturor. Vomvedea…”. Pe de altãparte, a mai existat unzvon, dar niciodatãdovedit oficial, privindposibila implicare afiului lui Gheorghe Ileîn afaceri cu substanþestupefiante, comercial-izate prin lanþul de far-macii deþinut de famil-ia edilului – ºef.Gheorghe Ile spune

însã cã ºtie ºi cine alansat aceastã infor-maþie, negatã cuvehemenþã ºi nu sefereºte sã îi deanumele, pe care, însã,noi nu îl vom aminti,din lipsã de informaþiiindubitabile.

„Au fost zvonurilansate de…, al cãruibãiat a fost chiar ridi-cat într-o astfel decauzã. Zvonurile aufost lansate ºi pentrucã nu i-am dat baniipe care mi i-a cerut.Fiul meu este farma-cist ºi are autorizaþiepentru comer-cializarea de substanþestupefiante.

La farmaciile pecare noi le deþinem,lucreazã profesioniºti:ºi soþia mea este far-macist, ºi nora mea,ºi fiul meu”, a expli-cat Gheorghe Ile.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014 Actualitate 3Ingrediente ale unui roman poliþist de succes

Familia primarului Ile ameninþatã ºi dupãarestarea incendiatorului

A restarea bãrbatului care în vara anului 2012 a incendiatautoturismul de lux al fiului primarului din Vulcan,

Gheorghe Ile, nu a adus ºi rezolvarea în totalitate a problemelor edilului. Familia lui primeºte ameninþãri în continuare, aºa cã au fost depuse sesizãri la toate instituþiilecompetente, inclusiv la SRI.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Au trãit vremurigrele, în anii comunis-mului ºi-au întemeiatfamilii ºi, chiar dacãdoar unul aducea baniacasã, muncind dingreu la minã, ºi-aucrescut copiii ºi acumse bucurã sãnãtoºi denepoþi.

Vorbim desprenouã cupluri de pen-sionari, oameni mi-nunaþi, cu tâmpleleninse, care ne pot da

oricând lecþii de viaþãadevãrate. Au împlinito jumãtate de veacîmpreunã ºi primarulIlie Pãducel i-a felicitatpublic pentru perfor-

manþa lor notabilã.„Pentru mine, ca pri-mar, este o zi de sãr-bãtoare. Sãrbãtorimcetãþenii care auîmplinit 50 de ani de

cãsnicie – o iniþiativã amea luatã cu mulþi aniîn urmã.

Le mulþumesc sin-cer tuturor, care aufãcut mult pentruacest oraº, sã-i felicitpentru ceea ce au

fãcut ºi sã le urez sãaibã în continuare oviaþã liniºtitã alãturi defamiliile lor, sã sebucure de tot ceea cese poate. Mã bucur cãlasã în urma lor familiivrednice’, a spus IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Cum au reuºit sãstea atât de mult timpîmpreunã ºi ce i-aþinut aproape, nespun chiar ei. „Laînceput când ne-amcãsãtorit, dragostea,pe parcurs auvenit copiii ºi amdevenit mai multîncrezãtori în noi.Nu a fost foarteuºor, dar am tre-cut peste ºi apoiau venit nepoþii ºine-au þinut alãturiºi noi am luptatca sã fim împreunã”, a spusElena Ciubotaru.

ªi soþul doamneiElena are variantalui de succes ºi neexplicã simnplu cea contat în viaþã.„Trebuie sã fieînþelegere, cã înviaþã vin ºi bune ºirele. Nu e greu,dacã toate sunt lalocul lor ajungeoricine la 50 de ani

de cãsnicie”, ne asi-gurã Ion Ciubotaru.

Au luat viaþa aºacum a venit, au trãit înprezent ºi s-au bucuratde perspectiva de a fialãturi unul de altul ºiasta i-a adus la 50 deani de la data în careºi-au spus DA în faþaofiþerului de starecivilã.

„Ne-a þinut familia,cã aºa e mersul vieþiiºi trebuie sã trãimîmpreunã. A fost ºimai bine ºi mai rãu.

Apoi au venit copiii,iar apoi familia a cres-cut ºi am trãit împre-unã, cã aºa trebuie sãfie”, a spus ºiParaschiva Marian, întimp ce GeorgetaPanait ne-a vorbitdespre o familienumeroasã ºi din ce înce mai mare.

„Ne-am iubit ºi amavut 4 copii, doi bãieþiºi douã fete ºi toþi auajuns la casele lor ºile-am fãcut nunþi.Acum vin nepoþii ºisuntem fericiþi cã amtrãit împreunã”, ne-aspus ea.

Nu îºi mai dorescde la viaþã decât sã fiesãnãtoºi ºi, pentru cãsunt oameni credin-cioºi, acum în PostulPaºtelui ne-au îndrumat sã fim maicredincioºi ºi sã neiubim cu adevãrat.

De 9 ori 50 de ani

N ouã cupluri din Petrila ne-auarãtat cum e sã trãieºti o

viaþã întreagã lângã acelaºi om.Pentru ceea ce sunt ºi pentru exemplul pe care îl dau comunitãþiilocale, primarul Ilie Pãducel a premiat 18 oameni de valoare aioraºului, iar aceºtia ne-auîmpãrtãºit secretele lor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014 Actualitate 5

CarmenCOSMAN - PREDA

Familia Samfira dinUricani este departede a avea o situaþiefinanciarã bunã. Maimult, trãiesc la limitasãrãciei ºi nu au nicimãcar apã potabilã înlocul în care locuiesc.Patru persoane se des-curcã cum pot, iar sin-gurul venit este alfemeii, Tatiana

Samfira. Iar cum unnecaz nu vine nicio-datã singur, soþiiSamfira au ºi un bãiat,care va împlini 22 deani la varã, imobilizatla pat. „Bãiatul suferãde tetraparezã spasticãºi epilepsie. Aºa s-anãscut ºi este imobi-lizat la pat. Primeºteindemnizaþie, dar baniisunt puþini faþã decâte are nevoie ºi amumblat sã-i depunem

ºi actele pentrupensie de inva-liditate, maiales cã amauzit cã s-a dato lege princare poateprimi 350 delei”, a declaratmama luiªtefan CosminSamfira.Femeia aînceput drumurilelungi ºi obositoare,

inclusiv pentrucuratelã, aºa încât fiulei – ºi aºa lovit de

soartã – sã poatãprimi mai mulþibãnuþi. Are nevoie demedicamente, dehranã sãnãtoasã, deun scaun cu rotile ºicâte ºi mai câte. Darcând a primit deciziade pensionare, aîngheþat: „am primitde la Casa de PensiiHunedoara decizie cuun leu! Mai mult amcheltuit. Ce sã facemcu aceºti bani?”, seîntreba retoric Tatianasamfira.

V a primi 350de lei!

Din fericire, lucrurileau fost lãmurite dedirectorul executiv alCasei Judeþene dePensii Hunedoara, IlieToma, care i-a datgaranþii mamei disper-ate cã, în realitate,pensia este de 350 delei. „Într-adevãr, are 4zile cotizate pentrucare pensia calculatãde 1 leu. Restul de349 de lei reprezintãindemnizaþia socialã

minim garantatã, carevine în completarepânã la 350 de lei.Luna aceasta va primitoate restanþele, dindecembrie de când aredosarul de pensionare,adicã peste 1.700 delei”, a explicat direc-torul CJP Hunedoara,Ilie Toma. Acesta aprecizat cã existã, într-adevãr, dreptul la opensie minimã.Practic, pânã anul tre-cut era necesar unanumit stagiu de coti-zare pentru primireapensiei de invaliditate,însã CurteaConstituþionalã a con-testat acel articol dinlege care stabilea sta-giul minim de cotizareîn raport cu vârsta ºi l-a blocat, ca fiind dis-criminatoriu. Astfel,orice persoanã cu diz-abilitãþi de gr. 1 ºi 2care au doar indem-nizaþie de handicap,pot primi acum ºi pen-sie de invaliditate, sta-bilitã la acest nivelminim, chiar dacã nu alucrat nici mãcar o zi.

Diana MITRACHE

Mediul on-linedevine profitabil pen-tru ºomerii care îºicautã de lucru.Tocmai un astfel deproiect a fãcut canumãrul celor care nuaveau un job anul tre-cut sã scadã, datoritãfaptului cã, odatãînregistraþi într-o bazãde date on-line, a fostmai uºor sã fie con-tactaþi de angajatori,iar ei au putut sã vadãcare este oferta delocuri de muncã înorice moment.

„Dacã anul trecutam avut aproximativ2.700 de locuri demuncã ocupate prinactivitatea AJOFM,anul acesta am sãrit la5.300. Chiar la unmoment dat am zis cãe mult, chiar foartemult, dar e bine cã seîntâmplã aºa. Sigur cã

Hunedoaraeste pe loculIII în þarã laocupare ºidate fiindproblemele deaici, cred cãsuntem bunidin acestpunct devedere”, a spus VasileIorgovan Velichi,director AJOFMHunedoara.

Proiectele dinmediul virtual nu seopresc aici, iar cei dela AJOFM Hunedoaravorbesc despre bursecare sã se desfãºoareîn mediul on-line, darºi alte câteva idei cevor fi implementate înscurt timp, în sprijinulºomerilor.

„Suntem acum înimplementare cu 3proiecte europenestrategice. Este vorbadespre proiectul dearhivã electronicã ºiserviciul public de

ocupare on line, într-un singur proiect. Evorba ºi despreObservatorul pieþeimuncii, care e undeziderat mai vechi alMinisterului Muncii ºicare vrem sã îl real-izãm noi ºi e vorbadespre bursa locurilorde muncã on line,pentru cã vrem sãpromovãm acestinstrument, în contex-tul în care sunt foartemulte convocãri pen-tru agenþi economiciveniþi din exteriorulþãrii ºi care sunt foartegreu de accesat decãtre persoane carenu au bani de tren, de

hotel, ºi atunci vremsãî dezvoltãm niºtepuncte de lucru încare sã se desfãºoareaceste burse on line,care sã se desfãºoareîn locaþiile undeºomerii sunt înregis-traþi”, a mai adãugatdirectorul AJOFMHunedoara.

În judeþulHunedoara, rataºomajului a atinspragul de 7,4 %, iarla finele fiecãrei lunisunt organizate burseale locurilor de muncãîn toate oraºeleimportante. Asta pen-tru ca oamenii sã îºipoatã gãsi ceva delucru.

A trãit un ºoc când a vãzut decizia de pensie: 1 Leu!

O femeie din Uricani a avut un adevãrat ºoc când i-a venit acasã decizia de pensie pentru fiul ei

care suferã de un grav handicap. Un leu scria pe hârti-ile oficiale primite de la Casa de Pensii, aºa cã femeia s-a gândit cã mai mult a cheltuit cu drumurile pânã laDeva din puþinii bani pe care familia îi are. Din fericire,lucrurile s-au lãmurit în cele din urmã, iar bãiatul denici 22 de ani va încasa 350 de lei.

Mai simplu on-line pentru ºomeri

Î n doar câteva luni de la aplicarea programului on-line de cãutare a unui job, numãrul celor care

ºi-au gãsit de lucru a crescut simþitor. ResponsabiliiAJOFM din Hunedoara spun acum cã proiectul are unreal succes, mai ales cã acolo pot intra oameni care nuau posibilitãþi materiale sã plece din oraºul natal încãutarea unui loc de muncã.

I deile ºi soluþiileunui om al Vãii

Jiului au fost luateîn considerare deDepartamentul pentru Energie, dincadrul Ministeruluide resort. Cercetãtorgr.I dr.ing. ValeriuPleºea a rãspunspunctual întrebãri-lor ridicate deresponsabilii cuStrategia Energeticãa României. Acesterãspunsuri fac partedintr-o dezbatere îndomeniul profesionalpe tema drumului pecare trebuie sã seîndrepte þara. ªi cumenergia este esenþatuturor lucrurilorexistente, ValeaJiului ºi soluþiilepentru mineritul dinhuilã nu au lipsit.

Energia þãrii reprez-intã o preocupare con-tinuã a guvernelor cares-au perindat ºi acestãpreocupare existã ºi înpresent pentru armo-nizarea cu lumea dar ºicu resurseletradiþionale ºi cele nouapãrute a strategieienergetice a României.

Astfel, departamen-tul energie al guvernu-lui culege idei ºi soluþiipentru acestã armo-nizare ºi eficienþã prinîntrebãri esenþiale, unghestionar privindstrategia energeticlansat în derzbaterepublicã. Un om al VãiiJiului, cercetãtor gr.Idr. ing. Valeriu Pleºeaa rãspuns la acesteîntrebãri, iar rãspun-surile au trezit interesulspecialiºtilor ºi depar-tamentului energie alguvernului.

”Stimate domnule Pleºea,

Vã mulþumim pen-tru rãspunsurile

transmise încadrul dezbaterii

iniþiate deDepartamnetulpentru Energie,privind strategia

energeticã aRomâniei.

Vã comunicãm cã

vom þine cont de sugestiile ºirãspunsurile transmise ºi

contãm pe impli-carea dumnea-

voastrã pe termenlung în consul-tarea publicã

privind elaborareastrategiei energe-tice a României.

Cu deosebitãconsideraþie,

În numeleDepartamentuluipentru Energie,Ioana Drãgan

Consilier Personalal Ministrului

Delegat pentruEnergieSplaiul

Independenþei,nr.202E, Sector 6,

Bucureºti,România

Tel.: +4 021 40799 11 / Fax: +4021 316 68 03”

Prezentãm ches-tionarul lansat deDepartamentul pentruEnergie:

ÎNTREBÃRI ªIRÃSPUNSURI PEN-TRU FUNDA-MENTAREA STRATE-GIEI ENERGETICE

1. Care credeþi cã arfi cele mai impor-tante trei mãsuri pen-

tru atragereainvestiþiilor în sectorul energeticromânesc?

R1: a) – stabilitatepoliticã;b) – asigurarea unuicadru legislativ solid ºistabil, prin readaptareaºi reactualizarea legis-latiei interne actualeprivind exploatarea ºivalorificarea resurselor(Legea minelornr.85/2003 si Legeapetroluluinr.238/2004, cu modificãrile si com-pletãrile ulterioare), cuprivire la stabilireacertã a valorii taxelor,redevenþelor ºi tarifelorimpuse de statulromân pentru execuþieoperaþiuni deprospectare, explorareºi exploatare.

Transparenþã înobþinerea de acorduripetroliere, licenþe deconcesiune minierã ºipermise de exploatare;c) – elaborarea ºifuncþionarea pe ter-men mediu ºi lung arespectivei Strategiienergetice, obiectivextrem de greu derealizat, daca nici panala ora actuala nu suntcerte prezenta in subsolul Romaniei derezerve exploatabile adiferitelor viitoareresurse (expl. gazele de

ºist) ºi nici existenþa„acceptului” opinieipublice pentruexploatarea acestoraîncã nu existã.

2. Care credeþi cãar trebui sã fie rolulstatului în sectorulenergeticromânesc?

R2: Conform prin-cipiului „formaþiei dejazz”, la care lipseºtedirijorul, instrumentiºtiiasigurând partitura ºiintonaþia muzicii dupãpropriul lor talent ºiexperienþã, prezent dinpãcate în cazul„orchestrei” unde elconduce în totalitate ºidã intonaþie muzicii,rolul statului ar fi,asimilat cu dirijorul, înexclusivitate, de aorganiza ºi monitorizacompetiþia jucãtorilorde energie existenþi pepiata liberã, ar fi dearbitru. În plus, în situ-aþia existentei „mix”-ului actual, dar cu par-ticiparea independentãa producatorilor/ jucãtorilor de energie,cu scopul asigurãriisiguranþei energetice(continuitate în ali-mentarea cu energie aSEN, chiar si atuncicând vântul nu bate,soarele nu strãluceºte

sau când e secetã ºiapele nu inregistreazãdebitele necesare),rolul statului, prinANRM, este de aasigura existenþa înpiaþã ºi a jucãtorilorvulnerabili, (prin facili-tarea acestora la can-titãþile ºi preþurile laenergie reglementate),cu (expl.termocen-tralele/complexurileenergetice, în speþãCEH), în condiþiilesprijinului lor ºiaplicãrii de cãtreaceºtia a mãsurilor de

eficientizare a activitãþilor, corelate lacondiþiile de mediu,atât la nivel deexploatare a cãrbu-nelui, cât ºi de arderea acestuia în termo-centrale, cu nomi-nalizare termocentralaMintia.

3. Care consideraþicã ar trebui sã fieobiectivele externeale politiciienergetice româneºti?

R3: - Continuareafuncþionãrii acordurilorde parteneriat cuinvestitorii strãini pentru explorarea ºiexploatarea resurselorenergetice existente însubsolul României, înspeþã a hidrocarburilor(expl. gazele naturaledin Marea Neagrã ºigazele de ºist);- construirea ºi asigurarea de infra-structurã adecvatãpentru export în þãrilevecine de energie electricã ºi, respectivîn viitor de gaze natu-rale ºi gaze de ºist(expl. Moldova, Turciaetc.); - interconectareala sistemele externe dedistribuþie ºi transporta energiei;


Metoda ”formaþiei de jazz”, mix ºi huilã,în viitoarea Strategie Energeticã

- asigurarea indepen-denþei energetice aRomâniei, prin dimi-nuarea treptatã, pânã larenunþare, la gazulimportat de la ruºi,respectiv Gazprom.

4. Cum ar puteasectorul energeticromânesc sã con-tribuie într-un modsustenabil la reindus-trializarea României?

R 4: - readaptarea(promulgarea) ºipunerea în aplicare areglementãrilor legisla-tive cu privire la prote-jarea marilor consuma-tori industriali de platãintegralã a facturilor laenergie electricã ºi acreºterii preþurilor lagaze;- execuþia ºi utilizareaechipamentelor afer-ente explorãrii –exploatãrii resurselorenergetice cu sursepropii (expl. echipa-mentele de extracþie agazelor naturale dinMarea Neagrã ºi agazelor de ºist), avândîn vedere experienþaRomâniei în acest sens.Repunerea în funcþiuneîn acest context a intreprinderilor de profil existente în þarã,începând de la combi-natele siderurgice ºicontinuând cu industriaconstructoare demaºini, cu efect în dezvoltarea locurilor demuncã, inclusiv în dez-voltarea infrastructuriiînvaþãmântului mediu ºisuperior de profil cuexperienþã deosebitã înacest domeniu (expl.Universitãþile cu tradiþiedin Ploieºti ºiPetroºani);- relansarea ºi dezvol-tarea industriei chimice,prin acordarea de facili-tãþi privind scutirea deplata facturilor pentruenergie electricã ºi gazea combinatelor chimice;- relansarea ºi dez-voltarea agriculturii,prin acordarea sprijinu-lui de achiziþionare aenergiei de cãtre sectorul de profil directde la producãtorul deenergie etc.

5. Credeþi cã

paradigma politiciienergetice a Românieiar trebui schimbatã,în ceea ce priveºte orientarea primordialãcãtre un consum maieficient?Cum credeþi cã arputea fi fãcut acestlucru?

R 5: Schimbarea

paradigmei bazatã înexclusivitate pe eficien-tizarea consumului laenergie, care se poatefaceîn speþã prin reducerea acestuia, vinecumva în contradicþiecu participarea sectoru-lui energetic la reindus-trializarea României,care de fapt presupunecreºterea consumuluiprin apariþia ºifuncþionarea de noiîntreprinderi, de o maimare forþã de muncã ºiresursã activã. Într-oaltã ordine de idei, oreindustrializare la scarãmai redusã însã, adicão retehnologizare bazatã pe o inovaremai profundã, arînsemna eficientizareaconsumului la energieprin fabricarea ºi intrãriipe piaþã în România aultilajelor casnice,echipamente/instalaþiielectrice ºi electronicemult mai performante,adicã exact masura carea fãcut sã se ajungã înmare pondere lascãderea consumului de energie actual, generând împreunã cudesfiinþarea marilorconsumatori industriali,adicã împreunã cu procesul de deindustri-alizare al þãrii, la discrepanþele majore deazi privind inutilitateaunora dintre producã-

torii de energie pe piaþa din ce în ce maisubdimensionatã.În concluzie, în opiniamea, schimbarea para-digmei cãtre un consumeficient, înseamnã oparadigmã la industri-alizarea de care sefacea vorbire mai sus!!!

6. Care consideraþicã va fi evoluþia cereriide energie electricã,gaze naturale ºi carburanþi în perioada2014 – 2035 înRomânia? În mãsuraîn care puteþi, amaprecia ºi transmitereaalgoritmului folosit înacest proces decalculare.

R 6: Bazat pe unalgoritm simplu de calcul, în opinia mea,evoluþia de care faceþivorbire va fi în funcþiede piaþa de consum,adicã din ce în ce mairedusã, menþinându-neîn ritmul actual inexis-tent de industrializare aþãrii, de acceptareainvestitorilor strãini cusursele lor materialeproprii în explorarea ºiexploatarea resurselor,cu exodul fãrã limite alachiziþionãrii de pepiaþa chinezeascã ºifolosirii în mod individual, fãrã restricþiidin partea statului apanourilor solare, deapariþia parcuriloreoliene fãrã proiecte ºistudii de fezabilitateaprobate de organelecompetente, care completazã însãbugetele primãriilorlocale, dar fãrã a fi evaluate ºi racordate lainfrastructura de transport a SEN. ªi nu

în ultimul rând, denecesitatea exportuluiactual a unei cantitãþide energie pentru a dacurs acordurilor deja încheiate ºi a angajamentelor de reciprocitate asumatecu unele state din UE.Nu trebuie neglijat nicifaptul cã, contrar pro-

cesului de reindustri-alizare a României,frânarea din diversemotive a activitãþii marilor consumatoriindustriali de energie,va conduce inevitabil lareducerea,în special, a cererii de energieelectricã ºi gaze.

7. Care consideraþicã ar trebui sã fieabordarea strategicã astatului românîn privinþa încãlziriipopulaþiei? De ce recomandaþi aceasþãsoluþie/acestesoluþii?

R 7: Termocentraleleîn cogenerare (cu rol deproducere ºi distribuþiea energiei electrice pentru centrale deapartament ºi echipa-ment electrocasnic deîncãlzit, respectiv rol deproducere a agentuluitermic pentru instalatiiide termoficare). Pentrua nu fi prea subiectiv,dar fãcând o analizã riguroasã între cheltuieliºi preþ de cost, soluþiacu gaze ºi centrale deapartament rãmânetotuºi o opþiune!

8. Credeþi înpotenþialul Românieide a deveni un furnizor regional deenergie? Cum ar putea

România sã-ºi valori-fice acest potenþial?

R8: Valorificarea înregiune a potenþialuluienergetic propriu, arcompensa lipsa con-sumului intern ºi arasigura menþinerea pepiaþã, chiar în condiþiide demarare greoaie aprocesului de reindustri-alizare prin repunereaîn funcþiune a diverselorsectoare de activitate, aproducãtorilor actualide energie, cu efect înrelansarea economicã aþãrii. Pentru aceasta, aºacum am menþionat ante-rior, este imperios nece-sarã interconectarea lainfrastructura ºi retelelede transport externe,inclusiv alinierea la exi-genþele pieþei comunede energie a UE, printr-un proces transparent ºi eficient deatragere de capital auto-hton ºi strãin în vederealistãrii la bursã a marilorcompanii producãtoareºi/sau de transport ºi distribuþie a energiei.

9. Consideraþi cãpromovarea tehnologi-ilor de producere aenergiei cu emisiiscãzute de gaze cuefect de serã ar trebuisã se facã printr-un sistem unitarsau printr-un sistemaplicat fiecãreitehnologii în parte?

R9: Producerea deenergie neconvenþiona-lã, respectiv energiaregenerabilã, fãrã emisiide gaze cu efect de serãºi fãrã dioxid de carbone o energie discontinuã,producerea ei depinzândde starea ºi rigorilevremii. Aceasta energie,respectiv cea solarã,eolianã ºi hidro, s-a„nãscut”, în exlusivitate,prin a contracara ener-gia convenþionalã bazatãpe arderea hidrocar-burilor ºi a cãrbunelui,consideratã ca polua-toare a atmosferei si cuparticipare, într-o proporþie redusã însã(cca. 12%) la încãlzireaglobalã. Semnatarã laacordurile încheiate cuorganismele inter-naþionale de mediu,România are normã dea investi pentru producerea de energieverde în proportie de20% pânã în 2020, cucreºtere, mai nou, la 30% pânã în 2030,deºi aceasta a atins pragul convenit încã din 2013, fãcând guvernul sa ia mãsuri destopare pe o perioadade timp a acordãrii decertificate verzi pentruproducãtori si de limitarea producerii acesteia lacca 11% pentru anul încurs!!!

continuare în pagina 10


Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Monika BACIU

“Suntem la a treiaediþie a festivalui con-curs naþionalInterculturalitate ºiSpiritualitate. Acest fes-tival are douã secþiuni,una de creaþie carecuprinde lucrãrile apeste 500 de copiidin toatã þara,lucrãri pe temainterculturalitate cutema Costumul meupopular.Evenimentul vârf alfestivalului care seîntinde pe parcursulacestei sãptãmânieste ziua de astãzi.Spectacolul intercul-turalitate. El uneºteparticipareacadrelor didacticecare au îndrumat 25de momente artis-tice. Au evlouat pescenã preºcolarii ºiºcolarii. Acest eveni-ment este dedicat copi-ilor. Se doreºte a-iapropia pe ei ºi pecadrele didactice, ºi sedoreºte a fi un schimbde experienþã în spiritulinterculturalitãþii. Acesttermen mult uzitat înnoile educaþii care îiface pe copii sã fie mai

toleranþi, mai empatici,sã se apropie defenomenul cultural, sãobserve, sã înþeleagãvalorile culturale,tradiþionale, obiceiurilepopoarelor, costumelorpopulare de pe mapa-mond. Ei înºiºi vordeveni copii din

Europa. Se pune în val-oare ºi tradiþia poporu-lui nostru ºi a naþional-itãþilor ºi a etniilor.Cadrele didactice s-auîntrecut pe sine, înfiecare an creºtem,aducem un nou, un sur-plus de culoare. Ceeace a caracterizat acesteveniment a fost bunadispoziþie în beneficiul

copiilor noºtri”, adeclarat Maria MarcelaMeraru, organizator.

Dascãlii, prin pro-gramele pe care le par-curg cu elevii, sunt ceicare încearcã sã leinducã celor mici noþi-unea de tradiþie ºiimportanþa acestui

eveniment în viaþanoastrã. Ba maimult, dascãliiîmpreunã cupãrinþii au con-fecþionat costumelemomârlãneºti alecopiilor.

“Acþiunea fiinduna veche, prinactivitãþiledesfãºurate la clasãºi în programaextracurricularã amînvãþat cã trebuie sãconvieþuim cu toþicare sunt semeniinoºtri chiar dacã au

altã culturã, religie sauchiar dacã au o altãculoare a pielii. Noisuntem o grãdiniþãdeschisã care luptãmpentru integrarea tutur-or copiilor în grãdiniþanoastrã. Este un lucrudestul de importantpentru comunitate, pen-tru localitate sã nepãstrãm tradiþiile vii,

educatoarele de la noide la grãdiniþã aproapeîntotdeauna când suntaceste festivaluri sîiîmbracã pe copii în cos-tumul popular momârlã-nesc, specific zoneinoastre ºi pentruaceastã grãdiniþã, noicolegele, împreunã cupãrinþii am confecþionat15 costume de fetiþe ºibãieþi pentru ca atuncicând avem acesteevenimente sã nu maiapelãm la altcineva ºi sã

avem la orice activitatepe care o desfãºurãm”,a precizat CatincaTurcu, organizator.

Deºi abia vorbesc,copiii de grãdiniþã aupurtat cu falã cos-tumele. Fiecare a avutun rol de jucat, rol pecare l-a interpretat dintot sufletul.

“Am venit sã dansezîn port popular. ªtiu cãtrebuie sã dansez foartefrumos. Hainele sunt dela doamna”, spune o

fetiþã. “Eu sunt o furnicã ºi

dansez dansul furnicii.Am antenele de la fur-nicã. Furnica danseazãfrumos ºi e greu. ªtiucã furnicile sunt mici ºiharnice ca ºi mine”,spune o altã fetiþã.

Evenimentul a fostorganizat de colectivulde cadre didactice de laªcoala Generalã IDSîrbu din Petrila, iarconducerea unitãþii afost alãturi de miciiartiºti care au fost cos-tumaþi în portuldiferitelor popoare alelumii.

“Acest evenimenteste unul cu tradiþiepentru ºcoala noastrã,cu o implicare anualãextraordinarã. Avem înjur de 400 de partici-panþi, 350-300 cu par-ticipare directã. Acesteveniment este unexemplu de bunã prac-ticã care dacã este culti-

vat constant va adducerezultate benefice pen-tru întreaga comunitateºi în special pentrucopii. Eu zic cã maidevreme sau mai târziuîneþelem cã tradiþia estecea care ne defineºte ºivor înþege ºi ei în acestspirit cã tradiþiadefineºte un popor ºiimplicit pe fiecare din-tre ei”, a declaratBeatrice Andrei, direc-tor ªcoala Generalã IDSîrbu Petrila.

Conducerea adminis-traþiei locale a fost alã-turi de copii, pãrinþi ºicadrele didactice. Fãrãimplicarea adminis-traþiei evenimentul nuar fi avut loc, mai alescã Ilie Pãducel, primarullocalitãþii este susþinã-torul tradiþiilor momâr-lãneºti.

“Ca pãrere personalãeste foarte important sãne pãstrãm tradiþiilemai ales cã tot ce sevede în holul casei deculturã º ice au prezen-tat aceºti îngeraºi a fost

din suflet. Noi defiecare datã am con-statat cã ei tot ce facfac din suflet ºi dau totce au mai bun în ei ºinu sunt prefãcuþi ºifãþarnici ca noi ceimari. Eu nu am decâtsã felicit conducerilegrãdiniþelor ºi ºcolilordin oraºul Petrila pentruacþiunile desfãºurate ºiîn aceastã sãptãmânã.Este preocupare dinpartea cadrelor didac-tice, le felicit ºi ledoresc tututor ºi copi-ilor, cadrelor didactice ºicetãþenilor sã le deaDumnezeu sãnãtate ºipentru cã se apropiesãrbãtorile de Paºte sãaibã sãrbãtori fericite”,a declarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Parteneri în cadrulacestui festival au fost ºicei de la asociaþia cul-turalã Les Amis de laFrance care de altfelpromoveazã tradiþiilefrancezilor. Care suntasemenãrile ºi difer-

enþele întreFranþa ºiRomânia nespune chiarpreºedinteleaociaþiei.

“Am puteaspune cã suntpopare latine,existã mani-festãri mai alesfolclorice, pop-ulare aemãnã-toare. Existã încontempo-raneitate tend-inþa sã setreacã de latradiþie la modernitate,adicã multe dintre spec-tacole au rolul demenþine doar culturapopularã, eresurileîncep sã disparã, omuleste modern. În ceea cepriveºte asemãnãri ºideosebiri am puteaspune cã sub aspectorganizatoric asemeneafestivaluri au loc înFranþa, dar este cu multmai implicatã autori-tatea publicã localãacolo unde fetivalurile

au loc, spre deosebirede noi. Existã iniþiativeale societãþii civile ºi elesunt intens sprijinite”,a declarat Ionel Zmãu,preºedintele AsociaþieiCulturale Les Amis dela France.

Evenimentul s-abucurat de susþinereareprezentanþilor admin-istraþiei locale de laPetrila, a ConsiliuluiLocal Petrila ºi a spon-sorilor din mediul deafaceri privat.

Monika BACIU

“Am pe mine orochie fãcutã dintr-unsac cu niºte paiete dinflori lipite ºi am uncodron tot din sacimprimat ºi el cu flori.Nu ºtiu dacã aº purta oastfel de rochie în viaþade zi cu zi, poate deHalloween sau alteactivitãþi de acest gen”,spune “designerul”acestei rochii, o elevã aColegiului TehnicConstantin BrâncuºiPetrila.

Pãnuºii de porumbau prins o altã utilitate.Aceºtia au fost transfor-maþi în flori sau aranja-mente florale.

“În primul rând suntconfecþionate dinpãnuºi de porumb, suntfoarte migãloasedeoarece trebuie lucratecu atenþie, îndemãnare,pricepere ºi de eleviicare vor sã încânteoamenii zi de zi.

Lucrurile considerate demulþi inutile pot deveniutile ºi esteticedeoarece ele pot fifolosite ºi obþinemobiecte foarte fru-moase, deocrative”,spune tot o elevã aColegiului Tehnic

ConstantinBrâncuºi Petrila.

ColegiulEconomic Hermesdin Petroºani aorganizat un eveni-ment denumitVerde pentruRomânia, eveni-ment prin care adorit sã arate cãorice lucru inutilpoate fi transfor-mat în ceva fru-

mos.“Are loc a doua

activitate a proiectuluijudeþean ºcolar “Verdepentru România”.Astãzi am chemat eleviidin toatã Valea Jiului,pornind de la ColegiulTehnic ConstantinBrâncuºi Petrila ºi neoprim la RetezatUricani. Au venit copi-laºi de toate vârstele, dela grupele pregãtitoare,elevi de liceu. Au adusobiecte din materialereciclabile, fiecare ahotãrât sã facã un

anumti obiect din ceeace alte personaearuncã. Idea proiectuluia pornit de la educaþiaecologicã a copiilor ºinoi sperãm cã amîmbunãtãþit. Avem treisecþiuni, cel mai inge-nios obiect, cel mai utilsau cel mai haios. Vomavea diplome oferite deprimãria Petroºani”adeclarat CarmenClimescu, organizator.

Cadrele didacticespun cã astfel de acþiunisunt foarte importantepentru elevi, ei

conºtientizând astfelimportanþa pãstrãriimediului curat.

“Urmãtoarea activi-tate va fi de ecologizareºi plantare, avemprimãria ºi ocolul silvicparteneri. Activitãþile sevor încheia în luna iuniecând elevii vor central-iza ideile ºi propunerilelor pentru ministerulEducaþiei Naþionale.Acolo sper sã avemsprijin din partea AneiMaria Hâncu cea care ainiþiat miºcarea Let’sDo It România pentru agãsi o idee, un opþionalimpus, dar fiindprpunerea lor nu ºtimcum se va numi aceastãmaterie, dar sper sãrevinã în ºcoli, mai alescopii doresc sã fieeducaþi ºi cã au fostîn þãri strãine auvãzut cã acolooamenii colecteazãgunoiul selectiv ºi lanoi e o mare prob-lemã”, a mai spusCarmen Climescu.

“Pe lângã partici-parea lor alãturi decadrele didactice laacþiuni de ecolo-gizare demonstreazã

cã au ºi creativitate,ingeniozitate ºi foartemultã îndemânare.Obiectele realizate de eisunt deosebite. Va fifoarte greu sã stabilimcâºtigãtorii. Sunt foartemulte obiecte ineg-nioase. La cel mai utilobiect am o listãîntreagã. Este o poºetãfoarte reuºitã, set decoºuri decorative, biju-terii, tablouri realizatedin sfoarã, suporturi decreioane realizate dinpãnuºe”, a declaratFlorentina Petrescu,director ColegiulEconomic HermesPetroºani.

Toþi participanþii laacest eveniment auprimit câte o diplomã.

Noile tendinþe ale verii

Haine din saci sau flori din pãnuºi de porumb

Tradiþiile popoarelor lumii, puse în scenã la PetrilaC hina, India, Arabia sau România au fost doar câteva

dintre þãrile care au fost reprezentate de copiii dinPetrila ºi nu numai în cadrul unui eveniment denumit“Spiritualitate ºi Interculuralitate”. Ajuns la a treia ediþie,festivalul are rolul de a menþine vii tradiþiile popoarelor ºide a îi învãþa pe copii de toate aceste lucruri.

H ainele realizate din saci cu imprimeuri adãugate dinflori artificiale sau CD-uri sunt noul trend al

sezonului cald. Nu sunt creaþiile marilor designeri demodã de la New York sau Paris, ci este vorba de creaþiilorunor elevi din Valea Jiului care au dovedit cã multe dindeºeuri sau de obiectele considerate a fi de unii inutile potdeveni obiecte artistice.

urmare din pagina 7

În aceste condiþii, considerând cã acest tip deenergie a fost promovatãîncã din 2008 în România,prin investitorul CEZ, aceasta fiind reglementatãconform Legii nr.

220/2008 ºi ulterior conform amendamenteloraduse anul trecut ºi în acestan, la vechea lege privindfacilitãþile ºi, respectivmãsurile de restricþionareasumate de guvern, consider tratarea acesteiaîntr-un sistem unitar, prinasumarea aceloraºi privaþiuni

ºi reduceri de beneficii, încondiþiile menþinerii acesteiala cotele asumate, cuscãderea aportului sãu la10% participare la facturade curent emisã cãtre con-sumatori (Se cunoaste cã,procentele de pânã acum,de pânã la 18% la factura decurent, au cauzat mari

nemultumiri în rândulconsumatorilor, cuprecãdere al celor indus-triali).

10. Care consideraþicã ar putea fi rolul cãrbunelui în viitorulmix energeticromânesc?

R 10: Fãrã a mã considera cu lipsa deobiectivitate, în opiniamea, dar ºi a majoritãþiispecialiºtilor în domeniu,siguranþa energeticã aRomâniei, ca ºi compo-nentã a trilemei energe-tice, pe lângã celelaltedouã componente alesale privind rãspunsul lacondiþiile de mediu ºi laexcluziunea socialã,poate fi asiguratã, indubitabil, pe folosireacombustibililor fosili,respectiv a cãrbunelui,sursã energeticã care stãla dispoziþia consuma-torului pentru producereaºi asigurarea de energie(electricã ºi termicã) înorice anotimp, stare avremii, fenomen geolo-go-tectonic sau stare derãzboi. Ideea cã prinarderea sa se produc

emisii de gaze cu efect deserã ºi dioxid de carbonpeste limitele admise denormele ecologice ºi demediu e total falsã !!! China,America ºi India de exem-plu, dintre cele mai mari þãridin lume care producenergie bazatã pe ardereacãrbunelui, nici mãcar nusunt racordate la acordurilede mediu ale organismelorinternaþionale din domeniu,chiar dacã statisticile aratã înacest caz cã, la un loc, cele3 þãri produc la un loc,emisii de gaze cu efect deserã, în proporþie de 70-80% din cei 12% la nivelglobal cât se cifreazã a participa aceste emisii lapoluarea atmosfericã. Pe dealta parte, au fost alocateinvestiþii importante ºi s-auaplicat mãsuri de retehnolo-gizare ºi eficientizare a termocentralelor prinprevederea de instalaþii pentru desulfurare ºi dimi-nuare a aportului de aseme-nea gaze (expl. termocen-trala Paroºeni din cadrulComplexului EnergeticHunedoara ºi termocen-tralele ComplexuluiEnergetic Oltenia. În etapade alocare fonduri ºi aplicarede asemenea mãsuri se aflãtermocentrala Mintia dincadrul CEH).

Prin capacitãþiile de pro-ducþie existente, energia pro-dusã de CEO poate fi livratãatât pe piaþa româneascã deenergie, cât ºi la export, iarprintr-o infuzie suplimentarãde capital ºi creºterii valoricea acþiunilor, pãrþi ale acestei

companii vor putea fi listatela bursã spre finalul anului încurs.

Referitor la producerea deenergie prin arderea huileide Valea Jiului, chiar dacã încadrul mix-ului existent, cuparticiparea independentã ajucãtorilor/producãtorilor deenergie, CEH se considerãvulnerabil privind alinierea lapreþurile actuale de energiepracticate pe piaþã. Prin cali-tatea cãrbunelui însã, ca ºiprin amplasarea termocen-tralei Mintia ca unicã sursãde energie pentru zona deVest, N – V a þãrii, ca ºi prinrolul complexului în a asigura siguranþa sistemuluienergetic cu participarea sala furnizarea de energie înmomentele atmosferice ºi decerere cele mai neprielnice,prin statutul sãu strategic derezervare energeticã, prin a distribui ºi niveladesincronizãrile de energiece existã pe plan naþional laun moment dat între cerereºi ofertã, se considerã unjucãtor important pe maideparte în ecuaþia unui eventual viitor mix deenergie românesc.

Legat de acest aspect, alunui viitor mix de energie,cu dependenþã între pro-ducãtori, consider o aseme-nea companie integratã cares-ar forma, cã ar favorizacreºterea preþului mediu laenergie, prin „alinierea”dezavantajoasã a energiei cupreþ redus, produsã de pro-ducãtorii eficienþi, la energiacu preþ reglementat, posibilmaximal reglementat, pro-dusã de companii aflate înplin proces de retehnolo-gizare.

În consecinþã, susþin menþinerea mix-uluienergetic actual, bazat pe statutul independent alproducãtorilor, în condiþiilesprijinirii jucãtorilor vulnera-bili, precum CEH în a-ºiasuma ºi aplica mãsurile deretehnologizare a activitãþiide extracþie a huilei ºi eficientizare a procesuluitehnologic al termocentraleiMintia.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Metoda ”formaþiei de jazz”, mix ºi huilã,în viitoarea Strategie Energeticã


Maximilian GÂNJU

Omul de ordine al baru-lui din centrul Vulcanului,local care avea sã fie scenaunei adevãrate tragedii, iardoi tineri aflaþi la începutde drum în viaþã sfârºeautragic fãrã a avea vreo vinã,a fost înmormântat marþi înlocalitate. Chiar în ziua încare ºeful ºi prietenul sãuavea sã se stingã pe patulde spital din Timiºoara.Claudiu Blaj era un tânãrcare-ºi dedica timpul libersportului ºi venise de maimulþi ani în Valea Jiului,tocmai din Iaºi, sperând sã-ºi facã un rost în viaþã.Avea cu copil de doi ani iaramicii lui spun cã nu era ofire violentã ºi încerca sã

rezolve orice conflict cuvorba bunã. În afara uneialtercaþii în care a fostimplicat în urmã cu circadoi ani, tot pentru a-ºiapãra un amic, nu a avutprobleme cu legea. Claudiua sfârºit duminicã dimineaþaîn faþa localului unde lucradupã ce un tânãr din locali-tate l-a lovit miºeleºte cu uncuþit ºi i-a secþionat arterafemuralã.

U niþi denecazuri

Robert Otescu, patronullocalului, era prieten cuClaudiu dincolo de faptul cãmuncea pentru el.Greutãþile ºi întâmplãriletriste din viaþa celor doiaveau sã întãreascã priete-

nia dintre ei. Aceastã legã-turã avea sã rãmânã pânãla moarte.

Robert Otescu (24 deani) a muncit mai multãvreme peste hotare pentrua-ºi face un rost în viaþã.Bunicii sãi s-au stabilit înGermania încã din anii 80,dupã ce au reuºit sã plecedin þarã, iar pãrinþii sãi aumers ºi ei sã munceascãacolo. ªi tânãrul care peste9 zile, pe 19 aprilie,împlinea 25 de ani, i-aurmat în Germania unde a

lucrat o bunã perioadã detimp. Robert a trãit o ade-vãratã dramã dupã ce soþia

lui, a suferit un teribil acci-dent de circulaþie ºi a rãmasimobilizatã într-un scaun curotile pentru tot restul vieþii.Robert i-a fost alãturi tottimpul spera ca necazurilesã se fi sfârºit dupã ce a

revenit acasã. Numai cãviaþa i-a fost curmatã de unrecidivist de 24 de ani, totdin Vulcan, care iritat laculme cã nu se poate

rãzbuna pe un client albarului, i-a lovit pe cei doicu cuþitul. Criminalul,Cosmin Barbuþi riscã sãstea dupã gratii pentru totrestul vieþii.

Carmen COSMAN - PREDA

Moartea cumplitã acelor doi tineri dinVulcan, înjunghiaþi cu uncuþit de vânãtoare de unclient mult prea înfier-bântat de aburii alcoolu-lui, nu a fost chiar înzadar. Rãmâne tragediaîn sine ºi doliul dinsufletele familiilor celordoi - Cosmin Blaj ºiRobert Otescu - însãVulcanul ar putea deveniun oraº mai sigur.

Nu puþini sunt cei careau reclamat, nu o datã,cã le este fricã sã iasãseara târziu din casã ºicã patrulele de poliþiesunt vãzute prea rar pestrãzi, mai ales noaptea.Acum, însã, lucrurile sevor schimba, iar patrulelese intensificã.

„Am fixat douãpatrule noaptea, în bazaunui parteneriat dintrepoliþia localã ºi poliþianaþionalã. Sunt patrulemixte, mobile, dotate cu

maºini. De asemenea, înColonia de Jos am stabilitun echipaj fix, pentru cã înzona respectivã sunt maimulte probleme. Deasemenea, la Ciupercã (n.r.în apropierea locului undes-a întâmplat tragedia deduminicã dimineaþa) amstabilit încã un punct fix”,a declarat primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile. De precizatcã, în zona denumitã „LaCiupercã”, unde se gãseºtede fapt un chioºc din lemn,localnicii au precizat cãnoapte de noapte acolo seadunã persoane fãrãcãpãtâi, puse pe scandal,aºa cã era absolutã nevoiede un echipaj al poliþieilocale pentru a preîntâmpina orice problemã.

C riminalul, dusla audieri

Decizia edilului vul-cãnean vine dupã cumplitadramã care a îngrozitmunicipiul Vulcan.

Duminicã noaptea, untânãr de 24 de ani,Cosmin Bãrbuþi, a bãutprea mult, iar mai apoi s-aluat la ceartã cu un altclient al localului respectiv.A vãzut negru în faþaochilor, s-a ridicat de pescaun, a plecat acasã ºi s-aîntors cu o rangã ºi uncuþit de mari dimensiuni,pe care l-a înfipt fãrã sãclipeascã în primii oamenicare i-au ieºit în cale înfaþa localului respectiv,adicã bodyguardul ClaudiuBlaj (26 de ani) ºi patronulbarului, Robert Otescu (24de ani).

Claudiu a murit pe loc,dupã ce i-a fost secþionatãartera femuralã, iar Roberts-a stins pe un pat de spitalla Timiºoara, acolo unde afost transportat luni searacu un elicopter SMURD,dupã ce criminalul i-a înfiptcuþitul în burtã, atingându-ificatul.

Cât priveºte autorulfaptei, acesta a fost eliberat din spital, iar mier-curi a fost audiat din noude procurorii de la parche-tul de pe lângã TribunalulHunedoara. CosminBãrbuþi a fost dus în arestdupã ce pe numele lui afost emis mandat pentru30 de zile sub acuzaþia deomor calificat.

Drame nesfârºite pentru cei doi tineri uciºi la Vulcan

C laudiu Blaj, omul de ordine al barului Madness din centrulmunicipiului Vulcan a lãsat în urmã un copil, iar cu puþin

timp în urmã a mai suferit o pierdere, tatãl sãu care a fost ºi elucis. Robert Otescu, patronul barului, a trãit ºi el o dramã dupã cesoþia lui a suferit un teribil accident.

Dublul omor de la barul Madnessintensificã patrulele din Vulcan

A fost nevoie de o tragedie ºi de decesula doi tineri, în condiþii groaznice, pen-

tru ca Vulcanul sã încerce sã devinã unoraº mai sigur. Dubla crimã de la barul„Madness” a adus, în sfârºit, intensificareapatrulãrilor organelor competente.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Fãcând o analogie, ce este„Puricele în ureche”? Pe cale deconsecinþã logicã, „Puricele în ureche” este mama tuturorcomediilor.

ªi cine ar putea descrie maibine ceea ce se va întâmpla înseara premierei, decât CristianIoan:

„Comedia perfectã, scrisã

impecabil, cu un comic de situaþiede-a dreptul ucigãtor, situaþiileîncurcate pânã la absurd, qui-pro-quo-urile genialului dramaturgfrancez Georges Feydeau - de lacare au învãþat sã scrie comedii ºicelebrii autori englezi contempo-rani Ray Cooney ºi Michael Frayn- universul atât de pestriþ al per-sonajelor extrem de vii ºi în per-manentã miºcare fac din piesaPURICELE ÎN URECHE unul dincele mai bune texte dramatice degen ale dramaturgiei universale.

Feydeau, denumit în epoca sa„Regele râsetelor” cunoaºte înprezent o renaºtere de proporþiigeometrice. De mai mult de 100de ani (piesa a fost scrisã în 1907”Puricele ... ” , capodoperã acomediei bulevardiere face istoriepe scenele teatrelor lumii ºi încoro-neazã actorii care au ºansa de a„prinde” vreunul din rolurile ei.

La Petroºani am avut bucuria sãlucrez la realizarea acestui specta-col cu o echipã de zile mari, avân-du-i în rolurile principale peNicolae Vicol ºi Nicoleta Bolcã,secundaþi cu brio de Raul Hotcaº,Mihai Alexandru, Irina Bodea-Radu, Mihai Sima, Daniel Cergã,Ion Stoica, Dorin Ceagoreanu,

Izabela Badovics, Amelia Toaxen,Adelin Ilie, Oana Liciu-Gogu ºiGheorghe Stoica. Le-am scrisnumele tuturor actorilor ce alcãtui-esc distribuþia pentru cã la con-strucþia atât de migãloasã a specta-colului nostru au contribuit din plintoþi, fãrã nici o reþinere, indiferentde amploarea rolului.

În teatru existã o vorbã - cel mai

greu este sã joci comedie.Comedie bunã, aº adãuga eu.

O pereche de bretele ajunge sãdeclanºeze o mulþime de intrigiamoroase ºi face ca toatã lumea sãalerge dupã toatã lumea - ºi deaici, începe desenul de filigran, decoalã milimetricã pe care actoriidin spectacolul nostru îl executã ºinu oricum, ci într-un ritm de-adreptul infernal, reuºind (cumspuneam mai sus) performanþememorabile care le vor rãmâne înpanoplie.

De fapt, acest spectacol arputea rãmâne permanent în reper-toriul Teatrului Dramatic „Ion D.Sîrbu” fiindcã, sunt convins, vor fispectatori care vor veni ºi a douaoarã ºi a treia - numai pentru a sereîntâlni cu bucuria unui râs sãnã-tos atât de necesar vremurilor pecare le traversãm ....”, CristianIoan, regizorul spectacolului„Puricele în ureche”.

Premiera va avea loc sâmbãtã,12 aprilie, de la ora 18:00, iarpreþul unui bilet este 20 lei.

Oana Tuþu,secretar literar

Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Mircea NISTOR

Astfel, vom avea disponibile 14locuri pentru cei care vor sã sepregãteascã pentru construcþii ºilucrãri de instalaþii publice ºi tot 14locuri pentru industria textilã ºipielãrie.

La liceu, la zi, vom avea o clasãpentru mecanici ºi o alta pentruelectricieni”, a declarat Zina Galeº,director Colegiul Tehnic „DimitrieLeonida” Petroºani.

O altã acþiune afost dedicatã tinerilor,la aceasta participândelevi din clasa a VIII-adin întreaga Vale aJiului dar ºi reprezen-tanþi ai unor firme dindomeniile construcþii,respectiv industriatextilã sau aiUniversitãþii dinPetroºani.

„La „ªcoalaviitorului tãu”, acþiunecoordonatã de cãtre

profesoara Mihaela Manolea, scop-ul principal l-a reprezentat dez-voltarea unitãþii ºcolare prinatragerea elevilor cãtre unînvãþãmânt de calitate, reducereaabsenteismului ºi atragerea absol-venþilor învãþãmântului gimnazialcãtre unitatea noastrã deînvãþãmânt”, a mai spus ZinaGaleº.

Sãptãmâna altfel se va încheiavineri, pânã atunci fiind progra-mate a se derula ºi alte activitãþi.

Sãptãmâna ºcolarã „altfel”

Î n cadrul sãptãmânii ºcolare „altfel”, la ColegiulTehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani au fost

derulate mai multe activitãþi. Printre acestea s-anumãrat ºi cea intitulatã „Sãptãmâna meseriilor”. „Încadrul acesteia am prezentat programul de ºcolarizare laºcoala profesionalã aferent viitorului an de învãþãmânt.

Comedie de cinci stele

„Puricele în ureche”

Î n primii ani de ºcoalã, atunci când am aflat cãmatematica-i formatã din algebrã ºi geometrie

(asta a venit ca un ºoc pentru mine, mi-a dãrâmatUniversul!, a venit din partea cadrului didactic între-barea: „Ce este geometria?”. Rãspunsul a venit rapid ºitranºant de la unul dintre colegi: „Geometria estemama tuturor figurilor geometrice”. Genial! Numai laasta nu se gândise nimeni...


Mircea NISTOR

„Este o acþiune bin-evenitã atât pentru noi câtºi pentru sârbi, mai ales cãam analizat împreunã oserie de probleme comunecum ar fi accesul tinerilorpe piaþa muncii sau includ-erea cetãþenilor de etnie

romã în programe de for-mare profesionalã”, adeclarat Vasile Iorgovan –Velichi, directorul AgenþieiJudeþene pentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara.

Delegaþia din Serbia afost alcãtuitã din 10 per-soane, printre acestea

aflându-se ºi SandraScumpija de la ServiciulNaþional de angajare dinBelgrad. „Consider cã acestprogram în care colaborãmcu o agenþie similarã cu anoastrã, dintr-o þarã mem-brã a Uniunii Europene, neva ajuta ºi pe noi care nedorim sã vedem cum pro-

cedaþi în ceea cepriveºte competitivi-tatea ºi formareacelor angajaþi pen-tru a-i instrui peoamenii aflaþi încãutarea unui loc demuncã. Asta, înperspectiva viitoareiintegrãri a Serbieiîn structurileeuropene, unde Româniaeste în prezent parte com-ponentã”, a precizatSandra Scumpija, consilierîn cadrul ServiciuluiNaþional de Angajare dinBelgrad

Colaborarea dintre cele

douã pãrþi a fost apreciatãpozitiv ºi de cãtre primarulºi ºeful centrului de califi-care din Petroºani. În con-timnuarea vizitei efectuatãîn România, delegaþiasositã din Serbia urmeazã avizita Deva, Hunedoara,Cluj – Napoca ºi Zalãu.

Adriana PAVEL

Coletele ajung atât înþarã, cât ºi în strãinãtate, laromânii plecaþi în toatãEuropa. “Cel mai des înaceste zile avem de duspachete în þãri precumItalia, Spania sau Franþa.

Bineînþeles, avem de ono-rat comenzi pentru toatãEuropa, dar în acestea trei,solicitãrile sunt mai multe.Ne strãduim sã le livrãm petoate la timp”, ne-adeclarat reprezentantulzonal al unei firme de curi-erat. Dar, sunt ºi români

care preferã metoda clasicãde a trimite colete, adicãprin poºtã. In oficiilepoºtale din Valea Jiulu , înultimele zile încep sã seînregistreze cozi tot maimari, pentru cã oamenivin, fie pentru a punepachete, fie pentru a leridica.

Totuºi,au existat ºi ani încare destinatarii nu auvenit la timp pentru a ridi-ca pachetele, aºa cãbucatele din interior s-austricat. Fluxul maxim altranzitului de colete se vaînregistra de sãptãmânaviitoare.

Mircea NISTOR

„Este vorba despre unprogram elaborat de cãtreMinisterul EducaþieiNaþionale conform cãruia

elevii ºi stu-

denþiide pânãla 26 deani, proveniþi din familiinevoiaºe pot depunedosare pentru a intra înposesia contravalorii sumeide 200 de euro, oferitã ca

ajutor în vedereacumpãrãrii unui calculator.Cererile pot fi depusepânã în data de 21 aprilie.Anul trecut, la nivel

judeþean, am avut 55de cereri depuse, toateacestea fiind soluþion-ate favorabil. Þin sãmai precizez cã pro-gramul a fost lansatîn anul 2004”, adeclarat Marta Mate,purtãtor de cuvânt

Inspectoratulªcolar

Judeþean Hunedoara.De menþionat ar mai ºifaptul cã un solicitantpoate obþine o singurãdatã cei 200 de euro.

Adriana PAVEL

Pregãtiri pentru Paºte.Preoþii, instruiþi desprecum sã evite producereaunor incendii în lãcaºurilede cult. În zilele careumeazã, aceºtia vor par-ticipa la întruniri cu pom-pierii privind situaþiile deurgenþã „Paza bunã treceprimejdia rea”, ne spuneun preot din Petroºaniatunci când vine vorba de

vizita celor de ISU.Campania de informareurmãreºte prevenireaunor situaþii de urgenþãce s-au putea produce înlãcãºurile de cult înperioada sãrbãtorilor dePaºte.

"Aceste activitãþi aumenirea de a preveniproducerea unor situaþiide urgenþã în apropiereaºi la nivelul lãcaºurilor decult pe timpul desfãºurãrii

slujbelor religioase, undese înregistreazã mariaglomerãri de persoane.

Atât factorii respons-abili de organizarea ºidesfãºurarea slujbelorreligioase în lãcaºurile decult, cât ºi cetãþenii careobiºnuiesc sã participe laaceste activitãþitradiþionale, trebuie sãcunoascã ºi sã respecteregulile ºi mãsurile deprevenire a incendiilor laexploatarea construcþiilorºi spaþiilor aferentelãcaºurilor de cult”, auafirmat reprezentanþiiISU Hunedoara.

De altfel, acest tip decontroale se face înfiecare an înaintea sãrbã-torilor de Paºte.

Calculatoare pentru elevi

Î n cadrul acþiunii „Euro 200” elevii saustudenþii proveniþi din familii cu veni-

turi modeste urmeazã a primi câte 200 deeuro ca ajutor pentru achiziþionarea unuicalculator. Banii urmeazã a fi atribuiþi decãtre Ministerul Educaþiei.

Sute de pachete vor lua calea Europei pânã la Paºte

P erioada sãrbãtorilor pascale înseamnã nudoar bucurie ºi prilej de a petrece, ci gân-

durile se îndreaptã mai ales spre cei dragi,care sunt departe. Aºa se face cã firmele decurierat din Valea Jiului ºi nu numai, au sutede comenzi de onorat zilnic în aceste zile.Oamenii pun în pachete câte ºi mai câte, de lamâncare pânã la haine, electronice ºi jucãrii.

Colaborare sârbo - românãA genþiile pentru ocuparea forþei de muncã din România ºi Serbia cola-

boreazã într-un proiect care vizeazã mai multe aspecte. Printre aces-tea se numãrã: incluziunea romilor, ocuparea forþei de muncã tânãrã saucooperarea transfrontalierã. Astãzi, delegaþia din Serbia a participat la unseminar derulat la sediul Centrului de Formare profesionalã din Petroºani.

Pompierii vor verifica bisericile

Î n perioda urmãtoare, preoþii ºi îngriji-torii lãcaºelor de cult urmeazã sã fie

întruiþi de pompieri, de cãtre cei din cadrulDepartamentului de Protecþie ºi Prevenire –I.S.U. Hunedoara, cu privire la mãsurile pecare trebuie sã le aplice pentru a evita pro-ducerea unor evenimente precum incendiile.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

În prima parte a zilei sunteþi camvisãtor ºi aveþi tendinþa sã negli-jaþi problemele importante pecare le aveþi de rezolvat. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi, pentru cã deciziile pe care leluaþi s-ar putea sã fie greºite.

Talentul dumneavoastrã creativeste apreciat în societate. Ar fibine sã îl folosiþi pentrurezolvarea problemelor profe-sionale ºi în afaceri. Sfaturileunei rude mai în vârstã vã ajutãsã evitaþi o problemã financiarã.

Nu sunteþi prea comunicativ ºi arfi bine sã amânaþi întâlnirile deafaceri. De asemenea, amânaþideciziile importante în domeniulfinanciar. Dedicaþi-vã unor activ-itãþi relaxante! Aveþi de luat odecizie importantã pe plan senti-mental.

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin, dar ºi în soci-etate. Puteþi sã vã faceþi planuride viitor. Ideile dumneavoastrãsunt apreciate atât de partenerulde viaþã, cât ºi de partenerii deafaceri.

Puterea creativã de care dis-puneþi vã îndeamnã sã începeþi oactivitate nouã. Aveþi toate ºanse-le de reuºitã pe plan intelectual ºisentimental. Parcurgeþi operioadã favorabilã inspiraþieiartistice, în care imaginaþia vãstimuleazã creativitatea.

În prima parte a zilei, sunteþi maisensibil decât de obicei, iar relaþi-ile cu anturajul ar putea fi uºortensionate. Fiþi prudent ºi nufaceþi promisiuni pe care nu sun-teþi sigur cã le veþi putea respec-ta! Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În viaþa dumneavoastrã au locschimbãri importante, care vãoferã multe satisfacþii. Activitateaintelectualã intensã ºi putereacreativã de care dispuneþi con-tribuie la succesul dumneavoastrãpe plan social.

Începeþi ziua plin de optimism ºicu o imaginaþie debordantã.Aveþi toate ºansele sã vã faceþiremarcat prin talentul artistic. Înpartea a doua a zilei, s-ar puteasã faceþi cunoºtinþã cu o person-alitate din domeniul artelor.

Se pare cã nu aveþi nici unmoment de relaxare, dar imagi-naþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sãduceþi totul la bun sfârºit. Astãziputeþi avea mari realizãri pe planfinanciar.

Aveþi ºanse de reuºitã în tot cefaceþi azi. Este un moment exce-lent pentru a susþine examene,lucrãri artistice ºi proiecte.Relaþiile pe plan sentimental suntfoarte bune.

Sunteþi hotãrât sã începeþi oafacere, dar nu prea vã ajungbanii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi lalucru imaginaþia ºi inventivitatea,puteþi face rost de suma nece-sarã. Dupã-amiazã s-ar putea sãsuferiþi o deziluzie.

Zi favorabilã pentru planuri deviitor ºi pentru demararea unornoi activitãþi în domeniul social.Relaþiile cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã sunt exce-lente. Nu vã pripiþi în luareadeciziilor importante!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Lumea modei (r)11:30 Exclusiv în România (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)10:45 Secretul lui Nemesis (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vulcanul din mlaºtinã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 Altã sãptãmânã nebunã22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:30 Historia.ro (r)13:00 Cafeneaua DilemaVeche (r)13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºidesign (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Poliþia în direct

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte23:00 Cancan.ro23:30 Engaged andUnderaged

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Atletico Madrid- Barcelona13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Atletico Madrid- Barcelona14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

“Avem câteva posturi care au fostscoase la concurs.Este vorba de posturide la contabilitate, unjurist la Serviciul

Public Local deAsistenþã Socialã ºi nuîn ultimul rând vomîncerca sã încadrãmasistente medicale ºimedici pentrudeschiderea laînceputul anului ºcolar2014-2015 a cabi-netelor medicale înºcoli”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

În ceea ce priveºtePoliþia Localã acolo seva face un transfer depersonal pentru a fi

încadraþi pe post ceicu studii superioare.

“Este nevoie depersonal ºi la PoliþiaLocalã, practic dorimsã trecem de pe pos-

turi cu pregãtire mediepe pregãtire supe-rioarã ºi se fac niºtetransfreruri acolo”, amai spus sursa citatã.

Chiar ºi cu toate

angajãrile ce vor urmaîn perioada viitoaredeficit de personalîncã va fi. Sunt maimulte compartimenteunde ar mai fi nevoiede angajaþi, însãresponsabilii administraþiei localenu mai pot face nimicdeocamdatã.

“Ar mai fi nevoiede personal la PoliþiaLocalã ca sã acoperimmai bine toate celetrei sschimburi împreunã cu PoliþiaNaþionalã prin patrulepentru cã încã dinpãcate se mai distruge

mult în oraºul nostruºi ar mai fi nevoie ºi lataxe ºi impozite sãmãrim echipa pentruca sã se poatã face ºimuncã de teren”, amai spus Pãducel.

Administraþiilelocale au rãmas cu undeficit de personaldupã ce a intrat învigoare legea lui Bocpotrivit cãreia la ºaptepersoane care aupãrãsit sistemul s-ar fiputut angaja una. Deanul trecut, aceastãlege a fost modificatã,dar chiar ºi aºa încã seresimte lipsa anga-jaþilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Gunoierii,programspecial desãrbãtori

Î n timp ce toatã lumeava petrece ºi se va odi-

hni, gunoierii vor muncimai mult. Situaþia estevalabilã la Petroºani, undeadministraþia localã a pro-pus mãsuri suplimentarepentru cei care ne scapãde fiecare datã de mizerii.

Vom sta mai mult pe acasã,vom petrece ºi vom face gunoi,pe care îl vom duce latomberon. Singurii care voravea mai mult de lucru suntangajaþii de la salubritate.Responsabilii din Serviciul Publicde Administrare a Domeniului

Public ºi Privat (SPADPP) spuncã oamenii de la salubritate vorfi convocaþiºi de Florii, dar ºiimediat dupã noaptea deÎnviere. „Serviciul de salubrizaredin cadrul SPADPP de laPetroºani, ca de fiecare datãde Florii ºi Paºti, a suplimen-tat echipele care fac curãþeniepe domeniul public. Astfel cã,imediat dupã noaptea deÎnviere, la fiecare bisericã, vorfi angajaþii noºtri ºi cei cu careavem contract pentru salubri-zare ºi vor curãþa zonele”, adeclarat Daniel Viºan, directorSPADPP Petroºani.

ªi gunoiul va fi ridicat în aceste zile, tocmai pentru cã seaºteaptã ca oamenii sã creascãsemnificativ cantitãþile de deºeuripe care le vor duce la ghenã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Strategiaenergeticã,lipsitã derealismS trategia energe-

ticã a României,tratatã cu superficiali-tate. Un senator PDLatrage atenþiaGuvernului asupra faptului cã strategiaenergeticã este tratatãcu superficialitate ºilipsã de realism.

Într-un documentadresat pe 7 aprilie

ministrului RãzvanNicolescu, parlamentarulieºean considerã cã pro-cesul de consultare pentrustrategia energeticã ar fifost cu adevãrat beneficdacã ºi timpul alocat eramai mare. În acest sens,Dumitru Oprea considerãcã termenul de nici o lunãde zile pentru dezbateri,precum ºi lipsa unei struc-turi adecvate de preluarea datelor, induc ideea cãMinisterul realizeazã doaro acþiune pentru a pune obifã la capitolul trans-parenþã.

Senatorul i-a solicitat

ministrului delegate peEnergie sã prezine cum sevor reflecta cerinþele ºireglementãrile UE asupranoii strategii energetice.

H uila, din nouîn dezbatere

Responsabilii soci-etãþilor energetice dinValea Jiului au precizat cãau fost prezenþi la discuþi-ile legate de noua strate-gie energeticã. Aceºtia auprecizat cã de aceastãdatã huila din Valea Jiuluiva juca un rol importantîn noua strategie.

Monika BACIU Monika BACIU

Preþul gazelor s-ar puteatripla pânã la 1 iulie

P reþurile gazelor pentru consuma-torii industriali ar putea creºte

chiar ºi de trei ori în a doua jumãtate aanului, susþin reprezentanþii E-on.

De vinã este libera-lizarea preþului, conven-itã de România cuautoritãþile europene.

Cele mai afectate vorfi IMM-urile, iar multedintre ele vor fi nevoitechiar sã închidã porþile.

“În special consuma-torii industriali care suntacum pe piaþa regle-mentatã ºi nu beneficiazã de subvenþii de la statvor suferi foarte mult ºi aceasta este una dintrecele mai mari temeri ale noastre”, a declaratdirectorul general al E.ON România FrankHajdinjak.

Stiripesurse.ro

Deficit de funcþionari publiciA ngajãri la Primãria Petrila. Lanivelul tuturor administraþiilor

locale din Valea Jiului existã deficit depersonal. La Petrila, spre exemplu,administraþia localã organizeazã înperioada urmãtoare concurs pentru ocuparea mai multor posturi.


DianaMITRACHE

Consiliul local de laPetroºani va vota,într-o sãptãmânã,excluderea din foru-mul local al consilieru-lui Daniel Stepan.Acesta a fost dat afarãdin PP-DD, imediat ceHaralambie Vochiþoiua pãrãsit partidul, datfiind faptul cã a fostchiar consilierul sãupersonal înParlament, iar acumnu mai poate faceparte nici din legisla-tivul de la Petroºani.„Am primit o comuni-care de la conducereajudeþeanã a PartiduluiPoprului, prin care nise aduce la cunoºtinþãcã domnul Stepan afost exclus din aceastãformaþiune politicã. În

aceastã situaþie, con-form Legii StatutuluiAleºilor locali,393/2004, în primaºedinþã ordinarã,respectiv miercureaviitoare, vom supunevotului ConsiliuluiLocal un proiect dehotãrâre prin care seva lua act de exclud-ere ºi va fi declaratvacant acest mandat

de consilier”, adeclarat AdrianNeagoe, secretar alPrimãriei dinPetroºani.

Daniel Stepan acontestat decizia sa deexcludere din partid,însã, pânã lasoluþionarea favorabilãmai este drum lung.

Consiliul de laPetroºani nu vaaºtepta soluþia ºi mier-curea viitoare va votaîn consecinþã. „Esteadevãrat cã domnulStepan a depus oadresã cãtre Consiliullocal prin care neînºtiinþeazã cã a con-testat excluderea. Noivom adopta hotãrârea

respectivã, iar dum-nealui poate ataca lainstanþa de con-tencios, la TribunalulHunedoara în 10 zilede la comunicare.Poate obºine sus-pendarea hotãrârii, iarapoi, dacã va câºtigala forurile de deciziedin partidul dum-nealui, atunci se poate

reveni asuprahotãrârii”, a mai adãu-gat Adrian Neagoe.

Potrivit legii aleºilorlocali, excluderea dinpartidul din care facparte aleºii locali aredrept consecinþãexcluderea dinConsiliul local ºi înc-etarea mandatului deconsilier local.

Maximilian GÂNJU

Zeci de ºoferi, mai ales ceicu autovehicule de tonaj,blocheazã una din cele douãbenzi ale DN 66 la intersecþiacu DN 66 A, încurcând circu-laþia rutierã între Petroºani ºirestul Vãii Jiului. Pânã acumºoferii erau încolonaþi depoliþiºti în afara drumului astfelîncât sã nu îngreuneze circu-laþia între esteul ºi vestul Vãii,de ieri domneºte haosul.

„Nu-i înþeleg de ce trebuiesã vinã ºi sã aºtepte câte ºaseore pânã când se dã drumul lacirculaþie, dar dacã tot vin sãaibã puþin respect ºi pentrurestul. Se încoloneazã ca vac-ile pe o bandã din cele douãale drumului, de la Iscroni ºi

pânã la Peco, ºi pe un kilo-metru trebuie sã circuli pecontrasens.

ªi pe sub viaduct, nu con-

teazã cã te obligã sã calci liniadublã continuã, dar dacã teprinde un echipaj de la rutierãnu scapi.

De ce poliþiºtii îi lasã sãblocheze drumul nu înþeleg,trebuie sã/ºi facã norma laamenzi? Sã ºi-o facã cu ceicare nu înþeleg sã respectenormele ºi blocheazã jumãtatede drum”, a declarat unul din-tre ºoferii nemulþumiþi de blo-carea unui segment din DN

66. ªi pe bunã dreptate omul

era cât pe ce sã fie fãcut zobde un camion care intrase pecontrasens pentru a ajunge laintersecþia cu Aninoasa, pen-tru cã banda lui era ocupatãde tiruri. Compania Naþionalãde Autostrãzi ºi Drumuri

Naþionale a decis ca între17martie – 15 iunie, circulaþia peDefileul Jiului, pe sectorul dedrum Petroºani – Bumbeºti Jiu(DN66) sã fie închisã ºase zilepe sãptãmânã.

Astfel, de luni pânã sâm-bãtã, între orele 06:00-12:00ºi 14:30-20:30, ºoferii nu auvoie prin defileu, dat fiind fap-tul cã se efectueazã lucrãri dereabilitare la drum.

Monika BACIU

“Cei din ANL-uri nuau datori, si-au platit totidatoriile , care au avutdatori au venit singuri sisi-au reziliat contractuliar locuintele au fostdate altor tineri. La felse va face si in contin-uare”, a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Chiar ºi în con-tractele de închiriereera stipulatã clauzaprin care cei care nuplãteau chiria sauutilitãþile timp detrei luni vor fievacuaþi.Municipalitateanu a fost nevoitãsã recurgã laaceastãmãsurã, pentru

cã locatarii care nu aumai avut posibilitatea dea fi cu dãrile la zi aurenunþat singuri la con-tracte. În utltima ºedinþãa consiliului local de laLupeni aufost atribuitemai multelocuinþe unor

noichiriaºi.

Au aºteptat ani de zile pentru o casã,dar au renunþat dupã ce au primit-o

M ai mulþi chiriaºi ai blocurilor ANL dinLupeni au renunþat la locuinþe, deºi

au aºteptat ani de zile sã le primeascã. Nuºi-au mai putut plãti utilitãþile sau chiria, iardin acest motiv chiriaºii de la locuinþele des-tinate tinerilor din Lupeni au reziliat con-tractele cu municipalitatea. Cel puþin astadeclarã edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã.

Haos pe DN 66 la intrarea în Defileul Jiului

R estricþiile de circulaþie impuse întrePetroºani ºi Tg. Jiu pentru reabilitarea DN

66, segmentul din defileul Jiului, creeazã haos.

Consilierul Stepan, oricum exclus

A fost exclus de la Bucureºti dinPP-DD, imediat ce naºul sãu

Haralambie Vochiþoiu a schimbatbarca mov pe una mai profitabilã,iar acum va fi exclus ºi din Consiliullocal de la Petroºani. Miercuri, sãp-tãmâna viitoare, va fi ultima zi a luiDaniel Stepan în forumul local, darºi ziua în care va afla cã, pânã lasoluþionarea contestaþiei pe care adepus-o va fi oricum exclus.

cvj nr. 591, joi 10 aprilie 2014

Documents