marile capodopere ale omenirii

7/23/2019 Marile Capodopere Ale Omenirii

http://slidepdf.com/reader/full/marile-capodopere-ale-omenirii 1/30

Bibliografe :

www.descopera.ro



Daca, prin absurd, maine s-ar produce o catastrofa faraprecedent, ce am incerca sa salvam, in pragul acesteiamenintari globale? Ce ar contine “geanta anti-apocaliptica” a speciei umane? Ce ne defineste, din punctde vedere artistic sau cultural, ca specie? Este extrem dedificil sa stabilim cu exactitate care sunt cele maiemblematice creatii ale omenirii, insa, in mod cert, cele 10capodopere pe care le prezentam aici nu ar trebui sa

lipseasca din lista operelor de capatai, de o valoareinestimabila, care merita si trebuie sa dainuie pentru

totdeauna



!"#$ %&'$%eonardo da (inci )1*+ - 1+1.

Cunoscuta si ca /ioconda/, !ona%isa este un portret, datand dinsecolul al (&-lea, pictat in ulei, decatre Leonardo di ser Piero da Vinci,

in timpul Renasterii , pe un panou din

lemn de plop )22x+3 cm., elementpopular in randul artistilor din4lorenta, &talia 5aiat dintr-o bucatamasiva si nepastrand urma vreuneiunelte de fasonare, lemnul are o

calitate exceptionala 6e revers,conserva semnele unei stravec7i7artii de ramare, care au fost racaite&n 1+1, tabloul a fost dotat cu unsasiu de ste8ar



6otrivit celei mai raspandite ipoteze, modelul tabloului se

numea Lisa Gherardini, nascuta in 1479, la Florenta (lastar

al unei familii modeste, ea s-a casatorit la varsta de 19 ani cufiul unui negustor de panzeturi, el insusi negutator,4rancesco di :artolomeo del iocondo, si i-a daruit treicopii Cand, in 1+03, 4rancesco del iocondo s-a mutat intr-o locuinta mai spatioasa pe (ia del 'tufa si a decis sarealizeze un portret al sotiei sale, s-a orientat catre Leonardo

da Vinci 4rancesco nu si-a primit niciodata lucrareacomandata Dupa studierea amanuntita a straturilor tablouluisi descoperirea valurilor atasate de gulerul corsa8ului %isei,intunecate si aproape imperceptibile din cauza vernisurilorsuccesive aplicate de marele pictor, s-a impus o interpretare

care a facut cariera; /(alul cenusiu transparent era purtat inacest fel de catre femeile gravide sau care nascusera decurand/, spune :runo !ottin, conservator la Centrul de'tudiere si <estaurare al !uzeelor 4rantei



6otrivit cercetatorului,tabloul ar comemoranasterea celui de-al doilea

fiu )$ndrea. al !ona %isei&n aceasta situatie,enigmaticul suras ar fi, defapt, un zambet al

maternitatii implinite &nrealizarea acestui elemental portretului, s-a identificatintrebuintarea faimoaseite7nici sfumato - efectul detransparenta al maestrului$ltfel spus, un mod unic dea picta o /absen=>prezent>/



5abloul a ramas in colectiile regale franceze de la

inceputul secolului al (&-lea pana in 123, an ce coincidecu inaugurarea celebrului !uzeu Central al $rtelor de la%uvru 'ub %udovic al &(-lea a fost adapostit la(ersailles, iar in timpul 6rimului &mperiu s-a aflat la5uileries Dupa <estauratie, a continuat sa ramana la%uvru si sa se afirme drept piesa de rezistenta acolectiilor nationale franceze 'tudiata cu lupa de istoricisi copiata cu fervoare de pictori consacrati si de ucenicide-ai lor, ioconda a devenit cu adevarat celebra la nivelmondial dupa furtul din 1 august 111, cand un pictoritalian cam lunatic - (icenzo 6eruggia - a subtilizat-o ca s-

o aduca in tara de origine a creatorului si a modelului sau,&talia &n prezent, iocanda poate fi admirata la %uvru (la

ora actuala, cea mai cunoscuta pictura din lume).



$!%E5$!%E5@illiam '7aAespeare )1+9* - 1919.@illiam '7aAespeare )1+9* - 1919.

/5ragedia lui amlet, printul Danemarcei/,sau, mai simplu, !amlet, este o opera

tra"ica, scrisa de #illiam $ha%espeare,

probabil, intre 1+ si 1901 &ntrigapovestii, petrecuta in Danemarca, relateazafelul in care printul !amlet pretinde

ra&bunare impotri'a unchiului sau ,Claudius, pentru ca l-ar fi ucis pe batranul<ege amlet, fratele lui Claudius si tataltanarului amlet, luandu-i locul la tron sicasatorindu-se cu ertrude, vaduva

defunctului rege si mama printului 6iesailustreaza extrem de viu episoade denebunie reala si prefacuta - de la 8elirezdrobitoare pana la furie scelerata -explorand teme precum tradarea,

razbunarea, incestul si coruperea morala



&n pofida cercetarilor intense, anul exact in care s-a scris/amlet/ ramane subiect de dezbatere rei 'echi

'ersiuni ale piesei au supra'ietuit, si iecare continereplici si chiar scene care lipsesc din celelalte.

$ha%espeare a ba&at !amlet pe le"enda lui *mleth,prezervata de cronicarul din secolul al &&&-lea, 'axorammaticus, in a sa /esta Danorum/ si repovestita de

invatatul 4rancois de :elleforest in secolul al (&-lea'tructura piesei si profunzimea conturarii persona8elorau inspirat multa critica scrutinara, intre care un singurexemplu este dezbaterea, vec7e de secole, despreezitarea lui amlet de a isi ucide unc7iul Bnii vad in astaun instrument al intrigii, pentru a prelungi actiunea, in

timp ce altii il privesc ca pe un rezultat al presiuniiexercitate de complexele problematici fiolosfice si eticecare incon8oara o crima cu sange-rece, al unei razbunaricalculate si al dorintei patimase



!ai recent, criticile psi7oanalitice auexaminat dorintele neconstientizate alelui amlet, iar criticile feministe aureevaluat si reabilitat persona8ele adesea/malignizate/ ale "p7eleiei si ertrude/amlet/ este cea mai lunga piesa a lui'7aAespeare si printre cele mai puternicesi influente tragedii scrise in limba

engleza "fera o poveste eterna ce poatefi spusa iar si iar, readaptata in oriceepoca &n timpul vietii lui '7aAespeare,piesa a fost una dintre cele mai populareopere ale scriitorului si este considerata,

in prezent, o capodopera a literaturiimondiale /amlet/ a inspirat scriitoriprecum oet7e, DicAens, oce si!urdoc7, si este /cea mai ecranizatalucrare literara precum si cea mai 8ucatapiesa de teatru din toate timpurile



'&!4"#&$ $ #"B$%udig van :eet7oven )1220 - 1F2.

'imfonia #umarul in D minor, "pus 1+/Coral/ este simfonia finala si completa acompozitorului si pianistului german %udigvan :eet7oven 5erminata in 1F*, simfoniaeste una dintre cele mai cunoscute operemuzicale din repertoriul clasic occidental si a

fost adaptata pentru a putea fi preluata ca imnal +niunii uropene 'imfonia a -a esteconsiderata o capodopera a autorului si a lumiideopotriva 5ot ea este primul exemplu deintrebuintare a vocilor, de catre un mare

compozitor, intr-o simfonie (ersurile suntcantate in inc7eiere, de patru solisti vocali si deun cor )asculta tot clipul Gou5ube, mai 8os., siau fost extrase din /"da :ucuriei/, un poemscris de 4riedric7 'c7iller in 12F+ si revizuit in

1F03, cu adaugiri ale lui :eet7oven



D&(&#$ C"!ED&EDante $lig7ieri ) 19+ - 131.

-i'ina omedie, opera de c/p/t0i a lui -ante

*li"hieri , este considerata in orice top de profiluna dintre cele mai importante capodopere aleliteraturii universale /Divina Comedie/ descriecoborarea lui Dante Hn &nfern, trecerea prin6urgatoriu si, in cele din urma, ascensiunea in

6aradis, pentru a termina cu apoteoza unirii luicu Divinitatea Desi continua modulcaracteristic al literaturii si stilului medieval)inspiratie religioasa, tendinta moralizatoare,limba8 bazat pe perceptia vizuala si imediata a

faptelor., poemul lui Dante tinde catre oreprezentare ampla si dramatica a realitatii,departe de spiritualitatea tipica a epocii sale'crisa in dialect toscan, opera a exercitat oinfluenta considerabila asupra dezvoltarii limbii

si literaturii italiene



nitial, -ante si2a intitulat poemul

ommedia, in sensul ca, dup3 un

inceput dramatic, opera are un inal

ericit - precum explica autorul insusiintr-o scrisoare adresata lui Cangrandedella 'cala *tributul de di'ina i2a ost

acordat de Gio'anni occaccio inbiografia sa /5rattatello in laude di

Dante/, ca un omagiu datoratextraordinarei ei frumuseti artistice%ucrarea a fost scrisa de Dante intimpul exilului sau, intre 130* si 131,actiunea fiind pozitionata de autor in

primavara anului 1300, in saptamanadinaintea 6astelui, atunci cand Danteintreprinde calatoria sa in /lumea dedincolo/ Este anul sfant, instituit de6apa :onifaciu al (&&&-lea, socotit drept

8umatatea duratei previzibile a lumii



&n aventura lui Dante in cele trei taramuri ale vietii de apoi, undese proiecteaza binele si raul lumii terestre, persona8ul este

condus la inceput de poetul (irgiliu, simbol al ratiunii, apoi de:eatrice, intrupare a credintei 6oemul este compus din peste1*000 de versuri, structurate pe trei parti, cuprinzand 100 decanturi, 33 pentru fiecare parte, plus un cant introductiv lainceputul /&nfernului/ 'tructura de fond a operei corespunde

fanteziei cosmologice medievale Calatoria in &nfern si pemuntele 6urgatoriului reprezinta traversarea intregii planete, intimp ce 6aradisul este o reprezentare simbolica a cosmosuluiptolemic /Divina Comedie/ poate fi descrisa ca o alegorie4iecare cant, si episoadele continute contin numeroase

intelesuri alternative De asemenea, structura complexa apoemului contine tipare matematice si numerologice raspanditede-a lungul operei, corelate indeosebi cu cifrele trei si noua,relationate cu 5rinitatea



'5$5B&$ %B& D$(&D!ic7elangelo di %odovico :uonarroti 'imoni)1*2+ - 1+9*.

/David/, capodopera indiscutabila asculpturii renascentiste, a fostcreata intr-un interval de trei ani, inperioada 1+01 - 1+0*, de catreartistul italian !ic7elangelo &nalta

de +,12 metri si sfredelita inmarmura, statuia il porptretizeaza peeroul biblic David, surprins intr-unmoment de contemplare&nterpretarea cel mai larg acceptataeste aceea ca statuia il infatiseazape David c7iar inaintea batalieipurtate cu oliat7, spre deosebirede ma8oritatea reprezentarilorrealizate de ceilalti artisti, care-limortalizeaza in urma victoriei sale



$tatuia a a5uns sa ie un simbol emblematic al apararii libertatilor

ci'ile intruchipate in Republica Florentina, Firen&e - un oras-statindependent 'culptura completa a fost dezvelita pe F septembrie1+0* "c7ii lui David, cu o privire amenintatoare, fuseseraorientati catre <oma &storia statuii lui David precede insaimplicarea lui !ic7elangelo in acest proiect Cei contractati sarealizeze aceste statui au fost Donatello si asistentul sau,$gostino di Duccio Cei doi au creat doua piese, urmand sainceapa lucrarile pentru /David/ in 1*9* 6e cand se aflau la

formarea picioarelor si a capului, Donatello a decedat, in 1*99, iarmodelarea si colaborarea cu $gostino au incetat :locul demarmura, adusa direct de la o cariera din Carrara, un oras aflat in$lpii $puani din nordul 5oscanei, a ramas negli8at pentru maibine de + de ani, expus in tot acest timp intemperiilor in curtea

exterioara a atelierului catedralei otarand, in 1+00, ca lucrurilenu pot ramane asa la nesfarsit, oamenii catedralei au decis, in1+01, sa gaseasca in cele din urma un artist care sa ia bucata demarmura si sa o transforme intr-o opera de arta finalizata 5anarul!ic7elangelo, in varsta de numai 9 de ani, a fost cel care a

convins ca merita sarcina



* muncit la masi'ul erou

biblic timp de trei ani 6entru ao prote8a de depreciere,sculptura a fost mutata in1F23 la aleria $ccademia din

4lorenta, unde a fost si incaeste admirata de milioane devizitatori " replica a ei fostamplasata in 6iazza della

'ignoria in 110



<$I:"& '& 6$CE%ev #icolaevici 5olstoi )1FF - 110.

<omanul rus /<azboi si 6ace/, scrisde %ev 5olstoi, este considerat unadintre cele mai mari opere aleomenirii si un gigant literar alsecolului al &-lea De asemeni,alaturi de /$nna Jarenina/, lucrareaeste privita drept cea mai marerealizare literara a autorului Cu oscala epica, /<azboi si 6ace/contureaza in detalii amanuntiteevenimentele care au condus la

invadarea <usiei de catre #apoleon,precum si impactul erei napoleoniceasupra societati tariste, asa cum afost el perceput prin oc7ii a cincifamilii aristrocrate ruse; :ezuA7ov,

:olAonsA, <ostov, Juragin siDrubetsAo



Romanul a ost prima oara publicat in intre"ime in 169 /<azboisi 6ace/ este extrem de voluminos si este divizat in patru marivolume, fiecare cu subparti alcatuite din multe capitoleConcentrandu-se asupra membrilor a doua familii importante,:olAonsAi si <ostov, romanul foloseste istoriile lor individualepentru a portretiza <usia in pragul unui conflict apocaliptic cu4ranta lui #apoleon :onaparte-imensiunea "eniului literar al lui olstoi este data de

amploarea 'i&iunii sale epice, care cuprinde starile sufletestitraversate de orase intregi, miscarile armatelor si prevestirile derau augur ce planeaza asupra societatii rusesti 6entrurealizarea lucrarii /<azboi si 6ace/, 5olstoi a studiat numeroasedocumente istorice, a citit memorii si romane istorice, o

influenta aparte avand /<oslavliov/ de IagosAin $tentiascriitorului se concentraza mai ales asupra /modului de a trai/,asupra tablourilor pasnice ale epocii, evenimentele razboiniceramanand pe ultimul plan al romanului



Compozitional, imensa varietate defiguri - peste ++0 - si episoade estear7itecturata sub forma de cronica a

vietii 6ovestea prezentata se petrece cu90 de ani inainte de momentul scrieriisale de catre 5olstoi, /pe vremebunicilor nostri/, asa cum mentioneazael #umele a aproximativ 190 de

persoane reale au aparut sau au fostmentionate in /<azboi si 6ace/6ovestea incepe in 1F0+ si merge sprerazboiul din 1F1 &n redactarearomanului, 5olstoi s-a folosit abundent

si de propria sa experienta a <azboiuluidin Crimeea, la care a luat parte si carel-a a8utat sa aduca detalii vii, pitoresti sipovesti la prima mana desprestructurarea armatei ruse



C$5ED<$%$ '4$#5B%B& ($'&%E6ostniA GaAovlev )? - ?, secolul (.

atedrala $antului Vasile la5enai este un

lacas de cult ortodo8 rusesc, ridicat inPiata Rostie din osco'a intre 1::: si

1:1 Construita din ordinul lui &van al &(-lea al <usiei pentru comemorareacapturarii lui Jazan si a lui $straA7an, ea

marc7eaza centrul geometric al orasului sieste axul dezvoltarii sale $ fost cea maiinalta cladire din <usia si din Europa deEst pana la definitivarea 5urnului cu Clopotal lui &van cel !are, in 1900 Cladirea

initiala, cunoscuta ca /:iserica 5rinitatii/si, mai tarziu, /Catedrala 5rinitatii/,continea opt biserici dispuse in 8urui unei anoua, biserica centrala a &nterventieiK azecea biserica a fost ridicata in 1+FF pe

mormantul veneratului sfant local (asile



$spectul constructiei, modelat sub forma unei flacari a

unui foc de tabara intins spre cer, nu are corespondentin ar7itectura rusa sau in lume. ;u seamana cu nicio

alta cladire a tarii, nimic similar nu poate i descoperit

in intre"ul mileniu de traditie bi&antine, din secolul V

pana in secolul <V. atedrala a pre'estit clima8ul

arhitecturii nationale rusesti din secolul al <V2lea, sinu a fost niciodata reprodusa ca atare, desi ulterior,biserici care aduc ca structura cu ea au aparut inmarile orase rusesti Ea a operat ca divizie a !uzeului

&storic de 'tat inca din 1F, fiind complet secularizatain 1 si ramanand, inclusiv astazi, proprietate a'tatului <us )si nu a :isericii. atedrala este parte a

Patrimoniului ondial +;$= >remlin si Piata Rosie.



dentitatea arhitectului sau a arhitectilor catedralei este

necunoscuta 5raditia spune ca a fost vorba de doi, :arma si

6ostniA GaAolvev 5otusi, cercetatorii sustin ca ambele numedesemneaza o singura persoana %egenda ne mai dezvaluieca &van l-ar fi orbit pe ar7itect dupa ce si-a finalizat lucrarea casa nu o poata reproduce si in alta parte, desi 6ostniA GaAovleva ramas activ cel putin pana prin anii 1+90 &storicii artelor

cred ca, 8udecand dupa cantitatea de elemente noi introdusein Catedrala 5rinitatii, este foarte probabil ca ea sa fi fostconstruita de mesteri germani 'ub stapanirea tarului &van maiales, germanii si englezii ii inlocuiau pe italieni la astfel detreburi&nteriorul catedralei ascunde un labirint de coridoare ingustesi inc7ise precum si cilindrele verticale ale bisericilor Cea maiinalta, biserica centrala a &nterventiei, se ridica in aer pana la*9 de metri, pe interior, dar are o suprafata de numai 9* demetri patrati Culorile vii ale constructiei au fost aplicate incateva stadii, din 19F0 pana in 1F*F



4$B'5o7ann @olfgang oet7e )12* - 1F3.

4abulosul /4aust/ al luioet7e este o piesa tragica indoua parti -esi este scrisa ca

o drama ce nu are ca menire

5ocul scenic, este piesa cu

cele mai mari cire de

audienta pe scenele unde se

interpretea&a in limba

"ermana. /4aust/ este

lucrarea cea mai faimoasa alui oet7e si este consideratade multi drept una dintreoperele de capatai ale

literaturii germane



6ublicatia din 1F0F a fost urmata de editiareviziuita din 1FF-1F, ultima editata deoet7e insusi 'criitorul a termina de scris/6artea a Doua/ in 1F3, c7iar anul mortiisale &n contrast cu prima parte, atentia numai cade aici pe sufletul persona8uluiprincipal, care a fost vandut diavolului, catmai ales pe fenomenele sociale ale epocii,pe psi7ologia, istoria si politica germana

$ doua parte a format ocupatia principalaa ultimilor ani din viata lui oet7e, fiindpublicata postum in 1F3De-a lungul primei parti a povestii, 4austramane nesatisfacutK concluzia ultima a

tragediei si rezultatul pariului facut cudiavolul sunt dezvaluite in /6artea aDoua/ 6rima parte reprezinta /lumeamica/ si se intampla in propriul univers alpersona8ului, in spatiu-timpul firesti &n

contrast, partea a doua are loc in /lumealarga/ sau in macrocosmos



6ovestea lui 4aust a inspirat multaliteratura, muzica si ilustratie, iar lucrarearamane o parabola rezonanta asuprainvatarii stiintifice si religoase, a pasiuniisi seductiei, independentei si dragostei &ntermeni poetici, oet7e plaseaza stiinta siputerea in contextul metafizicii din punctde vedere moral 4aust este un cercetatorempiric fortat sa confrunte probleme

precum binele si raul, Dumnezeu siDiavol, sexualitate si moralitate



CE5$5E$#B% J$#Eeorge "rson @elles )11+ - 1F+.

/Cetateanul Jane/ este un film american dramatic, regizatde "rson @elles, totodata interpretul persona8uluiprincipal al povestii Este adesea considerat drept cel maibun film al tuturor timpurilor, primind o pretuire specialapentru inovatiile aduse la nivel cinematografic, muzical si

narativ /Cetateanul Jane/ a fost nominalizat la nouacategorii in cadrul galei de decernare a premiilor "scar din1* 6ovestea adusa in atentie de acest film este un/roman a clef/, sau o /istorie cu c7eie/ - descrierea vietiireale in spatele unei copertine fictionale - care examineazaviata si mostenirea lui arles Foster >ane, un persona5

construit dupa trasaturile ma"natului media american

#illiam Randolph !earst si inspirat c7iar de viataacestuia Dupa lansarea peliculei, earst a interzismentionarea acesteia in oricare dintre ziarele sale



Dupa succesul pe care l-ainregistrat in salile decinematograf cu /!ercur 6laers/

si cu emisia radio controversatadin 13F, despre /<azboiul%umilor/, @elles a inceput sa fiecurtat de ollood $ semnat uncontract cu <J" 6ictures in 13

#eobisnuit pentru un regizorneexperimentat, i s-a oferitlibertate totala de a-si dezvoltafilmul, folosindu-si propriulcasting si propria ec7ipa sibeneficiind c7iar si de privilegiulstabilirii versiunii finale de difuzarea /produsului/ @elles a semnatscenariul /Cetateanului Jane/impreuna cu arman !anAieicz



C$6E%$ '&5&#$!ic7elangelo di %odovico :uonarroti 'imoni)1*2+ - 1+9*.

Construita sub pontificatul 6apei 'ixtus al&(-lea, intre anii 1*2 si 1*F3, si indeplinindrolul de capela a palatului papal de la

(atican, apela $i8tina este una dintre celemai aimoase comori artistice ale uropei $flata in apropierea :azilicii 'fantul 6etru,capela este recunoscuta si pretuita la nivel

international atat gratie picturilor murale alelui !ic7elangelo, cat si conclavurilorcardinalilor tinute aici pentru alegerea unuinou papa



!asurand *0,3 de metri in lungime si 13,*1 demetri in latime, capela ar corespunde ca

dimensiuni, conorm traditiei biblice, proportiilor

emplului lui $olomon. Este inalta de 0,20 metri,cu plafon boltit, are cate 1 ferestre pe fiecaredintre peretii laterali si o pardoseala construita dinmozaic policrom de marmura Capela 'ixtina este

impartita in doua parti; cea mare, care continealtarul, destinata ceremoniilor religioase, si una maimica, pentru credinciosi 6lanurile ar7itectonice iiapartin lui :accio 6ontelli, iar lucrarile de

constructie au fost executate sub supraveg7erealui iovannino de Dolci 6icturile de pe peretiilaterali au fost executate de cei mai mari artisti aitimpului, intre care 6ietro 6erugini si 'andro:otticelli

marile capodopere ale omenirii

Documents