ABSENTEISMUL ŞCOLAR

ArgumentMutaţiile din societatea şi din familia contemporană (problemele economice,

problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor etc.) pot determina o serie de probleme importante la adolescenţii zilelor noastre.

La acesta se adaugă presiunea grupului, metodele educaţionale slabe, inconstanţa, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc., care constituie adevăraţi factori perturbatori pentru elevi, care din păcate, uneori evită confruntarea cu „problema” prin fuga de la ore.

Fenomenul absenteismului înregistrează creşteri semnificative an de an, atingând în prezent cote alarmante, mai ales la nivel liceal.[1]Stăpânirea şi eradicarea lui nu sunt posibile fără dezvăluirea şi cunoaşterea în profunzime a cauzelor care îl generează şi fără adaptarea şi amplificarea unor măsuri de intervenţie eficace.

Definire, caracterizare, formeÎn literatura de specialitate putem întâlni mai multe definiţii ale fenomenului:

- Problemă socială, conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară;[2]- Problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă);[2]- Formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme);[2]- Reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului de elevi;[2]

Literatura de specialitate face distincţie între următoarele forme ale absenteismului şcolar[1] :- Absenteismul selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline);- Absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandon şcolar);

Studiile consacrate analizei fenomenului absenteismului şcolar menţionează următoarele cauze favorizante ale fenomenului:

Cauze care ţin de personalitatea şi de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; la care se poate adăuga refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii ( ca reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor).[3]

Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familiei: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate.

Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicare defectuoasă elev profesor (ironizarea,

umilirea elevului), evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; se poate manifesta şi ca formă de apărare împotriva disciplinei excesiv de rigide şi severe.

Una dintre cauzele cu foarte mare importanţă este şi variabila vârstă.Astfel, la elevii din clasele mici, fuga de la şcoală poate fi o manifestare a „fobiei

şcolare”, al cărei cauze trebuie căutată în: dependenţa crescută de părinţi; părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stilurile parentale protectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare[2,5]

La elevii mari, fuga de la şcoală este rezultatul unei opţiuni[4] (proces de deliberare, luare a deciziei), al căror cauze pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia sau anxietatea socială ( frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoanele de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută) [6]; teama de pedeapsă, teama de a pierdere a statutului în grup.

Fenomenul fugii de la şcoală poate produce progresiv o serie de prejudicii în primul rând elevului care se angajează în această acţiune, cât şi în anumite circumstanţe agravante, societăţii în general. Schematic, aceste prejudicii pot fi:- Sancţiuni, constrângeri ale şcolii asupra elevului, conform regulamentului şcolar: nota scăzută la purtare, în funcţie de numărul de absenţe; transferul la altă unitate şcolară; exmatricularea- Lacune în procesul achiziţionării informaţiilor, competenţelor, deprinderilor învăţării, care atrage după sine corigenţa sau repetiţia, care este în strânsă corelaţie cu abandonul şcolar[2] - Dezinteresul faţă de activitatea cognitivă este înlocuit de elev în majoritatea cazurilor de alte activităţi, incompatibile cu şcoala, precum: jocuri pe calculator; jocuri de noroc care pot duce până la dependenţă; vizionarea excesivă a programelor TV, a filmelor cu mesaj negativ; frecventarea „în găşti” a unor baruri, cafenele din dorinţa de a-şi afirma independenţa. Factorii de personalitate predispozanţi (stima de sine scăzută, labilitatea afectivă, carenţele în structurarea identităţii de sine, imaturitatea) şi o situaţie de criză (eşec şcolar, nivel redus de comunicare sau interrelaţionare cu părinţii) se poate asocia cu consumul de alcool, tutun, droguri.- Personalitatea părinţilor (instabili afectivi sau care consumă ei înşişi alcool / droguri), familia dezorganizată, şomajul, climatul afectiv negativ din familie, provenienţa elevului din medii sărace, aderarea la diferite bande pot genera un supraeu slab şi forme delictuale de comportament: vagabondaj, furt, agresivitate fizică şi verbală îndreptată asupra colegilor, profesorilor, părinţilor.[3]

Obiectivul cercetăriiPornind de la faptul că, contextul şcolar reprezintă unul dintre factorii care

favorizează absenteismul şcolar, studiu îşi propune să identifice principalele cauze ale producerii fenomenului în şcoala noastră.

Ipotezele cercetăriiIpoteza generalăAdaptarea practicilor educaţionale eficiente la o populaţie şcolară dată, previne

apariţia unor comportamente de risc la adolescenţiIpoteze specificeLipsa de adaptare a practicilor educaţionale eficiente la o populaţie şcolară dată,

favorizează apariţia fenomenelor de absenteismFenomenul de absenteism şcolar favorizează apariţia unor comportamente de risc la

adolescenţi

Metodologia cercetăriiInstrumentele utilizate pentru a întreprinde studiul au fost chestionarele, pentru elevi

şi cadre didactice, de identificare a cauzelor care determină fenomenul absenteismului.Aceste chestionare au cuprins 4 itemi, care au vizat următoarele aspecte ale

fenomenului: Motivele care determină să absenteze de la şcoală Preocupările pe care le au atunci când absentează de la ore Identificarea persoanelor cu care absentează Identificarea unor măsuri care ar avea ca efect reducerea fenomenului

Eşantionul cercetăriiLa acest studiu au participat:

a) 401 elevi din ciclul liceal, dintr-un total de 436 de elevib) 37 de cadre didactice, dintr-un total de 40 de cadre didactice

Subiecţii au provenit din singurul grup şcolar dintr-un mediu urban, judeţul Covasna.

Elevii şi profesorii au completat chestionarele în mod individual, la orele de dirigenţie.

Prezentarea şi interpretarea datelor1. Motive pentru care elevii absentează de la ore

În urma analizei răspunsurilor, au fost identificate următoarele motive care determină absenteismul şcolar:

În viziunea cadrelor didactice itemii 1 şi 5 au fost identificaţi ca factori principali ce-i determină pe elevi să absenteze de la ore (cu un procent egal la fiecare item – de 24,32%) Acesta este urmată de itemul 3, cu un procent de 21,62%

În viziunea elevilor, cele mai importante motive pentru care elevii absentează de la ore sunt: itemul 1, cu un procentaj de 29,42%, itemul 2 cu un procentaj de 27,93%, în timp ce itemul 3, este identificat cu un procent de 24,68%, din totalul elevilor chestionaţi.Item Nr. elevi Clasamant Nr. profesori Clasament1. Orele sunt plictisitoare 118 1 9 12. Mod de predare neatractiv 112 2 5 33. Prea multe ore de curs 99 3 8 24. Colegii de clasă 28 5 4 45. Eticheta "tocilar" 34 4 9 16. Munceşte ptr. a se întreţine 10 6 2 5

Tabel 1. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice, privind motivele pentru care elevii absentează de la ore

În procente, situaţia stă în felul următor:

Nr. elevi

30%

28%25%

7%8% 2%

1. Orele sunt plictisitoare

2. Mod de predare neatractiv

3. Prea multe ore de curs

4. Colegii de clasă

5. Eticheta "tocilar"

6. Munceşte ptr. a se întreţine

Nr. profesori

24%

14%

22%11%

24%

5%

2. Preocupările elevului atunci când absentează de la oreÎn ceea ce priveşte identificarea preocupările elevilor atunci când aceştia absentează,

putem observa o ierarhizare asemănătoare a opiniilor cadrelor didactice şi al elevilor:Astfel, itemul 3 la elevi apare cu un procentaj de32,66 %, în timp ce la cadre

didactice cu 32,43%; itemul 1 la elevi este identificat cu un procent de 27,68 %, iar la

cadre didactice cu 29,72%; itemul 2, ocupă locul 3 în ierarhizarea preocupărilor pe care le au elevii atunci când absentează de la ore, cu un procentaj de 24,43% la elevi şi unul de 23,51% la cadre didactice.Item Nr. elevi Clasament Nr. profesori Clasament1. Merge la club de internet 111 2 11 22. Este cu prietenii 98 3 5 33. Merge în baruri / cafenele 131 1 12 14. Se plimbă prin oraş 28 4 4 45. Stă acasă 17 5 2 66. Altele 16 6 3 5

Tabel 2. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice, privind preocupările pe care le au elevii atunci când absentează de la ore

În procente, situaţia apare în felul următor:

3. Identificare persoanelor cu care elevul absentează de la oreÎn urma analizei răspunsurilor în ceea ce priveşte persoanele cu care elevul absentează, persoanele identificate se pot situa astfel:

În viziunea elevilor, absenţele de la ore se fac împreună cu colegii, cu un procentaj de 40,89%, urmată de itemul „prietenul/prietena”, cu un procentaj de 30,17%, în timp ce itemul „colegii din alte clase” apare cu un procentaj de 24,93%

În viziunea cadrelor didactice, itemii „cu colegii de clasă” şi cu „colegii din alte clase” este identificat cu un procentaj egal de 45,94%, acesta fiind urmată de itemul „prietenul/prietena”, cu un procentaj de 37,83%.Item Nr. elevi Clasament Nr. profesori Clasament1. Cu colegii de clasă 164 1 17 12. Cu colegii din alte clase 100 3 17 13. Singur 51 4 3 34. Cu prietenul / prietena 121 2 14 25. Alte persoane 34 5 3 3

Tabel 3. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice privind persoanele cu care absentează elevii de la ore

În procente, situaţia stă în felul următor:

Nr. elevi

35%

21%11%

26%

7% 1. Cu colegii de clasă

2. Cu colegii din alteclase3. Singur

4. Cu prietenul / prietena

5. Alte persoane4. Identificarea unor măsuri care ar reduce fenomenului de absenteism şcolar

În ceea ce priveşte identificarea unor măsuri care ar determina reducerea absenteismul elevilor de la ore, opiniile sunt următoarele:

În viziunea elevilor, itemul „ore mai atractive” se clasează pe locul 1, cu un procent de 22,44%, urmată fiind de itemii „profesori mai indulgenţi la ore” şi „ore mai scurte” cu un procent egal de 19,70%. Dintre cele mai frecvente măsurile identificate de către elevi, (cu un procentaj total de 8,97%) la itemul „Altele” putem aminti:- simplificarea programelor şcolare;- modificarea atitudinii şi stilului educaţional al cadrelor didactice; - comunicare elev-profesor mai eficient;

În viziunea cadrelor didactice, printre măsurile care ar reduce absenteismul şcolar, se numără: ore mai atractive, mai scurte şi mai puţine pe zi, cu un procentaj egal de 18,91%, urmate fiind de itemii „urmarea unui alt profil” şi „Alte motive” ( cu un procent egal de 16,21%). Dintre măsurile cele mai frecvent identificate de cadre didactice la itemul 7, putem aminti:- înfiinţarea unui cabinet de asistenţă psiho-pedagogică;- creşterea numărului de ore alocat disciplinelor opţionale;- supravegherea mai atentă a elevilor de către părinţi;

Item Nr. elevi ClasamentNr. profesori Clasament

1. Ore mai atractive 90 1 7 12. Profesori mai indulgenţi la ore 79 2 1 43. Ore mai scurte 79 2 7 14. Mai puţine ora pe zi 76 3 7 15. Urmarea unui alt profil 23 5 6 26. Pedepse mult mai severe 18 6 3 37. Altele 36 4 6 2

Tabel 4. Identificare unor măsuri care ar reduce fenomenul absenteismului şcolar din punct de vedere al elevilor şi al cadrelor didactice

În procente, situaţia apare astfel:

ConcluziiÎn urma prelucrării şi interpretării datelor cercetării întreprinse, se constată că

ipoteza generală de cercetare se confirmă şi ca atare, putem afirma că principalele cauze care determină absenteismul în şcoala noastră sunt factori ce ţin de contextul şcolar: practici educative percepute de elevi ca fiind ineficiente, supraîncărcarea şcolară şi presiunea grupului.

De asemenea a reieşit că activitatea cognitivă este înlocuit de elevi în marea majoritate a cazurilor de activităţi incompatibile cu şcoala (frecventarea unor baruri / cafenele, cluburi de internet) şi că absenteismul şcolar al elevilor din şcoala noastră se soldează cu practicarea unor comportamente de mare risc.

Bibliografie

[1] Cosmovici, A, Iacob, L. – 1999, Psihologie şcolară, Ed. Polorom, Iaşi, pag. 230-231[2] Neculau, A. – 1996, Psihologie socială, Ed. Exe, Cluj Napoca, a. 156[3] Nedelcea, C. – 1999, Optimizarea comportamentului între educaţie şi psihoterapie, Ed. Sper, Bucureşti, pag. 87 - 89[4] Sălăvăstru, D. – 2004, Psihologia educaţiei, Ed. Polorom, Iaşi, pag. 258-262[5] Smith, E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B.,Loftus, G.R. – 2005, Introducere în psihologie, Ed. Tehnică, Bucureşti, pag.599[6] Toma, S., Năstăsescu, S. – 1999, Pedagogie – Ora de dirigenţie, Ed. Proarcadia, Bucureşti, pag.20-42