studiu de caz privind decontările dintre unităţi şi subunităţi final

1. Noțiuni generale.Definiții

Explicarea proceselor complexe ce au loc în sistemele economice presupune luarea în considerare a faptului ca aceste sisteme sunt formate din unităţi economice ale căror decizii şi acţiuni dau substanţă şi sens vieţii economice. În sens restrâns prin unitate economică se înţelege o persoană sau un grup de persoane, fizice sau juridice, ce îndeplinesc funcţii bine determinate în viaţa economică.

O definiţie simplă a conceptului de unitate economică este ”componenta a complexului economic naţional care contribuie la producţia socială şi care functionează sub formă de întreprindere, companie, organizaţie cooperatistă, institut de cercetare de profil etc.”

În ceea ce privește subunitățile, acestea pot fi clasificate astfel:- Subunități cu personalitate juridică;- Subunități fără personalitate juridică;

Potrivit reglementărilor contabile naționale (OMFP 3055/2009) „ prin subunități fără personalitate juridică, care aparțin personalelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înțelege sucursale,agenții,reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică, înființate potrivit legii.”

Sucursalele reprezintă un sediu secundar al societății comerciale fără personalitate juridică. Conform legii, acestea se înregistrează în registrul comerțului înainte de începerea activității lor.

Reprezentanțele sunt constituite și funcționează în conformitate cu prevederile Decretului-Lege privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanților societăților comerciale și organizațiilor economice străine.

Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, organizează şi conduc evidenţă contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.

Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României.

Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică ce aparţin acestor persoane juridice şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

Subunitățile (ex. sucursale, sedii permanente) deschise în Romania de societăți rezidente în state apartinând Spțtiului Economic European (state membre UE și AELS) au obligația să conducă contabilitatea în partida dubla, până la nivel de balanță de verificare, fără intocmi situații financiare

Subunitățile fără personalitate juridică sunt reprezentate de filiale

Filialele sunt societăți comerciale cu personalitate juridică, dar sub controlul companiei mamă. Acestea se constituie și îsi desfășoară activitatea conform prevederilor legii privind societățile comerciale. Filialele sunt societăţi comerciale, cu personalitate juridică şi se înfiinţează într-una din formele de societate menţionate de art. 2 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale (societate în nume colectiv, în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni şi societate cu răspundere limitată). Ele vor dobândi regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Desi, uneori, cele doua tipuri de „entiăți” sunt folosite în scopuri similare, trebuie avut în vedere că între ele există diferențe notabile.

Principalele diferențe dintre filiale și sucursale sunt :

a) Filiala este o societate independenta, cu personalitate juridică proprie față de societatea-mamă sub al carei control se află; sucursala nu este o entitate cu personalitate juridica proprie (adică nu actionează în mod autonom și nu are o existență de sine stătătoare), ci face parte din structura organică a societații-mamă și este dependentă din punct de vedere economic de aceasta;

b) Filiala are un patrimoniu propriu, în timp ce sucursala are doar câteva bunuri necesare desfasurării activității ce i-au fost alocate de societatea-mamă;

c) Filiala se înregistrează la Registrul Comerțului cu un capital social minim prevăzut de lege pentru forma de societate sub care e constituită (ex. S.R.L., S.A.); sucursala se înregistrează și ea la Registrul Comerțului, însă nu trebuie sa aibă un capital social minim, ea beneficiind doar de acel patrimoniu (masa de bunuri) care îi este atribuit de societatea-mamă;

d) Obiectul de activitate al filialei poate fi distinct de cel al soccietății-mamă deoarece din punct de vedere juridic, filiala unei societăți este o societate distinctă față de respectiva societate; în schimb, sucursala poate avea în obiectul de activitate și, deci, poate desfasura doar activități pe care le are și societatea-mamă în propriul obiect de activitate;

e) Filiala este supusa legii statului unde își are sediul social deoarece este o societate independentă, de sine stătătoare, spre deosebire de sucursala care este supusă legii naționale a societății-mamă care a înființat-o și este este identificată prin raportare la sediul social al acesteia;

f) Filiala actionează în nume propriu în relațiile cu terții, in timp ce sucursalaacționeazădoar în numele sau pe seama societății-mamă.

2

http://pro-legal.ro/cum-iti-poti-infiinta-propria-societate/

2. Decontări dintre unitate și subuniăți

Operatii din decontări din cadrul unităţii apar când sunt organizate entităţi economice sub forma combinatelor, trusturilor ori când, în cadrul unei unităţi economice, sunt organizate decupaje, subunităţi cu contabilitate proprie. Asemenea operaţii privesc miscările interne de resurse, prestările reciproce de servicii, reflectându-se atât în contabilitatea unităţii(subunităţii) predatoare, cât şi în contabilitatea unităţii (subunităţii) primitoare, fiind de mărimi egale şi derulate, în aceeasi perioada de gestiune, motiv pentru care în balanţa de verificare a unităţii nu generează solduri debitoare sau creditoare.

Volumul mare de activitate precum si particularitatile obiectului de activitate pot determina, uneori, descentralizarea contabilitatii unitatilor economice pe subunitati.

Lucrările contabile ale subunităților fără personalitate juridicăa, se realizează la nivelul acestora, de regula până la balanța de verificare, situațiile financiare anuale și alte lucrări de sinteză întocmindu-se doar la nivelul unității.

În acest scop datele din balanțele de verificare realizate pe subunități se centralizează într-o balanță de verificare la nivelul unității, care stă la baza întocmirii lucrărilor de sinteză.

Subunitaților li se deschid în anumite situații conturi la banci.

Evidența decontărilor întree unitate și subunitățile sale se fără personalitate juridică care conduc contabilitate proprie, se ține cu ajutorul contuli 481 "Decontări între unitate și subunități".

Contul 481 "Decontări între unitate și subunități" este un cont bifuncțional.

În debitul contului 481 "Decontari între unitate și subunițăți" se înregistrează:- valori materiale și bănești transferate subunităților (în contabilitatea unității) sau unității (în contabilitatea subunității) (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512, 531).

În creditul contului 481 "Decontari între unitate și subunițăți" se înregistrează:- valori materiale și bănesti primite de unitate de la subunități (în contabilitatea unității) sau cele primite de subunitate de la unități (in contabilitatea

3

subunităților) (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512, 531).

Decontări între subunități fără personalitate juridică

Cu ajutorul contului contului 482 "Decontări între subunități" se ține evidența decontărilor între subunitățile fără personalitate juridică din cadrul aceleiași unități, care conduc contabilitate proprie. Contul 482 "Decontări între subunități" este un cont bifuncțional. În debitul contului 482 "Decontări între subunități" se înregistrează:- valori materiale și bănești transferate între subunități (301, 302, 303, 341, 361, 371, 381, 512, 531). In creditul contului 482 "Decontari intre subunitati" se înregistrează:- valori materiale și bănești primite (301, 302, 303, 341, 361, 371, 381, 512, 531).Soldul debitor reprezintă sumele de incasat de la alte subunități, iar soldul creditor, sumele datorate pentru operațiuni față de subunități ale aceleiași entități.

Studiu de caz privind decontările între unitate și subunitate la S.C. AVA SA

SC AVA SA este persoană juridică română având statutul de societate pe acțiuni. Obiectul de activitate al SC AVA SA se circumscrie unui lanţ tehnologic integrat de la fermele de reproducţie până la cele de creştere şi îngrăşare a puilor de carne şi de exploatare agăinilor ouătoare, cuprinzând deci, obţinerea oricăror activităţi privind producţia a peste 24.000 tone/an carne de pasăre în viu pentru abatorizare, producţia a peste 76.000.000 ouă consum şi obţinerea puilor de o zi de carne şi ouă.

Scopul societăţii este creşterea păsărilor pentru producerea, industrializarea şicomercializarea cărnii şi ouălor.Obiectul de activitate al SC AVA SA se circumscrie unui lanţ tehnologic integrat de la fermele de reproducţie până la cele de creştere şi îngrăşare a puilor de carne şi de exploatare agăinilor ouătoare, cuprinzând deci, obţinerea oricăror activităţi privind producţia a peste 24.00 0tone/an carne de pasăre în viu pentru abatorizare, producţia a peste 76.000.000 ouă consum şi obţinerea puilor de o zi de carne şi ouă.

Obiectul de activitate este prin urmare creşterea păsărilor Tehnologia de producţie vizează obţinerea a 3 „produse finite” din punctul de vedere al SC AVA SA: ouă pentru incubaţii, ouă pentru consum, sporul în greutate (puiul broiler). Ea începe cu procurareadin import a părinţilor de o zi rasă grea şi uşoară. În conclu activitatea de reproducţie şi exploatare privind creşterea păsărilor, învreme ce prelucrarea şi desfacerea rezultatului exploatării sunt

4

asigurate tot de aceasta din urmă,în calitatea sa de furnizor şi client majoritar.Între SC AVA SA și subunitățile sale au loc următoarele tranzacții:

1. Din depozitul central se transmite către ferma Racova medicamente în valoare de

15.600 lei

- înregistrări în contabilitatea societății SC AVA SA

481 = 302 15.000 lei„Decontări între unități și

subunități”„Materiale consumabile”

- înregistrări în contabilitatea subunității Racov

302 = 481 15.000 lei„Materiale consumabile” „Decontări între

unități și subunități”

2. Din depozitul central se transmite către ferma Racova obiecte de inventar în valoare de

30.000 lei



subunități”„Obiecte de inventar”


303 = 481 30.000 lei„Obiecte de inventar” „Decontări între


3. Din depozitul central se transmite către ferma Racova ambalaje în valoare de 20.000lei


5


subunități”„Ambalaje”


381 = 481 30.000 lei„Ambalaje” „Decontări între


4. Din casieria centrală pleacă numerar pentru plăți curente la Ferma 3 Brad, în valoare

20.000 de lei;



subunități”„Casa în lei”

- înregistrări în contabilitatea subunității Ferma 3

5311 = 481 20.000 lei„Casa în lei” „Decontări între


5. Din contul bancar din centrală se vireayă în contul bancar de la Ferma 1 pentru

plata salariilor, suma de 80.000 lei;



subunități”„Conturi curente la

bănci”


5121 = 481 80.000 lei

6

„Conturi curente la bănci” „Decontări între unități și subunități”

6. SC AVA SA primeşti de la Ferma 2 în cont curent suma de 35.000 lei reprezentând încasări de la diverşi clienţi;


5121 = 481 35.000 lei„Conturi curente la bănci” „Decontări între




subunități”„Conturi curente la

bănci”

7. Ferma 3 transferă către Ferma 2 materii prime în valoare de 100.000 lei

- înregistrări în contabilitatea societății Ferma 3

482 = 301 100.000 lei„Decontări între subunități” „Materii prime”


301 = 482 100.000 lei„Materii prime” „Decontări între

subunități”

8.Ferma 3 transferă către Ferma 2 meteriale consumabile în valoare de 70.000 lei


482 = 302 70.000 lei„Decontări între subunități” „Materii consumabile”


7

301 = 482 70.000 lei„Materiale consumabile” „Decontări între

subunități”

9. Ferma 3 transferă către Ferma 2 meteriale de natura obiectelor de inventar în valoare de 60.000 lei


482 = 303 60.000 lei„Decontări între subunități” „Materiale de natura

obiectelor de inventar”


303 = 482 60.000 lei„Materiale de natura

obiectelor de inventar”„Decontări între

subunități”

10. Ferma 1 primeşte prin casierie suma de 40.000 lei de la Ferma 2.


5311 = 482 40.000 lei„Casa în lei” „Decontări între

subunități”


303 = 482 40.000 lei„Materiale de natura

obiectelor de inventar”„Decontări între

subunități”

Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului

Într-o viziune restrânsă, am putea defini grupul ca fiind un ansamblu de entități legate intre ele prin management și capital.

8

În sens larg, denumirea de grup are înțeles de conglomerat, trust, multinațională, holding. Cea mai reprezentativa forma de grup este cea de tip monopolist (holdingul), constituita din cu personalitate juridică distinctă, care dispun de putere decizională limitată, față de entitatea care deține pachetul majoritar de acțiuni. Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS) dau definiția grupului ca fiind o societate-mamă și toate filialele sale. Deci grupul de entități reprezintă ansamblul constituit din mai multe entități cu personalitate juridică distinctă, unite între ele prin interesele de participație. Dintre aceste entități, una din ele este numita „societate-mamă”, adică entitatea care deține controlul asupra celorlalte entități.

Care sunt cauzele apariției societăților de grup?

Se poate considera ca apariția grupurilor de societăți are drept cauza principală:

· globalizarea, respectiv · expansiunea entităților puternice, care domina piața și care depășesc prin

câmpul lor de acțiune frontierele țării de origine, precum și · dezvoltarea piețelor financiare, care au permis crearea premiselor pentru

libera circulație a capitalurilor. Teoria grupului este ca, atunci când ansamblurile de entități sunt foarte concentrate, puterea este deținută, în fapt de o singura entitate, și anume de societatea-mamă. In general, grupul de entități urmărește:

· fie o strategie industrială, · fie o strategie financiară.

În acest sens, ele încearcă sa se orienteze spre maximizarea profitului, prin diversificare sau prin producție. O prima condiție pentru crearea unui grup este legată de procesele de achiziție a titlurilor de participare. Deținerea de astfel de titluri de participare este consecința efectuării unei game largi de operațiuni:

· majorare de capital social; · participarea la creșterea capitalului social;

Principalul avantaj al constituirii grupurilor de entități îl reprezintă faptul că se poate vedea o imagine de ansamblu asupra patrimoniului, respectiv asupra rezultatului unui grup de entități, privit ca si când ar fi vorba de o singură entitate. În acest fel este mult mai ușoară luarea unor decizii la nivelul managementului și a investitorilor. Din punct de vedere contabil, contabilitatea decontărilor în cadrul grupului cuprinde:

· operațiile ce se înregistrează reciproc și în aceeași perioada de gestiune, atât în

contabilitatea entității debitoare, cât și în contabilitatea entității creditoare; · decontări între asociați/acționari și entitate privind capitalul social; · dividendele cuvenite acționarilor;

9

· alte decontări cu acționarii/asociați, precum si · conturile coparticipanților referitoare la operațiunile efectuate în comun în

cadrul asocierilor in anticipație.

Se considera 2 entități: · entitatea A, societate-mamă, ce deține 60% din acțiunile societății B si · entitatea B, filială a acesteia.

La data de 1 martie anul 2012, societatea-mamă A acorda filialei sale un împrumut, în valoare de 100.000 lei, pe o perioada de 1 an, cu rata dobânzii de 5% pe an, plătibilă odată cu restituirea împrumutului. Întrucât entitatea afiliată este unitate de producție, având același obiect de activitate cu societatea-mamă, la data de 10 aprilie anul 2012, societatea-mamă transmite filialei sale materii prime în valoare de 5.000 lei în vederea sprijinirii activității de producție a acesteia. La 5 septembrie anul 2012, societatea-mamă vinde filialei sale un mijloc fix, în valoare de 3.000 lei. Considerăm că, in contabilitatea societății-mamă, prețul de achiziție de 5.000 lei al mijlocului fix este complet amortizat. La 31 decembrie anul 2012, societatea B hotărăște distribuirea de dividende acționarilor sai, contravaloarea dividendelor cuvenite societății- mamă fiind de 20.000 lei.

Societatea M deține 80 % din acțiunile societății F (filială).În cursul anului 2012 au loc următoarele tranzacții:

a) societatea M a acordat un împrumut pe termen lung în valoare de 60.000 lei societăţii F. M a încasat de la F dobânzi de 6.000 lei.b)societatea F a decis distribuirea de dividende în sumă de 5.000 lei din care M a încasat 4.000 lei (80%);c) în anul 2012, societatea M a vândut societăţii F mărfuri la preţul de 48.000 lei. Mărfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 40.000 lei. Societatea F a vândut unei societăţi din afara grupului 50% din mărfurile cumpărate de la M la preţul de 28.000 lei. La 31.12.2012, în bilanţul societăţii M există o creanţă neîncasată faţă de societatea F în sumă de 40.000 lei:-societatea F a vândut societăţii M la în anul 2012 un utilaj la preţul de vânzare de 80.000 lei. Creanţa faţă de societatea M a fost încasată. Costul utilajui este de 120.000 lei iar amortizarea cumulată de 60.000 lei. Durata de viaţă utilă rămasă este de 20 de ani.-societatea a prestat în cursa înregistrat în exerciţiul N venituri din servicii prestate societăţii M în valoare de 40.000 lei.

Societatea M a achiziţionat la 31.12.N-5 80% din aciunile societăţii F. La 31.12.N, bilanţul celor două societăţi se prezenta astfel:

10

Active M P Capitaluri proprii + Datorii

M P

Active necurente:Imobilizări necorporaleTerenuri şi construcţiiEchipamente tehnologiceCreanţe imobilizateTitluri F

400.000600.000500.000150.00080.000

-120.00040.000--

Capitaluri proprii:Capital socialRezervRezultat

600.000297.240194.040

40.00020.00056.112

Active curente:StocuriCreanţeCheltuieli în avansDisponibiliti

150.000120.00070.00050.000

36.0008.0003.60040.000

Datorii necurente:Credite pe termen lungDatorii faţă de societăţile din cadrul grupuluiDatorii curente:Provizioane pentru riscuri şi cheltuieliFurnizoriDatorii salariale şi socialeAlte impozite şi taxe

548.720

-

100.000200.00060.000

120.000

11.488

60.000

4.00048.0003.200

4.800

Total Activ 2.120.000 247.600 Total Capitaluri proprii+Datorii

2.120.000 247.600

12

Conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi se prezintă astfel:Elemente M PVenituri din vânzarea mărfurilor 300.000 100.000Venituri din vânzarea produser finite 100.000 -Venituri din servicii 150.000 40.000Variaţia stocurilor 90.000 -Cheltuieli cu mărfurile 140.000 52.000Cheltuieli materiile prime 70.000 -Cheltuieli salariale şi sociale 60.000 4.000Cheltuieli cu alte servicii preste de terţi 100.000 8.000Cheltuieli cu amortizarea 58.000 23.200Câştiguri din cesiunea de imobilizări - 20.000Venituri din dividende 4.000 -Venituri din dobânzi 15.000 -Cheltuieli cu dobânzile - 6.000Rezultat înainte de impozit 231.000 66.800Cheltuiala cu impozitul pe profit 36.960 10.688Rezultatul net al exerciţiului 194.040 56.112

Informaţii suplimentare:-soc M a acordat un împrumut pe TL de 60.000 lei societăţii F. M a încasat de la F dobânzi de 6.000 lei.-societatea F a decis distribuirea de dividende în sumă de 5.000 lei din care M a încasat 4.000 lei (80%);-în exerciţiul N, societatea M a vândut societăţii F mărfuri la preţul de 48.000 lei. Mărfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 40.000 lei. Societatea F a vândut unei societăţi din afara grupului 50% din mărfurile cumpărate de la M la preţul de 28.000 lei. La 31.12.N, în bilanţul societăţii M există o creanţă neîncasată faţă de societatea F în sumă de 40.000 lei:-societatea F a vândut societăţii M la 30 iunie N un utilaj la preţul de vânzare de 80.000 lei. Creanţa faţă de societatea M a fost încasată. Costul utilajui este de 120.000 lei iar amortizarea cumulată de 60.000 lei. Durata de viaţă utilă rămasă este de 20 de ani.-societatea F a înregistrat în exerciţiul N venituri din servicii prestate societăţii M în valoare de 40.000 lei.La data achiziţiei titlurilor, capitalurile proprii ale societăţii F se prezentau astfel:

-capital social 40.000 lei;-rezerve 8.000 lei.

13

-cu ocazia achiziţiei s-a ientificat un plus de valoare de teren de 4.000 lei.

Rezolvare:

Etapa I : cumulul conturilor = se elaboreaza registrul jurnal de consolidare1) preluarea soldurilor activelor, datoriilor si K proprii ale societatii M, 100%

% %2.120.000 2.120.000400.000 Imob.necorporale CS 600.000600.000 Terenuri si

constructiiRezerve 297.240

500.000 Echipamente Rezultat 194.040150.000 Creante imobilizate Credite TL 548.72080.000 Titluri F Provizioane 100.000150.000 Stocuri Furnizori 200.000120.000 Creante Datorii salariale si

sociale60.000

70.000 Ch.in avans Alte impozite si tx 120.00050.000 Disponibil

2) preluarea soldurilor activelor, datoriilor si K proprii ale societatii P, 100%% %247.600 247.600- Imob.necorporale CS 40.000120.000 Terenuri si

constructiiRezerve 20.000

40.000 Echipamente Rezultat 56.112- Creante imobilizate Credite TL 11.488

Datorii fata de soc.din grup

60.000

- Titluri F Provizioane 4.00036.000 Stocuri Furnizori 48.0008.000 Creante Datorii salariale si

sociale3.200

3.600 Ch.in avans Alte impozite si tx 4.80040.000 Disponibil

3) preluarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatului societatii M, 100%% %659.000 659.000140.000 607 707 300.00070.000 601 701 100.00060.000 64x 704 150.000

14

100.000 628 711 90.00058.000 6811 758x -- 666 761x 4.00036.960 691 766 15.000194.040 121 M

4) preluarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatului societatii P, 100%% %160.000 160.00052.000 607 707 100.000- 601 701 -4.000 64x 704 40.0008.000 628 711 -23.200 6811 758x 20.0006.000 666 761x -10.688 691 766 -56.112 121 P

Etapa II : verificam daca au avut loc tranzactii reciproce; eliminarea conturilor reciproce (toate datele de la inform suplimentare)1) eliminam imprumutul acordat de M lui F

datorii fata de soc.din cadrul grupului = 26x 60.0002) anularea cheltuielilor pt dobanda incasata de M

venituri din dobanzi = chelt.cu dobanzile 6.0003) anularea serviciilor prestate lui M

venituri din serv.prestate = chelt.cu servicii prestate 40.0004) anularea vanzarii marfurilor = eliminarea creantelor si datoriilor din vanzarea marfurilor catre P

furnizori = clienti 40.0005) eliminarea veniturilor si chelt. din vanzarea de marfuriM a avut inregistrarile: P a avut inregistrarile: Cumulat:

371= 401 40.0004111 = 707

48.000607 = 371 40.000

371 = 401 48.0004111 = 707 28.000607 = 371 24.000

707 = 48.000 + 28.000 = 76.000607 = 40.000 + 24.000 = 64.000

Grupul a cumparat marfuri de 40.000 si a vandut 50% ; trebuia sa avem 4111 = 707 28.000 si 607 = 371 20.000Rezulta: - cheltulielile trebuie diminuate cu 44.000 (64.000 – 20.000)

- veniturile trebuie diminuate cu 44.000; diferenta de 4.000 reprezinta rezultat intern si se elimina separatAjustarea: 707 = 607 44.000

Etapa III : Eliminarea rezultatelor interne1.a) eliminarea profitului aferent marfurilor vandute

· la nivel de bilant: 121 M = 371 4.000 lei· la nivel de CPP: 707 = 121 M 4000 lei

1.b) incidenta asupra impozitelor amanate

15

· la nivel de bilant: impozit pe profit amanat = 121 M 640 lei (4.000 x 16%)

· la nivel de CPP: 121 M = venit din impozit amanat 640 lei 2.a) eliminarea profitului din vanzarea utilajului

· la nivelul bilantului:121 P = 213x 20.000· la nivulul CPP: castiguri din cesiunea imobiliz = 121 P

20.0002.b) efectul asupra impozitului amanat

· la nivelul bilantului:imp.pe profit amanat = rezultat P 3.200· la nivelul CPP: rezultat P = venit din impozit amanat 3.200

3.a) anularea amortiz suplimentare a utilajuluiSoc.M calculeaza amortizarea utilajului pe baza costului de achizitie, care contine si profitul intern (20.000).Pe baza datelor din sit.financiare ale filialei, amortiz utilajului pt exercitiul N ar fi de: 60.000/20 x 1/2 = 1.500 umIn sit.financiare individuale ale soc.M amortiz utilajului este de 80.000/20 x 1/2 = 2.000 um

· la nivelul bilantului:amortiz echipam = rezultat M (121 M) 500· la nivelul CPP: 121 M = chelt.cu amortizarea 500

3.b) efectul asupra imp.amanat· la nivelul bilantului:121 M = impozit pe profit amanat 80· la nivelul CPP: chelt.cu impozit profit amanat = 121 M 80

4.a) eliminarea dividendelor· la nivelul bilantului:121 M = rezerve M 4.000· la nivelul CPP: venituri din dividende = rezultat M 4.000

Costul de achizitie al titlurilor P de 80.000 poate fi descompus astfel:- cota-parte din K proprii P la data achizitiei 80% x 48.000 = 38.400 um- cota-parte din plusul de valoare identificat cu ocazia achizitiei net de

efectele fiscale 80% x(4.000-16% x 4.000) = 2.688 - fondul comercial (diferenta) 80.000 – 38.400 – 2.688 = 38.912

Calculul intereselor minoritare la data achizitiei:Interese minoritare = 20% x 48.000 + 20% x(4.000-16%x4.000) = 9.600 + 672 = 10.272

Partajul K proprii ale societ P la data achizitiei:% %90.912 90.91240.000 CS Titluri F 80.0008.000 Rezerve P Interese

minoritare10.272

4.000 Terenuri Im.profit amanat

640

16

38.912 Fd comercial

Calculul rezervelor consolidate:Rezerve M = 297.240 + 4.000 = 301.240 umRezerve P = 20.000 um, din care 12.000 um constituite ulterior achizitieiRezerve consolidate = 301.240 + 80% x 12.000 = 310.840 um

Calculul rezultatului consolidat:Rezultat M dupa eliminarea rezultatelor interne = 194.040 + 500 – 80 – 4.000 + 640 – 4.000 = 187.100 umRezultat P dupa eliminarea rezultatelor interne = 56.112 – 20.000 + 3.200 = 39.312 umRezultat consolidat = 187.100 + 39.312 x 80% = 218.549,60 um

Interes minoritar la 31.12.N = 10.272 + 20% x 12.000 + 20% x 39.312 = 10.272 + 2.400 + 7.862,40 = 20.534,40 um

Virarea rezervei si rezultatului M la rezerva si rezultatul consolidat:% %488.340 488.340301.240 Rezerva

MRezerva consolidata

301.240

187.100 Rezultat M

Rezultat consolidat

187.100

Partajul rezervei P constituite ulterior achizitiei, intre societatea mama M si minoritari:

Rezerva P % 12.000Rezerva consolidata

9.600

Interese minoritare

2.400

Partajul rezultatului P intre soc-mama si minoritari:Rezultat P %

39.312,00Rezultat consolidat

31.449,60

Interese minoritare

7.862,40

La nivelul CPP:

17

- partajul rezultatului societatii P intre rezultatul consolidat si partea ce le revine minoritarilor:

%Rezultat P39.312,00

Rezultat consolidat 31.449,60Partea ce revine minoritarilor din rezultat

7.862,40

- virarea rezultatului soc. M la rezultatul consolidat:rezultat consolidat = rezultat M 187.100

Bilantul consolidat:ACTIV SUMA K PROPRII +

DATORIISUMA

Active necurente:Imob.corporaleFd comercialTerenuri si constructiiEchipamente tehnologiceCreante imobilizateImpozit profit amanat

Active curente:StocuriCreanteChelt.inregistrate in avansDisponibilitati

400.00038.912724.000520.50090.0003.120

182.00088.00073.60090.000

K proprii:CSRezerveRezultatInterese minoritare

Datorii necurente:Credite bancare TL

Datorii curente:Proviz.pt riscuri si cheltuieliFurnizoriDatorii salariale si socialeAlte impozite si tx

600.000310.840218.549,620.534,4

560.208

104.000208.00063.200124.800

2.210.132 2.210.132

CPP consolidat:Elemente Valori Ven.din vanzarea mf 352.000Ven.din vanzarea produselor finite 100.000Ven.din servicii 150.000Variatia stocurilor 90.000Ch.cu mf 148.000Ch.cu materiile prime 70.000Ch.salariale si sociale 64.000Ch.cu servicii executate de terti 68.000Ch.cu amortizarea 80.700

18

Rezultat din exploatare 261.300Venituri din dividende -Venituri din dobanzi 9.000Ch.cu dobanzile -Rezultat inainte de impozitare 270.300Ch.cu impozitul pe profit 43.888Rezultatul net al exercitiului 226.412Din care:Rezultat consolidat 218.549,6Partea ce revine minoritarilor din rezultat 7.862,4

Daca partea ce revine minoritarilor din pierderea obtinuta de filiala depaseste val ctb a intereselor minoritare, excedentul este suportat de soc-mama, cu exceptia cazului in care minoritarii au obligatia de a acoperi aceste pierderi. Daca filiala raporteaza ulterior profit, acesta este alocat initial interesului majoritar, pana cand partea din pierdere care a fost suportata in locul minoritarilor este recuperata.

19

studiu de caz privind decontările dintre unităţi şi subunităţi final

Documents