marea chinei de sud

9
MAREA CHINEI DE SUD Caracteristici fizico-geografice Marea Chinei de Sud este o mare semiînchisă aflată în bazinul Oceanului Pacific. Marea Chinei de Sud este situată între ţărmul sud-estic al Asiei şi insulele Taiwan, Luzon, Mindoro, Palavan şi Calimantan. Ea comunică cu Marea Chinei de Est prin strâmtoarea Taiwan şi cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Luzon. Suprafaţa mării este de 3447 km², iar adâncimea de 5245 m. În Marea Chinei de Sud se varsă importante fluvii asiatice, ca Mekong sau Xi Jiang. Ţărmurile sunt puţin crestate, pe teritoriul ei sunt presărate numeroase insule, una dintre cele mai mari fiind Pelawan, şi recife coraligiene, iar în continent vin două golfuri mari: Siam şi Bakbo. Temperatura apei la suprafaţă variază de la +20 până la +27ºC în februarie şi de la +28 până la +29ºC în august, iar salinitatea de la 31 la 34‰. Marea este un bazin de pescuit cu o bogată faună tropicală. Aici au loc frecvent erupţii vulcanice submarine şi taifunuri. Curenţii În Marea Chinei de Sud, curenţii iau direcţia de deplasare a musonilor. Pentru zona de est,direcţia este mai complexă astfel: pentru ianuarie: - în nord: spre nord; - în vest: spre vest şi nord–vest; - în sud: vârtej cu sensul opus acelor de ceasornic. pentru iunie: - în est: spre nord şi nord–est. Starea mării şi hula Valurile mării sunt generate local de vânturi şi pot varia foarte mult în lunile de tranziţie dintre musonii de nord–est şi sud–vest. În această perioadă de tranziţie, valorile pot atinge 2–3m, sunt întâlnite cu o 1

Upload: andrei-trifu

Post on 10-Dec-2015

15 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

REFERAT METEOROLOGIE

TRANSCRIPT

Page 1: Marea Chinei de Sud

MAREA CHINEI DE SUD

Caracteristici fizico-geografice

Marea Chinei de Sud este o mare semiînchisă aflată în bazinul Oceanului Pacific.

Marea Chinei de Sud este situată între ţărmul sud-estic al Asiei şi insulele Taiwan, Luzon, Mindoro, Palavan

şi Calimantan.

Ea comunică cu Marea Chinei de Est prin strâmtoarea Taiwan şi cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea

Luzon. Suprafaţa mării este de 3447 km², iar adâncimea de 5245 m.

În Marea Chinei de Sud se varsă importante fluvii asiatice, ca Mekong sau Xi Jiang. Ţărmurile sunt

puţin crestate, pe teritoriul ei sunt presărate numeroase insule, una dintre cele mai mari fiind Pelawan, şi

recife coraligiene, iar în continent vin două golfuri mari: Siam şi Bakbo.

Temperatura apei la suprafaţă variază de la +20 până la +27ºC în februarie şi de la +28 până la

+29ºC în august, iar salinitatea de la 31 la 34‰. Marea este un bazin de pescuit cu o bogată faună tropicală.

Aici au loc frecvent erupţii vulcanice submarine şi taifunuri.

Curenţii

În Marea Chinei de Sud, curenţii iau direcţia de deplasare a musonilor. Pentru zona de est,direcţia

este mai complexă astfel:

pentru ianuarie:⦁ - în nord: spre nord;

- în vest: spre vest şi nord–vest;

- în sud: vârtej cu sensul opus acelor de ceasornic.

pentru iunie: ⦁ - în est: spre nord şi nord–est.

Starea mării şi hula

Valurile mării sunt generate local de vânturi şi pot varia foarte mult în lunile de tranziţie dintre

musonii de nord–est şi sud–vest. În această perioadă de tranziţie, valorile pot atinge 2–3m, sunt întâlnite cu

o frecvenţă de 10% în nord şi 2% în sud. În perioada de maxim a musonului de nord–est frecvenţa de

producere a valurilor de 2 m este de 50% în nord şi nord–vest şi 15% în sud şi est. Pentru musonul de sud–

vest valorile frecvenţei sunt de 22% în nord, 10% în sud,30% în zonele centrale.

Mareea şi curenţii de maree

Mareea este diurnă, în zonele Luzon, Port Masinloc, Salawak şi Brunei se produce mai mult de o

maree pe zi. Curenţii de maree sunt existenţi în porţiunea recifurilor costale; aceştia nu au o direcţie precisă.

Dimensiunile medii ale mareei sunt de 1–1,5 m; în apropiere de Salawak poate atinge chiar 4 m.

1

Page 2: Marea Chinei de Sud

Vânturile

Pentru luna iunie vânturile sunt frecvente între sud şi sud–vest în nord; şi dinspre sud în zona de

sud–vest. Perioada de tranziţie dintre musoni este dominată de vânturi slabe.

Presiunea

Valoarea presiunii medii pe tot anul, pentru zona de sud este de 1010 mb, iar în nord, valorile ating

maximul iarna– 1016 mb şi minimum vara– 1005 mb. Variaţia de zi la zi este de 1–2 mb, pentru zonele

centrale şi sudice, şi semnificativ mai mari în nord.

Variaţia diurnă atinge valoarea aproximativă 3 mb; maximă la orele 10.00;20.00 şi minimă la orele

04.00;16.00.

Din cei aproximativ 30 de cicloni tropicali formaţi în vestul Oceanului Pacific de Nord, în jur de 9 se

produc în Marea Chinei de Sud, majoritatea în estul insulelor Filipine. Perioada dintre lunile iunie şi

octombrie reprezintă sezonul maxim al furtunilor tropicale , cu direcţie spre sud şi vest. Urma unui ciclon

poate fi înşelătoare, în special a celor formate în zona sudică, unde există o şansă mică de producere.

Depresiunile tropicale se pot intensifica rapid, devenind taifunuri, cu vânturi de 65–150 noduri şi

presiuni de 900–950 mb.

STRÂMTOAREA SINGAPORE

Strâmtoarea Singapore uneşte: Marea Chinei de Sud cu Strâmtoarea Malacca şi desparte: Insula

Singapore de Arhipelagul Riau (Indonezia)

Caracteristici:

- lungime: 48 km;

- lăţime: 16,1 km;

Curenţii

Curentul musonului de sud–vest: în mai deriva est spre est–nord–est se stabileşte din Sri Lanka în

sudul mării Andaman.

În timpul lunilor musonului de sud–vest situaţia în nordul strâmtorii devine foarte complexă

datorită interacţiunilor dintre deriva spre est şi scurgerea spre nord–vest din strâmtoare.

Viteza medie a curenţilor în această perioadă este de 1–1/4 noduri, dar există zone de apă dură

unde viteza creşte până la 5 noduri. Acestea sunt însoţite uneori de inversări rapide ale direcţiei. În

octombrie, deriva spre vest se mută spre vest–nord–vestul nordului Sumaterei. Deja în noiembrie deriva de

sud–est predominantă în nordul strîmtorii s–a inversat spre nord–vest, făcând loc musonului de nord–est.

Curentul ecuatorial de sud: direcţia curentului este nord spre vest în timpul anului, pentru sudul

Jawa; în apropiere de meridianul de 100° E se îndreaptă spre vest, mai târziu oscilând uşor spre sud. La vest

de 100° E acoperă aproximativ 15° de latitudine, limita de nord fiind aproape de 7° . Constantele sunt

2

Page 3: Marea Chinei de Sud

moderate spre înalte în nord, ele descresc spre sud. Curentul ecuatorial de sud este suplimentat de mişcarea

spre vest a apei în nordul şi

sudul Jawa (din iunie până în septembrie).

Mareea şi curenţii de maree

În strâmtoarea Singapore, mareea este diurnă, de la Tanjung Azarn, pe coasta de nord şi Pulau

Kapalajerih–pe coasta de sud.

Mişcarea fluxului traversează strâmtoarea din nord–vest spre sud–est în Selat Phillip unde întâlneşte

mişcarea diurnă din Marea Chinei de Sud, care a trecut la vest prin Singapore.

Direcţia curentului de maree este influenţat de curentul de nord–vest din strâmtoare. În nordul strâmtorii

direcţia curenţilor de maree este:

01.00 flux local SE–viteză maximă

01.00 reflux local NV–viteză maximă

În sudul strâmtorii, curentul este din sud–est şi nord–est spre/dinspre Selat Durian.

Clima

Clima este fierbinte şi umedă, cu puternice rafale de ploaie. În strâmtoarea Singapore sunt întâlnite

taifunuri. Ceaţa este rară, totuşi vizibilitatea poate scădea datorită ploilor în averse puternice.

Presiunea

În timpul musonului de nord–est, presiunea este mare deasupra continentului asiatic şi joasă

deasupra Australiei; situaţia se inversează odată cu venirea musonului de sud–vest. Totuşi,în strâmtoare

variaţia de la zi la zi şi de la lună la lună este mică, excepţie fiind rarele ocazii când un ciclon tropical

afectează zona de sud. Variaţia presiunii anuale este de 3–4 mb în nord, 2–3 mb în sud.

STRÂMTOAREA MALACCA

Strâmtoarea Mallaca reprezintă zona dintre W coastei Thailandei şi Malaieziei partea de NE şi coasta

Sumatera în partea de SW.

Strâmtoarea Singapore reprezintă zona dintre S coastei Malaieziei şi Insula Singapore în partea de N şi

coasta Sumaterei în partea de S.

Aceste doua strâmtori sunt principalele canale ce leagă Oceanul Indian de Marea Chinei de Sud.

Curenţii

Aceasta zona se afla sub influenta celor doua anotimpuri şi musonilor care predomina în Peninsula

Indiana şi SE Asiei.

Curentul musonului de NE

Deplasarea spre W a musonului de NE se face simţită în octombrie şi noiembrie, se extinde repede în

decembrie şi are intensitate maxima în ianuarie şi februarie. Principalul curent se găseşte intre 5º şi 7ºN şi se

întinde din N strâmtorii pana în Sri Lanka. Vitezele predominante sunt intre 1-1,5 nd cu intensitatea maximă

în luna februarie.

3

Page 4: Marea Chinei de Sud

Curentul musonului de SW

În luna mai bate din E-ENE din Sri Lanka spre partea de S a Mării Andaman. Limita nordică a contra-

curentului ecuatorial care s-a menţinut în sudul Ecuatorului pe timpul iernii nordice se uneşte cu curentul

musonului de SW. Acesta produce o linie clară a apelor ce se deplasează spre E care la apropierea de coasta

de W a Sumaterei se întorc spre SE şi S şi se încovoie în curentul ecuatorial de S aproape de 8ºS.

În timpul lunilor musonului de SW situaţia în nord devine foarte complexă cu interacţiuni intre

curentul musonic staţionar de E şi revărsările din NW din Strâmtoarea Malacca.

Vitezele curenţilor predominanţi în această zonă variază intre 1 şi 1,25 nd, dar pe alocuri se întâlnesc şi

viteze de până la 4 nd care pot fi însoţite de schimbări de direcţie.

Curentul Ecuatorial de S

Este liniştit în N în timpul anului în zona sudică a Insulei Jawa dar aproape de meridianul de 100ºE se

îndreaptă spre W, mai târziu întorcându-se uşor spre W. La W de longitudinea de 100ºE se întinde pe circa

15º latitudine, limita nordică fiind aproape de 7ºS. Intensitatea este constantă în N şi scade în sud. Este

suplimentat de ape de W deplasându-se spre W şi sudul Insulei Jawa în timpul iernii sudice. În alte luni

curenţii din largul coastei Insulei Jawa se îndreaptă spre ESE cu constante ridicate în lunile decembrie,

ianuarie şi februarie.

Curentii predominanti si distributia acestora – IUNIE-AUGUST

4

Page 5: Marea Chinei de Sud

Contra-curentul ecuatorial

Curentul de E este cel mai constant în partea de W a zonei şi în sudul Ecuatorului în timpul musonului

de NE. Cum s-a menţionat deja în partea de nord se uneşte cu dezvoltarea din E a musonului de SW.

Rămânând fix intr-o curgere estică până în septembrie şi octombrie când devine mai uşor de recunoscut între

Ecuator şi latitudinea de 2ºN. Extrema sudică a contra-curentului este slab definită pentru majoritatea anului

în zona apropiată.

Mareea

Cu excepţia Strâmtorii Singapore la E de Pulau Iyu Kecil, unde inegalitatea diurnală creşte rapid către E,

mareea în zona este predominant semidiurnală.

În NW, aproape de Strâmtoarea Malacca ora mareei este cu aproape o jumătate de oră mai târziu în

Taujung Jambuair şi Pualu Langkawi, apoi la Pulau We şi Phuket înălţimea fiind de 1,4 pe coasta Sumatetrei şi

2,4 pe coasta Thailandei.

În Strâmtoarea Malacca ora mareei este proporţional mai târziu fiind cu 10,5 ore mai târziu la Iyu Kecil

decât în Tanjung. Înălţimea creste pana la 3,7 metri în One Phantana Bank, apoi scade la 1,4 în Gosong Rob

Ray, apoi creşte din nou la 2,6 m în Pulau Pisang şi în final scade din nou în Strâmtoarea Singapore la 1,6

metri. Înălţimile şi orele mareelor se pot găsi în harta mareelor 5084.

Caracteristicile apei mării

Salinitate - Valorile salinităţii variază în jurul valorii de 34,5 la mie .Valori minime se întâlnesc în E

Strâmtorii Malacca(30 la mie), pe când în vecinătatea Insulelor Cocos creşte la 34,5 la mie. Variaţia în timpul

anului este foarte mică.

Densitate - Densitatea este mică, tipică pentru o regiune ecuatoriala. În august valoarea minimă este de

1,020/cm3 se întâlneşte în Strâmtoarea Malacca şi creşte spre S cu latitudinea La 1,023/cm3. În februarie

aceste valori sunt puţin mai mici.

Temperatura apei la suprafaţă - În medie temperatura apei variază intre 27° şi 29°C în timpul anului.

Variaţiile sunt foarte mici de la o regiune la alta şi de asemenea o variaţie foarte mică cu anotimpul sau în

perioade mici de timp.

Hula

Hula în Strâmtoarea Malacca este neglijabilă şi cu rare ocazii se pot dezvolta valuri medii, neexistând o

direcţie predominantă.

În largul coastelor de W a Sumaterei valuri dinspre SE şi SW sunt regulate. Înălţimea hulei este normală

până la 2 metri, dar în timpul musonului de SW se pot atinge înălţimi cuprinse intre 2 şi 4 metri.

5

Page 6: Marea Chinei de Sud

Vântul şi furtunile

Zona este afectată de un muson calm sau moderat şi de vânturi de tranziţie în mare parte a anului. În

apropierea Ecuatorului predomină calmurile sau vânturile uşoare.

Musonul de NE bate din noiembrie până în martie atingând forţa maximă şi constantă în ianuarie. Forţa

normală a vântului în aceasta zonă este de 5-10 nd, dar poate atinge 20 la 25 nd în partea de nord a zonei.

Zona maritimă din NE Strâmtorii Singapore este expusă musonului de NE, cu toate că în strâmtoare

tendinţa este de calm şi vânturi uşoare. Zona dintre Sumatera şi Tailanda este bine adăpostită de ţărmul înalt

din E. Musonul de SW la trecerea de Ecuator este deviat către NW şi W pentru a deveni musonul de NW din

Marea Java. Bate din decembrie până în martie, dar este slab şi variabil.Musonul de SW predomină din mai

până în septembrie, atingând dezvoltarea maximă în iulie şi august. În Strâmtoarea Mallaca forţa medie este

de 10 nd, dar în NW este mai puternic şi constant.

Furtunile

În Sumatera Furtunile sunt o caracteristică a Strâmtorii Malacca. Între aprilie şi noiembrie furtunile

cunoscute ca “Sumatras” se dezvolta noaptea în Strâmtoarea Malacca şi se deplasează afectând W Peninsulei

Malaezia şi Insula Singapore.

Vânturile, în principal intre NW şi SW devin puternice şi vijelioase de obicei cu forţe de 5-6 dar pot

ajunge şi la 8 pentru perioade scurte cu viteze de 40-50 nd.

Furtunile de SW se întâlnesc aproape de intrarea nordică a strâmtorii în timpul musonului de SW. Pot

apărea ziua sau noaptea şi sunt mai lungi decât “Sumateras”.

Furtunile de NW afectează zona în noiembrie, chiar înainte de apariţia musonului de NE în Oceanul

Indian. Totuşi furtunile sunt puţine în timpul musonului de NE.

Furtunile tropicale sunt extreme de rare în acesta zona. La aceste latitudini joase furtunile sunt în

primele faze de dezvoltare si nu au forţa care o dezvolta la latitudini mari.

Precipitaţiile

Sunt abundente şi pot apărea în orice perioada a anului, lunile de tranziţie fiind foarte ploioase.

Regularitatea diurnală este foarte riguros marcată. Maxima ploioasa cade pe uscat imediat după amiaza

iar pe mare noaptea.

Este o zona din cele mai puternic afectate de descărcări electrice din lume. Acestea sunt o caracteristică

a zonei, iar în timpul lunilor de tranziţie ele apar odată la 2-3 zile.

6