II

N. IORGA40,

CE ESTE

SUD-ESTUL EUROPEAN

CONFERINTA TINUTAPENTRU INSTITUTUL SUD-EST EUROPEAN

A C A E 14-1 f

\telta".:4101

POPCILAP

BLICURESTI1940

.,

(

Er47.JET7cc a

N. IORGA

CE ESTE

SUD-ESTUL EUROPEAN

CONFERINTA TINUTAPENTRU INSTITUTUL SUD-EST EUROPEAN

{61,C.7, C A

BLICURESTI1940

= . .11." 11141.BiBLIOTZCA t

.

. . iKaA

InveCia /Yir ......

WILIO-rsz6N,

Vet r

. , .

:CATARA

-".4N4N

4.

Ce este Sud-Estul europeanConferinta tinuta pentru Institutul Sud-Est european

Doamnelor i Domnilor, trebuie sa ma scusez intAiupentru anuntarea acestei conferinte. Nu era in intentias'o fac, insa Institutul pentru cercetarea Sud-Estului Euro.-pei a cerut-o, i, cum .datoria unui director este aceia dea se supune Institutului pe care 11 conduce, a trebuits'o fac.

Si mai este si un alt motiv. Inteadevar la noi de obucata de vreme se tin foarte multe conferinte, si credca eu insumi am cazut intre cei d'intaiu In pacatul acesta,dar aceasta cere o explicatie. Nu este vorba numai de alámuri anumite chestiuni care se inteleg gresit cand sepun, fiindca e o caracteristica a momentului de rata canu se mai lämuresc chestiunile in felul cum sant puse,ci se lucreaza asupra unor chestiuni care nici n'au lostpuse in discutie i se resolva cu un curaj care de multetori este admirabil, dar este vorba si de altceva. Chiardaca aceste conferinte n'ar avea niciun fel de rost,atunci cand servesc anumite interese, de sigur ea au rost,dar nu este casul cu conferinta mea, ele au un avan-tagiu, care corespunde cu acela pe care 1-au avut alteconferinte pe care le-am tinut, acum un sfert de veaci,la Iasi, Adera, pe o vreme cand foarte multa lume sesperie, este datoria noastra sa aratarn ca nu ne sperientde nimic, i, asa fiind, noi urmarim.viata noastra obisnuitä,cu aceleasi preocupatii, aceleasi manifestatii, gata de aprimi ceia ce se va intam4a, dar fall a ne rasa impre--sionati de o anumita atmosfera care, oricare ar fi, nu

10121173-,

Atletrelb

o N.*Innuatl+

4 N. lorga

Intrece nici vechile noastre suferinte, nici reservele noastrede energie, pe care le tineni tocmai pentru un astfel detimp. Aceasta este scusa in ce priveste conferinta.

Acum ramane sA explic sensul insusi al subiectuluianuntat. Eu vreau sà vorbesc despre ce este, si nu numaisupt un singur raport, ci supt toate raporturile, Sud-Estuleuropean. Am oarecare drept a vä vorbi de dansul, i iatAde unde pleaca acest drept. Pe vremuri, s'a intemeiat,un Institut, aCela in numele caruia:vorbesc, un Institutal Sud--Estului eUropean. Vremurile nu erau cele maifayorabile, dar.imi permit a crede CA oamenii erau multMai cuminti decal acum: Si iatá unde se vede stiperfOriLtatea timpului .cand intemeiat Institutul Sud-Est european inainte de Marele Razboiu. In timpurile noastre,Ce se Made -un tratat de pace, oamenii se atacA siProVoaca dea doua zi.; sant exemple recente: until de-clara ca a primit ce n'a vrut sa primeasca, .iar altutdeclara ca aceia be a cApatat este .nirnic' pe langa ce arede gaud sA capete. Dar Iticruri de atestea nu se pome-niau atunci: atunci se intampla cá Statele se bateau intredansele i, de a doua zi, eibitau mijlocul pentru a puteacol abora.

Cand s'a interneiat Institutul Sud-Est european, fiind eufoarte tandr, si nu aveani nicio situatie oficiala; oamenii-Lard situatie oficiala sant mult mai indrazneti 'dearaltit.iar oamenii can au o situatie ofiiàlä, dar n'oaceia Ii intrec Pe toti , am trimes' telegrame catre toti:sefii de Slat din Sud-Estul Europci, i nu m'am mirat cämi-au raspuns, precnm ma mir acum. Mi-au raspunsTtiarte frumos,' i telegramele acestea au fost tiparitein Buletinul" nostru, care a _lost inlocuit prin Revista"care' acum este veche i destUl de cunoscuta. Pe atunciterrninul acesta nu era curent, i prin urmare am oare-care merit ca el s'a raspandit destul de mult.

Voiu spune, chiar de acum, de ce am ales acest lermin.Era ca o opositie fata de Estul Euro*i.. In Estul (sure-pean este massa aceia mare a poporului rusesc, aleatuitdin elenientele fOarte variate care s'au topit -In el. Rusii

s'adup.á

se

:manta,

-

--

te este Stici-gshil euiopeln

Mari; cari n'att ninlie a face cu Sud-Estul european decal.(lack O doresci i lumea ruseasca mica, de Ruteni, cariacestia au a face ett Sud-Estul european, de si se gasescputintel mai sus. Lumea aceasta ruseasca este inaintede loge ettrasiatick, definitie data de Mu ltä vreme decugetatori rusii chiar i inainte de SoViele.

Dar intre Rusi i Intre Poloni am stabilit, candva, olegatura, care nu vine din prietenia hare cele dock fbr-math de Stat, ci din causa spatiului in care evolueaskcele doua popoare. In regiunea aceasta de stepà santclout% forme slave, din care una este purl: forma polonrt,

cealaltk nu este pull, i aceasta inseainnk Rusii dela Rksárit. Acestia reptesintà o traditie in legaturk cuBizantul, pe cand la Poloni este una in legatura cu Occi-dentul. De o parte este ortodoxia, de .partea cealaltal.este catolicismul; de o parte influentele unui Rasarit caremerge plank. la Marea Extremului Orient, de alta este oviata culturalk care merge paint In Franta si se inspirk deatatea ori din Italia, ca si din aceasta Franta, dar Rusiin'au imprumutat ceva de la Apus decal In vremea Ecate-rinei a II-a, clack se inlatura oarecare infiltratii de slitin arhitectura prin secolul al XVI-lea, ca in Palatul deGranit" din Moscova. Este deci un duel intre doua feluride a intelege resolvarea politick a spatiului care mergedincolo de Urali si se intinde in Asia.

Dincoace, in regiunea assa-nurnita, balcanica, i .yetivedea Inca odata de ce nu pot accepta acest termensant alte conflicte, se urmaresc alte tinte i alt viitor sedeschide, until in alt I legatura cu all Orient. Si, de cateori auzim vorbindu-se de Orientul european de aici,despre noi s'a zis ck santem la portile Orientului"nu este asa de jignitor cum s'a crezut pe vremuri.

Este adevarat c terminul acesta de Sud-Est euro-pean" s'a ráspanctit, dar nu este mai putin adevarat Ca

i se opune alt termen: acela de balcanic". Ideia popoa-relor balcanice" ea o unitale este cu .totul gresita. Siaceasta din mai multe motive. Un molly ,este cel geogra-

un altul motivul istoric si un al treilea motivul deIini voiu permite sit twat motivele acestea,

si

A ,

lie,civilisalie.

tit

1. loria

In ce priveste initial molly, eu cred c Iugoslavia nu.este o tara balcanica i cà Grecia nu este si nu poate Iio .tara balcanica.

Pentru cA Grecii sant inainte de toate un Ipopor de tarmal Marii. Au renuntat printeo conventie care i acum esteinexplicabila pentru mine, dar nu este criticabila, in mo-mentul de fata, din causa legaturilor noastre internatio-nale, la presenta lor in Asia Mica, Tara intentia i putinta

de a se mai intoarce acOlci, au renuntat lä anurnite In Stilelegate de Imperiul Otornan, dar in toate timpurile ei aufost popor de coasta Ca li s'a adaus tin hinterland inTesalia, in Epir, in anumite regiuni macedonene, da, daraceasta formeaza un balast, nu in sensul ram al cuvantului,ei in sensul greutatii care este necesara ca sä aibä corabiauri anumit echilibru. Evident ea' Grecul se uità in toatepartile unde vede Marea, care Mare 11 duce oriunde, cadnatia i astazi, ca si in antichitate, e o nape de colonii.Cele mai frumoase doua gazete grecesti se tiparesc: unaIn State le-Unite, admirabil ilustrata, cealaltà, care mi-avenit acum in urma, probabil trimeasa de fostul preotal comunitatii grecesti de aici, in Australia. Si negustoriicei mai instariti de la Adis-Abeba, inainte de a .veni Ita-lienii, erau Grecii. Ce are a face Bulgarul, margenit latara lui, cu Grecul care iradiaza. in toate partile ?

lar intre Sarbi, intre Croati i intre Sloveni este o lega-tura asa de stransa. Totdeauna rasa s'a uitat in parteaoccidentala Noi vedem pe Sarbii de la Belgrad, dar uitampe Sarbii din Dalmatia. In afara de aceasta, dard noi amprima -influenta occidentala prin corabiile italiene, maitarziu, si nu direct, prin Poloni, mai putin prin Ardeal,asa Meat a trebuit sa vinä secolul al XVIII-lea pentru caApusul sa patrunda la noi ca element indemnator catreo civilisatie mai 'Malta in forma francesä, Sarbii au avutaceasta influenta, din fundul chiar al evului mediu, prinRagusa-Dubrovnic; i o adevarata istorie iugoslava ar tre-bui sa cuprinda o buna parte din viata nationala a nea-mului intro zidurile frumoase ale Ragusei. Poetii italieni,straini de noi atata vreme, and trebuiau sa ni fie atatUe aproape, au intrat in sufletul poporului sarbesc pe

i

.

Ce este Sud-Estul european

aceastä cale. Deosebire de alfabet, de confesiune, ce aua face pe langá schimburile de culturd ?

Ba, mai mutt decal: atata: nici Albania nu este o lardbalcanica, fiindca e legata de Muntii Pindului i indrep-lath dare Vest.

De fapt, deci, in asa-numitul Balcan" sant doua. lumitotal deosebite, fiindca, latocmai ca in Spania i Portu-galia, o tara nu este a locului uncle sta, ci a tintei la carese uita. Precum Suedia se uitá 'cdtre Marea Baffled i, astfel,e deosebita de Norvegia, care se uita. catre Ocean si catreAnglia, precum Spania, care se uitä la Marea Mediterana,e deosebita de Portugalia, care se uitä la Oceanul Atlanticsi Se and supt o irifluenta care vine din Anglia, tot asaeine sta la dreapta catenei care pleaca, spre Sud, dinAlpi se uita. catre Marea NeagrA i Arhipelag, iar cinesta de partea cealaltä se uitä la Marea Adriatica §i aremull mai multe legaturi cu Italia, pe and legaturile cuMarea Neagra i cu Arhipelagul ii sant total indiferente.

Prin urmare, nu e balcanica" in totalitate decal Bul-garia, de si ea insási n'a tinut sa fie balcanica, idealul eifiind sä ajungd. la Arhipelag, la Marea NeagrA, darla Marea Adriatica. De fapt, nimeni n'a tinut sd rärnandbalcanic in aceastä märgenire balcanica, fiindca ea esteun loc inchis, care nu duce la drurnurile cele mari alelumii.

In ce ne priveste pe noi, noi avem o tripld legaturacu Balcanii. Una geograficd, prin ceia ce se gdseste camunte supt apele Dundrii, la Portile-deTier. A doua lega-turd sta in faptul ca elementul nostru national este asezatpana in Arhipelag si, cu unele prelungiri de odinioard,si in Asia Mica, precum se intinde la Nord pand in dosulCracoviei, unde Goralii de odinioar6 nu erau deck vechipastori cari si-au p4strat i pan'd acum arta populardde acelasi caracter ca la noi. A treia legaurd este ScitiaMinora, care a devenit Dobrogea.

Aceasta este legatura noastrá cu Balcanii. Dar noi,fiind carpatici, nu putem fi balcanici. Nimeni dintre ceicari ne numesc Balcanici", nu se gandesc sá ni ieaCarpatii. Ce-ar fi sd se nurneascd popor al Alpilor" Ger,

-7

"

Si

8 N. alga

manii de catre Elba ? Este adevarat ca termcnul s'a ras-pandit, i s'a tinut asa lt la termenul acesta, incatnu este vorba numai de tan i popoare balcanice, ci deo natiune balcanica pe care geografi i istorici italieni onumesc Balcania.

In afara de aceasta, daca un popor este dominat deviitorul care se deschide inaintea lui, de ante de uscatsau de apii .pe care le poseda, in acelasi limp el nu sepoate desface niciodala de traditie, care trebuie cantatasi in timpul eel mai Indepartat. Sá Incercam a fixa lucrulacesta in ce ne priveste pe noi.

De unde venim si de uncle vin ceilatti ? De uncle recu-noastem noi ch venim, si este adevarat, i de unde10 inchipuie ei ca au venit, 0, in mare parte, nu esteadevArat ? Noi venim, 'de sigur, peste ceia ce au facutRomanii la noi, si este incontestabil, de si inteles altfeldecal in vechile forme, exagerate si romantice, care aufacut ideia asa de ridicolä, incat nu ni se mai recunoastenici partea cea adevAratA pe care daca am fi exprimat-9de la inceput cum trebuia, ni-ar fi recunoscut-o loathlumea, din vechea lume traco-ilirich. In cartea meade Istorie a Romanilor am incercat sa arAt un lucru: caimportanta poporului nostru, in forma lui cea mai veche,de unde a pornit sintesa noastra, sta in laceia.ea In lunteadacica, mai ales, nu si in lumea tracica de pe Duane.mergAnd i liana la Vistula, In lupta cu acei Boil de origineceltica, al caror nume s'a pastrat in Boemia, i intreBoerebista, cu directia la Dionysopole, i Decebal este odeosebire de orizont s'au intalnit trei elemente: ele-mentul track, de munch' agricola, dar si de transhu-manta pastoralà, apfai elementul, razboinic si de forma-tiune de Stat, care este cel iliric, cu cetatile asezate sus,iar, pe langa aceasta, si penetratia celtica in regiunileDunarii, care a mers pana la varsarea Nistrului, cu Sin-gidunum de la Belgrad i cu Noviodunum (Noyon fran-ces) de la Isaccea. Ieim, astfel, dinteo sintesa foarteveche. Arta popiulara, musica, superstitlite, tot ce estepagilla in niol, core este tot 0§4 do pretios ca §i parted

Ce este Sud Eatul european '9

cresting., toate asezamintele noaStre fund amentale vin deacolo, acoperite, colorate de Roma, dar vin de acolo.

Daca Balcanicii" ceilalti sant ceia ce spun ca sant,atunci n'au a, face cu noi. Numai cat ei nu sant ceia cecred ca sant. Bulgarii se presinta ca un popor venit dinstepa rasariteana, din Bulgaria Mare, cu o anumità tra-ditie culturala care se pune in legatura cu Asia (Cava-lerul de la MOdaura"). Dar nu orice cercetator poate sa"creada aceasta. Cad grupul de navalitori a fost foartemic, de fapt, populatia de aici este o veche populatietraca, peste care s'a intins 'o influenta romana, apoi pesteinfluenta romana au venit Slavii, i peste toate acestea s'aasternut forma bulgara. NiciodatA etnografia nu va arataexistenta unei rase bulgare uniforme, in provinciile bul-gare. Cvijiê, vestitul geogeaf de la Belgrad, n'avea drep-tate cand, influentat de conflictul intre Sarbii sai i Bul-gari, arata fotografii in care toti oamenii frumosi eranSarbi, iar cei uriti Bulgari, si mi-am permis sa-i observca nu sant cu totul convins in privinta aceasta.

Astfel i Bulgarii pot fi foarte apropiati de noi, in cepriveste rasa primitivä. Cat despre Sarbi, ei nu sant Slaviin sensul in care sant Slavi Polonii. Sarbii stau pe loculvechilor Jun i represinta in mare parte pe Ilirii acestiadesnationalisati. $i, pe langa aceasta, Sarbii ii au vatrain inima Serbiei de mai tarziu, in regiunea cea mai roma-nisata din loath Peninsula Baleanied. Romanisata Vara siin satele care poarta cele mai caracteristice nume romane.Si, de altminteri, sant figuri saibesti de un Caracter romanindiscutabil.

In ce priveste pe Greci, nimeni nu mai poate crede inteoria lui Fallmerayer ea: au disparut Grecii de odini-oara, ca au venit in loc Albanesi i altii, (land o rasa noua.Viata greaca de azi nu face deck continua cea infatisatape vasele elenice de odinioard: 'aceiasi ospitalitate, aceiasiviata in aier liber, aceiasi casa de constructie speciald,iar, in ce prive4te orasele, inainte de -dictatura in caresantem infasurati .eu totii in momentul de .fata, era aeolo oactivitate politica libera, care continua vechea agora, nu-mai cu un acoperi, de cafenea de-asupra. Altfel, aceiasi

i,

t

10 N. lorga

usurintA de cuvinte, aceiasi generositate sulleteascA, ace-lasi avant, amiasi capacitate de a trece toate granitile.Da, este adevarat, insa Grecul din epoca antica, acestas'a astbrnut peste un vechiu fond preelenic, pe care-Iarata cea mai mare parte din nomenclatura geografica.0 intreaga carte a unui German arata de unde vin acestenume, i un Roman chiar, d. Vlad Banateanu, a doveditca notiuni fundamentale ale culturii grecesti sant numiteen cuvinte care nu sant de origine elenica. Daca Grecii,pe de alta parte, au avut o arta naturalista, ea este in-trerupta la un moment de arta de la Dipylon, care esteIntocmai ca arta noastra geometrica, si, cand s'a reluatarta naturalista, ea se resimte de o disciplina a liniei carea venit de la acea perioada Dipylon.

Prin urmare, daca luam trite acestea supt raportulgeografic, nu le putem cuprinde in termenul de bal-canice", iar, in ce priveste atittea elemente de rasa, elese sprijina pe aceiasi basa.

Se mai adauga Inca un lucru. Vechea viata ilirica a'lost de centre mici. Ilirul, ca i Albanesul de astazi, care.se coboara din acela, si cu care noi am avut alt contactdecal contactul local tarziu, prin stramutdri, pe care uniifilologi continua sa-1 admita i acum, a trait in vaichise, isolate, i, intr'o regiune de golfuri 'stramte, deinsule razlete, n'a putut forma un Stat.

Pe cand noi, i cand n'am avut formele de Stat, intr'oalcatuire populara, am pastrat ideia generatoare a Sta-tului. De altfel, disparitia Statului nu ucide un popornici supt raportul politic; dacA el are instinctul politic,el se reface imediat, pe cand poate sa aiba cineva Statulcat de mare, daca lipseste instinctul politic, nu face marelucru din Statul pe care-I poseda. Sa nu ne inselam decieu numele regelui Genthios, reginei Teuta, regelui Agron:n'a existat nicio adevarata organisatie ilira. $i, dadi seiea lista popoarelor ilire, care merg pana in Italia si inTirol, e o lista tot asa de lunga ca si a popoarelor trace,care nu inseamna alta decal ca un popOr mergea .dinvale in vale.

-

I

.

fir.. I

th-

6c este SuA-Estui etitopean 11

.In ce priveste pe Greci, cele mai mari amen inttriispite nu i-au putut face st creeze Statul grecesc, caren'a existat: mergeau la acelasi oracol, oetiau aceiasi lite-ratura, cand s'a parAsit deosebirea neteda intre dialecte,dar Statul nu 1-au putut intemeia. El . a venit de aiurea,de la Monarhia liii Alexandru-cel-Mare, sprijinita pe in-s* vechile Monarhii alle Orientului, care au trecut §ila ROmani, cari nici ei nu sant dealt primitorii i repre-sintantii ideii sacre, care asigurt pacea i creiaza dru-Murile pentru toate natiile. $i, candva, inteo conferintala Paris, .publicath apoi in. Revue des etudes slaves, ammanifestal aceasta parere: ca nu-i este permis niciunuiStat sa omoare o cale de comert, iar eine o face savar-seste un mare pacat fata de istorie. Child ai capatat unteritoriu, trebuie sa te intrebi ce represinta, ce valoareare si sti-1 pui in functie de . umanitate, iar nu sA.-1 ieipentru a distruge tot ce el dadea umanitatii.

Stapanirea aceasta romana a fost continuata prin Bi-zantini i prin Turcii otomani. Pentru ca Romani, Bizan-tini, Turci, in fond inseamna acelasi lucru: aceiasi pace,aceiasi libertate in ce priveste grupurile mici, aceleasidrumuri create pentru marele comert. Aceasta ne-a cu-prins pe toti.

Lasand la o parte viata comund, simbiosa romano-greact, ante-fanariota, fanariota. i post-fanariotA, candau ajuns a stapani .Turcii i pe Bulgari, cari nu maiaveau nicio organisatie bisericeascA, acestia au primitfart silt pe Grecii pe cari-i intituleaza Fanarioti". Amtiparit insumi o proclamatie a episcopului de Filipopol,redactatil in limba slavona. Dar atatia Bulgari an venit11a noi, pentru o viata mai inalta. De fapt Bulgaria s'afacut la Bucuresti, la Braila, la Giurgiu, la Craiova, prin e.Si acum in urma s'a.vorbit de doctorul Berovici sau Veron.de acolo, din Craiova, care a avut atatea legaturi cu noi,iar la Mitropolia de la Bucuresti se adapostiau toti de-rich bulgari, pant la generatia noua cu episcopul Climent.Ion Bratianu de atatea on l. a intrat in mari difieultaticu interesele .europene, pentru ca permitea Bulgarilor satreadi in bande armate ale revolutiei dineolo de Dunare;

AtigtAtiti

si

12 totta

dupi ce un Alexandra Ghica, loaial in vasalitatea sa fatAde Turci, un Gheorghe Bibescu opriserd miscarea de laBrAila.

Toti sefii Mari lor miscari de eliberare balgart s'anformat in mediul acesta al nostru: acesta este adevaral,s,i generatia cea veche o recunostea. Cand ant fost inBulgaria, in limpid Rdzboiului Balcanic, am lost Intani-pinat la Orhanie cu prietenie de batrani pe cariInca, i ei imi multamiau pentru atitudinea mea priete-neascd in chestia rdzboiului din 1911-2, dar spuneaualtceva: se declarau ucenici ai vechiului Racovschi,. carea .stat indelung la noi, inainte de a tipdri la Belgrad zia-rat. Lebäda

De sigur ea nu ..trebuie' sa presintiim .addpostirea Bul-garilor ca o pont& träsa asupra urmasilor lor de calm'noi, ca bineldcatori. Ei aveau dreptul sä vina aici, unde,pe basa unitatii fundamentale de odinioara, sprijinitit petraditii arhaice, erau ...acasa la dAnsii inteun anume sens,cum au lost toti negustorii, toti bacanii, toti arendasiibalcanici" asezati la noi. Tot. Sud-Estul european for-meaza, inteun anume sens, aceiasi tara, fiindcá este ace-lai cu aceleasi amintiri, si o lume intreagatrebuie i acum sä se inspire, in cc priveste cugetarea,din instinctul inaintasilor.

In c priveste pe cu privire la Banata lost o luptà lungá intre dansii i intre Romani, SarbiiHind primiti In Monarhia Ungariei i apoi in cea austriaca,data aceasta cu privilegii deosebite, pe basa unor actesolemne, asigurandu-li mändstiri cu venituri mari, i eiau incercat sa intre in Ardeal, ca in casul calugaruluiVisarion, pe la 1740, inaintea caruia oamenii .se aruncaula Omani ea inaintea lui Hristos avem a face numai,ca via.ä comuna, cu ce (laden, Monarhia austriaca printoate mijloacele ei de a castiga, de a stapani i, eventual,de a si distruge natiile.

In ce priveste pe Greci, pana ieri a fost la noi curentulacela impotriva lor, venit de la Fanariotii de odinioara,Cfindva, acum patruzeci de ani, la Ateneu i, de curand,mute() conferinta la Atena, am exprimat idei in care cred §i.

00.4.10.

Dundrii".

teritoriu

Sdrbi; de si

k.

si

Cc este Sucl-Estul. eutopean 13

:aeum,'dar dare au fost socotite ca .niste:conceptiiiratileitejignitoare pentru poporul. romanesc. Aratam lama, de

toath evidenta, ca multi Fanarioti erau Romani si cii. aceicari nu erau Romani cautau sa fie Romani, .pentru, ciilimba de Stat si de -BisericA a fost totdeauna limba roma-neasca, iar, cand .Grecii, in epoca lor de nationalism,dupd revolutia de la 1821, au vrut s6 r6maie Greei la.noi, au trebuit sa mearga acasa, in tara liberä ce-si crea-sera. Dar un. Nicolae Mavrocordat, care venia dada Grecii-de pe la 1400 inch i, mai ales, din secolul al X.VI-lea,se .tinea, ca Domn al Moldovei, nu de Grec i Om-Turcilor, ci de urmas al vechii dinastii, i de aceia a si-adunat i continuat cronicile noastre in limba tarii. El ,alost insurat totdeauna 'en Grece, fiul salt, COnstantin,4 luat pe o Ruset, rdmasg. Romanca 'pang. ia sfarsit. LoanMavrocordat, fratele lui Nicolae, a guvernat cu rudeleprietenii lui Constantin 'Brancoveanu, asa Meat pe,lp 1720era la Bucuresti un regim national rothanesc, supt acelape care 1-au si ingropat la biserica Sfantul Gheorghe de

supt o lespede cu inscriptie romaneascd. ConstantinMavrocordat, care a murit in imprejuriri grele

ruso-turc, este ingropat la Mitropolia din Iasi, farillespede. Casatoriile cu ale noastre erau cautate, pentru

ele aduceau motif. Fanariotii erau deci amakiri deinpämantenire.

Unii dintre ei au fost oameni .de mare folos, dar elnu veniau in calitate de Greci. A doua generatie s'a listS-1iat ca represintanti ai spiritului occidental frances, Ale-xandru Ipsilanti i atatia altii fiind filosofi" dupa. modaApusului, ca i. de altfel, Constantin Mavrocordat, iar uniidintre Domnii timpului, Callimachii, Racovitestii, erau oa-meni ai tarii, cari facuSera doar un stagiu la Constanti-mopol, Cel mai politic", cel mai incirranet politic dintre

Alexandru Ipsilanti, a dorit, inteun moment, sàse faca un Stat in care mintea sà fie a Grecului, putereaa Turcului, Turcii 1-au omorit, dar el a fost bun

'Otoman" totdeauna iar panea, fireste, din mantle Ro-manului.

Dar 0 ei veniau aici ca acasa la dansii, in spatiul-vital" comun, ca sa zicem asa, i, daca este vorba de acesta.

:al

dar

Iii iz-boiul

Si

cA

aici,

damn,

19

.91

N. Inge

mai bine un spatiu vital" cum era al lor, care intrebuintaWrite noastre pentru a li aduce folos, crtutand sit senationaliseze ei i intaririd Statul, 'deck un spatiu vital'care incepe prin desfiintarea Statului ca sfi ajungA la,distrugerea natiunii, care este scopul suprem.

Ce avem astAzi ? Drumuri pe care avem datoriale plistrAm i sA le facem accesibile comertului i civili-satiei mondialeg, amintiri populare, tArAnesti In mare parte,afarA de Greci, d. Ancel spune foarte bine cA santregiuni de taranime in rand& I I- u, acesta fiind carac-terul deosebitor fata de altA lume acelasi fel de agandi,. studiul limbii ni aratA din ce in ce mai multtesatura identicrt a cugetArii noastre, neo-greceasca avand:altA basil decat greceascA veche, si cu aceiasi evolutie dinvechea greacil precum este evolutia noastrA din vechealatinA, sentimentalitatea, care, in mare parte, este ace-,iasi, de o parte si de alta.

Totul ne leaga fart voia noastrA. Numai cat un lucru::in loc sA incepem de la diplomatic ca sA rtimanem acolorlucrul cel mare si bun este sit incepem de la ceia ce este .ca sA ajungem la ceia ce trebuie sA fie.

Nu vreau sit spun mai mult deck atata, dar, incheind,.voiu observa cä ideile acestea odinioarA au fost primitecu indiferenta, pe urmA cu un interes foarte superficial,.iar, de la o bucatà de vreme, cAlduros acceptate in vede-rea unor anumite scopuri mornentane, Conferinte balca-nice, cu lume mai potrivitA,*mai nepotrivitA, presedinti decomitete cari nu stiau bine ce este Romania si vice-versar:dar se ducean sA facA Uniunea BaleanicA, si tot felul de

cari sant datori sit fie enciclopedisti, dar aceastanu InseamnA Ca si sant, si ne-am ales numai cu proto-,coale, care sant foarte bune, dar dorim s'A le vedem exe-cutate cu aceiasi eficacitate i sinceritate de toad lumea.

Past, in momentul de fata, cand fiecare cautä un spri-jin, chiar i cei mai puternici, e bine sr' ni aducem a-minte de vechile base, asAimAnari i colaboratii, pentruca sa nu facem numai aliante de Slat, care nu leagA, cFlegAturi de popoare, care sä poalrt servi Ia interesele-noastre comune.

4

7

OT E 0

ACAIIEWILI

tkft.-::13t11POPULIttN.4-

..1>

sit

ziaristi,

AsezAmttntul tipograficDatina RornãneascP

VS leandeMonte(Prahova)

- v..... }-

IT

II

TI

11