Marea Azov

Marea Azov cunoscută în Antichitatea clasică ca Lacul Maeotis, este o mare pe partea de sud a Europei de Est. Aceasta este legată de Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci (aproximativ 4 km) la sud şi este delimitată la nord de Ucraina, la est cu Rusia, şi la vest de Peninsula Crimeea .Don şi Kuban sunt principalele rîuri care se varsă în ea.Marea Azov este marea cea mai putin adanca din lume, cu adâncimea variind între 0,9 m (2 ft 11 in) şi 14 metri (46 ft). Există un flux constant de apă de la Marea Azov la Marea Neagră.

Aceasta mare este în mare măsură afectată de afluxul numeroaselor râuri, care aduc nisip, nămol, şi scoici, care fac numeroase golfuri, limanuri, si bancuri de nisip inguste. Din cauza acestor depozite, fundul mării este relativ neted si plat, cu adâncimea crescatoare treptat spre centrul marii. De asemenea din cauza afluxului raurilor, apa din mare are salinitatea scăzută şi conţinut ridicat de materie biologică, cum ar fi algele verzi care afectează culoarea apei. Rezultatul abundentei de plancton este productivitate de peşte deosebit de ridicata.Ţărmurile mării şi bancurile de nisip au adancime mica, ele sunt bogate în vegetaţie şi colonii de păsări.

Marea are 360 km (220 mile) lungime şi 180 km (110 mile) lăţime şi are o suprafaţă de 39,000 kilometri pătraţi , aceasta este cea mai mică mare din cadrul ţărilor din fosta Uniune Sovietică. Principalele rîuri care se varsă în ea sunt Don şi Kuban, acestea asigură că apele mării au salinitate relativ scăzută şi sunt aproape dulci în locuri, şi, de asemenea, aduce în volume mari nămol şi nisip. Acumularea de nisip şi scoici rezulta într-o zonă de coastă netedă şi joasă, precum şi în numeroase bancuri de nisip.

Marea Azov este marea cu cea mai mica adancime din lume, cu o adancime medie de 7 metri (23 ft) şi adâncimea maximă de 14 metri (46 ft); în golfuri, unde aluviunile s-au strans, adâncimea medie este de aproximativ 1 metru (3 ft).Fundul mării este, de asemenea, relativ plat, cu adâncimea crescand treptat de la coasta la centrul . Marea Azov este

o mare internă cu acces la Oceanul Atlantic trecerea facandu-se prin Marea Neagră, Marmara, Marea Egee şi Marea Mediterană. Acesta este conectat la Marea Neagră cu strâmtoarea Kerci care are o lăţime mai mică de 4 km (2,5 mile) şi o adâncime maximă de 15 metri (49 ft) .Faptul ca strâmtoarea Kerci este atat de ingusta, limitează schimbul de apă cu Marea Neagră. Ca rezultat, salinitatea din Marea Azov este scăzuta, în largul mării aceasta este de 10-12 PSU, care este de aproximativ o treime din salinitate oceanelor, şi este chiar mai mic (2-7 PSU) în Golful Taganrog .Variaţiile pe termen lung de salinitate sunt de câteva PSU şi sunt în mare parte cauzate de schimbările în umiditatea aerului şi precipitaţii.

Chiar daca mai mult de 20 râuri se varsa in mare, cea mai mare parte din nord, două dintre ele, Don şi Kuban, sunt responsabile pentru mai mult de 90% din venitul de apă.Contribuţia lui Don este de aproximativ două ori mai mare ca cea a Kuban . Delta Kuban este situat în sud-est, la dreapta de strâmtoarea Kerci. Acesta este de peste 100 km lungime şi este o zona vastă inundat cu numeroase canale. Din cauza răspândirii, delta are contrast redus în imagini prin satelit şi este greu vizibil pe harta. Don curge de la nord în golful Taganrog . Adâncimea din golf variază între 2 şi 9 metri, iar adâncimea maximă este în mijlocul mării.

Valorile tipice ale fluxului şi refluxului de apă anual , în medie pe perioada 1923 - 1985, sunt după cum urmează: afluxul râurilor 38.6 km cubi, 15.5 km cubi precipitaţii, evaporare 34.6 km cubi, afluxul de la Marea Neagră 36-38 km cubi,flux catre Marea Neagra 53-55 km cubi Astfel., circa 17 km3 de apă dulce este revărsat de la Marea Azov de Marea Neagră. Adâncime marii Azov este în scădere, mai ales din cauza la depozitelor fluvio-induse. Expediţiile hidrologice trecute au înregistrat adâncimi de până la 16 de metri, cele mai recente nu au putut găsi locuri mai adânci decât 13.5-14 metri . Acest lucru ar putea explica variaţia între adâncimile maxime de la diferite surse. Nivelul apei variază cu aproximativ 20 cm pe an din cauza zăpezii care se topeşte în primăvară.

Peninsula Taman are aproximativ 25 de vulcani noroioşi, dintre care cei mai multi sunt activi. Erupţiile lor sunt de obicei liniştite, deversând noroi şi gaze, cum ar fi metan, dioxid de carbon şi hidrogen sulfurat, dar

este uneori violent şi seamănă cu eruptii vulcanice normale. Unii dintre acesti vulcani sunt sub apă, în apropiere de ţărmurile peninsulei. O eruptie majora la 6 septembrie 1799, în apropierea de Stanitsa Golubitskaya, a durat aproximativ 2 ore si a format o insula de noroi de 100 de metri în diametru şi 2 metri în înălţime, insula a fost apoi spălata de mare. Erupţii similar a avut loc în 1862, 1906, 1924, 1950 şi 1952.

Multe râuri care se varsă în Marea Azov formeaza golfuri, lagune si limanuri.Nisipul, nămolul şi scoicile aduse de ele sunt depozitate în zonele de flux redus, pe părţile laterale ale golfurilor, formând limbi de nisip inguste. Adâncimile maxime tipice în golfuri şi limanuri este de câţiva metri. Din cauza ca apele au adâncimi mici şi râurile sunt abundente, limbile de nisip sunt remarcabil de lungi şi numeroase în mare . Limba de nisip Arabat se intinde pe 112 km (70 mile) şi este una dintre limbile de nisip cele mai lungi din lume; alte trei limbi de nisip, Fedotov , Achuevsk şi Obitochna , sunt mai lungi de 30 km. Cele mai multe limbi de nisip se întind de la nord la sud şi forma lor se poate schimba în mod semnificativ in doar câţiva ani.

O caracteristică remarcabilă a Mării de Azov este de un mare complex de lagune superficiale numite Sivas. Adâncimea lor este de tipic doar 0.5-1 m cu un maximum de 3 m. Acestea acoperă o suprafaţă de 2560 km patrati (990 mile patrate) în nord-estul Crimeei, care este separata de mare de catre limba de nisip Arabatsk. La nord de limba de nisip se află oraşul Henichesk (populaţie 22,500) şi la sud este Golful Arabat. Sivas acceptă până la 1,5 km cubi de apă din marea Azov pe an. Datorită geometriei de mare şi mică adâncime, apa se evapora rapid acolo, rezultând în salinitate mare de 170 pe scara de salinitate practică (adică 170 PSU). Prin urmare, Sivas a avut de mult timp o puternică industrie producătoare de sare.

La nord de limba de nisip Arabat este limanul Molochna cu limba de nisip asociata Fedotov (45 km lungime), care sunt formate de raul Molochna. Mai departe spre nord, între limba de nisip Fedotov şi limba de nisip Obytochna (30 km lungime), se află golful Obytochny. Mai spre nord, între limba de nisip Obytochna şi limba de nisip Berdyansk (23 km lungime), este golful Berdyansk cu doua orase mari Berdyansk (populaţie 112,000) şi Primorsk (populaţie 13,900). Mai la nord se află golful Belosaraysk cu limba de nisip Belosaraysk , care sunt formate de

către râul Kalmius.Mare oras din zona este Mariupol (populaţie 491,600). Apoi, apropiindu-ne de Golful Taganrog şi foarte aproape de Taganrog, există şi limanul Mius ,limba de nisip Krivaya formată de râul Mius.

Cu o suprafaţă de aproximativ 5600 km patrati (2.200 mile patrate), golful Taganrog este cel mai mare golf al Mării Azov. Acesta este situat în partea de nord-vest şi este inconjurat de limbile de nisip Belosaraysk si Dolgaya .Don se varsă în el de la nord-est. Pe malurile sale stau două oraşe principale ale Mării Azov, Taganrog (populaţie 257,600) şi Azov (populaţie 83,200). In partea de sud-est a golfului este limanul Yeysk. Acesta se află în întregime de pe continent, intră în Golful Taganrog prin limbile de nisip Yeysk şi Glafirovsk, şi este gura de vărsare a râului Yeya. Limba de nisip Yeysk este o parte a oraşului Yeysk care are o populaţie de 87500. Acesta se extinde în peninsula proeminentă Yeysk, care este delimitata pe partea de nord-vest de limba de nisip Dolgaya. La sud de ea, de asemenea, închisă de continent, se află limanul Beisug, care este limitat de limba de nisip Yasensk şi este alimentat de raul Beysug. In partea de sud-vest a limanului, limba de nisip Achuevsk ( 31 km) se intinde de-a lungul coastei. Între limba de nisip Achuevsk şi limanul Beisug sta orasul Primorsko-Akhtarsk populat de 32165 persoane

La sud, Marea Azov este conectata la Marea Neagră prin strâmtoarea Kerch , care se învecinează la vest de peninsula Kerch a Crimeei, care aparţine Ucrainei şi la est de peninsula rusă Taman în Krasnodar Kraj. Oraşul Kerch (populaţie 151300) este situat pe peninsula Kerch, şi peninsula Taman conţine delta Kuban, un râu din Rusia.Strâmtoare este de 41 de kilometri lungime şi de la 4 la 15 km lăţime. Partea sa cea mai îngustă se află pe partea Mării Azov , limitat de limba de nisip Chushka care este orientata catre sud, ca urmare a fluxului de la Marea Azov la Marea Neagra.

Marea este relativ mică şi practic complet înconjurat de uscat. Prin urmare, clima este continentală, cu ierni reci şi veri calde şi uscate. În toamna-iarna, vremea este afectată de anticiclon siberian, care aduce aer rece şi uscat din Siberia, cu vanturi 4-7 m / s, uneori până la 15 m / s. Aceste vânturi pot duce la scăderea temperaturilor de iarnă de la normale de -1--5 ° C până la sub -30 ° C.In medie in mijlocul verii

temperaturile sunt 23-25 ° C, cu un maximum de aproximativ 40 ° C. Vânturile sunt mai slabe în timpul verii, de obicei, 3-5 m / s. [10] Precipitaţii variază între 312 şi 528 mm / an şi este de 1,5-2 ori mai mare în timpul verii decât în timpul iernii.

Temperaturile medii ale apei sunt 0-1 ° C iarna (2-3 ° C în strâmtoarea Kerci) şi 24-25 ° C în timpul verii, cu un maximum aproximativ 28 ° C în largul mării şi peste 30 ° C în apropierea ţărmuri. În timpul verii, suprafaţa mării este de obicei usor mai calda decat aerul . Datorită caracterului superficial mării, de obicei, temperatura scade cu numai aproximativ 1 ° C cu profunzime. Dar în ierni reci, diferenta poate ajunge la 5 -7 ° C.

Vânturile provoca furtuni frecvente, valurile ajungând la 6 m în Golful Taganrog, 2-4 metri, în apropiere de malul sudic, şi 1 metru în strâmtoarea Kerci. În largul mării, înălţimea lor este, de obicei 1-2 metri, uneori până la 3 metri. Vânturile induc de asemenea seiches frecvente - valuri stationare cu o perioada spaţială de 20-50 cm, care pot dura de la minute la ore. O alta consecinta a vânturilor sunt curenţii de apă.Cel mai comun este un vârtej contra-sensul acelor de ceasornic, datorită vânturilor de vest şi sud-vest. Viteza lor este de obicei mai mică de 10 cm / s, dar poate ajunge la 60-70 cm / s pentru 15-20 m / s vant. În golfuri, debitul este în mare parte controlat de afluxul de râuri şi este îndepartat de ţărm. În strâmtoarea Kerci, debitul este în mod normal, spre Marea Neagră, ca urmare a predominanţei vânturilor de nord şi afluxul apei de la râuri;. viteza medie este de 10-20 cm / s, ajungând la 30-40 cm în cel mai îngust piese . Mareele sunt variabile, dar pot atinge 5,5 metri

Zonele cu apa mica şi salinitatea scăzută a mării o face vulnerabilă la inghet pe timpul iernii. se formeaza rapid benzi de gheaţă variind de la 7 km în nord, până la 1.5 km în partea de sud Acestea pot apărea temporar la orice moment de la sfârşitul lunii decembrie până la mijlocul lunii martie. În conformitate cu contextul actual marea nu mai îngheaţă, deşi în timpul secolelor 18 şi 19, şi recent, la sfarsitul anilor 1970, a fost îngheţata în mod normal, în fiecare an, de la începutul lunii februarie.Grosimea gheţii ajunge la 30-40 cm în cea mai mare parte a mării şi cu 60-80 cm în Golful Taganrog .Gheata este de multe ori instabila şi se formeaza grămezi cu inaltimi de cativa metri.. Înainte de

introducerea spargatoarelor de gheaţă, navigaţia era oprita în timpul iernii.

Profilul curent vertical de la Marea Azov arata apele oxigenate de suprafaţă şi apele anoxice la fund, acestea formand un strat de 0.5 - 4 m (1.6 - 13 ft) în grosime. Apariţia stratului de ape anoxice este atribuită unor evenimente de eutrofizare sezonieră asociate cu marirea debitului de sedimentare de la râurile Don şi Kuban. Această marire a debitului sedimentar stimuleaza activitatea biotica în straturile de suprafata, care fotosintetizeaza în condiţii aerobe. Odată folosite, materia organică cade pe fundul mării unde bacteriile şi microorganismele, folosind tot oxigenul disponibil, consumă materia organică, ceea ce duce la condiţii anoxice. Studiile au arătat că în Marea Azov, structura exacta verticale depinde de puterea vântului şi temperatura de la suprafaţa mării, dar de obicei o "zonă de stagnare", se află între straturile oxic şi anoxic.

Din punct de vedere istoric, marea a avut o viata marina bogata, atat in soi, cu peste 80 de specii de peşti şi 300 de specii de nevertebrate identificate, precum şi în numărul lor. În consecinţă, pescuitul a fost mult timp o activitate majoră în zonă.Capturele anuale din ultimii ani au fost de 300.000 de tone, jumătate dintre care sunt specii valoroase (sturioni, stiuca-stinghii, breams, mare-gândaci, etc). Acest lucru a fost parţial din cauza productivităţii biologice extrem de mare al mării, care a fost stimulată de aprovizionare puternică cu nutrienti din numeroase râuri care alimenteaza marea, salinitate scăzuta a apei, încălzirea amplă din cauza apelor puţin adânci şi a perioadei de vegetaţie lungă. Cu toate acestea, diversitatea şi numerele au fost reduse prin reducerea artificială a debitului râului (construirea unor baraje), pescuitul in exces şi cultivarea intensa pe apa pe scară largă de bumbacului, care cauzează creşterea nivelului de poluare.Capturele de peşte au scăzut rapid şi activitatile de pescuit hamsie in special, s-au prăbuşit

Există 183 de specii de ihtiofauna din care 112 specii şi 55 de familii din regiunea Marii Azov. Printre acestea, există 50 de specii rare si 19 pe cale de dispariţie , precum şi sturion Acipenser ,nudiventris este probabil dispărut în regiune.

Fauna de apă dulce din golful Taganrog este mult mai redusă - este alcătuită din 55 de specii din care 36 specii şi 16 familii, printre ele, trei specii sunt rare şi 6 sunt pe cale de dispariţie.

Limanuri, estuarele si limbi de nisip de mare sunt bogate in specii de pasari, mai ales păsările de apă, cum ar fi gâşte sălbatice, raţe şi pescăruşi. Colonii de cormorani si pelicani sunt comune. De asemenea, frecvent observate sunt lebede, stârci şi multe păsări de pradă. Mamiferele sunt vulpi, pisici salbatice, iepure, arici, nevastuici, jderi şi mistreţi. Bizamul a fost introdus în zona în secolul al 20-lea şi sunt vânate pentru balana.

Coordonate:46°N 37° Sursele principale de apa:Don and Kuban

Lungimea maxima:360 km (220 mile) Latimea maxima:180 km (110 mile) Suprafata:39,000 km2 (15,000 sq mile)

Adancimea medie:7 m (23 ft) Adancimea maxima:14 m (46 ft):Volumul de apa :290 km cubi

1.Arabat 2.Fedotov 3. Obitochna 4. Berdyansk 5. Belosaraysk 6. Krivaya 7. Beglitsk 8. Yeysk (left) and Glafirovsk (right) 9. Dolgaya 10. Kamyshevatsk 11. Yasensk 12. Achuevsk 13. Tuzla

Limba de nisip

Surse :

http://en.wikipedia.org/wiki/Sea_of_Azov

Academic American encyclopedia

The New Encyclopædia Britannica

Limits of Oceans and Seas, 3rd edition

Earth from space

Climatological Atlas of the Sea of Azov

Profesor coordonator Student

Dinu Atodiresei Barbuc Andrei