Manual teologic

MANUALTEOLOGIC

Paul Enns

Editura Casa Cãrþii, Oradea2005

This book was first published in the United States by Moody Publishers withthe title The Moody Handbook of Theology by Paul Enns, copyright © 1989,Moody Publishers, 820 N. LaSalle Blvd., Chicago, Illinois, 60610. Translated bypermission.

Citatele biblice sunt luate din Sfânta Scripturã, traducerea Dumitru Cornilescu,cu excepþia celor precizate.

Toate drepturile asupra ediþiei în limba românã aparþin Editurii Casa Cãrþii.Orice reproducere sau selecþie de texte din aceastã carte este permisã doar cu aprobarea înscris a Editurii Casa Cãrþii, Oradea.

Manual teologicde Paul EnnsCopyright © 2005 Editura Casa CãrþiiO.P. 1, C.P. 270,410610 OradeaTel./Fax: 0259-469057; 0722-669566Email: casa.cartii@rdslink.rowww.ecasacartii.ro

Traducerea: Laura Brie ºi Laurenþiu PãºcuþiEditarea: Violeta ºi Laurenþiu PãºcuþiTehnoredactarea: Vasile GabrianCoperta: Adi Mihocaº

Tiparul executat la Imprimeria de Vest, OradeaCalea Aradului nr. 105Tel.: 0259-413835

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale aRomânieiENNS, PAUL

Manual teologic / Paul Enns. - Oradea : CasaCãrþii, 2005

Bibliogr.IndexISBN 973-87437-6-1

28

Aceastã carte este dedicatã membrilorgrupului „Teologia de bucãtãrie 101“:

Helen, soþia mea,Terry ºi Jeremy, fiii mei, cu care

am împãrtãºit multe din aceste doctrine.

CUPRINS

Indexul diagramelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Nota editurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Prefaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

PARTEA 1: TEOLOGIE BIBLICÃ

1. Introducere în teologia biblicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212. Introducere în teologia Vechiului Testament . . . . . . . . . . . . . . 293. Teologia erei edenice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414. Teologia erei lui Noe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 475. Teologia erei patriarhale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 536. Teologia erei mozaice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 577. Teologia erei monarhice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 638. Teologia erei profetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 679. Introducere în teologia Noului Testament . . . . . . . . . . . . . . 7710. Teologia evangheliilor sinoptice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1011. Teologia cãrþii Faptele Apostolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9512. Teologia lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10113. Teologia lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10514. Teologia epistolei cãtre Evrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11915. Teologia lui Petru ºi a lui Iuda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12716. Teologia lui Ioan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

PARTEA A 2-A: TEOLOGIE SISTEMATICÃ

17. Introducere în teologia sistematicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14918. Bibliologie: Doctrina despre Biblie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15519. Teologie propriu-zisã: Doctrina despre Dumnezeu . . . . . . . . . . . 185

20. Cristologie: Doctrina despre Cristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21721. Pneumatologie: Doctrina despre Duhul Sfânt . . . . . . . . . . . . . . 24722. Angelologie: Doctrina despre îngeri, Satan ºi demoni . . . . . . . . . 28923. Antropologie ºi hamartologie: Doctrina despre om ºi pãcat . . . . 30324. Soteriologie: Doctrina despre mântuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32125. Eclesiologie: Doctrina despre bisericã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34926. Escatologie: Doctrina despre lucrurile de pe urmã . . . . . . . . . . . 373

PARTEA A 3-A: TEOLOGIE ISTORICÃ

27. Introducere în teologia istoricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40528. Teologia anticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41129. Teologia medievalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43530. Teologia Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44531. Teologia modernã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 463

PARTEA A 4-A: TEOLOGIE DOGMATICÃ

32. Introducere în teologia dogmaticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47333. Teologia calvinistã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47734. Teologia arminianã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49135. Teologia legãmântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50536. Teologia dispensaþionalistã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51537. Teologia catolicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 529

PARTEA A 5-A: TEOLOGIE CONTEMPORANÃ

38. Introducere în teologia contemporanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54739. Teologia liberalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55140. Teologia neoortodoxã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56141. Teologiile radicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57742. Teologiile istoriciste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58943. Teologiile socialiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59544. Teologia catolicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60345. Teologia conservatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 613

Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627

Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 629Index de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 653Index de subiecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 657Index de referinþe biblice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 669

INDEXUL DIAGRAMELOR

Relaþia teologiei biblice cu alte discipline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Succesiunea teologiei biblice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Diferenþele dintre teologia biblicã ºi cea sistematicã . . . . . . . . . . . . . . 25Împãrãþia: tema centralã a teologiei Vechiului Testament . . . . . . . . . . 36Legãmântul ca ºi cadru a teologiei Vechiului Testament . . . . . . . . . . . 37Formatul de tratat suzeran-vasal al legãmântului mozaic din Exod 19 . . 58Viziunile lui Zaharia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Comparaþie între evanghelii: diferenþe ºi asemãnãri . . . . . . . . . . . . . . 82Minuni apostolice similare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Cronologia vieþii lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Epistolele lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Tipuri de revelaþie divinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Cuvântul lui Dumnezeu: douã revelaþii vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170Atributele lui Dumnezeu: diverse clasificãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191–93Diagrama anticã a Sfintei Treimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Ordinea decretelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209Profeþii vechi-testamentare cu privire la Cristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Profeþii cu privire la Cristos împlinite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223Cuvintele lui Cristos în evanghelii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Lucrãrile lui Dumnezeu fãcute de Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Semnificaþia milenarã a minunilor lui Cristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Minunile selectate în Evanghelia dupã Ioan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Câteva pronume masculine pentru Duhul Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . 250Titluri ale Duhului Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Atribute ale Dumnezeului triunic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Untdelemnul ca simbol al Duhului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Lucruri create prin suflarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259Secþiuni duble despre autoritatea biblicã (2 Petru 3:2) . . . . . . . . . . . . . 261Judecãþi paralele: Potopul ºi Necazul cel mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263

9

Comparaþie între abilitãþile naturale ºi cele spirituale . . . . . . . . . . . . . 272Relaþia dintre darurile fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280Nume ale lui Satan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295Clasificarea îngerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298Diferite perspective asupra structurii omului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Perspective asupra imputãrii pãcatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315Teorii ale ispãºirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324Contrastul dintre cele douã naºteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342Forme de conducere ale bisericii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361Perspective asupra Cinei Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364Perspective asupra lucrurilor de pe urmã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385Denaturãri ale doctrinei despre Cristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425Viziunea pelagianã ºi augustinianã asupra pãcatului . . . . . . . . . . . . . 427Efectele spirituale ale sacramentelor medievale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441Perspectivele Reformei asupra ispãºirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 452Perspectivele reformatorilor cu privire la bisericã ºi sacramente . . . . 455Teologia reformatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457Perspective teologice în biserica modernã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 468Cele cinci teze ale teologiei calviniste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482Contrastul dintre calvinism ºi arminianism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 493Doctrina arminianã (Protestul) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 497Conceptele teologiei legãmântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 511Scheme dispensaþionale reprezentative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 520Cele ºapte sacramente romano-catolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 538–39Teologia liberalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 556Câteva perspective neoortodoxe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 569

10 Manual teologic

NOTA EDITURII

Am descoperit Manualul teologic scris de Paul Enns, la recomandareaunui pastor român stabilit în Statele Unite ale Americii. De la primul con-tact cu acest manul s-a nãscut în mintea mea ideea publicãrii lui în limbaromânã, chiar dacã pe atunci nici mãcar nu eram implicat în domeniulpublicãrii de cãrþi.

Am folosit manualul ca pe un instrument util în multe studii bibliceindividuale sau în pregãtirea unor predici, prelegeri sau lucrãri de grup.Întotdeauna l-am considerat nici mai mult nici mai puþin decât un instru-ment util pentru studiu biblic.

Ca orice carte, ºi acest manual are punctele lui tari ºi neajunsurile ine-rente. Cunoaºtem o singurã Carte ce este fãrã greºealã, finalizatã ºi lipsitãde necesitatea adãugirii sau corectãrii conþinutului sãu. De fapt, este chiarpericulos ca cineva sã încerce sã facã acest lucru.

Motivul principal pentru care am decis publicarea acestui Manual teo-logic în limba româna este dat chiar de conþinutul sãu. Autorul prezintãcinci aspecte ale teologiei creºtine—teologie biblicã, teologie sistematicã,teologie istoricã, teologie dogmaticã ºi teologie contemporanã—într-unmod simplu, uºor de lecturat ºi asimilat, fãrã sã aibã pretenþia unui discursacademic ºi în pagini relativ puþine. În tratarea subiectelor alese de autor,se observã cu uºurinþã doi factori fundamentali care au contribuit la for-marea sa ca teolog: teologia romano-catolicã ºi teologia Reformei. Pentrucititorul care trãieºte în estul Europei, puternic influenþat de gândirea ºitradiþia ortodoxã, acest lucru poate fi perceput ca un dezavantaj. Eu îl con-sider însã un ajutor deosebit în înþelegera teologiei romano-catolice ºi aReformei, tocmai prin faptul cã acestea ne sunt prezentate de cineva cares-a format spiritual ºi profesional într-un spaþiu diferit de al nostru.

Pe de altã parte însã, din abordarea teologicã fãcutã de Paul Ennslipseºte analiza teologiei ortodoxe (a Bisericii Ortodoxe). Acest lucru credeu este unul dintre neajunsurile manualului sau cu alte cuvinte, maualul

11

ar fi fost mai complex având ºi o privire asupra teologie ortodoxe. Una din-tre provocãrile Manualului teologic este aceea de a-l motiva pe cititor sãstudieze ºi teologia ortodoxã pentru a avea o imagine teologicã completãa subiectelor în discuþie.

O altã observaþie ce trebuie fãcutã este aceea cã afirmaþiile cuprinse înprezentul manual teologic aparþin autorului. Chiar dacã unele afirmaþii nis-au pãrut subiective sau extreme—în special analiza doctrinei despreDuhul Sfânt—am gãsit totuºi mult mai multe lucuri în care suntem deaceaºi pãrere cu autorul, ºi pentru care aceasta carte meritã cititã ºi stu-diatã, mai degrabã decât pusã deoparte.

Nãdãjduim ca acest manual teologic sã devinã un instrument util înstudiul biblic al multor slujitori ai Evangheliei ºi implicit, prin munca aces-tora, sã contribuie la glorificarea Domnului Isus Crisots, la zidireaduhovniceascã a Bisericii Sale ºi la extinderea Împãrãþiei lui Dumnezeu peacest pãmânt.

Vasile GabrianOradea, octombrie 2005

12 Manual teologic

CUVÂNT ÎNAINTE

Nu existã nici o activitate mai înaltã pentru mintea umanã în care sã seangajeze, decât cunoaºterea lui Dumnezeu. Întrucât omul nu poate ajun-ge niciodatã sã-L cunoascã pe Dumnezeu doar prin demersurile sale inte-lectuale (1 Cor 1:19-20; 2:14), el este dependent de revelaþia de Sine a luiDumnezeu (1 Cor 2:9-10). Deoarece Dumnezeu S-a revelat pe Sine princreaþie (Rom 1:19-20), unii oameni Îl cautã prin intermediul studiului ºti-inþelor naturale ºi ajung la concluzia cã ceea ce se poate afla despre El dinacest domeniu este limitat ºi incomplet. Dumnezeu S-a revelat pe Sine înmomente diferite, în moduri diferite (Evr 1:1) ºi a fãcut ca revelaþia Sa sãfie înregistratã cu exactitate, prin inspiraþia Duhului Sfânt, într-o Scriptu-rã inerantã. Dacã muritorii doresc cu adevãrat sã-L cunoascã peDumnezeu, ei trebuie sã se dedice studiului Cuvântului scris al luiDumnezeu.

Oamenii pot cãuta aceastã cunoaºtere prin diferite abordãri ale Bibliei.Unii vor dezvolta o teologie biblicã, în care teologul sintetizeazã învãþã-turile Bibliei, derivând aceste adevãruri, pas cu pas, în cadrul limitelortemporale ale epocilor biblice particulare din vremea autorilor. Alþii vordezvolta o teologie sistematicã, în care doctrinele biblice pot fi abordateîntr-un mod amplu ºi organizate într-un format filozofic sau logic. Alþiteologi vor studia doctrinele din perspectiva dezvoltãrii lor istorice de-alungul timpului, de la finalizarea canonului Scripturii pânã în prezent.Acest studiu þine cont atât de interpretãrile eronate care au fost respinsede cãtre bisericã, cât ºi de concluziile adevãrate aprobate de aceasta. Oriceindivid se poate apãra de erezie dacã ia în considerare istoria interpretãriidoctrinelor, respingând falsul ºi acceptând adevãrul. Alþii se pot concentraasupra teologiei contemporane. Acest studiu este important pentru a pre-zenta adevãrul Bibliei în contextul ideologiilor actuale. Cu toate acestea,unii teologi vor aborda studiul Scripturilor comparând diferitele sistemeteologice care au apãrut de-a lungul istoriei bisericii. Fiecare dintre aceste

13

abordãri îºi are meritele ei. Au fost scrise volume întregi din perspectivaacestor metode disponibile pentru un studiu mai amãnunþit.

În lucrarea de faþã, Dr. Paul P. Enns pune într-un singur volum un com-pendiu care cuprinde toate aceste metode. Indiferent de interesul studen-tului, el va avea la îndemânã un material pertinent, fãrã a fi nevoit sã maiparcurgã diferite volume ale altor autori pentru a pune laolaltã acest mate-rial. Autorul începe cu o tratare a teologiei biblice ºi continuã cu studiisecvenþiale de teologie sistematicã, teologie istoricã, teologie dogmaticã ºiteologie contemporanã. Astfel, în acest Manual de teologie sunt adunate,explicate ºi demonstrate, în cadrul unei analize generale, abordãrilediferite asupra cunoaºterii lui Dumnezeu din Cuvântul Sãu.

Aceastã lucrare este scrisã dintr-un angajament nezguduit pentruintegritatea, autoritatea ºi ineranþa Cuvântului lui Dumnezeu. Autorulcautã sã împlineascã îndemnul din Tit 2:1: „Vorbeºte lucruri care sepotrivesc cu învãþãtura sãnãtoasã.“

Aceastã lucrare poate fi folositã de cãtre orice student serios caredoreºte sã înþeleagã revelaþia lui Dumnezeu, fie cã e privitã dintr-o pers-pectivã biblicã, sistematicã sau istoricã. Prin urmare, cititorul atent vaputea integra adevãrul biblic în gândirea teologicã actualã sau în diferitelesisteme care au apãrut, de-a lungul timpului, pentru a organiza adevãrullui Dumnezeu.

Fie ca Dumnezeul care S-a revelat pe Sine sã fie încântat în a folosiaceastã lucrare pentru a conduce mulþi oameni spre cunoaºterea Sa.

J. Dwight PentecostProfesor emeritSeminarul Teologic DallasDallas, Texas

14 Manual teologic

PREFAÞÃ

De nenumãrate ori, studenþii mã întâmpinau dupã cursuri cu întrebãride genul: „Ce este un amilenist?“ sau „Care este diferenþa dintre teologiasistematicã ºi cea biblicã?“ ºi „Ce este teologia liberalã?“ Aceste întrebãrim-au fãcut conºtient de nevoia unei lucrãri generale, introductive înîntreg domeniul teologiei, care sã ofere rãspunsuri la întrebãrile simple ºielementare. Cu acest gând în minte a fost scris Manualul de teologie. El nuse adreseazã doar studenþilor de la institutele, colegiile ºi seminariile bi-blice, ci ºi învãþãtorilor de ºcoalã duminicalã precum ºi laicilor interesaþi îna învãþa mai multe despre teologie.

Multe lucrãri teologice sunt prea avansate pentru cititorul obiºnuit saustudentul începãtor în teologie. Adesea studentul este nevoit sã consultenumeroase lucrãri pentru a gãsi niºte rãspunsuri simple la întrebãri ele-mentare. Manualul de teologie nu este conceput ca fiind unul exhaustiv, cieste mai degrabã o lucrare introductivã care va oferi rãspunsuri elemen-tare la întrebãrile din cadrul teologiei biblice, teologiei sistematice, teolo-giei istorice, teologiei dogmatice ºi a teologiei contemporane. Cu toate cãau fost scrise multe cãrþi utile în cadrul fiecãruia dintre aceste domenii,existã nevoia unei lucrãri fundamentale care sã arunce o privire generalãasupra întregului spectru al teologiei. Acesta este obiectivul pe careManualul de teologie doreºte sã-l atingã.

Datoritã complexitãþii subiectelor acoperite este, bineînþeles, imposibilsã abordãm toate sursele ºi toþi teologii din fiecare domeniu teologic. Noiteologii sunt dezvoltate în mod constant! În unele categorii, cumar fi teologia contemporanã, au fost citate doar lucrãrile ºi teologiireprezentativi.

Cu toate cã discuþia din perspectiva celor cinci domenii majore areintenþia de a oferi o introducere elementarã, pot fi obþinute informaþiisuplimentare prin secþiunea de la finalul fiecãrui capitol intitulatã „Pen-tru continuarea studiului.“ În cadrul acestui domeniu au fost enumerate

15

o serie de surse pentru a facilita cercetarea acelui subiect. Studiul ar tre-bui sã înceapã cu sursele notate cu un singur asterisc (*). Acestea suntcãrþi mai generale ºi succinte, capitole din anumite cãrþi, articole dindicþionare sau, în unele situaþii, un titlu mai avansat citat aici datoritãimportanþei sale. Studiile mai profunde sunt notate în mod normalcu douã asteriscuri (**) ºi sunt destinate celor care doresc sã-ºi extindãcercetarea.

Trebuie precizat cã selecþia listelor a fost fãcutã din perspectiva cãrþilorutile cititorului obiºnuit, drept urmare, listele nu sunt exhaustive. Acestaeste motivul pentru care au fost omise unele lucrãri importante.

Alãturi de listele de cãrþi, sunt oferite ºi niºte indexuri la finalul cãrþiipentru ca cititorul sã urmãreascã un anumit subiect dupã temã, autor sauverset biblic.

De-a lungul cãrþii apar documentãri atente sub forma notelor de lafinalul capitolelor. Uneori, numãrul acestor note s-ar putea sã parã fiedeficitar, fie excesiv. Totuºi, au fost depuse toate eforturile posibile pentrua include sau omite diferite documentãri în funcþie de nevoile presupuseale cititorilor. Aceste note nu doar cã localizeazã sursele ºi verificã citatelesau ideile, dar ele oferã totodatã cititorul diferite piste de studiu.

Scopurile urmãrite în realizarea acestei cãrþi au fost obiectivitatea,corectitudinea ºi acurateþea în prezentarea diferitelor puncte de vedere.Au fost recunoscute autoritãþile teologice din cadrul fiecãrui domeniu,cum ar fi calvinismul, arminianismul sau catolicismul. Orice neglijenþã înce priveºte documentarea corespunzãtoare a unei anumite idei a fost întotalitate neintenþionatã.

Trebuie arãtatã recunoºtinþã totodatã unor oameni care au avut o influ-enþã deosebitã în realizarea acestei lucrãri. Doresc sã mulþumesc edituriiMoody Press pentru sprijinul ºi deschiderea de a-ºi asuma acest proiect.Îmi exprim totodatã aprecierea faþã de Dana Gould, editor executiv al edi-turii Moody Press, pentru ajutorul, încurajãrile ºi disponibilitatea sa de adiscuta proiectul. Mulþumiri lui Bob Ramey, editor la Moody Press, pentruamabilitatea sa, cât ºi pentru multele sugestii utile din timpul procesuluide editare.

Mã simt îndatorat faþã de patru persoane care au avut o influenþãhotãrâtoare în formarea gândirii mele teologice. Doresc sã mulþumesc Dr.William R. Eichhorst, preºedinte ºi profesor de Teologie sistematicã, laWinnipeg Bible College ºi Winnipeg Theological Seminary. El mi-a insu-flat dragostea pentru adevãrurile doctrinare ale Scripturii. Dedicarea safaþã de autoritatea ºi doctrinele Scripturii au ajutat la modelarea gândiriimele teologice ºi a încrederii mele în Cuvântul lui Dumnezeu. Sunt toto-datã îndatorat faþã de profesorii de la Dallas Theological Seminary, careprin scrierile ºi prelegerile lor au avut o influenþã asupra cunoºtinþelormele teologice. Vreau sã cinstesc în mod special pe Dr. John F. Walvoord,Dr. J. Dwight Pentecost ºi Dr. Charles C. Ryrie. Abilitãþile lor de a comunica

16 Manual teologic

adevãrul lui Dumnezeu cu competenþã ºi claritate, atât în vorbire, cât ºi înscris, au fost o inspiraþie pentru mine.

Doresc sã mulþumesc soþiei ºi fiilor mei (cãrora le este dedicatã aceastãcarte) pentru sprijinul, încurajarea ºi sacrificiul lor din timpul scrierii aces-tei cãrþi. O sarcinã anevoioasã a fost uºuratã datoritã dedicãrii lor faþã deaceastã lucrare. Fiecare dintre noi este interesat de doctrinele istorice alecredinþei creºtine aºa cã mare parte din timpul petrecut la cinã a fost dedi-cat discutãrii minunatelor adevãruri ale Scripturii.

Mai presus de toate, doresc sã mulþumesc Domnului meu, care m-aîntãrit în acest proiect. A fost un proiect lung, ostenitor, dar Dumnezeu afost credincios ºi m-a întãrit de-a lungul multelor ore petrecute în faþacomputerului. Rugãciunea mea este ca cititorul sã ajungã sã-L iubeascãmai mult pe Marele nostru Dumnezeu ºi Mântuitor Isus Cristos prinstudierea acestor doctrine. Cunoºtinþele sunt importante, dar ele trebuiesã aparã ca un rezultat. Isus a spus: „Sã iubeºti pe Domnul, Dumnezeultãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, ºi cu tot cugetul tãu“ (Mt 22:37).Speranþa mea este ca acest Manual de teologie sã contribuie la împlinireaacestei mari ºi importante porunci în viaþa cititorului.

Prefaþã 17

Partea 1:TEOLOGIE BIBLICÃ

1INTRODUCERE ÎN TEOLOGIA BIBLICÃ

DEFINIÞIE

Termenul teologie biblicã poate fi folosit în diferite moduri. Cu toate cãsensul adoptat în cadrul acestui volum se concentreazã asupra unei metodespeciale a studiului teologic, ar trebui sã înþelegem cã termenul este folositadesea ºi cu referire la o miºcare, în principiu opusã credinþei evanghelice.Înainte de a discuta sensul legitim al teologiei biblice, prezentãm ºi resp-ingem aceastã utilizare negativã a termenului.

Mai întâi, expresia este folositã pentru a descrie miºcarea teologiei bi-blice. Aceasta a fost un rezultat al liberalismului ºi al neoortodoxiei. Eaa început cu publicarea primului volum de teologie a VechiuluiTestament de Walther Eichrodt în 1933 ºi s-a sfârºit cu publicarea decãtre von Rad a celui de-al doilea volum de teologie a VechiuluiTestament în 1960.1 Brevard Childs sugereazã faptul cã miºcarea ºi-agãsit sfârºitul în mai 1963, o datã cu publicarea de cãtre John A. T.Robinson a cãrþii Honest to God.

Miºcarea a fost la început o reacþie faþã de liberalism ºi a cãutat sã seîntoarcã la studiul exegetic al Scripturilor, punând un accent deosebit pestudiul cuvintelor biblice. Lucrarea monumentalã în zece volume a luiKittel, Theological Dictionary of the New Testament este un rezultat al acesteia.Totuºi, ca miºcare, ea nu s-a separat niciodatã de originea ei liberalã,pãstrând metoda istorico-criticã. De exemplu, în studierea evangheliilor,adepþii miºcãrii teologiei biblice aplicau metodologia istorico-criticã pen-tru a descoperi care dintre cuvintele atribuite lui Cristos au fost cu ade-vãrat rostite de El.

Cu toate cã miºcarea a recunoscut mesajul slab al liberalismuluisecolelor XVIII ºi XIX, ea a pãstrat totuºi presupoziþiile liberale cu privirela Biblie. Adepþii ei susþineau o perspectivã neoortodoxã asupra revelaþiei,învaþau evoluþia ca teorie a originilor ºi accentuau aspectul uman al Biblieiîn locul celui divin. Drept urmare, miºcarea s-a autosubminat. Era imposibil

21

sã facã un studiu exegetic serios al Scripturilor ºi în acelaºi timp sã îi negeautoritatea.2

Termenul de teologie biblicã este folosit ºi pentru acea metodologie care îºiextrage materialul din Vechiul ºi Noul Testament, dintr-o perspectivãistoricã ºi care are ca scop formularea unei teologii. În contrast cu abor-darea filozoficã a teologiei, aceastã abordare are o naturã exegeticã,folosind ca sursã principalã Biblia. Ea accentueazã circumstanþele istoriceîn care au fost prezentate doctrinele, examineazã teologia dintr-o perioadãistoricã datã (cum ar fi era lui Noe sau a lui Avraam) sau cea a unui anu-mit scriitor (cum ar fi scrierile pauline sau ioanine).

Teologia biblicã, în sensul de mai sus, poate fi consideratã „acea ramurãa ºtiinþei teologice care are de a face cu progresul condiþionat din punct devedere istoric al revelaþiei lui Dumnezeu, aºa cum este ea depozitatã înBiblie.“3

Existã mai multe elemente care trebuie observate în aceastã definiþie:4

SISTEMATIZAREA

Teologia biblicã investigheazã perioadele istorice în care Dumnezeu S-arevelat sau accentele doctrinare ale unor autori biblici ºi îºi prezintã con-cluziile într-un mod sistematic. Teologia biblicã, deºi este prezentatã într-oformã sistematizatã, este distinctã de teologia sistematicã ce asimileazãadevãrul din întreaga Biblie ºi din afara Scripturilor în forma unei doctrinebiblice sistematizate. Teologia biblicã este mai îngustã. Ea se concentreazãasupra accentului unei anumite perioade istorice din Vechiul Testamentsau asupra învãþãturii explicite a unui anumit scriitor din Noul Testament.

ISTORIA

Teologia biblicã acordã atenþie circumstanþelor istorice importante încare au fost date doctrinele biblice. Ce se poate învãþa din era vechi-testa-mentarã a revelaþiei? Care au fost circumstanþele din scrierea lui Matei sauIoan? Care au fost circumstanþele destinatarilor Epistolei cãtre Evrei?Acestea sunt întrebãri importante care ajutã la identificarea unor accentedoctrinare specifice unei anumite perioade sau unui anumit scriitor.

REVELAÞIA PROGRESIVÃ

O doctrinã ortodoxã, pe care evanghelicii au susþinut-o mult timp, estecredinþa în revelaþia progresivã. Dumnezeu nu a descoperit tot adevãruldespre Sine dintr-o datã, ci S-a revelat treptat, pas cu pas, unor oamenidiferiþi de-a lungul istoriei (cf. Evrei 1:1). Teologia biblicã urmãreºte acestprogres al revelaþiei, observând revelaþia de Sine pe care Dumnezeu adat-o într-o anumitã perioadã istoricã sau prin intermediul unui anumitscriitor. Prin urmare, revelaþia lui Dumnezeu nu a fost la fel de avansatã

22 Manual teologic

faþã de Noe ºi Avraam ca faþã de Isaia. O carte mai timpurie a NouluiTestament, cum ar fi Iacov, reflectã o perspectivã mai primitivã asupra bise-ricii decât cãrþile scrise mai târziu, cum ar fi epistolele pastorale.

NATURA BIBLICÃ

În contrast cu teologia sistematicã, care îºi extrage informaþiile despreDumnezeu ºi din alte surse, teologia biblicã are un obiectiv mai îngust,extrãgându-ºi informaþiile din Biblie (ºi din informaþiile istorice care dez-voltã sau clarificã evenimentele istorice din Biblie). Astfel, teologia biblicãare o naturã exegeticã, examinând doctrinele din diferite perioade istoricesau cuvintele ºi afirmaþiile unui anumit scriitor. Aceasta îl ajutã pe studentsã determine revelaþia de Sine a lui Dumnezeu dintr-un moment dat alistoriei.

RELAÞIA CU ALTE DISCIPLINE5

STUDII EXEGETICE

Teologia biblicã are o relaþie directã cu exegeza („a explica, a interpre-ta“), în mãsura în care teologia biblicã este un rezultat al exegezei. Exegezastã la baza teologiei biblice. Exegeza cere o analizã a textului biblic conformmetodologiei literal-gramatical-istorice. (1) Pasajul luat în consideraretrebuie studiat în acord cu sensul normal al limbii. (2) Pasajul ar trebui stu-diat conform regulilor gramaticale. Exegeza pretinde o examinare a subs-tantivelor, a verbelor, a prepoziþiilor, etc., pentru o înþelegere mai corectã apasajului. (3) Pasajul ar trebui studiat în contextul sãu istoric. Care au fostcircumstanþele politice, sociale ºi în mod special culturale ale acestuia?Teologia biblicã nu se sfârºeºte cu exegeza, ci trebuie sã înceapã cu aceas-ta. Teologul trebuie sã fie exact din punct de vedere hermeneutic în ana-liza textului pentru a înþelege corect ce a scris Matei, Pavel sau Ioan.

STUDII INTRODUCTIVE

Cu toate cã scopul teologiei biblice nu este acela de a oferi o prezentaredetaliatã asupra unor chestiuni introductive, unele discuþii sunt esenþialedin moment ce soluþiile interpretative sunt uneori legate în mod direct destudiile introductive. Analiza introductivã are de a face cu aspecte legatede autor, datã, destinatari ºi ocazia sau scopul scrierii. De exemplu, datareaEpistolei cãtre Evrei este semnificativã pentru faptul cã are o legãturã cudurata suferinþei destinatarilor cãrora le este scrisã. Persecuþia s-a agravatdupã incendierea Romei, în anul 64 d.Cr. Mai importantã chiar este pro-blema destinatarilor Epistolei cãtre Evrei. Dacã se considerã cã aceasta afost adresatã unor necredincioºi, cartea va fi studiatã într-un anume fel;dacã se considerã cã a fost adresatã unor creºtini evrei, cartea va fi înþeleasã

Introducere în teologia biblicã 23

diferit. Tot aºa, audienþa lui Matei, Marcu ºi Luca determinã modul în caresunt evaluaþi aceºti scriitori. De exemplu, punctul de vedere teologic al luiMatei trebuie înþeles din perspectiva unei audienþe evreieºti. Punctul devedere teologic al scriitorului este legat în mod clar de chestiunile intro-ductive.

STUDII TEOLOGICE SISTEMATICE

Existã atât asemãnãri cât ºi diferenþe între teologia biblicã ºi cea sis-tematicã. Ambele sunt înrãdãcinate în analiza Scripturii, cu toate cã teolo-gia sistematicã cautã adevãrul ºi în surse din afara Bibliei. Observândrelaþia dintre cele douã teologii, pot fi subliniate numeroase diferenþe. (1)Teologia biblicã este preliminarã teologiei sistematice; exegeza conduce lateologia biblicã, care la rândul ei duce la teologia sistematicã. (2) Teologiabiblicã încearcã sã determine ce au spus autorii biblici cu privire la anu-mite probleme teologice, pe când teologia sistematicã explicã de ce unanumit lucru este adevãrat, adãugând ºi o perspectivã filozoficã. (3) Întimp ce teologia biblicã oferã perspectiva autorului biblic, teologia siste-maticã prezintã discuþiile doctrinare dintr-o perspectivã contemporanã.(4) Teologia biblicã analizeazã materialul unui anumit scriitor sau perioadã

24 Manual teologic

RELAÞIA TEOLOGIEI BIBLICE CU ALTE DISCIPLINE

SCRIPTURI

EXEGEZÃINTRODUCERE HERMENEUTICÃ

TEOLOGIE BIBLICÃ

TEOLOGIE SISTEMATICêI TEOLOGIE DOGMATICÃ

TEOLOGIE ISTORICÃ ªITEOLOGIE CONTEMPORANÃ

TEOLOGIEPRACTICÃ

APOLOGETICÃ

SUCCESIUNEA TEOLOGIEI BIBLICE

Exegezã Teologie biblicã Teologie sistematicã

istoricã, pe când teologia sistematicã investigheazã toate materialele careau de a face cu o anumitã problemã doctrinarã, atât cele biblice, cât ºiextrabiblice.

Diferenþele dintre teologia biblicã ºi cea sistematicã pot fi descrise înfelul urmãtor:

METODOLOGIE

Teologia biblicã a Vechiului Testament este înþeleasã cel mai bine cândexaminãm Vechiul Testament cãutând un principiu unificator sau „cen-tral.“ Au fost sugerate mai multe variante cu privire la tema unificatoare aVechiului Testament. Walter Kaiser a sugerat ca temã centralã „promisi-unea,“ Elmer Martens propune ca punct focal „planul lui Dumnezeu,“ pecând Eugene Merrill sugereazã „împãrãþia“ ca temã fundamentalã aVechiului Testament. Indiferent ce temã accentuãm, teologia biblicã aVechiului Testament ar trebui sã urmãreascã desfãºurarea acelei teme îndiferitele perioade din Vechiul Testament (revelaþia progresivã). (Pentru odiscuþie mai amplã asupra metodologiei vezi „Introducere în TeologiaVechiului Testament,“ capitolul 2.)

Introducere în teologia biblicã 25

DIFERENÞELE DINTRETEOLOGIA BIBLICÃ ªI CEA SISTEMATICÃ

TEOLOGIA BIBLICÃ

κi limiteazã studiul la Scripturã.

Examineazã pãrþi din Scripturã. Examineazã întreaga Scripturã.

Cautã adevãrul din Scripturã ºi dinorice sursã din afara Bibliei.

Cautã sã înþeleagã ce s-a scris.Cautã sã înþeleagã de ce sau cum s-adezvoltat o anumitã doctrinã.

Cautã sã înþeleagã rezultatul – pro-dusul.

Cautã sã înþeleagã atât procesul câtºi rezultatul – produsul.

Vede punctul culminant al revelaþieilui Dumnezeu.

Vede progresul revelaþiei din diferiteepoci (cum ar fi cea edenicã sau alui Noe).

Adunã informaþii despre o doctrinãprintr-o corelare cu întreagaScripturã.

Adunã informaþii asupra unei doctri-ne dintr-un anumit scriitor (ex., Ioansau Pavel) sau dintr-o anumitã erã (ex.,cea avraamicã, mozaicã, profeticã).

TEOLOGIA SISTEMATICÃ