manual expertkit out

ul. Zjednoczenia 2; 41-500 Chorzów, Poland tel: (032) 750 52 00; fax: (032) 720 20 21 http://www.instalsoft.com; E-mail: [email protected]

Mărci înregistrate: InstalSoft, InstalSystem, Gredi, OZC sunt mărci înregistrate ale InstalSoft s.c. sau ale proprietarilor acestora. Adobe şi Acrobat sunt mărci înregistrate ale Adobe Systems Incorporated. AutoCAD este marcă înregistrată a Autodesk, Inc. Microsoft este marcă înregistrată a Microsoft Corporation. Numele produselor de instalare sunt utilizate în acest manual numai în scopuri ilustrative şi nu constituie o recomandare a unor anumite aplicaţii sau garanţia prezenţei acestor produse în cataloagele incluse în software.

http://www.instalsoft.com

mailto:[email protected]

I

A. ACTIVARE ........................................................................................................................................ 1 A.1. PREFATA........................................................................................................................................ 1 A.2. PRIMA RULARE ............................................................................................................................... 1 A.3. MODALITATI DE ACTIVARE................................................................................................................ 2 A.4. ACTIVAREA AUTOMATA SI SETARILE PROXY ....................................................................................... 2 A.5. ACTIVAREA MANUALA ...................................................................................................................... 5

A.5.1. Activarea manuala folosind un alt computer .................................................................... 6 A.5.2. Activarea manuala folosind faxul...................................................................................... 8

B. DEZINSTALAREA / DEZACTIVAREA ............................................................................................. 9 B.1. PREFATA........................................................................................................................................ 9 B.2. DEZACTIVAREA AUTOMATA ............................................................................................................ 10 B.3. DEZACTIVAREA MANUALA .............................................................................................................. 10

1. MANAGERUL DE PROGRAME (PACKAGE MANAGER) ............................................................ 11 1.1. INTEGRAREA APLICAŢIILOR PACHETULUI ......................................................................................... 11 1.2. UPDATAREA CATALOAGELOR ŞI A PROGRAMELOR. .......................................................................... 12 1.3. ACTIVAREA ŞI DEZACTIVAREA PROGRAMELOR ................................................................................. 13

2. EXPERTKIT .OUT 4 – LECTIA 1 PROIECTAREA UNEI RETELE DE CANALIZARE GRAVITATIONALE .............................................................................................................. 15

2.1. LANSAREA PROGRAMULUI SI INTERFATA UTILIZATOR........................................................................ 15 2.2. REGULI GENERALE DE EDITARE...................................................................................................... 17 2.3. INTRODUCEREA DATELOR GENERALE ............................................................................................. 17 2.4. PREGATIREA HARTII DE BAZA ......................................................................................................... 19 METODA A: HARTA DIN FISIER .DWG ...................................................................................................... 19 METODA B: HARTA DIN SCANARE COMBINATA ......................................................................................... 21 METODA C: INCARCAREA UNUI FISIER GRAFIC ........................................................................................ 29 2.5. INTRODUCEREA UNEI SURSE DE CANALIZARE .................................................................................. 32 2.6. DESENAREA PLANULUI RETELEI SI INSERAREA JONCTIUNILOR........................................................... 35 2.7. INTRODUCEREA CAMINELOR .......................................................................................................... 44 2.8. INTRODUCEREA ETICHETELOR ....................................................................................................... 47 2.9. CALCULUL RETELEI SI OPTIUNILE DE CALCUL................................................................................... 49 2.10. AFISAREA REZULTATELOR ........................................................................................................ 51 2.11. TIPARIREA TABELULUI DE REZULTATE ........................................................................................ 52 2.12. TIPARIREA DESENELOR ............................................................................................................ 54

3. EXPERTKIT .OUT 4 – LECTIA 2 RETEA DE ALIMENTARE CU APA PROIECTATA PE O HARTA PE CARE FIGUREAZA O RETEA DE CANALIZARE............................................ 57

3.1. INCARCAREA UNUI PROIECT EXISTENT ............................................................................................ 57 3.2. INTRODUCEREA PUNCTELOR DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRE ..................................................... 58 3.3. DESENAREA SISTEMULUI SI INTRODUCEREA JONCTIUNILOR DE ALIMENTARE CU APA........................... 61 3.4. INTRODUCEREA CAMINELOR APOMETRU ......................................................................................... 63 3.5. SISTEMELE AFLATE IN CONFLICT .................................................................................................... 64 3.6. INTRODUCEREA ETICHETELOR ....................................................................................................... 66 3.7. CALCULATIONS AND CALCULATION OPTIONS ................................................................................... 66 3.8. AFISAREA REZULTATELOR ............................................................................................................. 69 3.9. CREAREA PROFILURILOR DE RETEA ................................................................................................ 71 3.10. TIPARIREA TABELULUI DE REZULTATE ........................................................................................ 74 3.11. TIPARIREA DESENULUI.............................................................................................................. 74

4. EXPERTKIT .OUT-MAT 4 - LECŢIA 3 EXEMPLU DE LISTĂ DE MATERIALE PE BAZA UNUI PROIECT CALCULAT ANTERIOR ............................................................................ 75

4.1. RULAREA PROGRAMULUI ŞI DESCRIEREA INTERFEŢEI....................................................................... 75 4.2. COMPLETAREA DATELOR GENERALE .............................................................................................. 76 4.3. SELECTAREA FIŞIERELOR DE IMPORTAT`......................................................................................... 77 4.4. MODEL DE LISTĂ ........................................................................................................................... 80 4.5. PRINTARE ŞI EXPORT .................................................................................................................... 86

II

C. ANEXA A – OPERAŢIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII ŞI BUTOANELOR MOUSE-ULUI........................................................................................................................ 89

C.1. TASTATURĂ: ................................................................................................................................. 89 C.2. MOUSE: ....................................................................................................................................... 90

ACTIVARE

1

A. ACTIVARE

A.1. Prefata

Acest software este protejat prin licenta impotriva distributiei ilegale. Pentru a rula, aplicatia are nevoie de 2 coduri – codul calculatorului si codul de deblocare.

Codul calculatorului este generat la prima rulare. Acest cod este trimis apoi la serverul InstalSoft care il verifica si genereaza un cod de deblocare compatibil. Utilizatorul nu vede in mod normal acest cod, decit daca face activarea manual. Activarea manuala este descrisa in capitolul A5

Cele doua coduri sunt valabile numai o anumita perioada de timp. Dupa expirarea acestei perioade procedura de activare trebuie repetata.

Etse posibila utilizarea acestui software pe mai mult de 1 PC, atit timp cit programul este DEZACTIVAT de pe unul si reactivat poe celalat.

A.2. Prima rulare

Atunci cind este rulat prima data, veti fi invitati sa introduceti datele personala si numarul de licenta:

Implicit, numele si firma sunt cititie din reegistrii Windows. Pentru a continua trebuie introdus

numarul de licenta – acesta este tiparit in contractul de licenta.

ACTIVARE

2

A.3. Modalitati de activare

Dupa un click pe butonul Continua sunteti invitat sa alegeti modalitatea de activare:

Pentru PC-uri conectate la Internet va sugeram sa utilizati modalitatea Automata Pentru PC-uri conectate permanent la internet va sugeram sa bifati si optiunea “Utilizati mereu

activarea automata” – in acest caz programul nu solicita reactivarea ori de cite ori expira durata de activare.

A.4. Activarea automata si setarile proxy

Daca selectati activarea automata, programul genereaza codul computer, acesta este trimis prin internet de unde primeste codul de deblocare. Numai dupa aceea programul ruleaza.

ACTIVARE

3

Daca utilizatorul este in spatele unui program proxy, aceasta trebuie setat inainte de a continua cu butonul Continua. Folositi butonul “Proxy” pentru a afisa dialogul “Setari buton proxy”.

Implicit toate proxy-urile sunt dezactivate. Daca sunteti in spatele unui proxy HTTP, selectati

“Server proxy standard” si introduceti adresa serverului proxy (fie patru grupe de numere separate de punct fie adresa a domeniului). Trebuie verificata si adresa portului daca este diferita de cea standard.

ACTIVARE

4

Daca serverul necesita autorizatie, bifati optiunea corespunzatoare si introduceti numele utilizatorului (care poate fi diferit de numele de utilizator utilizat la logarea Windows) si parola.

Setari similare sunt necesare pentru proxiurile SOCKS.

! Solicitati administratorului de retea informatiile privind tipul si setarile serverului proxy.

ACTIVARE

5

A.5. Activarea manuala

Daca nu aveti acces la Internet va trebuie sa selectati Activarea manuala. Este afisat ecranul corespunzator.

Este afisat codul PC-ului si va trebui sa introduceti codul de deblocare. Acest cod poate fi obtinut

in 2 feluri: folosind un alt PC conectat la internet sau prin fax. !!! Daca doriti sa inchideti fereastra de activare pentru a introduce codul de deblocare mai tirziu, selectai butonul “Amina” astfel incit codul computer folosit sa fie retinut.

ACTIVARE

6

A.5.1. Activarea manuala folosind un alt computer

Daca aveti acces la internet de pe un alt PC (indiferent de programul de navigare instalat) urmati pasii de mai jos:

1. Salvati codul de activare pe un suport extern apasind butonul Salveaza (se va cere numarul

Dvs de fax) 2. Deschideti fisierul astfel salvat pe PC-ul cu acces Internet si deschideti-l (de exemplu cu

Notepad)

ACTIVARE

7

3. Mergeti la : http://www.instalsoft.com.pl/auth/ro_activate.php

4. Copiati codul de activare si introduceti-l in browser (taste Ctrl+C si Ctrl+V)

http://www.instalsoft.com.pl/auth/ro_activate.php

ACTIVARE

8

5. Click pe OK. Serverul va prelucra informatia si va afisa codul de deblocare:

6. Copiati-l din fereastra si salvati-l intr-un fisier. 7. Pe PC-ul pe care ruleaza aplicatia copiati codul si introduceti-l in fereastra de activare.

8. Click pe butonul ”Activare” – programul va fi lansat. 9.

A.5.2. Activarea manuala folosind faxul

1. Apasati butonul Tiparire din fereastra de activare manuala – se va solicita numarul de fax si se va tipari un formular. Numarul de fax pe care-l comunicati va fi folosit pentru raspuns.

2. Click pe “Aminare” – programul se va inchide. 3. Trimiteti formularul la numarul de fax afisat. 4. Asteptati raspunsul.

ACTIVARE

9

5. Cind primiti raspunsul care contine codul de deblocare, rulati programul. Va fi afisat dialogul de activare cu optiunea de activare manuala.

6. Introduceti codul de deblocare si click pe Activare. Programul va fi plansat in executie.

B. DEZINSTALAREA / DEZACTIVAREA

B.1. Prefata

Inainte de dezinstalarea aplicatiei, aceasta trebuie dezactivata in serverul InstalSoft astfel incit sa poata fi activata si folosita pe un nou PC. Programul poate fi dezinstalat folosind utilitarul livrat in kit-ul de instalare sau folosind facilitatile oferite de sistemul de operare. In primul caz selectati optiunea “Instalare/Dezinstalare” din meniu si urmariti pasii consecutivi. In cazul 2 selectati “Control Panel|Add/Remove programs” din meniul Start si urmariti pasii consecutivi de dezinstalare.

Daca activarea s-a facut in mod automat fereastra de dezactivare nu este afisata in timpul dezinstalrii deoarece dezactivarea este facuta deasemenea automat. Fereastra de dezactivare va fi totusi afisata daca se intrerupe conexiunea la internet. In aceasta situatie va trebuie selectata optiunea de dezactivare manuala.

Daca programul a fost activat manual, in timpul procesului de dezinstalare este afisata fereastra de dezactivare:

Selectati modalitatea de dezinstalare dorita – automata sau manuala.

ACTIVARE

10

B.2. Dezactivarea automata

Daca selectati dezactivarea manuala programul genereaza un cod de dezactivare care trebuie trimis prin internet la serverul InstalSoft si asteptat apoi raspunsul. Dupa primirea acestuia programul este dezactivat si procesul de dezinstalare poate continua.

B.3. Dezactivarea manuala

Daca alegeti dezactivarea manuala aplicatia este dezactivata si genereaza codul de dezactivare. Acest cod trebuie copiat in programul de navigare (click pe “Ajutor” pentru a vedea adresa, a se vedea deasemenea si activarea manuala folosind un alt computer) sau trimis prin fax (activarea manuala folosind fax-ul).

In cazul dezactivarii nu veti primi niciun cod de deblocare. Dupa finalizarea pasilor descrisi anterior, programul este dezactivat si numarul de licenta poate fi folosit.

Managerul de programe (PACKAGE MANAGER)

11

1. MANAGERUL DE PROGRAME (PACKAGE MANAGER)

1.1. Integrarea aplicaţiilor pachetului

Pentru a începe lucrul selectaţi “Start \ Programs” din meniu şi daţi click pe:

. Package manager ajută la operarea programelor din cadrul pachetului. De la acest nivel puteţi

rula orice aplicaţie legată de fişierul respectiv.

1. Pentru a rula o aplicaţie din cadrul pachetului daţi click pe şi selectaţi din meniu aplicaţia dorită.

2. De asemenea, puteţi deschide aplicaţia dorită din partea dreapta a ferestrei, prin dublu–click

sau click simplu urmat de click .

3. În partea dreaptă sus sunt afişate fişierele ordonate dupa lista de proiecte, care apare în partea stângă. Într–un proiect puteţi găsi fişiere aparţinând mai multor programe din cadrul pachetului. Funcţionarea project manager–ului este utilă în iniţierea noilor proiecte, mutarea sau copierea fişierelor din cadrul diferitelor proiecte, precum şi în arhivarea datelor.

4. Pentru a iniţia un proiect nou, pentru a–l copia sau redenumi, selectaţi–l şi apoi daţi click pe

butonul corespunzător. 5. Pentru a deschide un nou fişier in partea dreaptă a ferestrei, selectaţi operaţia respectivă din

meniu dupa care dati click pe butonul OK pentru confirmare.


12

1.2. Updatarea cataloagelor şi a programelor.

Folosind managerul puteţi selecta cataloagele deja instalate şi updata prin internet sau CD. De asemenea, aplicaţiile din manager şi managerul insuşi pot fi updatate.

1. Pentru a verifica daca pachetul de programe este updatat precum şi pentru a–l updata, daţi

click pe butonul .

2. Selectati sursa de unde faceti update–ul – „Internet” sau „Disk”. Dacă aţi optat pentru “Internet” programul va contacta automat serverul InstalSoft, va verifica existenţa unor eventuale update–uri şi va afişa rezultatul. Dacă optaţi pentru “Disk”, dati click şi pe “Download update info”.

3. Programul va descarca şi afişa informaţii referitoare la situaţia cataloagelor şi al fişierelor. Pentru o mai bună vizualizare selectaţi câmpul din partea de jos a ferestrei „Show identical and installed”.

4. Prin intermediul a două ferestre puteţi vedea fişierele marcate grafic, conform versiunii lor. Puteţi identifica semnificaţia marcajelor în legendă.

5. În funcţie de semnificaţia marcajelor şi a săgeţilor, selectaţi elementele care necesită updatare.

Pentru a face update la toate cataloagele noi apăsaţi butonul . 6. Fişierele programului se updateaza automat, nu este nevoie să le faceţi update manual. În

partea din stânga jos a ferestrei este afişată mărimea fişierelor de downloadat. 7. După selectarea aplicaţiilor, executati updatarea acestora prin apăsarea butonului

„Update”.Finalizarea procesului de updatare va fi anunţată de program printr–un mesaj corespunzător.


13

1.3. Activarea şi dezactivarea programelor

Puteţi activa/dezactiva programe folosind butonul „Activation” din fereastra “Package Manager”. Dacă programul rulează pentru prima dată şi nu a fost încă activat, puteţi face acest lucru. Aici îl

puteţi activa manual sau automat, urmărind paşii descrişi in cadrul paragrafului A.2.


14

Dacă programul a fost activat, sunt disponibile următoarele opţiuni:

- afişarea datei de expirare a activării, - reactivarea, - dezactivarea.

Data de expirare a perioadei de activare defineşte perioada de timp în care programul este activ.

Aveţi grijă să reactivaţi programul înainte de data de expirare. Reimprospatarea activarii inseamna reactivarea inainte de expirarea valabilitatii – utila spre

exemplu in cazul in care lucrati durate mari de timp in exteriorul locuintei sau pe un laptop si nu aveti acces la net.

Facilitatea de dezactivare permite dezactivarea programului fara o dezinstalare prealabila. Acest lucru este util cind programul este folosit pe mai multe statii de lucru (PC-uri). Sunt disponibile doua variante: automata si manuala. Ambele optiuni sunt discutate in sectiunea B a manualului.

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

15

2. EXPERTKIT .OUT 4 – LECTIA 1 PROIECTAREA UNEI RETELE DE CANALIZARE GRAVITATIONALE Scopul acestei lectii este de a prezenta cum se proiecteaza un sistem gravitational de canalizare,

folosind o harta existenta. Harta acopera o portiune dintr-un cartier de locuinte unifamiliale si câteva cladiri de birouri. Sistemul care trebuie proiectat va fi parte a unei retele de canalizare existente. Reteaua existenta este luata in considerare in etapa de proiectare.

2.1. Lansarea programului si interfata utilizator

1. Porniti ExpertKIT .out 4 din Program manager. In dialogul de start selectati “Proiect nou”. Va fi afisat dialogul pentru informatiile globale ale proiectului. (a se vedea sectiunea 2.3).

2. Fereastra principala a aplicatiei:

Bara de titlu – contine incepind de la stinga, denumirea programului si numele proiectului curent. In partea din dreapta contine butoanele standard ale unei ferestre Windows.

Meniul principal – localizat imediat sub bara de titlu. Un click cu mouse-ul afiseaza lista de

comenzi corespunzatoare submeniului.

Meniul principal Bara de iconuri

Tabelul de date

Paginile foii curente Navigare

Bara de stare Pagini editare proiect Comutare moduri de operare


16

Bara de unelte – este aranjata in pagini in functie de subiect. Pentru a activa o pagina click cu butonul din stinga. Este afisat un set de iconuri corespunzatoare subiectului. Un click stinga pe iconuri activeaza functia corespunzatoare sau activeaza modul de inserare al componentei respective.

Daca pozitionati mouse-ul deasupra butonului citeva secunde atunci va fi afisat un balon de explicatii. Continutul barei de unelte, numarul si tipul de pagini depinde de tipul paginii din proiectul curent si de operatia aflata in executie.

bara de stare – este pozitionata la baza ferestrei. Afiseaza informatii privind starea curenta a

proiectului (calculat sau necalculat) coordonatele mouse-ului in spatiul de lucru, informatii despre operatia curenta, pagina de lucru si modul de operare selectat.

paginile cu functiile de editare – localizat in coltul din dreapta jos, imediat sub tabelul de

date. Aceste pagini separa partile logice ale proiectului: retelele, desenul de baza si tiparirea. Fiecare pagina are optiuni atasate care sunt afisate cu un click dreapta:

“Invizibil cind este inactiv” “Gri cind este dezactivat” “Vizibil cind este dezactivat”

Prin sublinierea optiunii selectate, componentele pot fi afisate sau nu dupa deplasarea in alta pagina de functiuni. Optiunea selectata este vizibila dupa modul de afisare a paginii.

Modalitatea de operare – cimpurile pentru modul de operare sunt localizate imediat sub paginile de editare. Pentru a activa unul din modurile de operare (ORTO, LOCK, GRID, AUTO, REP) click stinga pe eticheta. Afisare cu culoare albastra indica activarea modului respectiv, afisarea in culoare gri indica dezactivarea acelei modalitati.

Spatiul de lucru – spatiul de lucru este delimitat, in zona superioara si in dreapta, de rigle

verticale si orizontale. Butonul aflat la intersectia celor 2 rigle afiseaza scara curenta si permite modificarea acesteia. Opus riglelor, spatiul de lucru este delimitat de bare de dimensionare care permit modificarea marimii si pozitiei zonei active. In coltul din dreapta jos intre cei 2 delimitatori este butonul de navigare care permite deplasarea in spatiul de lucru.

Paginile foii curente – Deplasarea de la o pagina la alta se face cu un click pe pagina

selectata.

Paginile din bara de scule – depind de tipul de proiect in curs de editare (vedere plana sau schematica) si de stratul activ al proiectului

Tabelul de date (F12) – afiseaza caracteristicile a unul sau mai multe obiecte selectate, de

acelasi tip. Daca sunt selectate obiecte de diferite tipuri atunci sunt afisate numai caracteristicile comune. Daca acestea nu au caracteristici comune este afisat un mesaj in tabelul de date. Modificarea caracteristicilor unei componente se reflecta in modul de afisare in partea grafica.

Fereastra cu lista erorilor (F8) – afiseaza mesajele de eroare, avertizarile si sfaturi legate de

proiect, dupa verificarea conexiunilor hidraulice (Shift+F2) parcurgerea rutinelor de diagnoza sau calculul complet. Un click pe un mesaj subliniaza in zona grafica obiectul care l-a generat. Un click dreapta in lista de erori afiseaza un dialog de optiuni.


17

2.2. Reguli generale de editare

1. Pentru a edita harta selectati pagina de tip „Harta”. Pentru a edita un profil selectati pagina de tip „Profil” (sau creati o noua pagina si definiti-o ca fiind de tip profil). Litera care precede numele paginii indica tipul: H indica o harta, P indica un profil. Reamintim ca disponibilitatea unei componente depinde de tipul de pagina curenta.

2. Pentru a insera sau sterge o harta selectati pagina „Baza”. Pentru a edita o retea de apa sau canal selectati pagina „Retea”.

3. Pentru a reloca harta si sistemul desenat in cadrul spatiuslui de lucru, selectati simultan pagina „Baza” si „Retea” prin apasarea tastei Shift. Toate componentele sistemului sunt marcate si pot fi mutate in alta locatie.

4. O componenta plasata pe harta are un set de caracteristici afisate in tabelul de date. Aici pot fi citite si/sau modificate. In bara de stare sunt afisate numarul de compoente si tipul acestora.

5. Pentru a selecta o componenta click stânga cu mouse-ul. Pentru a selecta mai multe componente apasati si mentineti apasata tasta Shift. Exista mai multe functii speciale pentru selectia diferitelor componente, din zona selectata sau din intregul spatiu de lucru, disponibile in meniul „Modifica” sau in pagina „Functii” a barei de instrumente.

6. Click-ul dreapta al mouse-ului afiseaza un meniu contextual, care depinde de tipul componentei selectate (disponibil si când nu este nimic selectat).

7. Pentru a muta o componenta, selectati-o cu un click stânga si apoi, având butonul apasat, deplasati-o in noua locatie. Pentru a efectua aceasta operatie cu precizie folositi combinatia Alt+tastele sageti.

8. Pentru a copia si lipi un element, selectati-l si apasati Ctrl+C pentru copiere si Ctrl+V pentru lipire. Puteti efectua aceeasi operatie selectând comenzile din meniul „Modifica” sau din bara de unelte.

9. Pentru a sterge una sau mai multe componente selectati-le si apasati tasta Delete. 10. Componentele unui sistem au de obicei unul sau mai multe puncte de conectare – marcate cu

patrate solide de culoarea sistemului (de ex. albastru pentru alimentarile cu apa, maro pentru canalizare etc). Culoarea unei sectiuni ale unei retele depinde de tipul retelei (ex gaz, termoficare etc)

11. Atunci când este activ modul AUTO indicatorul mouse-ului indica printr-o cruce locul in care poate fi conectata o componenta. Puteti accepta conexiune propusa cu un click. Daca punctul de conectare nu este cel dorit, apasati si mentineti apasata tasta Shift la conectarea componentelor (suspenda temporar facilitatea AUTO). Punctele care nu sunt conectate sunt marcate cu un dreptunghi exterior mai mare in timp ce punctele conectate sunt mai mici si solide (umplute cu culoare).

12. Modul Lock – pentru a evita deconectarea accidentala a componentelor unui sistem care au fost plasate si conectate, recomandam inghetarea intregului proiect prin activarea optiunii LOCK (accesibila si prin tasta Scroll Lock de pe tastatura).

13. Modul ORTO faciliteaza desenarea liniilor orizontale, verticale si la unghiul definit de utilizator in Optiuni proiect–AUTO, ORTO, GRID

14. Pentru a introduce aceeasi valoare (de exemplu un debit) valabil pentru mai multe componente folositi Date elemente – Repeta ultima valoare sau tasta F2. Valoare inserata in celula activa a tabelului de date este aceeasi cu ce din aceeasi celula din tabelul anterior.

15. Se poate plasa incaodata o componenta care a fost recent folosita prin comanda Modifica–Insereaza ultimul element (sau folosind tasta F3). Aceasta functie este in mod special utila când se introduc componente care apar in numar mare intr-un proiect (de ex. camine de vizitare).

2.3. Introducerea datelor generale

Atunci cind lansati un proiect nou programul afiseaza fereastra de optiuni. Aceasta poate fi afisata si cu tasta F7.

Toate valorile declarate in “Optiuni proiect/Tipuri implicite” vor fi afisate in tabelul de date al componentelor ca si valori implicite. Modificarea acestor valori permite modificarea lor in tot proiectul


18

1. Fereastra “Optiuni proiect” se deschide in pagina “Harta”. Aici puteti specifica, in pagini succesive, valori implicite pentru:

date meteorologice (valorile pentru 15 minute de precipitatii, durata ploii etc) aceste valori sunt folosite pentru a proiecta sisteme de drenare a apei de ploaie

tipurile implicite de teava/camin/capace camin – componentele vor fi folosite ca setari implicite debitele de intrare/iesire la si din locuinte – valori implicite pentru debitul intr-o jonctiune (nu

este necesar in aceasta etapa) grosimi implicite pentru patul de asezare si stratul de acoperire – valori specificate pentru

diferite tipuri de sisteme calculate de catre program 2. In pagina “Informatii proiect” puteti introduce informatii despre proiect, dezvoltator si proiectant 3. Pentru a verifica ca sunt incarcate toate cataloagele necesare realizarii proiectulu, click pe

Cataloage si apoi pe butonul cu acelasi nume. .

4. Pentru a folosi in proiect un anumit catalog selectati-l in panoul din stinga si apoi click pe

butonul sageata albastra stinga pentru a muta catalogul in panoul “Cataloage folosite in proiect”. Confirmati modificarile cu click pe butonul OK.

5. Toate modificarile facute in datele generale trebuie confirnate cu un click pe butonul OK


19

2.4. Pregatirea hartii de baza

Cele trei modalitati de incarcare a hartii de baza sunt prezentate in aceasta sectiune. Selectarea unei sau alteia dintre ele depinde de tipul fisierului folosit.

Metoda A: Harta din fisier .dwg

Harta creata dintr-un fisier *.dwg poate fi folosita ca si desen de baza.

1. Selectati “Importa baza din fisier dwg” din meniul “Fisier”. In dialogul afisat selectati fisierul care va fi folosit si apasati butonul Deschide. In timpul importului sunteti solicitati sa indicatii fisierul care contine font-ul folosit (extensie .shx) Puteti selecta acest fisier sau nu (apasati Cancel).

2. Este afisata fereastra de import. Toate straturile desenului de baza sunt afisate in lista din stinga. Selectati din lista din coltul din stinga sus unitatile de masura, care trebuie sa fie adecvata scarii reale a desenului.

! Selectarea unitatii de masura corespunzatoare celei reale este importanta pentru editorul

grafic, care citeste si afiseaza dimensiunile in metri. Pentru aceasta este important ca desenul importat sa fie scalat corect.

♦ Sfat: pentru a verifica daca scalarea s-a facut corect apasati si masurati un obiect cu dimensiuni reale cunoscute si asigurati-va ca acestea corespund cu cele indicate.


20

3. Click pe butonul “Continua”. Este afisat un dialog din care se pot selecta straturile care vor fi afisate dupa import. Implicit sunt marcate toate. Deselectati “Import hasuri” daca nu doriti sa importati si hasurile.


21

4. Click pe Continua pentru a finaliza importul fisierului. Acesta este incarcat in mod automat in pagina “Baza”.

Metoda B: harta din scanare combinata

In acest caz este folosita ca desen de baza o harta existenta sub forma tiparita. Se pleaca de la premiza ca harta a fost tiparita pe hirtie de dimensiuni mari si utilizatorul poate scana doar format A4. Astfel desenul este divizat in 4 fragmente.

1. Desenele trebuie scanate cu o suprapunere (nu trebuie sa existe spatii intre scanari

succesive). Salvati desenele in format jpg sau bmp. Acestea vor fi incarcate in modulul Scanare combinata.

! Sunt recunoscute si alte formate, cum ar fi .tiff, .png, .rle, .pcx.


22

2. Lansati modulul Scanare combinata din Program manager. Acesta se deschide cu un fisier gol. In prima fereastra apasati “Deschide” pentru a deschide unul din cele 4 fragmente, care constituie si prima parte a hartii scanate.

3. Desenul este incarcat. Datorita faptului ca harta de baza consta doar din patru fragmente, nu este nevoie sa folositi facilitatea de navigare – acesta este util in special cind trebuie manipulate mai multe fragmente. In acest caz deselectati optiunea “Foloseste bara de navigare”.


23

4. Daca fisierul a fost deplasat in timp ce era scanat si necesita aliniere, poate fi ajustat. Selectati “Corecteaza deviatie” care implicit este nebifata. Apoi, folosind butonul dreapta al mouse-ului marcati 2 puncte “Sus” si “Jos”. Aceste puncte definesc o linie imaginara pe care programul o va roti in asa fel incit sa devina verticala. Dupa marcarea celor doua puncte click pe “Roteste”.

5. Daca marcarea este incorecta si rotirea nu se ridica la nivelul asteptarilor puteti folosi

butonul “Anulare”. Pentru anulare click pe butonul “Anulare” din zona superioara a ferestrei. Programul solicita confirmarea operatiei deoarece nu exista posibilitatea anularii ei.


24

6. Click pe butonul “Inainte” din partea superioara a ferestrei si treceti la etapa urmatoare. Dialogul consta din doua zone: in zona din stinga este vizualizat fisierul incarcat anterior. Click pe biutonul “Incarca” si deschideti fisierul care contine al doilea fragment. Acesta va fi afisat in panoul din dreapta.

7. In mijloc sunt controalele pentru selectarea modalitatii si directiei de combinare a fragmentelor incarcate. Selectati “Doua puncte” si “La dreapta”. Intre cele doua panouri de previzualizare exista controalele pentru scalare si marcarea punctelor comune, care vor fi folosite pentru combinarea celor doua parti.

8. Localizati cele doua puncte comune in ambele ferestre de previzualizare si marcati-le pe desen cu un click dreapta de mouse. In ferestrele de previzualizare acestea apar cu un marcaj de culoare rosie.

Zoom


25

9. Click pe “Adauga” pentru a combina cele doua fragmente.


26

10. Continuatia adaugarea urmatoarelor fragmente de harta, respectind cu atentie succesiunea acestora.


27

11. Click pe “Inainte” pentru a trece la ultima etapa in care harta este scanata si decupata. Functionalitatile pentru aceste optiuni sunt in paginile din dreapta. Selectati “Decupeaza” si apoi folositi butonul din dreapta pentru a selecta cele doua puncte stinga-sus si dreapta-jos care marcheaza zona ce va fi decupata.


28

12. Ultima etapa este scalarea hartii de baza. Selectati pagina “Scalare”. Poate fi folosita oricare din cele doua modalitati de scalare. Click pe “Distanta dintre punctele marcate” si cu butonul din dreapta al mouse-ului marcati doua puncte pentru care este cusnoscuta distanta dintre ele. Punctele sunt afisate cu doua marcaje de culoare rosie. Introduceti distanta in cimpul “Distanta [m]|. Click pe butonul “Scalare” – harta este scalata.

13. Salvati harta pe disc. Fisierul are extensia *.ism. 14. Click pe butonul “Terminare” pentru a inchide modulul “Scanare combinata” 15. Deschideti ExpertKIT .out 4 si incarcati fisierul in care doriti sa folositi aceasta harta.

Selectati pagina “Baza” a foii de lucru. Selectati pagina “Baza” din bara de scule si apoi

butonul “Harta”. Click in zona activa a ferestrei de lucru – apare un mic dreotunghi.


29

16. Localizati fisierul harta in tabelul de date in cimpul “Fisier harta” si deschideti-l. 17. Harta este incarcata in proiect.

Metoda C: Incarcarea unui fisier grafic

In acest caz este folosita o harta tiparita pe o hirtie A2 si scanata cu un scaner de dimensiuni coirespunzatoare.

1. lansati ExpertKIT .out 4 si deschideti fisierul in care doriti sa incarcati aceasta harta.

Selectati pagina “Baza” a foii de lucru. Din pagina “Grafica” a barei de scule selectati

“Desen” . Click in zona activaa a ferestrei – este afisat un dreptunghi.


30

2. Selecteaza “Adauga nou” din cimpul “Desen”, este afisat dialogul “Galerie desene”. Folositi butonul “Deschide” pentru a localiza si deschide fisierul care contine desenul. O previzualizare a acestuia apare in cadrul dialogului.

3. In aceasta etapa harta trebuie scalata. Cele doua marcaje rosii sunt afisate in panoul de previzualizare. Folositi butonul stinga al mouse-ului pentru a deplasa marcajele in puncte intre care distanta este cunoscuta. Introduceti aceasta distanta in cimpul “Distanta [m]”. Click pe butonul “Scaleaza”, harta va fi scalata.


31

4. Inchideti fereatra cu click pe “Inchide”, fisierul este incarcat in pagina “Baza”.


32

2.5. Introducerea unei surse de canalizare

Dupa pregatirea si inserarea hartii de baza se poate trece la proiectarea retelei de canalizare. Primul pas este sa inserati pe harta punctele de canalizare/drenare din cladire. 1. Selectati pagina „Retea” din coltul din dreapta jos al spatiului de lucru

2. Din bara de unelte, selectati pagina „Canalizare” si apoi butonul („Canalizare din cladire”). Treceti in zona activa si plasati-l lânga cladire in locul planificat pentru canalizare.


33

3. Desemnati un simbol pentru aceasta iesire. In general este de preferat ca fiecare tip de componenta (de ex. canalizare din cladire, camin, nod retea etc) sa fie desemnat printr-o litera diferita.


34

4. Introduceti in tabelul de date valorile (elevatia) pentru cota amenajata a terenului si cota existenta la punctul de iesire al canalizarii in câpurile „Cota teren am. [m]” respectiv „Cota teren ex. [m]”. Prima valoare ese obligatorie in timp ce a doua valoare este optionala. Introduceti deasemenea cota la care intra canalizarea in cladire (masurata la punctul cel mai de jos al conductei).

10.

“Cota teren existent [m]” este cota la suprafata terenului inainte de executarea oricarei lucrari. Aceasta valoare poate fi luata de ex. din harta terenului (folosind linii de contur sau puncte de control geodezic). „Cota teren amenajat [m]” este cota la suprafata terenului dupa ce au fost executate lucrarile. In acest exemplu cele doua cote sunt identice si sunt preluate din liniile de contur ale hartii terenului.


35

5. Deoarece in tabelul general de date ale proiectului a fost specificat debitul per persoana rezidenta in punctul de iesire (pe secunda sau pe zi), trebuie specificat numarul de persoane rezidente, pentru fiecare punct de iesire, in tabelul de date.

In cazul cladirilor comerciale sau industriale debitul trebuie specificat direct, indiferent de informatiile introduse in datele generale. Introduceti valoarea, in dm3, in câmpul „Qs [dm3/s]”. Cotele pentru nivelul subsolului si parter („Nivelul subsolului [m]” respectiv „Cota parter [m]”) nu sunt obligatorii – daca aceste valori sunt introduse atunci vor fi marcate pe profil atunci când acesta este generat – aceasta este prezentata in capitolul 3.9.

6. Lasati restul informatiilor nemodificate. 7. Apasati tasta F3 („Insereaza ultimul element”) pentru a introduce inca un element de acelasi tip

(„Canalizare din cladire”) si repetati pasii de la 2 la 5 pentru urmatoarea cladire. Repetati operatiile pentru restul cladirilor incluse in proiect.

2.6. Desenarea planului retelei si inserarea jonctiunilor

1. Reteaua de canalizare este desenata selectând controlul „Sectiune retea canalizare gravitationala” din pagina „Canalizare” a barei de unelte.


36

2. Plasati sectiunile de retea intre punctele de iesire din cladire si jonctiunile planificate ale retelei sau camine. Operatia se poate executa foarte comod folosind functia REP – repeta inserarea elementelor (termina inserarea apasând butonul dreapta al mouse-ului). Pentru a activa aceasta functie click pe simbolul REP din bara de stare a ferestrei aplicatiei.

Când aceasta optiune este activata ultima comanda este repetata automat fara sa mai fie necesara apasarea tastei F3.

3. Asistentul de desen faciliteaza planificarea precisa a retelei. Acesta permite desenarea sau

plasarea cu acuratete a componentelor, la o anumita distanta sau la un anumit unghi fata de o alta componenta din desenul de baza (DWG sau DXF) sau din retea. Aceste unghiuri sunt importante in special la conectarea la baza caminelor a diferitelor sectiuni de retea. Un unghi incorect va afecta selectarea corecta a caminelor.


37

• Pentru a activa sau dezactiva Asistentul de desen folositi „Vedere – Arata/Ascunde asistentul de desen”

• Este afisata feresatra asistentului de desenare


38

• In timpul desenarii retelei asistentul afiseaza informatii privind pozitia curenta a cursorului, incrementarile Δx si Δy fata de punctul de plecare al sectiunii de retea, lungimea curenta a sectiunii si unghiul intersectiei cu axa X.

• Dupa introducerea unghiului si/sau a distantei si pozitionarea cursorului deasupra unei

componente din desenul de baza (format DWG sau DXF) sau din retea, sunt afisate automat linii ajutatoare care sa permita plasarea cu precizie.


39

• De exemplu, pentru a desena o sectiune la un unghi de 120° fata de sectiunea anterioara, acest unghi trebuie introdus in câmpul „Unghiul liniei ajutatoare [°]”. Sunt afisate linii ajutatoare inclinate la unghiul specificat. Daca doriti sa desenati o sectiune la un unghi de 90° fata de alta sectiune, introduceti valoarea unghiului si pozitionati cursorul peste sectiunea fata de care doriti sa desenati. Sunt afisate linii auxiliare, pozitionate precis la 90°.

! Verificati disponibilitatea in cataloage a unui anumit tip de camin, pentru a putea aplica unghiul

de conectare corect intre diferitele sectiuni ale retelei. 11.

! Fiecare sectiune a retelei de canalizare in ExpertKIT .out 4 este intotdeauna o singura sectiune. Aceasta inseamna ca fiecare schimbare de directie necesita doua sectiuni.


40

4. Pentru a desena o sectiune existenta a retelei principale (indicata in desenul de mai jos) selectati urmatoarele in tabelul de date:


41

- in câmpul „Starea componentei” selectati „Existent – calculat” - in câmpurile “Cota inferioara inceput traseu teava [m]” si „Cota inferioara traseu teava la

sfirsit [m]” introduceti valorile pentru cota inferioara a conductei la imceputul si respectiv sfârsitul sectiunii

- in câmpul „Tip teava” introduceti tipul de teava existent in aceasta sectiune a retelei - in câmpul „Locatie” selectati „Retea principala”

5. Lasati celelate câmpuri nemodificate.


42

6. Pasul urmator este plasarea jonctiunilor de retea. Selectati „Conectare canalizare” din pagina Canalizare a barei de unelte. Plasati jonctiunea in retea in fiecare punct in care exista o schimbare de directie.

7. Alocati un simbol fiecarei jonctiuni. Este de preferat ca fiecarui tip de componenta sa-i fie alocat un simbol distinct.


43

8. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent.

9. Daca jontiunea este parte dintr-o retea existenta, selectati “Existent-Calculat” in câmpul „Starea

componentei”.

10. Lasati celelalte valori nemodificate 11. Apasati tsata F3 („Insereaza ultimul element”) pentru a insera o alta jonctiune si repetati pasii

anteriori 4, 7.


44

2.7. Introducerea caminelor

Urmatoarele componente care este trebuie plasate sunt caminele de inspectie si/sau vizitare.

1. Selectati “Camin canalizare” din pagina Canalizare a barei de iconuri. Plasati caminul in retea.

2. Desemnati un simbol pentru a putea identifica caminul in ansamblul retelei.


45

Introduceti in tabelul de date valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent.

3. Daca doriti un alt tip de camin decât cel implicit selectati un alt timp din câmpul „Tip camin”.

4. In cazul caminelor terminale, in general camine preexistente in proiect, selectati „Existent–

Calculat” in câmpul „Starea componentei”.

5. Lasati restul câmpurilor nemodificate. 6. Inserati si restul de camine, in aceeasi maniera, repetând pasii de mai sus.


46

7. Pentru caminele terminale trebuie specificata functia acestora (sursa sau receptor) iar modalitatea de conectare trebuie selectata manual din câmpul „Constructie camin”. Definirea modalitatii de conectare trebuie facuta manual pentru ca hidraulic curgerea incepe din acest punct si nu exita nicio modalitate de automatizare a acestei operatii (selectarea unghiului si diametrului de conectare).


47

2.8. Introducerea etichetelor

Etichetele contin informatii aditionale privind elementele unui proiect.

1. Din pagina Grafica a barei de unelte selectati Eticheta traseului simplificata 2. Plasati eticheta pe sectiunea corespunzatoare.

3. Din tabelul de date selectati câmpul care descrie eticheta in câmpul “Eticheta teava”. Apasati sageata alaturata si din cele 6 câmpuri predefinite selectati informatia dorita.


48

4. Dupa inchiderea dialogului eticheta este afisata pe desen cu informatia solicitata.


49

2.9. Calculul retelei si optiunile de calcul

1. Dupa introducerea tuturor informatiilor pentru componentele retelei aceasta poate fi calculata. Pentru a efectua calculele apasati tasta F10.

2. Este afisata fereastra de calcul unde pot fi setate optiunile de calcul. In panoul din stânga se

selecteaza tipul de retea pentru care se efectueaza dimensionarea (canalizare, aductiune de apa etc) si distanta verticala care trebuie impusa intre retelele existente si cea in curs de proiectare (pentru o prezentare detaliata a coliziunilor de retea a se vedea capitolul 3).

3. Optiunile de calcul pentru o retea gravitationala:

in pagina optiuni de calcul se pot modifica valorile care afecteaza calculul diametrului si aranjarea conductelor (adâncimea de acoperire, gradientul, raportul de umplere etc). Aceste optiuni pot fi modifiate separat pentru fiecare tip de tronson (conectare, bransament sau retea principala). Suplimentar se poate specifica daca trebuie indeplinit criteriul de autocuratire.


50

Butonul “Avansat” permite configurarea parametrilor de autocuratire pentru retele de canalizare, ape pluviale sau combinate. Valorile specificate aici sunt efortul de forfecare la interfata si densitatea apei vehiculate – pentru cele 3 tipuri de retea

Pentru fiecare familie de tevi folosita in proiect sunt disponibile optiuni complete de dimensionare. Un click pe butonul afiseaza dialogul de modificare a parametrilor de calcul. Aici poate fi indicat care diametru de teava trebuie luat in calcul la dimensionari automate. Suplimentar poate fi indicata viteza maxima in teava pentru fiecare diametru.

4. Apasati Inainte pentru a executa calculele si a emite lista de materiale.


51

2.10. Afisarea rezultatelor

Fereastra de afisare consta din 2 panouri. Panoul din stânga afiseaza grupurile de rezultate sub forma unei liste expandabile. Panoul din dreapta afiseaza rezultate detaliate pentru grupul selectat in stânga.

Parcurgeti tabela de rezultate cu click pe fiecare element individual.


52

2.11. Tiparirea tabelului de rezultate

Daca rezultatele sunt corecte si corespund asteptarilor, acestea pot fi tiparite. 1. Pentru a tipari rezultatele click pe butonul Imprimare. aflat in partea superioara a ferestrei. Se

deschide o fereastra de previzualizare formata din 2 panouri. Panoul din stânga este o zona de previzualizare a paginii care corespunde setarilor de tiparire curente (stil, pagina etc). Panoul de control pentru configurarea tiparirii se afla in parte dreapta.

2. In zona superioara a panoului de control sunt dispuse controalele pentru schimbarea scarii la care este afisata previzualizarea, unul pentru tiparire si un altul pentru a iesire din previzualizare. Imediat sub sunt 3 pagini care controleaza optinuile de tiparire.


53

3. Pagina Imprimare permite controlul setarilor imprimantei, cum ar fi imprimanta, numarul de pagini si ordinea de tiparire, numarul de cópii etc. marginile paginii sunt deasemenea stabilite in aceasta pagina. Butonul „Detalii>>” afiseaza câmpuri suplimentare pentru controlul numerotarii paginilor.

4. Folositi pagina Afisare pentru a selecta care tabel si ce câmpuri trebuie tiparite. Puteti alege un model predefinit din lista din zona superioara sau puteti selecta care element sa fie tiparit din lista din zona inferioara. Pot fi create stiluri alegând un stil predefinit si deselectând elementele care nu vor fi tiparite. Dupa definire puteti selecta acest model si redefini ulterior. Tot de aici poate fi modificata orientarea paginii.


54

5. Pagina Stil este folosita pentru a configura marimea si tipul de font folosit precum si culorile. Exsita un set predefinit de stiluri dar pot fi create si salvate stiluri noi.

6. Tabelele de rezultate sunt tiparite cu cun click pe butonul Tiparire din panoul principal.

2.12. Tiparirea desenelor

Desenele pot fi tiparite dupa revenirea in editorul grafic.

1. Reveniti in fereastra grafica cu un click pe butonul Editor .

2. Selectati pagina Imprimare din zona dreapta jos a ferestrei aplicatiei. Aplicatia trece in pevizualizare si sunt afisate câmpurile corespunzatoare din tabelul de date.

3. Selectati imprimanta la care doriti sa tipariti. Stabiliti valorile pentru scara, margini, orientarea hârtiei, lungime si latimea paginii. Selectati daca veti tipari color sau alb-negru.

4. Ajustati marginile foii de hârtie in desen si, daca este necesar, corectati-le deplasând liniile de contact.


55

5. In modul previzualizare sunt afisate o serie de linii intrerupte de culoare verde si violet. Liniile violet indica marginile foilor de hârtie iar liniile de culoare verde indica zonele de suprapunere, care faciliteaza combinarea foilor de hârtie intr-o pagina continua. Daca paginile tiparite vor fi imbinate pe o latura atunci suprapunerea nu mai este necesara. Acest lucru poate fi realizat in tabelul de date introducând valoarea 0 in câmpul „Suprapunere [cm]”

6. Pentru a tipari proiectul folositi combinatia Ctrl+P. Puteti selecta imprimanta si numarul de pagini din fereastra de tiparire.

Subiect

Lectia ExpertKIT .outTitlu Pregatit

Verificat

SemnaturaData

ScaraDesen nr.

1N. Modificare Data Semnatura

B2100,5098,99B1100,45

98,34

S3100,4098,27

W2100,5098,34S2100,50

96,26

110 x 2,2 Valrom PVC dsL= 10,54 m

S199,9095,79

200 x 3,9 Valrom PVCds

L= 66,68 m

W1100,4598,29

B4100,7599,24

200 x 3,9ds

L= 45,28 m

S5100,6598,75 B3100,65

99,14

W4100,6098,45


B5100,8099,29

S7100,7599,24

W5100,7098,53


B6100,9099,39S9100,90

99,38

W6100,8598,63

S8100,7098,54


B7101,0099,49

B9101,1099,59B8101,10

99,59

S10101,1099,19

S11101,0598,77

W7101,0099,43


B12101,3099,79

B11101,3099,79

S13101,3099,39

W9101,2599,33

B10101,1599,64S12101,15

99,25

W8101,1599,18


B13101,4599,94


S14101,0099,11

S16101,4099,51

S4100,8097,34

S6100,7599,12

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

57

3. EXPERTKIT .OUT 4 – LECTIA 2 RETEA DE ALIMENTARE CU APA PROIECTATA PE O HARTA PE CARE FIGUREAZA O RETEA DE CANALIZARE

In acest capitol este prezentata modalitatea de proiectare a unei retele de alimentare cu apa, care se suprapune cu reteaua de canalizare gravitationala proiectata in capitolul anterior.

3.1. Incarcarea unui proiect existent

1. Selectati „Deschide proiectul” din meniul Fisier. Din dialogul afisat selectati proiectul finalizat in capitolul anterior.

2. Proiectul este deschis in pagina „Retea”.

3. Introduceti in datele generale ale proiectului (Optiuni–Optiuni proiect, sectiunile Tipuri predefinite , Predefinit Qn, Suprafata sprijin/Umplutura) informatiile privind reteaua de alimentare cu apa, cum ar fi:

- tipul implicit de conducta pentru reteaua de alimentare, - debitul implicit pentru alimentarea cu apa in cladire, - grosimea patului si a umpluturii

Pentru detalii suplimentare privind optiunile de proiect a se vedea 2.3.


58

3.2. Introducerea punctelor de alimentare cu apa in cladire

1. Selectati „Intrare teava apa in cladire” din pagina „Tevi apa”. Plasati componenta pe harta, in punctul de intrare a alimentarii cu apa in cladire.


59

2. Asa cum s-a recomandat in capitolul anterior (reprezentarea fiecarui tip de componenta printr-o litera – receptor canalizare, camin, jonctiune etc) desemnati un simbol care sa identifice unic componenta inserata.


60

3. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent in câmpurile „Cota teren am. [m]” respectiv „Cota teren ex. [m]”. Introduceti deasemenea cota bransamentului in cladire (masurata la nivelul axei tevii).


61

4. Daca debitul la intrarea in cladire a fost definit in functie de numarul de ocupanti (pe secunda sau pe zi), atunci trebuie introdus numarul de rezidenti.

In cazul cladirilor comerciale sau industriale specificati direct debitul, indiferent de modul in care a fost el definit in datele generale. Introduceti valoare exprimata in dm3/s in câmpul „Debit in punct [dm3/s]”.

5. Lasati restul câmpurilor nemodificate 6. Apasati tasta F3 („Insereaza ultimul element”) pentru a continua introducerea punctelor de

alimentare pentru restul de cladiri. Executati aceasta etapa pentru toate cladirile din proiect care vor fialimentate cu apa.

3.3. Desenarea sistemului si introducerea jonctiunilor de alimentare cu apa

1. Sistemul de alimentare cu apa este desenat folosind controlul „Sectiune retea teava apa” din pagina Tevi apa.


62

2. Plasati sectiunile de retea intre punctele de intrare in cladire si jonctiunile planificate ale retelei. Folositi functia „REP – repeta inserarea elementelor” pentru a desena reteaua. Pentru detalii privind aceasta functie a se vedea capitolul 2.6.

! Fiecare sectiune de retea este formata intotdeauna dintr-un singur segment. Acest lucru inseamna ca orice schimbare de directie presupune 2 segmente.


63

3. Selectati butonul „Conectare teava de apa” din pagina tevi apa. Plasati jonctiunea in fiecare punct in care exista o schimbare de directie.

4. Desemnati un simbol pentru acest tip de jonctiuni si identificati unic fiecare jonctiune (pentru

detalii a se vedea capitolul 6). Introduceti cota amenajat si cota terenului existent. 5. Lasati restul câmpurilor nemodificate. 6. Folositi tasta F3 („Insereaza ultimul element”) pentru a refolosi acest control si introduceti

jonctiuni in toate punctele necesare.

3.4. Introducerea caminelor apometru

In cadrul acestui proiect, o cladire va fi conectata la reteaua de alimentare cu apa prin intermediul unui camin de apometru.

1. Pentru a plasa un camin de apometru selectati componenta „Camin apometru” din pagina Tevi apa.


64

2. Plasati caminul in punctul de conectare la cladire al retelei de apa.

3. Desemnati un simbol pentru caminul astfel inserat. Acest lucru se face similar cu jonctiunile sau punctele de intrare in cladire.

4. Introduceti in tabelul de date valoarea pentru cota terenului. 5. Lasati restul câmpurilor nemodificate.

3.5. Sistemele aflate in conflict

Atunci când aplicatia intâlneste o alta retea/sistem (de exemplu o retea de canalizare) trebuie evitata coliziunea intre acestea.

Alte posibile coliziuni cu retele care nu sunt dimensionate din ExpertKIT .out 4 pot fi luate in

calcul. Pentru a lua in considerare o astfel de siatuatie:

1. In pagina Retea a editorului grafic selectati componenta „Sectiune retea alimentare cu gaze” din pagina Canalizare sau Tevi de apa (sau „Sectiune retea termoficare” sau „Sectiune alta retea”)


65

2. Intoarceti-va la harta si aranjati sectiunea retelei de gaze in zonele in care sunt anticipate coliziuni. Deoarece acest tip de retea nu va fi dimensionata din ExpertKIT .out 4 reteaua nu trebuie sa fic continua nici sa dispuna de o sursa sau un punct terminal.

3. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota la inceptul si sfârsitul sectiunii in câmpurile

„Cote axe inceput [m]” si „Cote axe sfârsit [m]”.

4. Pentru a evita tiparirea sistemelor existente puteti specifica care dintre acestea sa fie tiparite.

Pentru aceasta bifati/debifati „Tipareste sectiunile necalculate”


66

3.6. Introducerea etichetelor

A se vedea sectiunea 2.8.

3.7. Calculations and calculation options

Pentru calculul reteleor de canalizare a se vedea sectiunea 2.9. Aici vor fiu prezentate in plus doar optiunile privind sistemele de alimentare cu apa si coliziunile intre retele.

1. “Retele de apa”:

- Prima sectiune include restrictia de a dimensiona diametrul tevilor (va fi retinut diametrul specificat la proiectare) - optiunea este valabila pentru fiecare rulare a calculului de dimensionare


67

- In zona imediat inferioara sunt afisate toate familiile de tevi incluse in proiect. Aici pot fi modificate optiunile care afecteaza dimensionarea. Click pe butonul pentru a deschide dialogul „Optiuni pentru anumite element din anumita familie de tevi”. Aici poate fi indicat care diametru de teava poate fi luat in considerare la dimensionarea automata. Suplimentar poate fi specificata viteza maxima in conducta pentru un anumit diametru.


68

2. In sectiunea Coliziuni se poate specifica distanta minima (pe verticala) care va fi mentinuta la stabilirea traseului intre reteaua care se proiecteaza si alte retele.

3. Apasati Inainte pentru a efectua calculele si a emite lista de materiale.


69

3.8. Afisarea rezultatelor

Pentru retele de canalizare a se vedea sectiunea 2.10. Rezultatele pentru reteaua de apa, include pe lânga celelalte informatii si elemente specifice: Sectiunea „Sectiuni retea” include toate tipurile de teava de apa folosite in proiect

Sectiunea „Conectari – Sistem hidraulic” include, alaturi de celelalte informatii, valorile presiunii la

intrarea in receptori


70

Sectiunea „Coliziuni” contine pentru ambele retele (canalizare si aductiune de apa) toate informatiile privind conflictele. Informatia prezinta tipul de coloziune, distanta dintre retele, care retea trece deasupra cui etc.


71

3.9. Crearea profilurilor de retea

Ultima etapa in crearea unui proiect este generarea profilurilor de retea (canalizare si/sau aductiune de apa).

1. Pentru aceasta etapa trebuie sa existe toate cotele referitoare la nivelul subsolului si cota

parterului pentru toate intrarile/iesirile din cladiri. Aceste informatii nu sunt cerute pentru dimensionare dar sunt necesare pentru profile logitudinale.

Introduceti aceste valori in câpurile „Nivelul subsolului [m]” respectiv „Cota parter [m]”. Faceti acest lucru pentru toate cladirile din proiect.

2. Repetati pasul 1 pentru toate cladirile din proiect. 3. Vor fi doua foi pentru profile in cadrul proiectului, una pentru canalizare si celalat pentru

aductiunea de apa. Una dintre foi este creata implicit. Pentru a crea o pagina suplimentara click dreapta pe foaie si deschideti dialogul „Gestionare foi de lucru”. Click pe Nou si selectati o foaie de tip profil. Pentru mai multa claritate redenumiti foile cu click pe butonul Redenumire

4. Selectati prima foaie. Specificati nivelul de referinta in „Optiuni proiect/Optiuni profil/Date

generale in profil”

! Este important sa apelati comanda Optiuni proiect in timp ce este activa pagina Profil altfel optiunile nu sunt disponibile.


72

5. Definiti in „Optiuni proiect/Profil/Definitii profile” care sectiuni ale carei retele trebuie incluse in profil. Poate fi orice numar de profile, in functie de numarul de definitii creat. Pentru a plasa un profil, selectati:

- pagina cu reteaua din care va fi creat profilul („Din desen”), - tipul de retea (in functie de pagina va fi canalizare sau retea alimentare cu apa – „Tip profil”) - punctul de start al profilului („Start des.”), - punctul intermediar al profilului- necesar pentru retelele existemnte dar care nu sunt calculate

(„Int. des.”) - punctul terminal al profilului („Sfirsit des.”) - tipul de inceput de profil (normal – cu etichete sau contractat – fara etichete – „Tip start”).

6. Dupa definirea tuturor profilelor click OK si apoi intoarceti-va in zona de desen. 7. Folositi comanda „Fisier–Creare profil ca definit”, combinatia de taste Shift+F11 sau butonul

din pagina Program a barei de unelte. Profilul este generat impreuna cu informatiile privind coliziunile de retea.


73

Pentru a genera un profil pentru orice fragment de retea, ramura sau linie de bransament,

repetati pasii de mai sus. Specificati punctele de start si sfârsit si selectati un profil condensat.


74

3.10. Tiparirea tabelului de rezultate

A se vedea sectiunea 2.11.

3.11. Tiparirea desenului

A se vedea sectiunea 2.12. Tiparirea profilelor de retea se face similar cu harta retelei. Nu uitati sa ajustati nivelul de referinta astfel incât sa nu fie necesara o hârtie foarte lata. In general pentru tiparirea profilelor se recomanda o imparimanta alimentata cu hârtie continua sau un ploter.

Subiect


Verificat

SemnaturaData

ScaraDesen nr.


B2100,5098,99B1100,45

98,94

S3100,4098,17

W2100,5098,34S2100,50

96,26


S199,9095,79

200 x 3,9 Valrom PVCds

L= 66,68 m

W1100,4598,22

B4100,7599,24

200 x 3,9ds

L= 45,28 m

S5100,6598,75 B3100,65

99,14

W4100,6098,45


B5100,8099,29

S7100,7599,24

W5100,7098,53


B6100,9099,39S9100,90

99,38

W6100,8598,63

S8100,7098,54


B7101,0099,49

B9101,1099,59B8101,10

99,59

S10101,1099,19

S11101,0598,77

W7101,0099,43


B12101,3099,79

B11101,3099,79

S13101,3099,39

W9101,2599,33

B10101,1599,64S12101,15

99,25

W8101,1599,18


B13101,4599,94


R11101,45100,04

R10101,2099,79

R8101,0099,58

R5100,8099,38

R4100,7599,34

R2100,6599,24

R1100,4599,04

R3100,7099,29

R6100,9099,49 R7101,00

99,59

T3100,4597,90

63 x 5,8 wL= 36,32 m

T4100,6599,21

T5100,7099,25

T6100,7599,24 T7100,80

99,37

50 x 4,6 wL= 19,27 m

T8100,9099,48

50 x 4,6 wL= 9,50 m

T9101,0099,53

T10101,0098,98

T12101,2099,78

T11101,1599,69

25 x 2,3 wL= 18,80 m

T13101,45100,04

T199,9098,40

T2100,4098,78

40 x 3,7 wL= 22,47 m

R9101,1599,74

W1101,0098,18

S14101,0099,11

S16101,4099,51

R12101,3099,31

T14101,2099,78

L1101,2099,20

S4100,8097,34

S6100,7599,12

Nivel referinta 95,00 m a.n.m.

Cota teren amenajat

99,9

0

Cota teren natural

99,9

0

Cota radier canal

95,7

9

Cota sapatura [m] 4,11

Distante [m]

Diametre , materialGradient

Lungime traseu [m] 0,00

Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N20

0

S1

100,

5010

0,50

96,2

64,

24

66,68

PVC_SDR51_1m200×3,9 7,1 ‰

66,6

8Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N20

0

S2

85,2°

100,

4010

0,40

98,1

5

98,1

7

2,35

2,23

2,96

PV

C_S

DR

51_1

m11

0×2,

25,

0 ‰

69,6

4Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D31

5 3I

N -

1OU

T D

N16

0

S3

52,2°

100,

4510

0,45

98,2

22,

233,

30P

VC

_SD

R51

_1m

110×

2,2

15,1

‰72

,94

W1

0,0°

100,

5010

0,50

98,3

42,

16

10,54PVC_SDR51_1m110×2,2

11,4 ‰

83,4

8

W2

0,2°

100,

6010

0,60

98,4

52,

15

22,74

106,

22

W4

0,2°

100,

7010

0,70

98,5

32,

17

15,29

121,

51

W5

0,5°

100,

7010

0,70

98,5

42,

161,

3612

2,87

Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N16

0

S8

0,2°

100,

8510

0,85

98,6

32,

22

18,97

141,

84

W6

0,5°

101,

0510

1,05

98,7

72,

28

27,59

PVC_SDR51_1m110×2,2 5,0 ‰

169,

44Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N16

0

S11

0,1°

101,

1510

1,15

99,1

81,

97

18,34PVC_SDR51_1m110×2,2

22,4 ‰

187,

78

W8

0,2°

101,

2510

1,25

99,3

31,

92

7,63

PVC_SDR51_1m110×2,2

19,2 ‰

195,

41

W9

0,1°

101,

4010

1,40

99,5

11,

89

14,92PVC_SDR51_1m110×2,2

12,2 ‰

210,

32Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N16

0

S16

100,

8010

0,80

97,3

43,

460,

00Căm

in in

specţie

cu

bază

D40

0Ba

ză căm

in in

specţie

D40

0 1I

N -

1OU

T D

N20

0

S4

85,2°

100,

7510

0,75

99,0

7

99,1

2

1,73

1,63

9,35

PVC_SDR51_1m110×2,2

5,0 ‰

9,35

S6

32,1°

100,

7510

0,75

99,2

41,

511,

98P

VC

_SD

R51

_1m

110×

2,2

62,6

‰11

,33

B4

exis

t. ap

a ø

110

Ea=

98,7

3T2

- W

1

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

99,5

8

des.

apa

ø25

Ea=

99,2

2R

2 - T

4ex

ist.

gaz

ø30

0 E

a=99

,68

des.

apa

ø25

Ea=

99,2

7R

4 - T

6

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

99,7

8ex

ist.

gaz

ø30

0 E

a=99

,85

des.

apa

ø32

Ea=

99,3

7R

5 - T

7

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

100,

00

des.

apa

ø32

Ea=

99,2

1R

8 - T

10

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

100,

15

des.

apa

ø25

Ea=

99,7

8R

10 -

T12

des.

apa

ø25

Ea=

99,7

9L1

- T1

4

exis

t. ap

a ø

110

Ea=

98,3

6T2

- W

1ex

ist.

gaz

ø30

0 E

a=99

,65

Subiect


Verificat

SemnaturaData

ScaraDesen nr.


99,25

101,25

Nivel referinta 95,00 m a.n.m.

Cota teren amenajat

100,

40

Cota teren natural

100,

40

Cota axa traseu teava [m] 98,7

8

Adancime ingropare axa teava 1,62

Distante [m]

Diametre , materialGradient

Lungime traseu [m] 0,00

T2

141,1°

100,

4510

0,45

97,9

02,

55

8,28

PE80_SDR1163×5,8

106,4 ‰

8,28

T3

6,3°

100,

6510

0,65

99,2

11,

44

36,32

PE80_SDR1163×5,8 36,0 ‰

44,6

0

T4

0,4°

100,

7010

0,70

99,2

51,

454,

98P

E80

_SD

R11

63×5

,8

9,2

‰49

,58

T5

0,3°

100,

7510

0,75

99,2

41,

51

10,82

PE80_SDR1163×5,8

1,5 ‰

60,4

0

T6

0,0°

100,

8010

0,80

99,3

71,

43

9,50

PE80_SDR1163×5,8

13,8 ‰

69,9

0T7

0,0°

100,

9010

0,90

99,4

81,

43

19,27PE80_SDR1150×4,6

5,5 ‰

89,1

7

T8

0,0°

101,

0010

1,00

99,5

31,

47

9,50

PE80_SDR1150×4,6

6,2 ‰

98,6

6

T9

0,0°

101,

0010

1,00

98,9

82,

021,

31P

E80

_SD

R11

50×4

,642

0,6

‰99

,98

T10

0,0°

101,

1510

1,15

99,6

91,

46

22,47

PE80_SDR1140×3,7 31,7 ‰

122,

45

T11

0,0°

101,

2010

1,20

99,7

81,

421,

94P

E80

_SD

R11

40×3

,744

,9 ‰

124,

39

T12

0,3°

101,

2010

1,20

99,7

81,

423,

28P

E80

_SD

R11

32×3

,01,

2 ‰

127,

67

T14

0,4°

101,

4510

1,45

100,

041,

41

18,80PE80_SDR1125×2,3

13,5 ‰

146,

47

T13

101,

4510

1,45

100,

041,

410,

00

T13

88,8°

99,95

101,95

101,

4510

1,45

100,

041,

41

10,99PE80_SDR1125×2,3

0,0 ‰

10,9

9

R11

des.

sis

t. ca

nal.

ø11

0 E

b=98

,59

B1 -

W1

des.

sis

t. ca

nal.

ø11

0 E

b=98

,54

B2 -

W2

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

99,6

2

des.

sis

t. ca

nal.

ø11

0 E

b=98

,57

S5 -

W4

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

99,7

0

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

99,7

8ex

ist.

gaz

ø30

0 E

a=99

,89

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

100,

00

des.

sis

t. ca

nal.

ø11

0 E

b=99

,40

W7

- S11

exis

t. ga

z ø

300

Ea=

100,

15de

s. s

ist.

cana

l. ø

110

Eb=

99,2

0S1

2 - W

8

a

99,95

101,95

Subiect


Verificat

SemnaturaData

ScaraDesen nr.


99,95

101,95

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

75

4. EXPERTKIT .OUT-MAT 4 - LECŢIA 3 EXEMPLU DE LISTĂ DE MATERIALE PE BAZA UNUI PROIECT CALCULAT ANTERIOR Scopul acestei lecţii este de a arăta cum se poate face calculul de preţ pentru o listă de

materiale, folosind un proiect.importat in modulul ExpertKIT .out-mat 4. În această lecţie, în cadrul programului vom importa 2 fişiere ale căror date le vom folosi pentru a crea lista de materiale. Programul poate crea o listă de materiale pentru mai multe fişiere insumând produsele existenţe. În acest exemplu vom folosi proiecte realizate în programele ExpertKIT .out-mat 4.

4.1. Rularea programului şi descrierea interfeţei

1. Rulaţi programul ExpertKIT .out-mat 4 din Package Manager. După pornire, programul va crea automat un nou proiect nedenumit.

2. Putem lucra cu programul prin patru meniuri: “Date utilizator”, “Date generale - Info”, “Editează listă” şi “Printare şi export”. După pornire, noul proiect este deschis în fereastra “Date generale”.

3. Acest meniu este folosit pentru alegerea opţiunilor de baza. Este împărţit în categorii: - Fişierele de calcul alese spre a fi extrase materialele din ele, numele fişierelor care au fost

importate de utilizator.. Date din aceste fişiere vor fi folosite pentru lista de materiale - Sub-meniuri: Producători/Furnizori, Monedă, Grupuri de discount, TVA – folosite pentru

adăugarea cataloagelor de Producători/Furnizori, baze de date, noi monede sau grupuri de discount, valoarea TVA pentru lista de preţuri. In această lecţie nu vom descrie crearea manuală a unei liste de materiale


76

4. În partea dreaptă a ecranului se găsesc următoarele butoane: - „Nou” – deschide un proiect nou, - „Deschide” – deschide un proiect existent, - „Salvează” – salvează un proiect deschis, - „Salvează ca” – salvează un proiect deschis sub un alt nume sau în altă locaţie de pe hard

disk, - „Ajutor” – deschide fereastra de ajutor, - „Ieşire” – ieşirea din program. Dacă fişierul deschis nu a fost salvat anterior de către utilizator

sau dacă acesta a făcut schimbări schimbări de la ultima salvare, programul vă va întreba dacă doriţi să salvaţi fişierul cu ultimele schimbări.

5. În partea de sus a ferestrei se găseşte butonul , pentru salvarea schimbărilor din orice loc (meniu) al programului.

Puteţi trece dintr-un meniu în altul în două moduri: - Selectând meniul dorit din partea de sus a ecranului,

sau: - Folosind butoanele „Înapoi” şi „Continuă” situate în partea din dreapta sus a ecranului.

4.2. Completarea datelor generale

1. După crearea unui nou proiect mergeţi în “Date generale - Info” şi în submeniuri introduceţi datele proiectului, clientului şi ale proiectantului. După introducerea acestor date va trebui să specificaţi adresa clientului şi adresa de livrare.

2. Pentru a trece dintr-un cămp în altul utilizaţi tasta Tab.

Când datele de proiect sunt sunt luate din fişiere de calcul, programul preia automat datele din primul fişier deschis.


77

4.3. Selectarea fişierelor de importat`

1. Dând click pe butonul , din partea dreaptă sus a ecranului se activează citirea cantităţii de materiale din proiecte şi introducerea lor în program. După ce aţi dat click pe buton se va deschide o nouă fereastră “Adăugaţi fişiere de calcul în proiect”. Daţi click pe butonul „Adăugaţi fişier”, identificaţi şi selectaţi de pe hard disk fişierele de calcul pe care vreţi să le introduceţi. În acest caz vom selecta două din fişierele utilizate în lecţiile anterioare. Click pe “Deschidere”.


78

2. După selectare informaţiile privind fişierele respective vor fi afişate în fereastra de adăugare şi puteţi vizualiza numele, localizarea pe hard, tipul fişierului şi data ultimei actualizări. Apăsaţi “Continuare” pentru a trece în următoarea fereastră “Selectaţi elementele de importat”. În această fereastră programul afişează o listă preluată de la fişiere individuale pe care le grupează pe categorii. Fiecare bara de meniu este împărţită în două – în partea de sus se găsesc elementele care au fost găsite în baza de date (pentru a fi introduse) iar în partea de jos se găsesc elementele care nu sunt cuprinse în baza de date (aceste produse vor fi introduse de utilizator şi vor fi luate în considerare în lista).

3. În prima coloană „Preluate” se găsesc elementele selectate, din fişierele de calcul şi care vor fi trecute în listă. Implicit, toate produsele sunt bifate. Puteţi debifa unele produse care nu vor fi incluse în lista de materiale. Cu click dreapta puteţi opta pentru “Selectează/Deselectează”. În acest exemplu nu vom deselecta nici un element, ceea ce inseamnă că toate vor fi introduse.

4. În coloana “Existente” se găsesc elemente care în fişierele de calcul apăreau ca existente. Implicit, aceste elemente nu sunt introduse în listă.

5. În următoarele coloane sunt afişate cantităţile, numărul de catalog, numele exact al produsului, numele de catalog şi grupul ţintă. Dacă aceste elemente sunt marcate cu galben (şi în partea de jos a ferestrei este afişat un semn de exclamare roşu), înseamnă că aceste produse sunt disponibile în mai multe cataloage. Vor fi selectate manual de către utilizator. Pentru aceasta vom folosi vom folosi fereastra “Selectaţi grupurile ţintă de produse”, care poate fi activată

apăsând pe butonul din partea dreaptă a coloanei „Gr”. În acest exemplu nu va fi nevoie sa separaţi nici un produs deoarece toate aparţin aceluaşi grup.


79

6. În partea de jos a ferestrei se găsesc produse pe care programul nu le-a identificat în nici unul din cataloage. Ele pot fi introduse drept elementele utilizatorului. Toate detaliile sunt marcate implicit pentru introducere. Cu click dreapta activaţi funcţiile „Selectează”/”Deselectează” cu care puteţi bifa sau debifa elemente. În această lecţie nu vom importa nici un produs, deci vom opta pentru “Selectează tot”. Click pe “Continuă” şi mergeţi în meniul următor unde sunt afişate elementele de importat din al doilea fişier.

7. În acest exemplu deselectăm elementele importate ca şi produse ale utilizatorului. Click pe „Continuare”. Mergeţi in fereastra „Sumar”. Click pe butonul „Închidere”..

8. Dacă în proiect moneda nu corespunde cu cea din catalog, programul vă va întreba de rata de schimb a acesteia.


80

9. După ce aţi introdus rata de schimb, daţi click pe “OK” şi programul se va întoarce înapoi în fereastra de date generale. În meniul “Monedă“ în partea de jos a ferestrei va fi afişată rata de schimb introdusă.

4.4. Model de listă

1. Dând click pe „Următorul” mergem în fereastra cu lista model, împărţită în două. În partea stângă este afişat arborele general de produse conţinând grupurile de cataloage. Aici sunt numai acele grupuri de cataloage din care au fost identificate produse. Puteţi vizualiza acest lucru în meniul “Date generale” şi submeniul “Producători/Furnizori”.


81

2. În partea dreaptă a ferestrei este afişat un tabel conţinând lista de materiale. Câmpurile marcate cu gri indică produsele importate din fişierele de calcul. Aceste câmpuri nu pot fi editate. Unele căsuţe pot fi mărite apăsând pe butoanele din dreptul lor.

3. În cea de-a doua coloană „Cantitate” puteţi vedea cantitatea produsului specificat, care a fost preluat din fişierele de calcul. După ce lista de materiale a fost completată programul va grupa produsele în funcţie de producător/furnizor.

4. În coloana „Cantitate” puteţi vedea cantitătile pentru fiecare produs. După completarea elementelor din listă programul va trece în această coloană valoarea din coloana “Cantitate din fişier”. Puteţi schimba cantitatea unui anumit produs – această schimbare va fi luată în considerare automat de către program. În acest caz, în ambele câmpuri reprezentând cantitatea sunt marcate cu roşu. Puteţi de asemenea să reveniţi la cantitatea iniţială a produsului (iconiţa

situată în partea de jos a ferestrei). Cantităţile impuse vor fi schimbate astfel cu cantităţile din fişierele de calcul. În acest exemplu cantităţile rămân cele calculate, nu vom impune nimic.


82

5. În coloanele următoare sunt afişate: codul de catalog, numele exact al produsului din catalog, cu variantă deoarece unele produse figurează cu mai multe denumiri. Puteţi opta pentru una din

aceste variante. Butonul aflat în partea stângă a câmpului (Ctrl+Enter) deschide fereastra “Editează variante”. Aici sunt afişate numele produsului şi catalogul sursă, cantitatea din fişierul de calcul. Puteţi impune cantităţi în ambele variante.

6. Apăsaţi butonul “Continuare”. Puteţi vizualiza preţul produsului din catalog. Implicit, acesta va fi preţul din sursa respectivă. Puteţi introduce propriul preţ, în „Preţul utilizatorului” şi acesta va fi adăugat automat în lista de preţuri pentru a putea fi folosit în viitor.


83

7. Mai departe avem discountul sau grupul de discount asociat cu un anumit catalog, valoarea netă, TVA-ul în procente şi calculat.


84

8. Sub tabelul ce conţine produsele unui grup de cataloage, programul afişează preţurile detaliate şi costul total, în moneda curentă.

9. În partea de jos a ferestrei se găsesc butoane cu diverse funcţii. Dacă poziţionaţi cursorul mouseului deasupra unuia dintre ele va apărea un indiciu descriind functia butonului.


85

10. Programul afişează lista în două moduri. În general cantitatea este indicată în unităţi de bază (UB). Unitatea de bază este cea mai mică cantitate de produs utilizată în proiectare (de exemplu 1 robinet, 1 m de ţeavă); unităţile de livrare (UL) reprezintă cantitatea oferită de producător/furnizor (cutie de 10 buc, 10 m colac de ţeavă). Unităţile de livrare sunt în general

multipli ai unităţilor de bază. Pentru a schimba vederea daţi click pe butonul în partea de jos a ecranului.


86

4.5. Printare şi export

1. Meniul “Printare şi export” este utilizat pentru printare şi exportarea listei de materiale în MS-Excel. Lista poate fi deasemenea exportată în următoarele formate: UGS, GAEB 81, GAEB 83, REU. Fereastra este împărţită în trei: “Listă”, “Cerere”, “Ofertă”. Pentru executare, apăsaţi butoanele corespunzătoate “Printare” and “Export”. Pot fi introduse date suplimentare în cerere şi ofertă.


87

2. În partea stângă a ferestrei se află câmpuri pentru schimbarea modului de sortare a produselor. Împărţirea în producător/furnizor este păstrată în listă, totuşi fiecare grup este nominalizat în titlu. Grupurile în ordinea declarată anterior în meniul “Editează listă”.


88

3. După ce aţi dat click pe butonul “Printare” se deschide o fereastră de prefaţă unde putem printa lista, cererea, oferta. Inainte de printare, putem seta modul, aşezarea în pagină folosind butoanele din partea dreaptă.

4. După ce aţi dat click pe butonul “Export”, programul va cere un nume de fişier tip .xls in care va fi salvată lista, după care va trece datele în acel fişier.

Anexa A

89

C. ANEXA A – OPERAŢIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII ŞI BUTOANELOR MOUSE-ULUI Tabelele de mai jos enumără operaţiile repartizate tastaturii şi butoanelor mouse-ului. Tabelele

enumără atribuirile prestabilite; le puteţi modifica în fereastra „Configurare”.

C.1. Tastatură:

Combinaţie de taste: Operaţie executată: Esc

Actualizează datele afişate pe ecran

F1:

Când este marcată o componentă – afişează conţinutul meniului de ajutor (Help) specific componentei respective.

Când este selectat un tip de componentă dintr-o listă – afişează conţinutul meniului Help specific acelui tip.

Când nu este marcată nici o componentă - afişează ecranul general al meniului Help.

În lista cu erori şi în fereastra cu rezultatele diagnosticului – afişează informaţii despre erori.

F2

Repetă ultima valoare introdusă în tabelul de date.

Shift+F2

Controlează legăturile.

F3

Inserează aceeaşi componentă/acelaşi modul utilizat ultima dată.

F4

Comutare afişaj: instalare calculată/necalculată.

F5

Afişează întregul proiect – scara şi poziţia sunt configurate astfel încât întregul proiect să fie afişat pe ecran.

Shift+F5

Afişează întregul strat activ - setaţi scara şi poziţia pentru a afişa toate componentele din stratul activ.

F7

Datele generale ale proiectului – afişează fereastra „Project options” (opţiuni de proiect) din rubrica „General data” (date generale).

Shift+F7

Informaţii despre proiect – afişează fereastra „Optiuni proiect” din cadrul rubricii „Info”.

F8

Activează/dezactivează lista cu erori.

F9

Activează/dezactivează lista seturilor de date.

Shift+F9

Afişează lista barelor cu instrumente.

F10

Efectuează calcule.

Shift+F10

Efectuează calcule rapide fără să afişeze opţiuni şi tabele.

F11

Activează/dezactivează tabelul de rezultate în editorul grafic.

F12

Activează/dezactivează tabelul de date.

Alt+C

Activează/dezactivează modul GRID – componente „lipite“ de grilă.

Alt+Q

Afişează meniul pop-up.

Alt+V

Activează/dezactivează modul AUTO – afişare automată a posibilelor puncte de legătură între componente.

Alt+X

Activează/dezactivează modul LOCK– blochează toate componentele (le protejează împotriva deplasării).

Anexa A

90

Alt+Z

Activează/dezactivează modul ORTO – aşează componentele numai vertical şi orizontal + în unghi definit opţional.

Ctrl+A

Marchează toate componentele din stratul activ.

Ctrl+B

Blochează componentele marcate (le protejează împotriva deplasării).

Ctrl+C

Copiază componentele marcate în Clipboard.

Ctrl+Shift+C

Copiază şi configurează (opţional) elementele marcate.

Ctrl+D

Deblochează componentele marcate – se activează deplasarea.

Ctrl+F

Activează/dezactivează fereastra de căutare.

Ctrl+G

Grupează componentele marcate.

Ctrl+H

Anulează gruparea componentelor marcate.

Ctrl+I

Importă vederea planului din fişierul DWG/DXF.

Ctrl+L

Afişează fereastra de editare a combinaţiilor de taste rapide.

Ctrl+P

Tipăreşte secţiunea curentă a proiectului.

Ctrl+R

Decuplează elementele marcate.

Ctrl+Shift+R

Decuplează complet elementele marcate.

Ctrl+S

Salvează proiectul pe disc.

Ctrl+V

Inserează un fragment de proiect sau modul din Clipboard.

Ctrl+X

Mută componentele marcate în memoria Clipboard.

Ctrl+Z

Anulează ultima operaţie.

Ctrl+Y

Reface ultima operaţie.

Ctrl+Enter

În tabelul de date – deschide o listă într-un câmp, când este disponibil.

Ctrl+Ins

Copiază componentele marcate în Clipboard.

Ctrl+Page Up

Comută în foaia de lucru anterioară (la „stânga” în ordinea de tabulare).

Ctrl+Page Down

Comută la foaia de lucru următoare (la „dreapta” în ordinea de tabulare).

Ctrl+„+”

Măreşte.

Ctrl+„-”

Micşorează.

Ctrl+„*”

Activează mărirea.

Ctrl+„/”

Activează mărirea în timp real.

Ctrl+ săgeţi (minitastatura cu săgeţi)

Mută într-o direcţie specificată spre componenta de acelaşi tip cea mai apropiată de componenta marcat.

Ctrl+Alt+ săgeţi (minitastatura cu săgeţi)

Mută într-o direcţie specificată spre o componentă de orice tip cea mai apropiată de componentul marcat.

Ctrl+ săgeţi (minitastatura cu săgeţi)

Mută într-o direcţie specificată spre componenta conectată.

Ctrl+Shift+Alt+săgeţi Multiplică fragmentul marcat din proiect în direcţia specificată.

Shift+Ins Inserează modulul din clipboard.

Anexa A

91

Delete

Şterge componentele marcate.

Enter

C.2. Mouse:

Butonul din stânga:

Executare clic pe o componentă

Marchează componenta şi demarchează alte componente.

Executare clic pe o componentă apăsând în acelaşi timp tasta Shift

Marchează componentul fără a demarca alte componente; în cazul în care componenta pe care executaţi clic este deja marcată, atunci componenta respectivă va fi demarcată.

Executare clic pe o componentă apăsând în acelaşi timp tasta Ctrl

Marchează componenta amplasată dedesubtul componentei marcate în prealabil.

Executare dublu clic pe o componentă

Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: marchează întreaga linie de conectare (toate segmentele acesteia).

Executare dublu clic în tabelul de date

Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: modifică intrarea din câmp la următorul articol de pe listă (dacă este disponibil).

Butonul din dreapta:

clic

Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează meniul pop-up.

dublu clic

Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează tabelul de date, dacă nu este afişat.

Butonul din mijloc:

clic

Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează meniul pop-up al liniei de conectare.

Rotiţa mouse-ului:

învârtirea rotiţei

Mărire/micşorare în timp real.

învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp tasta Alt din dreapta

Derulare proiect afişat. Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face conform modului prestabilit – pe verticală sau orizontală. Pentru un mouse cu o singură rotiţă – derulare pe verticală.

învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp tastele Shift+Alt

Derulare precisă a proiectului afişat (viteză mai mică de derulare). Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face conform modului prestabilit – pe verticală sau orizontală. Pentru un mouse cu o singură rotiţă – derulare pe verticală.

învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp tastele Ctrl+Alt

Derulare a proiectului afişat cu rotiţele mouse-ului inversate între ele. Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face contrar modului prestabilit – pe orizontală sau verticală. Pentru un mouse cu o singură rotiţă - derulare pe orizontală.

manual expertkit out

Documents