managementul prin costuri la sc docex-prod srl

Managementul prin costuri la S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L. Cluj-Napoca

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………….3

CAPITOLUL 1

Situaţia firmei ……………………………………………………………….. …….4

1.1.Prezentarea generală a S.C. “Docex -Prod” S.R.L ………………………………41.2.Modul de constituire ……………………………………………………………..41.3.Starea tehnică şi tehnologică a agentului economic ……………………………..51.4.Managementul şi organizarea agentului economic ………………………………71.4.1.Tipul de management practicat ………………………………………………..71.5.Piaţa în care activează societatea comercială ……………………………………81.6.Orientări, investiţii şi obiective de perspectivă ………………………………….81.7.Capacităţi de producţie şi vânzări realizate ……………………………………..81.8.Organigrama structurii organizatorice …………………………………………..9

CAPITOLUL 2

Managementul prin costuri ………………………………………………………10

2.1.Managemetul prin costuri similar cu managementul prin bugete ………………102.2. Managementul prin costuri într-o nouă abordare ………………………………11

CAPITOLUL 3

Managementul prin costuri în funcţie de nivelul cheltuielilor variabile în evoluţia lor reală …………………………………………………………………..14

3.1.Fundamentarea studiului prin intermediului bazei de documentare …………….153.2.Pragul de rentabilitate-element al managementului prin costuri ………………...213.3.Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda algebrică …………………..233.4. Pragul de rentabilitate prin metoda grafică ……………………………………..32

CAPITOLUL 4

Analiza pragului de rentabilitate prin abordarea unor procedee funcţionale ...36

4.1. Analiza cu ajutorul funcţiilor de producţie şi a costurilor ………………………364.2. Determinarea profitului maxim pentru un produs ….. ………………………….54

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………………56

2

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………57

INTRODUCERE

O caracteristică a economiei de piaţă este situarea firmelor în prim-planul activităţii economice pornind de la premisa că dacă sunt rentabile, atunci economia este influenţată pozitiv.

Trecerea României la economia de piaţă, are drept componentă majoră reorganizarea întreprinderilor. O economie de piaţă se bazează în primul rând pe agenţii economici independenţi, care să aibă toate caracteristicile şi responsabilitaţile necesare unei activităţieficiente.

Înfăptuirea unor asemenea societăţi implică reconceperea şi totodată proiectarea din start, în mod riguros, de sisteme de management funcţionale şi eficace.

În condiţiile perioadei de tranziţie în care ne aflăm si care a produs un adevărat seism în economia ţării noastre, agricultura nu a putut evita unda de şoc.

Schimbările produse pe parcursul anilor au marcat profund toate ramurile economiei cât şi sistemul de conducere a întreprinderilor noi, determinând reorientarea vechilor întreprinderi. În acelaşi timp, apariţia de noi întreprinderi concurenţiale, impune o reorientare în sistemul managerial al întreprinderilor.

Datorită acestor schimbari, a fi rentabil este o adevărată provocare şi problemă. Lucrarea de faţă îşi propune sa scoată în evidenţă una din modalităţile de realizare a

managementului prin costuri la S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L. CLUJ-NAPOCA, pornind de la datele existente în bilanţul contabil, precum şi sltele culese pe parcursul anului 2001, pentru produsele considerate semnificative în producţia societăţii comerciale.

În acest sens vom înţelege şi vom afla ansamblul proceselor prin care conducerea societăţii poate acţiona pentru obţinerea unui profit cât mai ridicat.

În aplicarea managementului prin costuri este implicat întregul sistem de management, nu doar cel decizional sau organizatoric.

3

CAPITOLUL 1SITUAŢIA FIRMEI

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L.

S.C. “DOCEX- PROD” S.R.L. CLUJ – NAPOCA s-a constituit în anul 1994 fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului, Judeţul Cluj, cu numărul J12/4053/1994 cu sediul în Judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, str. Piaţa Mihai Viteazu nr. 33, tel/fax: 0264-434625.

Forma juridică de societate este de societate cu răspundere limitată. Potrivit actului de constituire, obiectul de activitate al societăţii este:

a) importul făinii de grâu; b) producerea specialităţilor de produse de patiserie şi panificaţie;c) desfacerea (vânzarea) produselor prin magazinele proprii şi reţeaua comercială;d) efectuarea operaţiunilor de transport cu mijloace de transport auto proprii privind distribuirea produselor în reţeaua de desfacere;e) organizarea şi efectuarea lucrărilor de întrţinere şi reparaţii la mijloacele din dotare;f) activităţi de import – export; Durata societăţii este nelimitată. Consiliul de administraţie al S.C. “DOCEX – PROD” S.R.L. are următoarea componenţă:1. KOVACS MIHAI ŞTEFAN – asociat, director general2. .KOVACS DOINA - asociat, diector administrativ3. DEAC MARIA – contabil şef, economist4. MORAR ALIN – director comercial, aprovizionare şi desfacere5. NAGY GABOR - membru, inginer instalaţii, şef serviciu tehnic6. LUCACIU MARIA – membru, şef producţie.

1.2. MODUL DE CONSTITUIRE

Societatea a fost înfiinţată în decembrie 1994, fiind o societate cu răspundere limitată (S.R.L.), cu un capital social subscris de 200.000 lei, care s-a majorat în 1998 la 2.000.000 lei

Patrimoniul societăţii era în 1995 de 25.000.000 lei constând în utilaje de producţie şi anume:-1 cuptor electric cu 4 tăvi;-1 malaxor electric de 30 l capacitate;-1 dospitor electric;-10 tăvi-1 boiler electric Restul dotărilor erau de amenajare.

An de an societatea şi-a majorat patrimoniul prin profitul reinvestit, prin dotări cu aparatura modernă, ajungând în 2001 la valoarea de 808.900.000 lei.

4

Astfel în 2001 societatea avea în patrimoniu:-2 cuptoare electrice cu nouă tăvi;-2 malaxoare de 30 l capacitate; -1 malaxor de 10 l capacitate;-1 aparat de foetaj;-1 aparat de ambalat;-parc auto pentru transportul materiilor prime şi livrarea produselor finite; -4 dulapuri frigorifice;-2 boilere pe gaz; -70 tăvi pentru cuptoare;-2 aparate de făcut gogoşi.

1.3. STAREA TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A AGENTULUI ECONOMIC

Activitatea de bază a firmei o constituie fabricarea şi comercializarea produselor de patiserie pentru satisfacerea nevoilor populaţiei prin intermediul pieţei. Pentru realizarea acestui lucru, ea trebuie să-şi asigure resursele de producţie necesare: capitalul tehnic fix (echipamentele de producţie) materiile prime şi materialele, mâna de lucru. Acesta este primul studiu al fluxului său material şi financiar, după care urmează combinarea factorilor în cadrul procesului nemijlocit de producţie (producerea si ambalarea) şi apoi transportul la unităţile de comercializare.

Firma este într-un anumit sens o unitate economică integrată, deoarece procuce şi tot ea comercializează produsele finite. La aceasta se adaugă faptul că firma are un număr de 2 unităţi proprii de comercializare a produselor de patiserie precum şi un parc auto propriu cu ajutorul căruia asigura transportul materiilor prime cât şi a produselor finite la unităţile de desfacere.

S.C. “DOCEX – PROD” S.R.L. foloseşte în activitatea sa economică următoarele materii prime: făină de grâu, drojdie care se achiziţionează de pe piaţa naţională sau import, în special Turcia sau Ungaria, sare şi apă, care sunt procurate de piaţa locală. Concomitent se folosesc următoarele utilităţi: energie, gaz şi abur, carese obţin de piaţa locală. Logica desfăşurării procesului tehnologic cuprinde in liniile sale generale pregătirea materiilor prime şi a materialelor, dozarea lor cantitativă, combinarea, frământarea, fermentarea acesteia, divizionarea şi modelarea aluatului, coacerea produselor, ambalarea, depozitarea şi livrarea lor(vezi Figura 1.1, Schema tehnologică de fabricaţie a produselor).

APĂ DROJDIE FĂINĂ SARE ADĂUGĂRI

5

Figura 1.1.

SCHEMA TENHOLOGICĂ DE FABRICAŢIE A PRODUSELOR

1.4. MANAGEMENTUL ŞI ORGANIZAREA AGENTULUI ECONOMIC

DOZAR DOZARE DOZARE DIZOLVARE DIZOLVARE ÎNCĂLZIRETOPIRE

FRĂMÂNTAREA ALUATULUI8-10 MIN.

FERMENTAREA ALUATULUI20-30 MIN.

DIVIZAREA, MODELAREA

COACEREA PRODUSELOR15-20 MIN.

AMBALAREA ŞI DEPOZITAREAPRODUSELOR

LIVRAREA PRODUSELOR

6

În economia de piaţă spre care tindem, managementul şi funcţionarea agenţilor economici se realizează folosind preponderent pârghii economice – preţ, salarii, credit, dobândă, investitie, profit, etc. Ele înlocuiesc obiectivele, planurile teoretice, indicaţiile, specifice economiei dirijiste.

1.4.1. Tipul de management practicat.

Managementul fiecarui tip de societate comercială reprezintă apreciabile elemente spewcifice, referitoare la organisme de conducere cât şi la organizarea şi desfăşurarea activităţilor lor. Societăţile organizează şedinţe ale consiliului de adnimistraţie care adoptă pricipalele decizii privind existenţa, dezvoltarea şi incheierea activităţii sale.

Conducerea tactică şi curentă a activităţilor se realizează prin consiliul de conducere şi administratori, având precizate competenţele şi responsabilităţile ce le revin.

Avem de-a face cu un management participativ completat cu cel individual. Managementul individual reprezentat prin directorul general al S.C. DOCEX PROD

S.R.L., asigură continuitate în aplicarea deciziilor şi programelor stabilite de managementul participativ.

Metoda de management aplicabilă, protrivit profilului integrat al unităţii este managementul prin obiective.

Fundamentul lui economic şi motivaţional îl reprezintă bugetele elaborate pe verigi structurale organizatorice, constituie drept centru de venituir şi cheltuieli: activităţi de producţie – comercializare. El permite determinarea precisă a resurselor cheltuite comparativ cu producţia realizată, permiţând şi o diferenţiere a recompenselor şi fireşte a sancţiunilor.

În acest sens structura organizatorică, în particular organigrama, poate reporta actualizări şi îmbunătăţiri.

1.5. PIAŢA ÎN CARE ACTIVEAZĂ SOCIETATEA COMERCIALĂ

S.C. DOCEX PROD S.R.L. apare în calitate de ofertant al produselor de panificaţie pe piaţa municipiului Cluj-Napoca.

Ea întâlneşte pe piaţă firme similare concurente cum ar fi: S.C. “PANIRO” S.A., S.C. “VITADULCI” S.R.L., S.C. “EDU-PROD” S.R.L.

În momentul înfiinţării, firma producea o gamă restrânsă de sortimente, urmând ca pe parcursul anilor şi cucerirea pieţei să-şi lărgească gama de produse, ajungându-se în momentul de faţă la un număr de 39 de sortimente.

Evidenţa livrărilor este organizată pe beneficiar şi decade în cadrul ficărei luni. Principalii beneficiari sunt:

- magazinele proprii ale firmei;- terţi: cantine, unităţi de consum, consumatori privaţi, etc.

În cazul produselor vândute prin magazinele proprii, adaosul comercial revine firmei, fără ca acesta să acopere însă cheltuielile de transport, manipulare şi salarii, chirii, etc., generate de funcţionarea si gestionarea magazinelor.

7

Cheltuielile de distribuţie sunt incluse în preţul de producţie (identic cu preţul cu ridicata). În cazul în care transportul produselor este realizat de beneficiar, cu mijloace proprii sau închiriate, costul acestuia este recuperat de la beneficiar, respectiv S.C. “DOCEX PROD” S.R.L.

Apreciez că pentru viitor, întreprinderea va trebui să-şi sporească desfacerile prin magazinele proprii existente, concomitent cu închirierea sau construirea unor magazine noi. Aceasta ar urma a fi dotate cu cuptoare cu capacitateacorespunzătoare pentru producerea unor specialităţi de patiserie si panificaţie care să fie vândute direct în magazinul respectiv. În acest caz, ponderea desfacerilor de produseprin magazinele proprii poate atinge un procent de 50 – 55 % în desfacerile totale.

Deasemenea se are în vedere şi extinderea relaţiilor directe cu diferite unităţi economice, spitale, şcoli, grădiniţe, hoteluri etc., precum si şi cu diferite unităţi de alimentaţie publică. Aceasta ar asigura o mai mare stabilitate si o certitudine desfacerilor zilnice.

1.6. ORIENTĂRI, INVESTIŢII ŞI OBIECTIVE VIITOARE.

S.C. “DOCEX PROD” S.R.L. dispune de spaţii de producţie şi de o dotare cu utilaje, instalaţii, echipamente şi aparate de laborator care îi asigură o independenţă totală din punct de vedere al desfăşurării unei activităţi profitabile.

Această bază tehnico-materială este întregită si de un potenţial uman valoros, care s-a format în cadrul unităţii şi care în prezent este în măsură sa asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie existente precum şi a noilor tehnologii preconizate.

Prin specificul activităţii de producţie, firma realizează produse de panificaţie care în întregime sunt destinate pieţei locale, astfel că problema exportului de produse nu va apărea nici în viitor. În contextul celor de mai sus, problemele principale care se pun pentru activitatea de viitor nu vizează atât creşterea capacităţii ci mai mult diversificarea sortimentelor de fabricaţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor, astfel încât unitatea să fie fiabilă pe plan local. Pentru aceasta se au în vedere următoarele obiective:a) Obiective privind evaluarea corectă, reală a patrimoniului societăţii:

- determinarea corectă a capitalului social; - întocmirea calculaţiilor de cost şi de eficienţă pentru aprecierea reală a

nivelului profitabilităţii;b) Obiective privind retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor.

Pentru perioada 2003-2006 acţiunile de retehnologizare şi modernizare vor fi orientate spre:

- înlocuirea treptată a liinilor de panificaţie cu linii automatizate de randament mai mare;

- diversificarea fabricaţiei prin achiziţionarea şi montarea unor instalaţii pentru producerea unor sortimente noi.

1.7. CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE ŞI VÂNZĂRI REALIZATE.

S.C. DOCEX PROD S.R.L. are ca principal obiect de activitate panificaţia, activitate desfăşurată în cele două centre ale sale, cu o capacitate de la 100 kg /24h şi respectiv

8

40 kg/24 h. Prin achiziţia unor utilaje, capacitatea de producţie a ultimului centru a crescut la 60 kg/24h.

Ambele centre proprii de producţie şi desfacere, situate Cluj Napoca, Piaţa Mihai Viteazu nr.33, respectiv Piaţa Mihai Viteazu nr.11 , au fost date în folosinţă în anul 1994 respectiv anul 1995.

De la deschidere până în anul 2001 vânzările au fost în crestere, în mare parte datorită faptului ca cele două centre sunt amplasate în zona centrală a oraşului.

1.8. ORGANIGRAMA STRUCTURII ORGANIZATORICECaracteristică unităţilor ce fabrică unul sau mai multe produse, este organizarea

structurată pe domenii sau funcţională. Reprezentarea grafică a structurii organizatorice, folosind organigrama ordonată de

sus în jos se prezintă în Figura 1.2.,Organigrama SC “DOCEX PROD” S.R.L.”

…

Figura 1.2.

ORGANIGRAMA SC “DOCEX –PROD” S.R.L.

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ADMINISTRATIV

SECRETARIATADMINISTRAŢIE

SERVICIUL-CONTABILITATE-FINANCIAR-PERSONAL

ŞEF SERVICIU TEHNIC

UTILAJE

DIRECTOR COMERCIAL

APROVIZIONARE DESFACERE

MAGAZIN 1 MAGAZIN 2

CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE

9

CAPITOLUL 2MANAGEMENTUL PRIN COSTURI

În analiza modului în care societatea comercială este şi trebuie condusă, acest tip de management are la bază costurile reale, care de altfel trebuie acoperite de realizările întreprinderii.

Conducerea prin costuri cuprinde toate laturile care privesc cheltuielile aferente unui produs. Prin aplicarea acestei metode se poate extinde gestiunea economică până la nivelul formaţiilor de lucru, în vederea mobilizării tuturor resurselor existente în cadrul întreprinderilor atât în ce priveşte creşterea producţiei cât şi a raţionalizării cheltuielilor de producţie.

Managementul prin costuri are două abordări:

- managementul prin costuri similar cu managementul prin bugete- managementul prin costuri privit dintr-o abordare diferită

2.1. MANAGEMENTUL PRIN COSTURI SIMILAR CU MANAGEMENTUL PRIN BUGETE

Este o modalitate specifică de realizare a managementului prin care atât stabilirea obiectivelor fundamentale, cât şi evaluarea acestora se face sub formă financiar- contabilă.

Stabilirea costurilor se face prin localizarea acestora pe activităţi, pe compartimente de producţie şi conducătorii acestora şi pe grupe de costuri la nivelul întreprinderii. Obiectivul care trebuie atins este repartizarea echilibrată a costurilor pe fiecare persoană, începând de la director şi până la muncitorul de bază.

Fiecare compartiment sau persoană, fiind afectată cu un anumit volum de costuri devine un centru de costuri, fiecare trebuind să asigure realizarea unui obiectiv parţial din obiectivul global al întreprinderii. Organizarea efectivă a centrelor de costuri într-o întreprindere se realizează respectându-se, ca regulă principală, aceea că pentru fiecare obiectiv există un singur responsabil de costuri care este unicul răspunzător de realizarea sau nerealizarea acestuia. Deci sarcinile de bază pentru cei care aplică metoda de conducere prin costuri constau în stabilirea obiectivelor şi costurilor cât mai precis posibil respectând condiţia de determinare obiectiv-responsabil de costuri şi obligaţiile acestuia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, întreprinderea trebuie să dispună de anumite condiţii, şi anume: existenţa unui sistem de programare, evidenţă şi urmărire operativă a costurilor de

producţie atât pe ansamblu cât şi la nivelul subunităţilor existenţa unei structuri organizatorice în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite,

prin care să se prevadă atributele, competenţele, responsabilităţile şi relaţiile de colaborare pentru fiecare subdiviziune organizatorică

10

Această metodă de conducere favorizează concentrarea atenţiei managerilor spre reducerea costurilor şi creşterea eficienţei economice.

2.2. MANAGEMENTUL PRIN COSTURI ÎNTR-O NOUĂ ABORDARE

Această nouă abordare se referă la defalcarea costurilor totale de producţie(CT), rezultând astfel 2 modalităţi de calcul:

a.) teoretică – în acest caz se consideră variaţia liniară proporţională a costurilor variabile (CV) în raport cu volumul producţieib.) practică – în acest caz se ia în considerare nivelul costurilor variabile în evoluţia lor reală sau normalăa.) În acest caz costurile fixe(CF) sunt relativ constante pe total şi variabile pe produs,

iar costurile variabile (CV) sunt relativ constante pe pprodus şi variabile pe total în raport cu volumul producţiei.

V = p qunde: V = încasările q = cantitatea de produse vândute p = preţul de vânzare

- încasările depind de cantitatea de produse vândute şi de preţul de vânzare

CT=CF+CVCT=CF+ q cv

unde: CT = costuri totale CF = costuri fixe

CV = costuri variabile cv = cost variabil pe unitate de produs

V = CTq p = CF + q cv

Astfel că:

q =

Această ultimă formulă reprezintă de fapt pragul de rentabilitate (PR) sau punctul de echilibru.

Ţinând cont de aceste relaţii, putem arăta:P= V-CT = q p- (q cv + CF)

unde : P – profitul întreprinderiiPentru a vedea unde profitul este nul s-a recurs la calculele susmenţionate.Prin urmare, cantitatea q reprezintă cantitatea necesară a fi vândută pentru a nu se

înregistra pierderi.

11

VT,CT

Pragul de rentabilitate Figura 2.1

Rezultă că volumul total al pierderilor şi cel al profitului depinde de modificarea cheltuielilor fixe, de modificarea cheltuielilor variabile şi de modificarea preţului de piaţă al produselor.Prin urmare se disting următoarele cazuri:1.) Cazul reducerii sumei cheltuielilor fixe

CT VT CV0

P0=0 CV1

P1=0 CF0 CF1

q1 q0 q

Figura 2.2

Rezultă că în cazul în care se diminuează suma cheltuielilor fixe în condiţiile în care ceilalţi factori rămân nemodificaţi, are loc diminuarea nivelului cheltuielilor totale, ceea ce conduce la creşterea profitului:

E0

P=0

CF

q0

V=q*p

CV=q*cv

E1

12

- punctul de echilibru se deplasează de la E0 la E1; în acest caz realizarea noului punct de echilibru al producătorului presupune realizarea unui volum mai mic al vânzărilor(q1>q0)

2.) Cazul modificării cheltuielilor variabile totale

CV CT VT CV0

P0=0 CV1

P1=0 CF0,1

q1 q0 qm q

Figura 2.3

3.Cazul diminuării încasărilor CV CT

VT0 VT1 P1=0 CV0,1 P0=0 CF0,1

q0 q1 q Figura 2.4

Diminuarea veniturilor totale conduce la reducerea profitului, cheltuielile rămânând nemodificate. Drept urmare,firma va trebui să vândă o cantitate mai mare de produse pentru a realiza un nou echilibru.

E0

E1

13

În concluzie, putem menţiona că pragul de rentabilitate se atinge cu atât mai repede cu cât:

- ponderea costurilor fixe în costurile totale este mai mare- preţul de vânzare este mai mare

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL PRIN COSTURI ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL CHELTUIELILOR VARIABILE ÎN EVOLUŢIA LOR REALĂ

Sursa efectelor economice implicate în justifcarea unei activităţi de producţie este profitul. În cazul de faţă el poate fi estimat în urma ecuaţiei:

P = V – CUnde: V = veniturile din vânzarea produselor; C = costurile aferente produselor.În ceea ce priveşte costul C, acesta este diferenţiat în funcţie de metoda de

determinare, fiind definit prin intermediul costului variabil CV şi a cheltuielilor fixe repartizabile pe produs. De asemenea, in studiul de specialitate se mai face referire şi la costul de marketing M.

Astfel vom explicita fiecare din componentele costului pe care le-am enunţat astfel: Costul variabil (CV) – cuprinde costurile cu materiale şi manoperă directe, energia

tehnologică şi alte cheltuieli variabile din categoria cheltuielilor indirecte, precum şi cheltuieli cu întretinerea şi reparaţiile utilajelor (CIFU).

Cheltuielile fixe (CF) – sunt acele cheltuieli care nu variază cu volumul producţiei. Din aceste cheltuieli fac parte amortismentul, salariile personalului de conducere executiv, asigurările, chiriile, etc.

Cheltuieli de marketing (M) – se compun din cheltuielile pentru reclamă şi publicitate şi cheltuieli pentru distribuţia produselor.

In concluzie: C = CV + CF + M În economia de piaţă cheltuielile de marketing, în procesul circulaţiei produsului de

la producător la clientul final ajung să ocupe până la 60% din preţul de vânzare, fiind influenţat de distanţa, felul transportului, perisabilitate şi rapiditatea livrării.

3.1. FUNDAMENTAREA STUDIULUI PRIN INTERMEDIUL BAZEI DE DOCUMENTARE

14

În vederea studiului planificat am luat în calcul 6 produse de patiserie care au ponderea cea mai mare în volumul desfacerii S.C. "DOCEX-PROD" S.R.L. şi pentru care se pot evidenţia reprezentativ costurile. Aceste produse sunt:

- brânzoici ;- pateuri cu brânză sărată ;- strudel cu mere ;- ştrudel cu brânză ;- ştrudel cu carne ; - ştrudel cu fructe;

Producţiile fizice lunare ale anului 2001 au fost următoarele: Tabelul 3.1

Producţia anuală de brânzoici

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - CantitateI 5707 61905II 6324 I 19051 61905III 7020 61905IV 5616 61905V 5753 II 15644 61905VI 4275 61905VII 3945 61905VIII 4258 III 13812 61905IX 5609 61905X 6354 61905XI 4520 IV 13398 61905XII 2524 61905

Tabelul 3.2Producţia anuală de pateuri cu brânză sărată

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An – CantitateI 1084 10186II 1054 I 3312 10186III 1174 10186IV 927 10186V 900 II 2820 10186VI 993 10186VII 640 10186VIII 663 III 2112 10186IX 809 10186X 689 10186XI 710 IV 1942 10186XII 543 10186

15

Tabelul 3.3Producţia anuală de ştrudel cu mere


Tabelul 3.4

Producţia anuală de ştrudel cu brânză


Tabelul 3.5Producţia anuală de ştrudel cu carne

16


Tabelul 3.6Producţia anuală de ştrudel cu fructe


Preţurile medii de vânzare ale produselor au fost:

17

Tabelul 3.7Preţurile medii de vânzare lunare ale produselor:

Luna Brânzoici Pateuri cu brânză sărată

Ştrudel cu mere

Strudel cu brânză

Strudel cu carne

Strudel cu fructe

I 3645 4800 4800 4800 5548 4800II 4000 4800 4800 4800 6200 4800III 4000 4800 4800 4800 6200 4800IV 4000 4800 4800 4800 6200 4800V 4000 4800 4800 4800 6200 4800VI 4000 4800 4800 4800 6200 4800VII 4800 5800 5800 5800 7500 5800VIII 4800 5800 5800 5800 7500 5800IX 4800 5800 5800 5800 7500 5800X 4216 5316 5322 5319 7016 5307XI 4900 5300 5300 5300 7700 5300XII 4900 5300 5300 5300 7700 5300

În tabelele următoare voi prezenta cheltuielile pentru aceste produse, corelate cu cantitatea lunara sau produsă pentru fiecare.

Tabelul 3.8Cheltuieli pentru brânzoici

Luna Chelt. cu materiile

prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale

Chelt. comune

Chelt. gen. ale între-

prinderii

Amortizări


Total 115257795 22580473 50806070 20322424 13518281 4776960

Tabelul 3.9Cheltuieli pentru pateuri cu brânză sărată

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. gen. Amortizări

18

materiile prime

materiale salariale comune ale între- prinderii


Total 22567111 4194614 9437884 3775151 2516764 1099320

Tabelul 3.10Cheltuieli pentru ştrudel cu mere


prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale

Chelt. comune

Chelt. gen. ale între- prinderii

Amortizări


Total 38431095 8049615 18111640 7244652 4823767 2302320

Tabelul 3.11Cheltuieli pentru ştrudel cu brânză

19


prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale

Chelt. comune

Chelt. gen. ale între-

prinderii

Amortizări


Total 150536793 30025591 67548582 27023030 18015352 7087320

Tabelul 3.12Cheltuieli pentru ştrudel cu carne


prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale

Chelt. comune

Chelt. gen. ale între- prinderii

Amortizări


Total 98176882 21155919 47600820 19090325 12693550 6193800

Tabelul 3.13

Cheltuieli pentru ştrudel cu fructe

20


prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale

Chelt. comune

Chelt. gen. ale intre- prinderii

Amortizări


Total 93550033 18789725 42276889 16910753 11273831 3309120

3.2. PRAGUL DE RENTABILITATE – ELEMENT AL MANAGEMENTULUI PRIN COSTURI

Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a produce profit net, presupune obţinerea unor venituri mai mari decât costurile aferente, în urma desfacerii producţiei.

Importanţa rentabilităţii constă în faptul că nivelul ei reflectă toate laturile activităţii întreprinderii: volumul producţiei, calitatea producţiei, nivelul desfacerilor, nivelul costurilor de producţie.

Oferta minimă (sau punctul critic, punct mort, punctul de echilibru) sub aspectul raţionalităţii economice se află la acea cantitate de produse la care nu se obţine nici profit, nici pierdere.

Posibilitatea cea mai eficientă şi operativă de stabilire a ofertei minime este dată de metoda pragului de rentabilitate.

Conţinutul acestei metode provine din legătura de cauzalitate dintre producţie şi costuri, pe seama costurilor variabile, deoarece numai acestea apar în condiţiile unei activităţi de producţie propriu-zisă.

Costurile totale variabile pot fi exprimate prin ecuaţia:CV = cv * q

Unde: CV = costuri totale variabile; cv = costuri variabile pe unitatea de produs; q = cantitatea de produse.

Aceasta relevă faptul că orice cost exprimabil printr-o mărime constantă pe unitatea de produs este considerat un cost variabil în funcţie de evoluţia cantităţii de produse totale.

Astfel, orice modificare a numărului de unităţi de produse (q) va determina o modificare directă a costurilor totale (CV) în condiţiile menţinerii constante a mărimii specifice a costului pe unitatea de produs.

21

Costurile fixe totale au un caracter relativ constant faţă de modificarea volumului producţiei, iar divizarea lor pe produse nu se poate efectua decât prin cote părţi obţinute cu ajutorul unor procedee contabile convenţionale de repartizare. Sporirea cantităţii de produse atrage reducerea costului fix pe unitatea de produs şi invers.

Notă: ( - ) se scade (.. ) se împarte

Metoda divizării costurilorFigura 3.1

După cum se poate observa, relaţia care stă la baza schemei sus arătate este: I – CV = Pb – CF = Pn

Problemele se pun sub aspectul separării costurilor variabile de cele fixe. Dacă nu se modifică cantitatea de produse, se foloseşte procedeul anterior. Dacă este mai mare decât oferta, producţia va trebui să crească şi atunci este posibil ca o parte din cheltuielile fixe să devină cheltuieli variabile. Aceasta deoarece pentru o producţie în plus este nevoie de investiţii suplimentare.

22

După cum am arătat la începutul capitolului 3, în economia de piaţă, cheltuielile de marketing vin să se ataşeze celorlalte cheltuieli. În lucrarea de faţă am făcut abstracţie de aceste cheltuieli cu toate că S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L. CLUJ-NAPOCA a început să acorde importanţă acestora.

Cunoscând punctul critic al ofertei, societatea comercială poate lua decizii optime în legatură cu valorificarea producţiei, alegând căile cele mai avantajoase care să-i asigure rentabilitatea reluării procesului de producţie.

Oferta minimă (critică) poate fi stabilită pe mai multe căi:1. algebric; 2. grafic; 3. cu ajutorul funcţiilor de producţie şi de costuri ;

3.3. DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE PRIN METODA ALGEBRICĂ

Calculul algebric se reduce la determinarea ecuaţiei încasărilor şi costurilor totale, astfel:

I = p*qCT = CF + CV = CF + cv*q

Unde: I – încasări; p – preţ de vânzare; q – cantitatea de produse;

CT – costuri totale; CF – costuri fixe totale; cv - costuri variabile unitare; CV – costuri variabile totale;

Oferta minimă de produse (pragul de rentabilitate) înseamnă profit nul, ceea ce semnifică:

I = CT => p*q = CF + cv*q CF = p*q – cv*q

CF = (p – cv) * q => qmin=

p – cv = contribuţia la profit a fiecărei unităţi fizice din produsul considerat.În cadrul aceleiaşi metode, oferta minimă se poate determina şi sub formă

procentuală din oferta totală cuprinsă în planul de livrare al unităţii.

(p – cv ) * k * Qt = CF => k =

Unde: Qt = cantitatea totală de produse.Prin exprimarea procentuală se poate aprecia ce trebuie oferit cunoscând totalul

cantităţii prinse în planul de activitate productive, adică se poate preciza volumul de ofer- tă la care se înregistrează rentabilitatea zero, de unde şi denumirea de prag de rentabilitate.

Determinarea pragului de rentabilitate este importantă nu numai pentru cunoaşterea situaţiei unităţii ci şi pentru aflarea unor corelaţii între costuri, producţie şi profit.

23

Determinarea pragului de rentabilitate ţinând seama de aceste trei elemente va arăta ce volum de producţie trebuie vândut şi încasat pentru a asigura obţinerea unei marje brute capabilă să acopere costurile totale.

În principiu, calculul economic al pragului de rentabilitate pe baza exprimării algebrice conduce managerul la soluţionarea unor probleme cum ar fi cea a modificării costurilor variabile.1.Brânzoici

Tabelul 3.14Structura încasărilor pentru Brânzoici

Luna Producţia fizică (buc) Preţ mediu /buc ÎncasăriI 5707 3645 20802015II 6324 4000 25296000III 7020 4000 28080000IV 5616 4000 22464000V 5753 4000 23012000VI 4275 4000 17100000VII 3945 4800 18936000VIII 4258 4800 20438400IX 5609 4800 26923200X 6354 4216 26788464XI 4520 4900 22148000XII 2524 4900 12367600

Total 61905 - 264355679

Costurile variabile cuprind conform structurii noastre cheltuielile cu materiile prime, materialele şi cheltuielile salariale, iar cheltuielile generale ale întreprinderii, cheltuielile comune ale secţiilor şi amortismentul intrând în componenţa costurilor fixe totale.

Tabelul 3.15Structura cheltuielilor pentru brânzoici

Luna Chelt. cu materiile prime

Chelt. cu materiale

Chelt. salariale CV

I 9504310 1592359 3582807 14679476II 10592093 1476379 3321854 15390326III 13173295 2183674 4913268 20270237IV 8353520 1556001 3501004 13410525V 8786659 1979238 4453285 15219182VI 6211949 1790890 4029502 12032341VII 6721355 2198547 4946732 13866634VIII 9903218 2100732 1890658 13894608IX 11588330 2346097 5278719 19213146X 13027973 2140915 4817059 19985947XI 10631357 2272686 5113543 18017586XII 6763736 942955 2121650 9828341

24

Total 115257795 22580473 50806070 188644338

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări C F20322424 13518281 4776960 38617665

CT = CV + CF = 188644338 + 38617665 = 227262003

qmin =

p = = 4270.34

cv = = 3047.31

qmin = 31575 buc.S.C. DOCEX S.R.L. a produs în 2001 61905 bucăţi brânzoici fiind produsul cu cea

mai bună vânzare pentru unitate. Totuşi, numai de la cantitatea de 31575 bucăţi brânzoici produsă şi vândută societatea a început să obţină profit.

În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate: K = 51 %

2.Pateuri cu brânză sărată Tabelul 3.16Structura încasărilor pentru Pateuri cu brânză sărată

Luna Producţia fizică(buc) Preţ mediu /buc ÎncasăriI 1084 4800 5203200II 1054 4800 5059200III 1174 4800 5635200IV 927 4800 4449600V 900 4800 4320000VI 993 4800 4766400VII 640 5800 3712000VIII 663 5800 3845400IX 809 5800 4692200X 689 5316 3662724XI 710 5300 3763000XII 543 5300 2877900

Total 10186 - 51986824

Tabelul 3.17Structura cheltuielilor pentru pateuri cu brânză sărată


Chelt. cu materiale

Chelt. salariale C V

I 2187232 366450 824513 3378195II 2322423 323711 728350 3374484

25

III 2497263 413959 931408 3842630IV 1533475 285639 642687 2461801V 1398162 314943 708621 2421726VI 1542961 444832 1000872 2988665VII 1034536 398443 896498 2329477VIII 1774167 427158 961105 3162430IX 2185004 442361 995313 3622678X 1948375 320180 720406 2988961XI 2249388 280856 631926 3162170XII 1894125 176082 396185 2466392

Total 22567111 4194614 9437884 36199609


CT = CV + CF = 36199609 + 7391235 = 43590844

qmin =

p = = 5103.75

cv = = 3553.8

Qmin = 4769 buc.În reprezentare procentualã a pragului de rentabilitate: K = 46.81 %La produsul “Pate cu brânză sărată” societatea a obţinut profit după vânzarea a 4769

bucăţi, ceea ce reprezintă 46.81% din totalul producţiei de “pateuri cu brânză sărată” din 2001.3.Ştrudel cu mere

Tabelul 3.18Structura încasărilor pentru ştrudel cu mere

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc ÎncasăriI 2436 4800 11692800II 2684 4800 12883200III 2947 4800 14145600IV 2567 4800 12321600V 2429 4800 11659200VI 1968 4800 9446400VII 1511 5800 8763800VIII 1934 5800 11217200IX 2270 5800 13166000X 2173 5322 11564706XI 2028 5300 10748400XII 1365 5300 7234500

26

Total 26312 - 134843406

Tabelul 3.19Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu mere


Chelt. cu materiale

Chelt. salariale CV


Total 38431095 8049615 18111640 64592350


CT = CV + CF = 64592350 + 14370739 = 78963089

qmin =

p = = 5124.78

cv = = 2454.86

qmin = 5382 buc.În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate: K = 20.46 %La produsul “Ştrudel cu mere” unitatea a obţinut profit după vânzarea a 5382 bucăţi,

ceea ce reprezintă 20.46 % din totalul producţiei de “Ştrudel cu mere” din anul 2001.4.Ştrudel cu brânză

Tabelul 3.20

Structura încasărilor pentru ştrudel cu brânză

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. ÎncasăriI 5721 4800 27460800II 6636 4800 31852800III 6995 4800 33576000IV 5365 4800 25752000

27

V 5268 4800 25286400VI 4014 4800 19267200VII 2633 5800 15271400VIII 3356 5800 19464800IX 4920 5800 28536000X 4693 5319 24962067XI 4824 5300 25567200XII 4673 5300 24766900

Total 59098 - 301763567

Tabelul 3.21Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu brânză


Chelt. cu materiale



Total 150536793 30025591 67548582 248110966


CT = CV + CF = 248110966 + 52125702 = 300236668

qmin =

p = = 5106

cv = = 4198

qmin = 57407 buc.În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate

K = 97.13 %

28

La produsul “Ştrudel cu brânză” unitatea a obţinut profit după vânzarea a 57407 bucăţi, ceea ce reprezintă 97.13 % din totalul producţiei de “Ştrudel cu brânză” din 2001.5.Ştrudel cu carne

Tabelul 3.22Structura încasărilor pentru Strudel cu carne

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. ÎncasăriI 3503 5548 19434644II 3201 6200 19846200III 3333 6200 20664600IV 2572 6200 15946400V 2696 6200 16715200VI 2095 6200 12989000VII 1559 7500 11692500VIII 1701 7500 12757500IX 2282 7500 17115000X 2174 7016 15252784XI 2909 7700 22399300XII 3224 7700 24824800

Total 31249 - 209637928

Tabelul 3.23Ştructura cheltuielilor pentru ştrudel cu carne


Chelt. cu materiale



Total 98176882 21155919 47600820 166933621

Chelt. comune Chelt. generale Amortizãri C F19090325 12693550 6193800 37977675

CT = CV + CF = 166933621 + 37977675 = 204911296

29

qmin =

p = = 6708.6

cv = = 5342.04

qmin = 27791 buc.În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:

K = 88.93 %Punctul critic a fost atins la producţia livrată şi încasată de 27791 bucăţi

reprezentând 88.93 % din producţia anuală a produsului “Ştrudel cu carne” 6.Ştrudel cu fructe

Tabelul 3.24Structura încasărilor pentru Strudel cu fructe

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. ÎncasăriI 2467 4800 11841600II 3630 4800 17424000III 3215 4800 15432000IV 3754 4800 18019200V 3310 4800 15888000VI 1797 4800 8625600VII 2472 5800 14337600VIII 2574 5800 14929200IX 2989 5800 17336200X 4044 5307 21461508XI 3836 5300 20330800XII 3168 5300 16790400

Total 37256 - 192416108

Tabelul 3.25Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu fructe


Chelt. cu materiale


I 6583916 1103074 2481916 10168906II 14207905 1980369 4455832 20644106III 7613853 1262112 2839752 11715717IV 5826867 1085364 2442070 9354301V 4480129 1009171 2270635 7759935VI 2935008 846155 1903850 5685013VII 3822091 1477221 3323748 8623060VIII 4276544 1511734 3401402 9189680IX 6404590 1296631 2917420 10618641X 11796624 1938565 4361771 18096960XI 12871263 2751514 6190908 21813685

30

XII 12731243 2527815 5687585 20946643Total 93550033 18789725 42276889 154616647


CT = CV + CF = 154616647 + 31493704 = 186110351

qmin =

p = = 5164

cv = = 4150

qmin = 31059 buc.În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:

K = 83.36 %Punctul critic a fost atins la producţia livrată şi încasată de 31059 bucăţi

reprezentând 83.36 % din producţia anuală a produsului “Strudel cu fructe”.

3.4. PRAGUL DE RENTABILITATE PRIN METODA GRAFICĂ

Într-un sistem de axe în care pe abscisă se reprezintă volumul fizic al producţiei sau capacitatea de producţie dată de gradul de utilizare a acestora, iar pe ordonată se înscriu costurile totale şi cuantumul valoric al vânzărilor.

VT, CT Zona profitului CF Punct critic

31

CV Zona pierderilor CF

Pragul de rentabilitateFigura 3.2

Paralel cu abscisa se trasează proporţional, dreapta costurilor fixe, care trebuiesc recuperate indiferent de volumul de produse obţinute.

În planul celor două axe se trasează linia veniturilor cumulate obţinute din vânzarea produselor, linia costurilor variabile cumulate şi a celor totale cumulate, aceasta din urmă fiind o paralelă la costurile variabile din punctul costurilor fixe de pe ordonată.

La intersecţia dintre dreapta costurilor totale şi cea a încasărilor se obţine punctul critic, respectiv cantitatea minimă care trebuie produsă, livrată şi încasată, la care nu se obţinie nici pierdere nici profit. După cantitatea critică, producţia se desfăşăară în condiţii de rentabilitate pănă la o limită optimă, după care este posibil ca beneficiarul să fie în scădere.

În continuare voi prezenta nivelurile pragurilor de rentabilitate pentru cele 6 produse alese pentru studiu.

I,CT,CV(mii lei)

CF

CV

qmin

227262

264355

I

32

38617 CF

31,5 61,9 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru brânzoici Figura 3.3.

I,CT,CV(mii lei)

CF

CV

7391 CF

4,7 10,1 q (mii buc.)Pragul de rentabilitate pentru pateuri cu brânză sărată

Figura 3.4

I,CT,CV(mii lei)

CT CV

43590

51986

I

78963

134843I

33

14370 CF

5,3 26,3 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu mereFigura 3.5

I,CT,CV(mii lei) CT CV

52125

57,4 59 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu brânzăFigura 3.6

I,CT,CV(mii lei) CT CV

301763I

300236

209637 I

204911

34

37977

27,7 31,2 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu carneFigura 3.7

I,CT,CV(mii lei) CT

CV

31493

31 37,2 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu fructeFigura 3.8

CAPITOLUL 4

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE CU AJUTORUL UNOR PROCEDEE FUNCŢIONALE

4.1.ANALIZA CU AJUTORUL FUNCŢIILOR DE PRODUCŢIE ŞI DE COSTURI

192416

I

186110

35

Din practică se poate trage concluzia că procesele economice nu au o evoluţie liniară. astfel că, în evoluţia costurilor se înregistrează minime şi maxime sau puncte de inflexiune unde îşi schimbă evoluţia.

În contextul acestei metode se presupune că încasările totale şi costurile totale sunt variabile dependente, iar cantitatea de produse Q este variabilă independentă.

Se vor utiliza astfel funcţiile:

CT = a + b q+ c q2 - ecuaţia costurilor funcţie de q

I = b1 q+c1

Oferta minimă (qmin) se află la intersecţia celor două grafice, deci la egalitatea celor 2 ecuaţii:

CT = I ( a +b q +c q2) - ( b1 q + c1 q2 ) = 0 ( c- c1 ) + ( b – b1 ) + a = 0Rezolvând ecuaţia de gradul II se poate determina valoarea plauzibilă care va

reprezenta qmin.Parametrii b, c, b1, c1 se pot determina prin metoda pătratelor fixe, parametrul a

reprezentând valoarea cheltuielilor fixe.

CT = a+b*q+c*q2 = CF+b*q+c*q2

CT= CF+CV

I = b1*q+c1*q2

Aplicând metoda pătratelor minime vom avea următoarele sisteme de ecuaţii:

Pe baza acestor ecuaţii vom calcula qmin pentru cele 6 produse.

a)Brânzoici

36

Tabel 4.1 Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru brânzoici

Luna q(mii buc.)

q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

q3(mii buc.)

q4(mii buc.)

CV(mii lei)

CV cumulat(mii lei)

CV*q(mii lei)

CV*q2(mii lei)

1 5.7 5.7 32.49 185.19 1055.60 14679.47 14679.47 83672.979 476935.98032 6.32 12.02 144.48 1736.65 20874.59 15390.32 30069.79 361438.8758 4344495.2873 7.02 19.04 362.52 6902.41 131421.91 20270.23 50340.02 958473.9808 18249344.594 5.61 24.65 607.62 14977.89 369205.10 13410.52 63750.54 1571450.811 38736262.495 5.75 30.4 924.16 28094.46 854071.71 15219.18 78969.72 2400679.488 72980656.446 4.27 34.67 1202.01 41673.65 1444825.40 12032.34 91002.06 3155041.42 1093852867 3.94 38.61 1490.73 57557.17 2222282.19 13866.63 104868.69 4048980.121 156331122.58 4.25 42.86 1836.98 78732.95 3374494.05 13894.6 118763.29 5090194.609 2181657419 5.6 48.46 2348.37 113802.09 5514849.17 19213.14 137976.43 6686337.798 324019929.7

10 6.35 54.81 3004.14 164656.70 9024833.71 19985.94 157962.37 8657917.5 474540458.211 4.52 59.33 3520.05 208844.50 12390744.26 18017.58 175979.95 10440890.43 619458029.412 2.52 61.85 3825.42 236602.38 14633857.30 9828.34 185808.29 11492242.74 710795213.3

TOTAL 61.85 19298.97 953766.05 49982514.99 185808.29 1210170.62 54947320.75 2747483475

37

b* 19.298,97 + c* 953766,05 = 54.947.320,75 (1)

b* 953.766,05 +c* 49.982.514,99= 2.747.483.475 (2)

din (1) b= 2847,16-49,42 c (3)Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2)

c = (4)

c = 10,66 (4)Din (3) şi (4) b = 2320.35

CV = 2320,35q+10,66q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:

CT= CF+CV = 38617,66+2320,35q+10,66q 2 Tabelul 4.2

Situaţia încasărilor pentru BrânzoiciLuna Încasări

lunare(mii lei)

Încas.cumulate(mii lei)

q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

I*q(mii lei)

I*q2(mii lei)

1 20802 20802 5.7 32.49 118571.4 675856.982 25296 46098 12.02 144.48 554097.9 6660257.4793 28080 74178 19.04 362.52 1412349.1 26891127.244 22464 96642 24.65 607.62 2382225.3 58721853.655 23012 119654 30.4 924.16 3637481.6 110579440.66 17100 136754 34.67 1202.01 4741261.1 164379525.17 18936 155690 38.61 1490.73 6011190.9 232092080.68 20438.4 176128.4 42.86 1836.98 7548863.2 323544277.89 26923.2 203051.6 48.46 2348.37 9839880.5 476840610.810 26788.4 229840 54.81 3004.14 12597530.4 690470641.211 22148 251988 59.33 3520.05 14950448.0 887010082.212 12367.6 264355.6 61.85 3825.42 16350393.8 1011271860

TOTAL 264355.6 1775181.6 80144293.5 3989137614

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

19298,97b1+953766,05 c1 = 80.144.293,52 (1)953766,05b1+ 49.982.514,99 c1 = 3.939.137.614 (2)

Din (1) b1= 4152,77- 49,42 c1 (3)

38

Înlocuind (3) în relaţia (2)

c1 =

c1 = 9,5 (4)

Din (3) şi (4) b1 = 3683,28Ecuaţia încasărilor este:

I = 3683,28 q+ 9,52q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:I= CT -1,16 q2+ 1362,93q-38617,66= 0 q1 = 31,6 q2 = 1143,71

qmin = 31.600 buc.

b) Pateuri cu brânză

b* 543,67 + c* 4428,76 =1.813.645,38 (1)b* 4428,76 +c* 38.018,27= 14.952.314,47 (2)din (1) b= 3335,93-8,14 c (3)Înlociund relaţia (3) în relaţia (2)

c = (4)

c = 78,16 (4)Din (3) şi (4) b = 2699,27CV = 2699,27q+78,16q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:CT= CF+CV = 7391,235+2699,7q+78,16q 2

39

Tabelul 4.3Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru pateuri cu brânză

Luna q(mii buc.)

q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

q3(mii buc.)

q4(mii buc.)

CV(mii lei)

CV cumulat(mii lei)

CV*q(mii lei)

CV*q2(mii lei)

1 1.084 1.084 1.18 1.27 1.38 3378.19 3378.19 3661.96 3969.562 1.054 2.138 4.57 9.77 20.89 3374.48 6752.67 14437.21 30866.753 1.174 3.312 10.97 36.33 120.33 3842.63 10595.3 35091.63 116223.494 0.927 4.239 17.97 76.17 322.89 2461.8 13057.1 55349.05 234624.615 0.9 5.139 26.41 135.72 697.45 2421.72 15478.82 79545.66 408785.136 0.993 6.132 37.60 230.57 1413.87 2988.66 18467.48 113242.59 694403.557 0.64 6.772 45.86 310.56 2103.14 2329.47 20796.95 140836.95 953747.798 0.663 7.435 55.28 411.00 3055.79 3162.43 23959.38 178137.99 1324455.969 0.8 8.235 67.82 558.46 4598.90 3622.67 27582.05 227138.18 1870482.9310 0.689 8.924 79.64 710.69 6342.18 2988.96 30571.01 272815.69 2434607.2511 0.71 9.634 92.81 894.17 8614.43 3162.17 33733.18 324985.46 3130909.8812 0.543 10.177 103.57 1054.05 10727.02 2466.39 36199.57 368403.02 3749237.57

TOTAL 10.177 543.67 4428.76 38018.27 36199.57 240571.7 1813645.38 14952314.47

40

Tabelul 4.4Situaţia încasărilor pentru pateuri cu brânză

Luna Încasări lunare

(mii lei)


q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

I*q(mii lei)

I*q2(mii lei)

1 5203.2 5203.2 1.084 1.18 5640.27 6114.052 5059.2 10262.4 2.138 4.57 21941.01 46909.883 5635.2 15897.6 3.312 10.97 52652.85 174386.244 4449.6 20347.2 4.239 17.97 86251.78 365621.305 4320 24667.2 5.139 26.41 126764.74 651444.006 4766.4 29433.6 6.132 37.60 180486.84 1106745.277 3712 33145.6 6.772 45.86 224462.00 1520056.698 3845.4 36991 7.435 55.28 275028.09 2044833.819 4692.2 41683.2 8.235 67.82 343261.15 2826755.5910 3662.72 45345.92 8.924 79.64 404666.99 3611248.2211 3763 49108.92 9.634 92.81 473115.34 4557993.1412 2877.9 51986.82 10.177 103.57 529069.87 5384344.04

TOTAL 51986.82 2723340.92 22296452.23


543,67 b1+4428,76 c1 = 2.723.340,92 (1)4428,76 b1+ 38018,27 c1 = 22.296.452,23 (2)Din (1) b1= 5009,18- 8,14 c1 (3)Înlocuind (3) în relaţia (2)

c1 =

c1 = 49 (4)Din (3) şi (4) b1 = 4610,32Ecuaţia încasărilor este:I = 4610,32 q + 49q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:I= CT -29,16 q2+ 1910,62q-7391,235 = 0 q1 = 4,7 q2 = 61,38qmin = 4.700 buc.

c) Ştrudel cu mere

b* 3492,23 + c* 73044,86 =8,675,943,14 (1)

41

b* 73044,86 +c* 1617107,09= 180,816,871,61 (2)din (1) b= 2484,356-20,916 c (3)Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2)

c = (4)

c = -6,66 (4)Din (3) şi (4) b = 2623,65CV = 2623,65q –6,66 q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:CT= CF+CV = 14370,739+2623,65q-6,66q 2

42

Tabelul 4.5Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu mere

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

1 2.436 2.436 5.93 14.46 35.21 7075.133 7075.133 17235.02 41984.522 2.684 5.12 26.21 134.22 687.19 7895.91 14971.043 76651.74 392456.913 2.947 8.067 65.08 524.97 4234.95 7278.112 22249.155 179483.93 1447896.894 2.567 10.634 113.08 1202.51 12787.53 4521.852 26771.007 284682.89 3027317.845 2.429 13.063 170.64 2229.10 29118.68 5218.618 31989.625 417880.47 5458772.606 1.968 15.031 225.93 3395.97 51044.80 4430.992 36420.617 547438.29 8228545.007 1.511 16.542 273.64 4526.52 74877.63 4630.275 41050.892 679063.86 11233074.308 1.934 18.476 341.36 6307.01 116528.41 6142.301 47193.193 871941.43 16109989.939 2.27 20.746 430.40 8929.01 185241.16 5107.049 52300.242 1085020.82 22509841.94

10 2.173 22.919 525.28 12038.91 275919.67 4222.02 56522.262 1295433.72 29690045.4911 2.028 24.947 622.35 15525.84 387323.02 4469.322 60991.584 1521557.05 37958283.6312 1.365 26.312 692.32 18216.36 479308.84 3600.766 64592.35 1699553.91 44718662.56

TOTAL 26.312 3492.23 73044.86 1617107.09 64592.35 462127.103 8675943.14 180816871.61

43

Tabelul 4.6Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu mere


(mii lei)


qcumulat

(mii buc.)

q2(mii buc.)

I*q(mii lei)

I*q2(mii lei)

1 11692.8 11692.8 2.436 5.93 28483.66 69386.202 12883.2 24576 5.12 26.21 125829.12 644245.093 14145.6 38721.6 8.067 65.08 312367.15 2519865.784 12321.6 51043.2 10.634 113.08 542793.39 5772064.905 11659.2 62702.4 13.063 170.64 819081.45 10699661.006 9446.4 72148.8 15.031 225.93 1084468.61 16300647.727 8763.8 80912.6 16.542 273.64 1338456.23 22140742.948 11217.2 92129.8 18.476 341.36 1702190.18 31449665.859 13166 105295.8 20.746 430.40 2184466.67 45318945.4710 11564.7 116860.5 22.919 525.28 2678325.80 61384549.0011 10748.4 127608.9 24.947 622.35 3183459.23 79417757.3712 7234.5 134843.4 26.312 692.32 3547999.54 93354963.92

TOTAL 134843.4 17547921.03 369072495.23


3492,23 b1+73.044,86 c1 = 17.547.921,03 (1)

73.044,86 b1+ 1.617.107,09 c1 = 369.072.495,23 (2)

Din (1) b1= 5024,84- 20,916 c1 (3)


c1 =

c1 = 22,5 (4)

Din (3) şi (4) b1 = 4554,23Ecuaţia încasărilor este:

I = 4554,23 q + 22,5 q2

44

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:I= CT

29,16 q2+ 1930,58q-14370,739 = 0 q1 = 5,4 q2 = -72,9

qmin = 5.400 buc.

d)Ştrudel cu brânză

b* 17098,47 + c* 783994,773 =85.487.247,23 (1)

b* 783994,773 +c* 38132128,23= 3.312.984.861.77 (2)

din (1) b= 4221,6-45,85 c (3)

Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2)

c =

c = 1,46 (4)

Din (3) şi (4) b = 4154,66

CV = 4154,66q+1,46 q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:

CT= CF+CV = 52125,7+4154,66q+1,46q2

45

Tabelul 4.7Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu brânză

LunaProducţie(mii buc.) Costuri variabile (mii lei)

q q cumulat

q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

1 5.721 5.721 32.73 187.25 1071.24 19028.611 19028.611 108862.68 622803.412 6.636 12.357 152.70 1886.86 23315.90 28353.395 47382.006 585499.45 7235016.683 6.995 19.352 374.50 7247.32 140250.18 37916.769 85298.775 1650701.89 31944383.054 5.365 24.717 610.93 15100.36 373235.57 19956.277 105255.052 2601589.12 64303478.295 5.268 29.985 899.10 26959.52 808381.21 20717.104 125972.156 3777275.10 113261593.806 4.014 33.999 1155.93 39300.53 1336178.79 15115.905 141088.061 4796852.99 163088204.677 2.633 36.632 1341.90 49156.61 1800704.80 12149.993 153238.054 5613416.39 205630669.358 3.356 39.988 1599.04 63942.42 2556929.38 14970.931 168208.985 6726340.89 268972919.609 4.92 44.908 2016.73 90567.24 4067193.70 21996.534 190205.519 8541749.45 383592884.1810 4.693 49.601 2460.26 122031.32 6052875.34 20952.462 211157.981 10473647.02 519503365.6211 4.824 54.425 2962.08 161211.24 8773921.63 20809.359 231967.34 12624822.48 687105963.4512 4.673 59.098 3492.57 206404.11 12198070.38 16480.726 248448.066 14682783.80 867723157.28

TOTAL 59.098 17098.47 783994.77 38132128.12 248448.06 1727250.60 72183541.26 3312984439.37

46

Tabelul 4.8Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu brânză

LUNA Încasări lunare

Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2

1 27460.8 27460.8 5.721 32.73 157103.24 898787.622 31852.8 59313.6 12.357 152.70 732938.16 9056916.783 33576 92889.6 19.352 374.50 1797599.54 34787146.284 25752 118641.6 24.717 610.93 2932464.43 72481723.255 25286.4 143928 29.985 899.10 4315681.08 129405697.186 19267.2 163195.2 33.999 1155.93 5548473.60 188642554.097 15271.4 178466.6 36.632 1341.90 6537588.49 239484941.618 19464.8 197931.4 39.988 1599.04 7914880.82 316500254.369 28536 226467.4 44.908 2016.73 10170198.00 456723251.75

10 24962.067 251429.467 49.601 2460.26 12471152.99 618581659.5911 25567.2 276996.667 54.425 2962.08 15075543.60 820486460.5112 24766.9 301763.567 59.098 3492.57 17833623.28 1053931468.75

TOTAL 301763.56 85487247.23 3940980861.77


17098,47 b1+783994,773 c1 = 85.487.247,23 (1)

783994,773 b1+ 38132128,123 c1 = 3.940.980.861,77 (2)

Din (1) b1= 4999,7-45,85 c1 (3)


c1 =

c1 = 9,6 (4)

Din (3) şi (4) b1 = 4559,54

Ecuaţia încasărilor este:

I = 4559,54 q + 9,6q2

47

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT

8,14 q2+ 404,88q –52125,7 = 0 q1 = 57,6 q2 = -108,66qmin = 57.600. buc.

e)Ştrudel cu carne

b* 4559,27 + c* 108290,52 =24.448.081,88 (1)

b* 108290,52 +c* 2740878,89= 585.954.398,33 (2)

din (1) b= 5362,2 –23,75c (3)

Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2)

c =

c = 3,11 (4)

Din (3) şi (4) b =5288,33CV = 5288,33q+3,11 q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:CT= CF+CV = 37977,67 + 5288,33q + 3,11q2

48

Tabelul 4.9Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu carne

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)Luna q q

cumulatq2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

1 3.503 3.503 12.27 42.99 150.58 19033.237 19033.237 66673.43 233557.022 3.201 6.704 44.94 301.30 2019.93 15491.025 34524.262 231450.65 1551645.173 3.333 10.037 100.74 1011.14 10148.82 12742.406 47266.668 474415.55 4761708.844 2.572 12.609 158.99 2004.67 25276.83 11071.901 58338.569 735591.02 9275067.135 2.696 15.305 234.24 3585.09 54869.79 12985.959 71324.528 1091621.90 16707273.206 2.095 17.4 302.76 5268.02 91663.62 14288.056 85612.584 1489658.96 25920065.937 1.559 18.959 359.44 6814.69 129199.76 12149.757 97762.341 1853476.22 35140055.718 1.701 20.66 426.84 8818.42 182188.63 15826.932 113589.273 2346754.38 48483945.499 2.282 22.942 526.34 12075.19 277028.92 16676.285 130265.558 2988552.43 68563369.8910 2.174 25.116 630.81 15843.51 397925.62 13249.48 143515.038 3604523.69 90531217.1111 2.909 28.025 785.40 22010.85 616854.14 12778.813 156293.851 4380135.17 122753288.2612 3.224 31.249 976.50 30514.65 953552.25 9638.77 165932.621 5185228.47 162033204.57

TOTAL 31.249 4559.27 108290.52 2740878.89 165932.621 1123458.53 24448081.88 585954398.33

49

Tabelul 4.10Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu carne


(mii lei)


q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

I*q(mii lei)

I*q2(mii lei)

1 19434.644 19434.644 3.503 12.27 68079.56 238482.692 19846.2 39280.844 6.704 44.94 263338.78 1765423.173 20664.6 59945.444 10.037 100.74 601672.42 6038986.094 15946.4 75891.844 12.609 158.99 956920.26 12065807.575 16715.2 92607.044 15.305 234.24 1417350.81 21692554.126 12989 105596.044 17.4 302.76 1837371.17 31970258.287 11692.5 117288.544 18.959 359.44 2223673.51 42158625.998 12757.5 130046.044 20.66 426.84 2686751.27 55508281.229 17115 147161.044 22.942 526.34 3376168.67 77456061.6610 15252.784 162413.828 25.116 630.81 4079185.70 102452828.1411 22399.3 184813.128 28.025 785.40 5179387.91 145152346.2412 24824.8 209637.928 31.249 976.50 6550975.61 204711436.90

TOTAL 209637.928 29240875.67 701211092.09


4559,27 b1+108290,52 c1 = 29.240.875,67 (1)108290,52 b1+ 2.740.878,89 c1 = 701.211.092,09 (2)Din (1) b1= 6413,5-23,75 c1 (3)Înlocuind (3) în relaţia (2)

c1 =

c1 =3,93 (4)Din (3) şi (4) b1 =6320Ecuaţia încasărilor este:I =6320 q + 3,93q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT0,82 q2+ 1031,67q –37977,67 = 0 Soluţii : q1 = 27,9 q2 = -1293

50

qmin = 27900 buc.

f)Ştrudel cu fructe

b* 6016,51 + c* 171999,25 =23.066.030,41 (1)b* 171999,25 +c* 5.277.715,17= 664.365.817,42 (2)din (1) b= 3833,8 –28,58 (3)Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2)

c =

c = 13,6 (4)Din (3) şi (4) b =3445,11CV = 3445,11q+13,6 q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:CT= CF+CV = 31493,704 + 3445,11q + 13,6q2

51

Tabelul 4.11Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu fructe

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

1 2.467 2.467 6.09 15.01 37.04 10168.906 10168.906 25086.69 61888.872 3.63 6.097 37.17 226.65 1381.86 20644.106 30813.012 187866.93 1145424.703 3.215 9.312 86.71 807.47 7519.20 11715.717 42528.729 396027.52 3687808.314 3.754 13.066 170.72 2230.63 29145.44 9354.301 51883.03 677903.67 8857489.355 3.31 16.376 268.17 4391.61 71916.96 7759.935 59642.965 976713.19 15994655.286 1.797 18.173 330.26 6001.78 109070.30 5685.013 65327.978 1187205.34 21575082.727 2.472 20.645 426.22 8799.23 181660.10 8623.06 73951.038 1526719.18 31519117.468 2.574 23.219 539.12 12517.87 290652.49 9189.68 83140.718 1930444.33 44822986.939 2.989 26.208 686.86 18001.21 471775.65 10618.641 93759.359 2457245.28 64399484.3210 4.044 30.252 915.18 27686.13 837560.85 18096.96 111856.31 3383877.36 102369057.9711 3.836 34.088 1161.99 39609.97 1350224.81 21813.685 133670.00 4556543.10 155323441.0712 3.168 37.256 1388.01 51711.68 1926570.47 20946.643 154616.64 5760397.80 214609380.46

TOTAL 37.256 6016.51 171999.25 5277515.17 154616.64 911358.70 23066030.41 664365817.42

52

Tabel 4.12Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu fructe:


(mii lei)


q cumulat(mii buc.)

q2(mii buc.)

I*q(mii lei)

I*q2(mii lei)

1 11841.6 11841.6 2.467 6.09 29213.23 72069.032 17424 29265.6 6.097 37.17 178432.36 1087902.123 15432 44697.6 9.312 86.71 416224.05 3875878.364 18019.2 62716.8 13.066 170.72 819457.71 10707034.425 15888 78604.8 16.376 268.17 1287232.20 21079714.596 8625.6 87230.4 18.173 330.26 1585238.06 28808531.257 14337.6 101568 20.645 426.22 2096871.36 43289909.238 14929.2 116497.2 23.219 539.12 2704948.49 62806198.929 17336.2 133833.4 26.208 686.86 3507505.75 91924710.6210 21461.508 155294.908 30.252 915.18 4697981.56 142123338.0611 20330.8 175625.708 34.088 1161.99 5986729.13 204075622.7312 16790.4 192416.108 37.256 1388.01 7168654.52 267075392.78

TOTAL 192416.10 30478488.42 876926302.11


6016,51 b1+171999,25 c1 = 30.478.488,42 (1)171999,25 b1+ 5.277.515,17 c1 = 876.926.302,11 (2)Din (1) b1= 5065,8-28,58 c1 (3)Înlocuind (3) în relaţia (2)

c1 =

c1 =15,40 (4)Din (3) şi (4) b1 =4625,66Ecuaţia încasărilor este:I =4625,66 q +15,40q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:I= CT1,8 q2+ 1180,49q –31493,704 = 0 Soluţii : q1 = 31,1 q2 = -681,49qmin = 31100 buc.

53

După cum se poate constata, cant metodele prezentate pentru pragurile de rentabilitate ale celor 6 produse luate în studiu, sunt aproximativ egale.

4.2. DETERMINAREA PROFITULUI MAXIM PENTRU UN PRODUS

Pentru a determina profitul maxim ce se poate obţine pentru un produs specific al firmei noastre, am ales produsul “Pateuri cu brânză sărată” , deoarece acesta are un prag de rentabilitate bun (46,8% în reprezentare procentuală) şi deci poate fi crescută producţia în condiţiile asigurării desfacerii.

Profitul maxim se obţine în acel punct în care venitul marginal este egal cu costul marginal.

Vm=Cm

Costul marginal se determină ca raport între sporul de cheltuială totală şi sporul de producţie,iar venitul marginal se determină ca raport între sporul de venit total şi sporul de producţie.

Cm=

Vm=

Pentru a putea afla nivelul producţiei în care venitul marginal este egal cu costul marginal,trebuie estimate funcţiile venitului total şi a cheltuielilor totale.Aceste funcţii le-am estimat prin ecuaţiile costurilor totale şi a încasărilor totale la punctul 4.1.

CT= 7391,235+2699,7q+78,16q2

I=VT=3683,28 q+ 9,52q2

Derivând cele două funcţii avem:

Cm = (CT)’= 2699,7+156,32qVm = (VT)’= 4610,32+98q

când profitul este maximCm = Vm

156,32q+2699,7=98q+4610,32 58,32q= 1910,62 q=32,76qmax=32760 bucăţi

Prin urmare, nivelul producţiei la care se obţine profitul maxim este de 32760 bucăţi.

La acest nivel al producţiei vom avea:VT = 3683,28 * 32,76 + 9,52 *32,762 = 2036121,745 mii leiVT= 203.621.745 lei

CT=7391,235+2699,7*32,76+78,16*32,762 = 179.716,095 mii leiCT=179.716.095 lei

54

PMAX=VT-CT=23.905.651

Pentru a se putea verifica şi vedea dacă acest nivel al producţiei asigură într-adevăr profitul maxim, putem recurge la determinarea profitului pentru un nivel mia maic şi altul mai mare al producţiei.a)q1qm, q1=32000 buc.

VT1= 3683,28 * 32 + 9,52 *322 =197706,24 mii lei VT1=197.706.240 lei

CT1=7391,235+2699,7*32+78,16*322 = 173817,475 mii leiCT1= 173.817.475 lei

P1= VT1-CT1= 23.888.765 lei

b)q1qm, q1=33000 buc.

VT2= 3683,28 * 33 + 9,52 *332 =205.501,56 mii lei VT2=205.501.560 lei

CT2=7391,235+2699,7*33+78,16*332 = 181597,575 mii leiCT2= 181.597.575. lei

P2= VT2-CT2= 23.903.850 lei

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

55

Se ştie că factorii care influenţează profitul sunt volumul producţiei, preţul de vânzare şi costul de producţie.

În mod normal,pentru majorarea profitului trebuie acţionat fie în direcţia creşterii preţului de vânzare, fie în cea a micşorării costului de producţie, corelat cu menţinerea sau creşterea volumului producţiei.

Perioada pe care o traversează economia naţională, ne pune în faţa unei situaţii aparte. În etapa actuală nu se poate pune problema reducerii costurilor de producţie, acestea se modifică destul de rapid în sens ascendent.

Creşterea costurilor de producţie în agricultură se datorează creşterii preţurilor în ramurile situate în aval, fapt care duce la creşterea valorii inputurilor, la acestea adâugându-se şi creşterea salariilor.

Creşterea volumui producţiei presupune şi o regândire a tehnologiei folosite. În acest sens putem menţiona achiziţia uno rutilaje pentru al doilea centru de producţie care au dus la creştzerea capacităţii de rpoducţie de la 40kg/24h la 60 de kg /24h.

Prin urmare, la întocmirea unui plan de producţie, consider necesar să se ia în considerare nu doar nivelul zero de profit ci şi nivelul maxim.

Acest fapt va asigura întreprinderii o altă perspectivă asupra producţiei, activitatea să se încheie cu profit.

BIBLIOGRAFIE

1. Bătrâncea, I..- “Analiza financiară”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2000

56

2. Lazăr,I. –“Analiza activităţii economice a unităţilor agricole”, Curs litografiat, Cluj-Napoca,1990

3. Lazăr,I. -“Management general în agricultură”, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1995

4. Lazăr,I., Veres, V., Mortan,M. –“Management general”,Editura Dacia, Cluj-Napoca,2002

5. Nicolescu, O. –“Ghidul managerului eficient”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993

6. Stănculescu, I. –“Management-Cercetare-Dezvoltare”, Editura Mondero, Bucureşti, 1993

57

managementul prin costuri la sc docex-prod srl

Documents