Managementul clasei de elevi

Managementul clasei este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţionale care se ocupă cu abordarea problemelor ce se ivesc între relaţia profesor-elevi şi care poate fi abordată din două persective: didactică şi psihologică. Astfel, profesorul are responsabilitatea de a propune metode cât mai eficiente de predare şi în acelaşi timp de a se ocupa de problemele care apar la nivelul clasei.Formarea elevilor nu se face numai prin predare ci şi prin relaţia pe care aceştia o dezvoltă cu profesorul şi cu ceilalalţi colegi. Pregătirea unui elev nu este doar de ordin academic ci are rol şi în dezvoltarea acestuia ca persoană. Managementul clasei are rolul de a stabili nişte reguli de organizare eficientă a orelor de curs şi de reducere a stresului provocat de probleme inevitabile.

În lucrarea sa denumită “Managementul clasei”, Emil Stan vorbeşte despre managementul clasei ca o organizare ce “vizează un aspect esenţial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice şi a activităţii specific sălii de clasă,plecând de la premise că şcoala anticipează şi pregăteşte absolvenţii în vederea implicării în viaţa socială, dar şi pentru a reacţiona adecvat în rezolvarea conflictelor inerente unei societăţi democratice.”1Cu alte cuvinte, pregătirea pe care elevul o primeşte este relevantă şi în plan social în rezolvarea conflictelor cu ceilalţi.

Organizarea reuşită a unei clase depinde în primul rând de profesor, prin strategiile pe care acesta le abordează. Există profesori care printr-o organizare bună a clasei şi prin implicare reuşesc să îşi desfăşoare ora într-o manieră plăcută, fără a fi nevoiţi să piardă o parte din curs pentru a controla comportamentul elevilor, dar există de asemenea şi profesori neimplicaţi care îşi pierd din autoritate în faţa elevilor şi astfel,elevii adoptă un comportament disruptiv, refuzând la rândul lor orice implicare şi găsindu-şi alte activităţi de-alungul orei.

În organizarea cu succes a unei clase,profesorul trebuie să îndeplinească mai multe roluri: să propună activităţi în care să îi implice pe toţi elevii şi să nu lucreze doar cu câţiva dintre ei, să îi organizeze şi să propună fiecăruia diferite sarcini, să vină cu idei ,cu strategii pentru a-şi desfăşura ora într-un mod cât mai interesant , să fie capabil să preia rolul de mediator într-un conflict,să ofere soluţii ,să ghideze şi să fie un model de comportament şi un purtător de valori.

Ţinând cont de comportamentul pe care profesorul îl adoptă în timpul orelor,există două metode de organizare a unei clase. Prima este metoda liberală sau permisivă în care profesorul refuză orice constrângere , iar regulile pe care acesta le întemeiază sunt limitate. Un astfel de profesor tinde să evite orice conflict considerând că este mai important să îşi desfăşoare ora decât să piardă o utlizeze din timp pentru a-şi organiza clasa.Astfel, elevii consideră acest comportament o lipsă de autoritate şi tind să îşi găsească alte activităţi,să nu fie atenţi şi să facă zgomot tocmai datorită faptului că nu există nici un factor care să îi oprească.

Există şi varianta metodei autoritare,care,de asemenea, nu este indicată. Această metodă presupune adoptarea de către profesor a unor măsuri severe de constrângere ,astfel, activitatea se desfăşoară într-o atmosferă tensionată.În acest caz, elevul nu învaţă pentru că găseşte în acest proces un lucru util şi că realizează că este important pentru el ,ci învaţă de frica unei note 1 Emil Stan,”Managementul clasei”,Ed.Aramis,Bucureşti,2003,pag.3

Page 1 of 4

proaste sau de o mustrare din partea profesorului.Luând în calcul cele două teorii, se observă că nici cea autoritară şi nici cea permisivă nu oferă o soluţie în organizarea clasei de elevi. Astfel, cea mai bună metodă pe care un profesor o poate adopta pentru a-şi desfăşura ora într-o manieră plăcută şi eficientă este de a realiza un echilibru între cele două.

Rolurile pe care cadrul didactic trebuie să le îndeplinească sunt următoarele: planificare, organizare, comunicare, conducere, coordonare şi îndrumare, motivarea, consilierea , controlul şi evaluarea. Planificarea se referă la activităţile cu caracter educativ, la anumite sarcini şi obiective. Organizarea se referă la activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare. Comunicarea implică informaţiile ştiinţifice, stabileşte canalele de comunicare şi de asemenea implică dialogul cu elevii prin întrebările şi raspunsuri formulate de către cadrul didactic şi elevi. Un profesor expert ştie să-şi stimuleze elevii să pună întrebări în legătura cu subiectul discutat şi este capabil să le ofere răspunsuri. Conducerea se referă la activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării dar şi al formării elevilor. De asemenea, cadrul didactic are rolul de îndrumare a elevilor pe drumul cunoaşterii prin sfaturi şi recomandări. Motivarea este un alt factor important în formarea elevilor şi se realizează prin mijloace verbale şi nonverbale, sprijinindu-i astfel să se implice în diverse activităţi fără să le fie teamă să-şi exprime punctul de vedere. Consiliera este de asemenea un element important în activităţile şcolare dar şi extraşcolare. Controlul se referă la modul în care cadrul didactic reuşeşte să-şi organizeze clasa şi să impună un anumit regulament al atitudinii pe care elevul trebuie să o adopte în timpul orelor. Evaluarea este una dintre cele mai importante etape şi arată dacă obiectivele au fost atinse.

Toate acestea sunt componente care împreună alcătuiesc managementul clasei. „Managementul de succes în educaţie depinde însă şi de relevarea şi respectarea altor cerinţe de bază:prioritatea calităţii, claritatea obiectivelor, motivarea şi participarea factorilor implicaţi, utilizarea raţională a resurselor şi a elementelor educaţiei, adaptarea continuă a proceselor la rezultate ş.a.”.2

Un bun profesor este atent la toate activităţile care au loc în clasă şi nu se bazează pe o singură activitate. De exemplu,profesorul poate avea un dialog cu unul dintre elevi dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fie atent şi la activităţile celorlalţi elevi. Rolul profesorului implică mai multe acţiuni:predarea lecţiei,să observe elevii care nu au înţeles lecţia şi au nevoie de explicaţii suplimentare,să intervină dacă unul dintre elevi îşi deranjează colegii sau să medieze un conflict.

Modul prin care un cadru didactic poate atrage atenţia elevilor săi şi să-i implice în activităţi este reprezentat de anumite tehnici şi strategii. Elevii pot aborda un comportament dezadaptiv sau disruptiv adică un comportament contrar normelor sociale ce provoacă stres şi persoanelor care intarcţionează cu acea persoană.Un copil cu un astfel de comportament poate fi uşor identificat prin anumite criterii precum: refuză să participe la anumite activităţi, comportamentul pe care îl adoptă are efecte negative asupra performanţelor şcolare, copilul este izolat, are o stimă de sine scăzută, îi este dificil să intre în relaţie cu colegii săi sau are relaţii deficitare cu profesorii sau chiar cu părinţii.

Pentru a evalua cât de eficiente sunt metodele de organizare a unei clase de către un cadru didactic, este necesară urmărirea anumitor criterii: măsurarea timpului alocat pentru a organiza

2 Elena Joiţa,Management educaţional.Profesorul-manager:roluri şi metodologie,Editura Polirom 2000,pagina 22

Page 2 of 4

clasa şi timpul pentru predare, gradul de implicare al elevilor în activităţile propuse de cadrul didactic sau monitorizarea clasei.

Monitorizarea clasei are de asemenea un rol important în dezvoltarea relaţiei dintre elevi şi cadrul didactic şi se bazează în principal pe comunicare. Una din metodele de monitorizare a clasei este contactul vizual cu elevii şi pronunţarea numelor acestora, astfel aceştia sunt introduşi în activitate şi li se acordă atenţie. Eficacitatea acestei monitorizări este dată în principal de canalele de comunicare folosite. Cu cât sunt mai numeroase cu atât atenţia elevului este mai uşor de obţinut. Prin utilizarea vocii, a contactului vizual şi al expresiei mimice, atenţia elevilor este mult mai uşor de obţinut decât prin a utiliza numai unul dintre canalele de comunicare. De asemenea un cadru didactic nu trebuie să lucreze cu un singur elev chiar dacă poate acesta îi oferă răspunsurile dorite şi este mult mai uşor pentru profesor să îşi desfăşoare ora. Profesorul trebuie să lucreze cu întregul colectiv şi pentru a-i face pe toţi atenţi există anumite strategii precum numirea acstora într-o ordine aleatorie pentru a răspunde.

Pentru desfăşurarea cursurilor fără a exista prea multe incidente este necesar un management al clasei şi pentru asta e nevoie de un organizator al grupului, acest rol fiind deţinut de către profesor. Cadrul didactic este liderul formal, aflat în centrul tuturor activităţilor pe care le vor defăşura toţi membrii grupului. Succesul unei astfel de organizări depinde atât de elevi cât şi de profesori şi se bazează în general pe relaţia de cooperare dintre aceştia.

De asemenea managerul clasei de elevi nu execută doar decizii centrale de politică educaţională, nu administrează doar resursele unei clase, nu gestionează doar spaţiul şi timpul , ci are o viziune de ansamblu asupra învăţământului şi educaţiei, iniţiază proiecte, oferă soluţii şi ia decizii împreună cu membrii grupului asigurând un climat favorabil învăţăturii.

Page 3 of 4

Bibliografie:

Emil Stan,”Managementul clasei”,Ed.Aramis,Bucureşti,2003

Elena Joiţa,”Managementul educaţional”,Editura Polirom,2000

Gabriela Cristea,”Managementul Lecţiei”,Editura Didactică şi

Pedagogică.

Page 4 of 4