managementul clasei-manual cursant.doc
DESCRIPTION
textTRANSCRIPT
MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI
(modul optional)
Motto
DESPRE PROFESOR CLASA SICREAREA UNEI ldquoCULTURI COMUNErdquo
1
In loc de introducere
FABULA
Intr-o zi animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne
Au organizat deci alegeri si un urs un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai
Comisiei de invatamant Un arici a fost angajat ca profesor Programul consta in alergare
catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant s-a hotarat ca toate aceste
discipline vor fi obligatorii
Rata ii intrecea pe toti la inot chiar si pe profesor dar era mediocra la zbor si extrem de
slaba la alergare Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte trebuia
sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele
palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie
Veverita care se catara mai bine decat oricine avea intotdeauna nota cea mai buna la
escaladare 1820 Zborul dimpotriva ii displacea profund caci profesorul ii cerea sa sara
din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor S-a obosit atat de
mult incat dupa o vreme n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare
Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa
se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda S-a hotarat prin
urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie
Iepurele era in primul rand campion la alergare dar orele suplimentare pe care a fost
obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa
La sfarsitul anului un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere sa alerge
si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele El a fost desemnat sa
rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor
Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala
N-a avut deci alta posibilitate decat sa
VA CONTINUA
Andre de Peretti-Educatia in schimbare
2
Prezentare si evaluare
Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri
La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa
Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo
Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor
3
CUPRINS
CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
4
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME
1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VIII ANEXE
5
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
In loc de introducere
FABULA
Intr-o zi animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne
Au organizat deci alegeri si un urs un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai
Comisiei de invatamant Un arici a fost angajat ca profesor Programul consta in alergare
catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant s-a hotarat ca toate aceste
discipline vor fi obligatorii
Rata ii intrecea pe toti la inot chiar si pe profesor dar era mediocra la zbor si extrem de
slaba la alergare Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte trebuia
sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele
palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie
Veverita care se catara mai bine decat oricine avea intotdeauna nota cea mai buna la
escaladare 1820 Zborul dimpotriva ii displacea profund caci profesorul ii cerea sa sara
din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor S-a obosit atat de
mult incat dupa o vreme n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare
Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa
se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda S-a hotarat prin
urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie
Iepurele era in primul rand campion la alergare dar orele suplimentare pe care a fost
obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa
La sfarsitul anului un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere sa alerge
si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele El a fost desemnat sa
rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor
Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala
N-a avut deci alta posibilitate decat sa
VA CONTINUA
Andre de Peretti-Educatia in schimbare
2
Prezentare si evaluare
Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri
La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa
Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo
Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor
3
CUPRINS
CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
4
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME
1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VIII ANEXE
5
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Prezentare si evaluare
Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri
La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa
Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo
Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor
3
CUPRINS
CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
4
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME
1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VIII ANEXE
5
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
CUPRINS
CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
4
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME
1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VIII ANEXE
5
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME
1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VIII ANEXE
5
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea
ce spunetirdquo
Teme
I1 Rolurile manageriale ale profesorului
I2 Competentele manageriale ale profesorului
I3 Comportamente manageriale ale profesorului
I4 Autoritate formala si autoritate personala
I1Rolurile manageriale ale profesorului
Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa
defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI
Care sunt rolurile manageriale ale profesorului
Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor
Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului
Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării
Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor
6
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru
folosirea eficienta a timpului
Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării
Motivarea Crearea motivarii pentru invatare
Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice
Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza
deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi
REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra
I2Competentele manageriale ale profesorului
Competente de comunicare
Competente psihosociale
Competente de conducere si coordonare
Competente de evaluare
Competente de gestionare a resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor
Competente de dezvoltare personala si profesionala
Sa facem o succinta detaliere
Competente de comunicare se exprima prin
capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si
individuslitatilor care o compun
capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate
capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin
mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si
responsabilitate
7
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Competentele psihosociale se demonstreaza prin
valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul
realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei
adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei
Competente de conducere si coordonare implica
proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei
organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea
realizării obiectivelor clasei
coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate
gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate
Competente de evaluare implica
stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei
valorificarea rezultatelor evaluării
Competente de gestionare a resurselor se exprima prin
identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
utilizarea eficienta a resurselor
valorificarea potentialului educativ al resurselor
Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si
sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial
valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn
concordantă cu realitătile specifice mediului educational
utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin
evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti
8
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră
concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei
EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale
Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor
Realizeaza o lista alor
I3Comportamentele manageriale ale profesorului
Ia decizii vizand finalitatea
Deleaga responsabilitati
Are incredere in elevi
Apreciaza elevii in functie de rezultate
Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala
EXERCITIU
Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana
La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm minimalizare ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
9
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor
Sa completam acesta lista impreuna
Geoff Petty-opcit
I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA
Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o
autoritate formala
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala
bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo
Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora
autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor
Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute
Folositi prenumele elevilor
Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo
Nu fiti sarcastic sau condescendent
Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu
o buna incadrare in timp
Aveti rabdare
Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia cind se poate
Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor
Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia
Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este
posibil Umorul relaxat transmite incredere
GeoffPetty-opcit
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce
10
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo
TEME
II1 Scopurile specifice
II 2 Compozitia grupurilor educationale
II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II 4 Organizarea grupurilor
II 5 Conducerea grupurilor educationale
II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri
de muncă grupuri ludice etc
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie
sarcini activitati organizare norme activtati etc)
Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale
icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
11
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului
Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale
măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa
la activităţile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi
Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-
le
Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca
scop prioritar al grupului
claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi
existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu
II2 Compozitia grupurilor educationale
Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin
vacircrstă
interese
nevoi
aspiraţii
nivel de pregătire
EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES
II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL
12
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ
activităţi curriculare
activităţi extracurriculare
activitati extrascolare
Sarcinile au un caracter planificat si gradual
Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare
EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare
(Argumentaticontraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene
(Argumentaticontraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT
II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL
Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia
ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei
Alte tipuri de organizare a grupului educational
In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri
REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea
13
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE
Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante
Cum se realizeaza
icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn
clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea
profesorului
anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci
obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini
creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care
vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci
obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt
REFLECTIE
Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul
cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
14
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru
Nu-i asa ca deja zambiti
TEME
III1 Principalele categorii de interactiuni
III2 Relatiile dintre elevi
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III3 Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA
Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile
intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte
informale
Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la două niveluri
relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical
relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal
15
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI
In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate
Iata o clasificare a tipurilor de relatii
1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri
relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun
relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei
anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii
relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa
celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora
relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie
Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului
-acomodarea (ajustarea reciprocă)
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele
deţinute)
-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor
2 Relatiile dintre grupurile de elevi
-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel
exterior
Astfel observam
Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo
persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială
similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile
depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze
Atitudine tip competitie confruntare
Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică
16
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie
generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului
de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui
elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite
Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie
COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi
Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei
crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi
exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer
pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime
ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi
activităţile clasei
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna
desfăşurare a activităţilor clasei
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii
echitabile a sarcinilor
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)
17
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care
au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei
REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat
TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi
III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI
Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii
elevilor săi
Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi
consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta
stil autocrat stil laisse-fairstil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale
statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)
rasa etnia elevului (discriminare )
18
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
diferenta de gen (sexul elevului)
Diferentieri individuale
rezultatele la invatatura
personalitatea
aparenta fizica
caracteristicile vorbirii
caracteristicile scrisului
asezarea in clasa
Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
REFLECTIE
Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile
planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate
Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului
Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul
său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului
Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului
personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare
EXERCITIU
19
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea
Mediul
social
Comportament
icircn şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
icircn grupuri
Sarcini
icircncredinţate
Atenţie
acordată
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
20
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo
TEME
IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV2 Statusul real si statusul perceput
IV3 Liderii clasei de elevi
middot Afirmarea liderilor
middot Functiile si calitatile liderilor
middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar
IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI
In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt
ignorati altii sunt respinsi
Aceste pozitii sunt statusuri
Statusurile pot fi
pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)
negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)
mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)
izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins
ci ignorant de majoritate)
EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de
ceilalti
21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive
Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan
Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca
performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)
inteligenţa sau alte aptitudini deosebite
performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu
sport muzică)
aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale
educaţia ocupaţia venitul părinţilor
aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei
EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot
adauga si altele
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu
IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT
Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput
De ce
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este
ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva
Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
22
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
REFLECTIE
Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status
Ce efecte pot avea in plan educational
IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI
Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere
şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri
Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului
Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea
colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider
Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat
FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR
Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către
membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii
bull funcţii executive (de rezolvare)
bull funcţii de menţinere (A Neculau)
23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor
Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului
STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE
Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o
problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi
singurirdquo stilul falsdemocratic
ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai
mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo
Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie
EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam
ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip
IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR
Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul
performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare
De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare
Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolarerdquo
Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie
24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se
intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va
alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un
mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală
Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE
Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo
Portretul
abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo
TEME
V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo
V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului
a Structura grupului mic
b Functiile grupului mic
c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare
procesul de influenta
25
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI
Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale
sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe
Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă
individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane
Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor
roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi
Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile
primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)
REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit
V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI
STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt
Mărimea grupului
Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri)
Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi
cerinţele normative
Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv
(diferenţierile de status)
Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre
subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash
26
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau
membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)
Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape
Etapa evaluarii interpersonale
Etapa aparitiei unui nucleu
Etapa extinderii nucleului
EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta
Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor
subgrupuri
FUNCTIILE GRUPULUI MIC
Functiile esentiale ale grupului mic sunt
Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate
(familială profesională amicală)
Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite
Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine
Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi
al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati
PROCESELE GRUPULUI MIC
Principalele procese sint
procesul de realizare a sarcinilor scolare
procesul de comunicare
procesul de influenta
Procesul de realizare a sarcinilor scolare
Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta
Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de
bull Tipul sarcinii de icircnvăţare
bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)
bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina
bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini
structurate functie de ldquoechipardquo
Procesul de comunicare
Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi
clasificate după
instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)
obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica
cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)
28
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii
bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul
grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului
bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea
obiectivului dorit
bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său
bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior
bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A Neculau op cit)
EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă
dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin
E
A D A B C D E
B C
Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo
A B A B
C C
D E D
E
29
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo
Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa
Procesul de influenta
Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni
Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi
regulile grupului
Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta
Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte
nevoia de certitudine şi de siguranţă
REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi
participat icircn şcoală
Povestiti-ne ce ati simtit atunci
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
30
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parterdquo
TEME
1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3 Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observatia sistematica Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului
VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea
asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai
multe influenţe educativerdquo(M Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3
diagnostica si prognostica
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup
VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI
Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor
31
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară
Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale
Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri
Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)
Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc
Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii
EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa
VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI
Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti
Sa analizam impreuna acest tip de fisa
I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc
5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip
bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip
III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect
33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor
Observarea sistematica
Tehnica sociometrica
-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici
Autobiografia grupului
Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa
EXERCITIU
Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme
Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa
realizam o autobiografie a grupului nostru
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo
VII1Identificarea situatiilor de criza educationala
VII2Tipuri de criza educationala
VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza
34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala
Dupa urmatoarele caracteristici
beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara
avertizare
debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza
mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin
destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea
starii de confuzie
faciliteaza instalarea climatului de insecuritate
genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica
Iata cateva posibile situatii de criza
elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de
sinucidere omor
profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic denigrari mituiri
inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale
VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA
Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)
dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)
-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp)
35
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
dupa gradul de relevanta
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala)
dupa numarul subiectilor implicati
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective globale
REFLECTIE
Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala
VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA
Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de
crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala
bdquoPrimo Tempordquo
scapa de urgente dar
- nu neglija consecintele negative pe termen lung
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior
- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment
ordoneaza-ti ideile dar
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor
- nu actiona prin supra-reactie
- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din
minte ta
nu deveni gorila
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza
- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
36
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
decompresarea
- nu te pierde in nimicuri
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri)
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata
renunta la telefoane
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante
scapa de ldquohotii de timprdquo
- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui
anticipeaza raul
- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine
- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile
defavorabile
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti
planificarea
- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo
(De Gaule)
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor
pune-te pe locul doi
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale primul loc este persoana mea pe locul doi este
persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister
atenueaza reculurile
37
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate
ia ldquodecizii bombardquo
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale
fixeaza prioritati
- aplica regula expansiunii americane go step by step
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar
durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a
populatiei tinta
anticipeaza intarzierile
- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initialrdquo (Murphy)
- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai
complexa
nu da vina pe vecini
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc
respecta regula lui 3
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale
fii decis
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele
nu amana decizia
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei
- trebuie sa actionezi dur si in forta
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta
renunta la ldquosefuletirdquo
38
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi
incarca-ti subalternii
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile
alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile
executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor
formeaza echipe
- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit
controleaza corect
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini
competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana
libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele
explica-le cand si unde au gresit
- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective
sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam
termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate
abaterile
bdquoSecondo tempordquo
fa-ti feedback-ul
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada
continuu
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii
condu prin exceptie
- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii
istorierdquo
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie
micsoreaza pauzele
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate
39
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi
relaxeaza-te
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala
respecta masa
- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo
(Murphy)
mentine transparenta
- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare
greseala
- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu
mai ai nevoie de ea apare brusc
- organizeaza activitatea de secretariat
renunta la ciorne
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara
exceptie la renumitul cos de gunoi
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand
numai documentele importante
nu iti mari stressul
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile
cere scheme
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient
lupta cu birocratia
schimba mereu amp orice
- tot ceea ce este prezent este perimat
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei
fii american
40
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
- lucreaza mereu dupa un plan
- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun
este o plasardquo
imparte in sferturi
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp
fii flexibil
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva
aplica legea Pareto
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte
mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor
focuseaza-te
- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci
efort
Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager
(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de
recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(RIucu-opcit)
1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv
41
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte
5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii
6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive
concret
7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda
8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine
9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat
10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia
11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi
12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l
13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si
felicita-l pentru asta
14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el
15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta
16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline
17 Da dovada de multa rabdare
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without
Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo
AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol
1 Sa
2 Sa
3 Sa
AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat
42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate
12345678910
VIII ANEXE pentru formatul online
Anexa la capI
CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)
Ce fel de profesor esti
Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu
DA Da Nu NU
1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima
43
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna
3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie
4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor
5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort
6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient
7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva
8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati
DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu
14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare
15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa
17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa
daca li se da sansa sa aiba succes
44
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Ce fel de profesor esti
Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final
DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3
Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii
45
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
Anexa la capIII si VI
Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi
ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc
Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora
Iată cum arată un astfel de test
Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datahelliphelliphelliphellip
1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi
1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se
pentru icircnceput matricea sociometrică
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
46
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă
n
I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv iar N numărul total al membrilor grupului
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula
R q
Ic =
U p
k
unde p =
47
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
N- 1 iar q = 1-p
Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
48
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
ANEXA la CAPIV
CHESTIONAR
(Geoff Petty-opcit)
Ce elevi ne plac
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati
INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile
Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie
49
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51
ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire
BIBLIOGRAFIE
1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006
2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007
3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006
4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996
6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997
7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999
8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007
50
51