managementul clasei - 01

39
MANAGEMENTUL CLASEI

Upload: badearoxana

Post on 16-Feb-2016

285 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

cursuri

TRANSCRIPT

Page 1: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

MANAGEMENTUL CLASEI

Page 2: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

Câmpul educativ şcolar• Înainte de 1989:

- dat o dată pentru totdeauna/nu putea fi pus în discuţie

- ordine şi disciplină – se ocupa profesorul- nu conştientiza cauza/natura restricţiilor- profesorul însuşi era doar un “actor” în interiorul

CES- era unicul centru de autoritate/putere- conflictele reprezentau aspecte patologice,

marginale

Page 3: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• După 1989:- fluiditatea graniţelor CES/relativizarea

constantelor care il configurează- apar mai multe centre de putere: prof.,

părinţii, elevii, massmedia- conflictele sunt concepute ca un indicator

cu privire la gradul de mulţumire a elevilor

Page 4: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATE ŞI PUTERE

- relaţia prof-elev: dezechilibrată- De persuasiune

- De putere- De autoritate

Page 5: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• Relaţia profesor – elev

Adult/matur/ştiutor/profesor – elev/neştiutor/imatur/copil- Putere

- Autoritate- Persuasiune- Afecţiune

Page 6: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

Relaţia părinte – copilAdult/matur/ştiutor/părinte – copil/neştiutor/imatur/copil

PutereAutoritate

PersuasiuneAfecţiune

Page 7: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• Există modalităţi diferite de a iubi un copil?

• Toate modalităţile de a iubi un copil sunt dezirabile?

• Psihanalistul Alice Miller a observat că este posibil să iubeşti copilul „cu pasiune – dar nu într-o modalitate care să răspundă nevoilor lui”

► contează cum îi iubim

Page 8: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• Există 2 tipuri de a iubi copiii:

• 1. a iubi copiii pentru ceea ce fac

• 2. a iubi copiii pentru ceea ce sunt

Page 9: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• Primul tip de iubire este condiţionat = copiii trebuie să câştige iubirea acţionând în modalităţi pe care părinţii le cred potrivite sau adecvate standardelor lor

• Al doilea tip de iubire este necondiţonată = nu depinde de modul în care acţionează copiii, dacă au succes, dacă se poartă bine sau orice altceva

Page 10: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• de apărat ideea dragostei necondiţionate atât pe baza unei judecăţi de valoare, cât şi pe baza unei presupoziţii

• judecata de valoare este următoarea: copiii nu ar trebui să câştige aprobarea noastră. Ar trebui să-i iubim „dincolo de orice motive”

• ceea ce contează nu este ca noi să credem că îi iubim necondiţionat, ci ce ei să simtă că îi iubim necondiţionat

Page 11: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• presupoziţia: iubind copiii necondiţionat, această iubire va avea efecte pozitive. Nu este doar ceea ce trebuie făcut dpdv moral, ci este şi un lucru inteligent

• copiii au nevoie să fie iubiţi aşa cum sunt şi pentru ceea ce sunt

• doar aşa ei se pot accepta pe ei înşişi ca fiind fundamental buni, chiar şi atunci când greşesc

Page 12: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTERE

1. Putere: capacitatea unui actor dat de a ajunge la rezult. urmărite şi, în special, de a realiza acţiuni eficiente

- şi prof. şi elevul încearcă să desfăş. acţ. eficiente, unele chiar comune

Page 13: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• - rel. putere-acţiune (intervenţie capabilă să altereze cursul unei acţiuni)

• - capacit. puterii de a produce rezultate

Page 14: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTERE

2. puterea: capacitatea unor persoane de a produce efecte scontate şi prevăzute asupra celuilalt

- cine este de responsabil pentru eşec?-puterea este o relaţie (stare latentă sau manifestă)

Page 15: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTERE

3. puterea: P are putere asupra lui E în măsura în care îl poate determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri nu ar face

- nu există putere fără resurse: forţă, ameninţări, pedepse, recompense

Page 16: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

Zygmunt Bauman:

- societatea modernă – grijă pentru comportamentul uman

- disciplina – achiziţie fundamentală a copilăriei şi a adolescenţei

- disciplina: prevedere, judecată, autocontrol

Page 17: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

Michel Foucault: A supraveghea şi a pedepsi

- două feţe ale puterii:Puterea Regelui

Puterea disciplinară

Page 18: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTEREA REGELUI

- se manifestă în mod vizibil, recognoscibil

- se manifestă în mod intermitent, punctual (răspuns la conflicte, încălcare reguli)

Page 19: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

-”ştim asupra cui a acţionat, în ce modalităţi şi prin intermediul cui”)

- cea mai mare parte a vieţii individului scapă puterii Regelui

- ineficientă

Page 20: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTEREA DISCIPLINARĂ

- este difuză în acţiunea sa, umple spaţiul şi acţionează asupra tuturor

- este invizibilă, acţionează în mod continuu

- este dificil de localizat şi deci dificil să i te opui

Page 21: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

- se caracterizează prin rapiditate şi uşurinţă, fiind de regăsit peste tot şi în acelaşi timp

- afectează întreaga viaţă a individului

- panopticon (Bentham)

Page 22: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

PUTEREA DISCIPLINARĂ

Consecinţe:Conformitatea, normalitatea

Normal = natural

Page 23: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• Normalul este rezultatul a 3 procese:

1. Controlul ierarhic2. Sancţiunea normalizatoare3. Examenul/examinarea

Page 24: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

• autoritatea (Bochenski): “o relaţie cu trei termeni care se instituie între un purtãtor, un subiect, şi un domeniu”

Page 25: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

- purtãtorul este “cel care deţine autoritatea”

- subiectul este “omul pentru care purtãtorul are autoritatea menţionată”

- domeniul constituie pur şi simplu aria de probleme în interiorul cãreia purtãtorul deţine autoritatea în raport cu subiectul

Page 26: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

► particularizând, identificãm:

- profesorul cu purtãtorul autorităţii- elevul cu subiectul acesteia- domeniul este constituit din obiectul de studiu pe care îl

predã profesorul respectiv

Page 27: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

• semnul de întrebare apare în legãturã cu domeniul de

competenţă al profesorului: se poate vorbi despre profesor ca despre un expert într- un domeniu anumit?

• pentru o desfăşurare optimã a procesului instructiv-educativ, profesorul trebuie sã rezolve câteva probleme:

Page 28: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

1. - o problemã vizeazã transmiterea cunoştinţelor de specialitate, sarcinã pe care o poate rezolva şi expertul

- este adevãrat cã aceste cunoştinţe trebuie <prelucrate>, pentru a fi accesibile nivelului de performanţă şi vârstei elevilor, iar acestã <prelucrare> reclamã competenţe pedagogice, pe care expertul nu le posedã

Page 29: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

2. - o a doua problemã, (Geissler) vizeazã crearea motivaţiei pentru obiectul de studiu respectiv, iar acest lucru nu este uşor nici pentru o persoanã cu studii de ştiinţele educaţiei

• pentru un expert, problema creãrii motivaţiei nu existã, deoarece el pleacã de la premisa cã elevii au venit la şcoalã sã înveţe (cu alte cuvinte, sunt deja motivaţi pentru aceasta)

Page 30: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

3. - o a treia problemã vizeazã crearea şi menţinerea unei ordini iniţiale, pe fondul cãreia sã se desfăşoare procesul instructiv-educativ

• In acest sens, Geissler scria: “... profesorii reprezintã prima instanţă socialã care înţelege cã, fãrã o ordine pre-existentã la elevi, procesul de învăţare nu poate începe şi nu se poate desfăşura

• părinţii mai pot masca pentru o vreme lipsa de ordine a copiilor lor, transformându-se în servitori care restabilesc ordinea desconsideratã de odraslele lor”

Page 31: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

4. - a patra problemã vizeazã dificultăţile legate de notare, precum şi întregul cortegiu de efecte secundare pe care aceasta le (poate) induce

• sã nu uitãm cã evaluarea ca activitate de verificare a performanţei “... reclamã atât cunoştinţe legate de scopul urmãrit prin verificarea cunoştinţelor, de formele de verificare, cât şi, mai presus de toate, de efectele secundare ce pot surveni pe parcursul acestei activităţi.”

Page 32: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

► ex. notarea poate genera anumite modalităţi de învăţare din partea elevilor, modalităţi care sã-i punã în situaţia de a da rãspunsuri satisfãcãtoare profesorului, chiar dacã efectul asupra propriei lor personalităţi este departe de a fi cel scontat (<toceala> pentru a putea reproduce anumite cunoştinţe, asimilarea unor informaţii şi abilităţi pentru care elevii nu întrezãresc nici o finalitate

Page 33: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

► ex. o notã nepotrivitã şi inadecvat comentatã poate fi înţeleasă de cãtre elev ca o evaluare a personalităţii sale ca întreg şi nu ca o apreciere punctualã a capacităţilor şi cunoştinţelor asimilate la un anumit obiect de studiu. Pe termen lung şi în urma repetãrii unor astfel de situaţii, efectele secundare pot fi grave.

Page 34: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• ► ex. competenţele unui profesor acoperã arii diferite, care se întretaie parţial şi care includ multe zone vagi, neprecizate

Page 35: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

• autoritatea nu este o relaţie datã sau care instituitã fiind, funcţionează mai departe în virtutea instituirii iniţiale

Page 36: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• autoritatea poate fi contestată (ceea ce presupune o luare de poziţie explicitã din partea elevului)

Page 37: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• autoritatea poate fi ignoratã (ceea ce presupune cã, deşi nu-l (mai) intereseazã domeniul sau profesorul respectiv elevul nu face public acest lucru)

• sã zicem cã în ultimul caz relaţia de autoritate este numai suspendatã

Page 38: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

AUTORITATEA

• contestarea este posibilã datoritã ambiguităţii relaţiei profesorului cu domeniul sãu de competenţe, dar şi datoritã extinderii ilicite a acestuia

Page 39: MANAGEMENTUL CLASEI - 01

• ignorarea vizeazã mai ales domeniul, care poate fi lipsit de interes sau de atractivitate pentru elevi