managementul clasei-manual cursant

7/26/2019 Managementul Clasei-manual Cursant

1/51

1

MANAGEMENTUL

CLASEI DE ELEVI

(modul optional)

Motto

DESPRE PROFESOR, CLASA SI...CREAREA UNEI CULTURI COMUNE


2/51

2

In loc de introducere!....

FABULA*

Intr-o zi, animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne.

Au organizat deci alegeri si un urs, un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai

Comisiei de invatamant. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul consta in alergare,

catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant, s-a hotarat ca toate aceste

discipline vor fi obligatorii.

Rata ii intrecea pe toti la inot, chiar si pe profesor, dar era mediocra la zbor si extrem de

slaba la alergare. Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte: trebuia

sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate. Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele

palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie.

Veverita, care se catara mai bine decat oricine, avea intotdeauna nota cea mai buna la

escaladare, 18/20. Zborul, dimpotriva, ii displacea profund, caci profesorul ii cerea sa sara

din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor. S-a obosit atat de

mult incat, dupa o vreme, n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare.

Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit. Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa

se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda. S-a hotarat prin

urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie.

Iepurele era in primul rand campion la alergare, dar orele suplimentare pe care a fost

obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa.

La sfarsitul anului, un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere, sa alerge

si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost desemnat sa

rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor.Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala.

N-a avut deci alta posibilitate decat sa..................................................

VA CONTINUA!

*Andre de Peretti-Educatia in schimbare


3/51

3

Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomuluiPROFESOR-CLASA.Ne vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice, vom descoperi ce mai estenou sub soarele stiintelor educatiei, vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare,

diagnoza si interventie in situatii de criza, vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimularea dezvoltarii si invatarii elevilor nostri.

La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construinecesara CULTURA COMUNA profesor-clasa.

Evaluarea finalase va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese:1. FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul.2. Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3. Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4. Portretul narativ al unei clase.5. Rezultatele autoevaluarii 3x7

Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei deevaluatori si a colegilor.


4/51

4

CUPRINS:

CAP I.PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE1 ora directTEME1. Rolurile manageriale ale profesorului2. Competentele manageriale ale profesorului3. Comportamente manageriale ale profesorului4. Autoritate formala si autoritate personala

CAP.II.CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

1 ora directTEME1. Scopurile specifice2. Compozitia grupurilor educationale3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4. Organizarea grupurilor5. Conducerea grupurilor educationale

CAPIII. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI2 ore direct+1 ora onlineTEME

1. Principalele categorii de interactiuni

2. Relatiile dintre elevi.Tipuri de relatiiCoeziunea clasei

3. Relatiile profesor-eleviCaracteristici generaleFactori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului

CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct

TEME1. Statusul real si statusul perceput2. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3. Liderii clasei de elevi: Afirmarea liderilor Functiile si calitatile liderilor Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4. Elevii slabi si inadaptatii clasei; abandonul scolar


5/51

5

CAP.V.DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI1 ora direct+1 ora online

TEME1. Semnificatia dinamicii grupului2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:a. Structura grupului micb. Functiile grupului micc. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;procesul de influenta.

CAP.VI.CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL1 ora direct+2 ore onlineTEME

1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3. Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilor:

Observatia sistematica; Tehnica sociometricaAutobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului

CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA1 ora direct+2 ore onlineTEME

1. Identificarea situatiilor de criza educationala2. Tipuri de criza educationala3. Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII. ANEXE


6/51

6

Cap. I. PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

Ce se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti, nu de ceea

ce spuneti

Teme:

I.1. Rolurile manageriale ale profesorului

I.2. Competentele manageriale ale profesorului

I.3. Comportamente manageriale ale profesorului

I.4. Autoritate formala si autoritate personala

I.1.Rolu ri le manageriale ale pro fesor ulu i

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat, dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv, stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei... asa

defineste W. Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile managerialeale profesorului?

Planificarea: Profesorul planific ntreaga activitate de formare si educare a elevilor Organizarea:ntreaga activitate a clasei de elevi este organizat de catre

profesor,bineinteles, cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea : Este esentiala ! Calitatea comunicrii influenteaz climatul

din interiorul grupului, care, la rndul lui, influenteaz procesul nvtrii

Conducerea :profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor.

Coordonarea : Coordonarea activittii clasei, repartizarea sarcinilor de lucru,

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea : Indrumarea elevilor n procesul nvtrii


7/51

7

Motivarea: Creareamotivarii pentru invatare

Consilierea : O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul : Profesorul controleaz dac si cum se ndeplinesc sarciniledidactice

Evaluarea : Obtinerea de informatii clare, pe baze stiintifice, care s stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi.

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice?

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra?

I.2.Com petentele manageriale ale pro feso rulu i:

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o s ucc inta detaliere!

Competente de comunicare se exprima prin:

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun.

capacitatea de a adapta cile si mijloacele de comunicare la situatii

variate.

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale n urma investigrii, prin

mediere si negocieren vederea asigurrii unui climat de ncredere si

responsabilitate .

Competentele psihosociale se demonstreaza prin:

valorizarea particularittilor individuale si de grup ale elevilor n scopul


8/51

8

realizrii unor relatii deschise, nestresante n cadrul organizatiei.

adaptarea unui comportament adecvat n raporturile cu elevii ca s-i

motiveze s actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei.

Competente de conducere si coordonare implica:

proiectarea activittilor pe termen scurt, mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activittilor clasei.

organizarea tuturor activittilor desfsurate cu elevii n vederea

realizrii obiectivelor clasei.

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate.

gestionarea actului decizional prin asumarea rspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica:

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei;

valorificarea rezultatelor evalurii

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin:

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si...

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial.

valorificarea informatiilor din baza de date n vederea lurii deciziilor n

concordant cu realittilespecifice mediului educational.

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activittii si

asigurarea calittii acesteia.

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin:

evaluarea obiectiv a calittii propriei activitti.

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea n carier.

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei.


9/51

9

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale.

Cum coreleaza ele? Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele,

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile.

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor?

Realizeaza o lista alor!

I.3.Comportamentele manageriale ale profesorului :

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU*

Iata o lista cu ce nu trebuie facut realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana.

La intrebarea ce comportament al profesorului va displace cel mai mult s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri:

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm, minimalizare, ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor.

Sa completam acesta lista impreuna!


10/51

10

...............................................................................

................................................................................

*Geoff Petty-op.cit.

I.4. AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate. Aceasta autoritate este o

autoritate formala.

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala.

Profesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala, care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata, va castiga respectul elevilor sai.

Iata un inventar* de atitudini / comportamente care va pot ajuta in a va construi/ameliora

autoritatea personala, acceptarea si respectul elevilor:

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute.

Folositi prenumele elevilor.

Aratati respect si politete fata de elevi spunand te rog si multumesc.

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate, cu

o buna incadrare in timp.

Aveti rabdare.

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia, cind se poate.

Aratati interes fata de atitudinile, sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi, adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia. Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal, cu umor, cind este

posibil. Umorul relaxat transmite incredere.

*Geoff.Petty-op.cit.

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinile/comportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine. De ce?


11/51

11

AUTOEVALUARE 3X7

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.

1. Sa...

2. Sa...

3. Sa...

CAP.II.CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Sa invatam sa traim unii impreuna cu altii, nu unii langa altii

TEME

II.1. Scopurile specifice

II. 2. Compozitia grupurilor educationale

II. 3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II. 4. Organizarea grupurilor

II. 5. Conducerea grupurilor educationale

II.1. SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale?

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani ntre care exist diferite tipuri deinteraciuni i relaii comune determinate. Existmai multe tipuri de grupuri sociale: grupuri

de munc, grupuri ludice etc.

Clasa de elevi este un grup educaional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop, compozitie,

sarcini, activitati, organizare, norme, activtati, etc.)

Scopurile grupurilor educaionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale,

n primul rnd prin orientarea lor explicitn direcia realizrii unor finaliti formativeIn interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri :

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului.


12/51

12

Este foarte importanta concordanaexistent ntre scopurile prescrise i celeindividuale,

msura n care primele permit fiecrui elevrealizarea scopurilor personale pe care le

urmrete prineforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilorn a participa

la activitile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte si/sau profesor interrelationati cu clase/grupuri diferite de elevi.

Identificati 2-3 scopuri generate de clasele/grupurile insele, analizati-le si comparati-

le.

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor?

acceptarea de ctre toi elevii a activitii de nvare ca

scop prioritar al grupului;

claritatea scopurilor nvrii pentru fiecare dintre elevi;

existena unor perspective pe termen scurt si mediu;

II.2. Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizeaz printr-o relativ omogenitatea membrilorprin:

vrst

interese

nevoi

aspiraii

nivel de pregtire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei. Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor.

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES?

II.3. SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ:


13/51

13

activiti curriculare

activitiextracurriculare,

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa genereze/stimuleze invatare, motivare, interes, implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual.

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare?

(Argumentati/contraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene?

(Argumentati/contraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II. 4. ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara, pe clase, este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational. Profesorul, liderul formal, ocupa o poziie central, n jurul creiagraviteaz toi ceilali membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational ?

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri.

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile, specificitatea, avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru.

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice, a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poate/nu poate stimula invatarea?


14/51

14

II. 5. CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul.

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activiti de nvare, acestafiind unul

dintre obiectivele educative importante.

Cum se realizeaza:

i obinuiesc cu ideea c vor avea permanent de realizat n

clas diverse sarcini de lucru, pe care cel mai bine ar fi s le

desfoare singuri,cu un minimum de ndrumare din partea

profesorului;

anun din timp sarcinile pe care urmeaz s le realizeze i i

obinuiesc s le planifice dinainte; i ncurajeaz pe elevi

s-i stabileasc singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini;

creeaz pentru elevi oportuniti de a alege modul n care

vor lucra pentru ndeplinirea sarcinilor primite i i

obinuiesc astfel s i stabileasc singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor; asadar profesorul are controlul. Accentul

cade pe produs, adica pe tema elevului.

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor.

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa? Argumentati!

AUTOEVALUARE 3X7


1. Sa...

2. Sa...

3. Sa...


15/51

15

CAPIII. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunata...Cismigiu & comp. De Grigore Bajenaru.

Nu-i asa ca deja zambiti?

TEME

III.1. Principalele categorii de interactiuni

III.2. Relatiile dintre elevi:

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III.3. Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi:

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal dar...n interiorul unei clase de elevi exist i relaii interpersonale

si psihologice (aspectul informal). Relaiile de prietenie sau de dumnie,opiniile

intime,convingerile, gruprile spontane n funcie de afiniti. Toate acestea sunt aspecteinformale.

Interaciunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la dou niveluri:

relaiile profesori-elevi; relatii in plan vertical

relaiile elevi-elevi; relatii in plan orizontal

III. 2. RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe si...uneori complicate.


16/51

16

Iata o clasificare a tipurilor de relatii:

1.Relatii interpersonale( de intercunoastere, de intercomunicare, socio-afective )

Aici interaciunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri:

relaii de cooperare elevii colaboreaz pentru atingerea

unui obiectiv comun;

relaii de competiie individul sau subgrupurile rivalizeaz

cu ceilali sau cu alte subgrupuri pentru dobndirea unei

anumite poziii n cadrul clasei sau a superioritii;

relaii de coaciune cnd fiecare lucreaz n prezena

celorlali, fr ns a se interesa deconinutul munciiacestora;

relaii de conflict indivizii/subgrupurile se afl n opoziie;

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului :

-acomodarea (ajustarea reciproc);

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentaliti etc.);

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor n funcie de statutele

deinute);

-alienarea (ndeprtarea de ceilali, retragerea n sine, ruperea relatiilor

2. Relatiile dintre grupurile de elevi-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifest tendina de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil dect pe cel

exterior.

Astfel observam:

Atitudinea tip Soarta comuna

persoanele care compun grupul extern se afl ntr-o situaie socialsimilar, urmeaz s primeasc aceeai rsplat pentru eforturile

depuse, participarea la competiie va avea aceleai efecte ca i pentru cei

din grupul de apartenen i, n aceste condiii, ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri s coopereze.

Atitudine tip competitie, confruntare

Cu ct confruntarea dintre grupuri este mai acerb, cu att se produce o mai puternic

identificare a individului cu grupul su de apartenen. Cu toate acestea,cercettorii au

constatat c exacerbarea diferenierii dintre grupuri, mai ales prin exces de competiie,


17/51

17

genereaz un efect, aparent paradoxal, deamplificare a diferenierilor n interiorul grupului

de apartenen, nsensul c se accentueaz diferenierile dintre sine i ceilali din interiorul

propriului grup (J. C. Dechamps, 1988). Cu alte cuvinte, amplificarea sentimentului

apartenenei la grup n situaii de competiie nu garanteazsolidaritatea din interiorul

grupurilor, astfel c bunele intenii ale unuiprofesor de a dezvolta spiritul de grup al fiecrui

elev, prin instaurarea competiiei ntre clase sau echipe, pot sta la baza obinerii altor efecte

contrarii.

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite.

Intrebati-va daca la clase paralele stimulati un anume tipde competitie .

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprim msura n care membrii ei sunt dispui srenune la

o parte din gratificrile, opiniile i conduitele personale n favoarea grupului ca ntreg. Ea

presupune contientizarea faptului c aciunile i comportamentele fiecrui membru au

consecine directe sauindirecte, manifeste sau latente, pentru toi ceilali.

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei:

crearea unui climat n care elevii s fie convini c pot s i

exprime opiniile i sentimentele lor n mod deschis i sincer;

pentru aceasta profesorul i va solicita sistematic s i exprime

ideile i opiniile, pe care le va incorpora n discuiile i

activitile clasei;

crearea unor mecanisme prin care elevii pot s ajute la bunadesfurare a activitilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperrii, mpririi

echitabile a sarcinilor;

crearea unor oportuniti elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu, ntrebnd Cine are vreo problem i crede c

altcineva din clasa noastr ar putea s-l ajute s o rezolve?);

recunoaterea i menionarea public, de fiecare dat, a celor care


18/51

18

au contribuit cu ceva-orict de puin la desfurarea cu succes a

unor activiti ale clasei.

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat.

TESTUL SOCIOMETRIC , SOCIOGRAMA. In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi.

III.3. REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaia profesor-elev depinde n mare msur de autoritatea real a profesorului n ochii

elevilor si.

Aceast autoritate se ctigprin competen, moralitate, flexibilitate n gndire i

consecvent n ceea ce privete valorile promovate i cerineleadresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la Autoritarism la Nondirectivism.Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta:

stil autocrat, stil laisse-fair,stil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale:

statutul socioeconomic al familiei (atitudine, asteptari)

rasa, etnia elevului (discriminare ) diferenta de gen (sexul elevului)


19/51

19

Diferentieri individuale:

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare: concepiile profesorului cu privire la rolul

su, obligaiile elevilor, sexul, pregtirea psihopedagogic,

semnificaia personal acordat succesului colar al unui elev .a.

REFLECTIE

Intervievai un grup de fete, apoi un grup de biei adolesceni, cuprivire la aspiraiile,

planurile lor de viitor n domeniul carierei. Comparai aceste aspiraii. Explicai sociologic

eventualele diferene constatate.

Forme de manifestare a ateptrilor profesorului:

Variabile de filtrare: concepiile profesorului cu privire la rolul

su, obligaiile elevilor, sexul, pregtirea psihopedagogic,

semnificaia personal acordat succesului colar al unui elev .a.

Opinii i ateptri iniiale ale profesorului

Variabile de filtrare de ctre elev: credibilitatea profesorului,

personalitatea profesorului, percepia subiectiv a cauzelor

propriilor succese sau insuccese colare

EXERCITIU

Sa utilizam aceasta lista de cuvinte/concepte in sensul celor afirmate anterior,punandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea.


20/51

20

Mediul

social

Comportament

n coal

Realizri

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

colar

Aparena

fizic, sex

Inteligena

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

n grupuri

Sarcini

ncredinate

Atenie

acordat

AUTOEVALUARE 3X7


1. Sa...

2. Sa...

3. Sa...


21/51

21

CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

Educatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpa

TEME

IV.1. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV.2. Statusul real si statusul perceput

IV.3. Liderii clasei de elevi:

Afirmarea liderilor

Functiile si calitatile liderilor

Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV.4. Elevii slabi si inadaptatii clasei; abandonul scolar

IV. 1. VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti. Unii sunt acceptati, unii sunt

ignorati, altii sunt respinsi.

Aceste pozitii sunt statusuri.

Statusurile pot fi:

pozitive( majoritatea colegilor l prefer ca partener)

negative (cei mai muli colegi i resping colaborarea)

mixte (exist colegi care l simpatizeaz, dar i colegi care l resping) izolate (atunci cnd elevul respectiv nu este nici preferat, nici respins,

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati, elevi cu statusuri izolate (zero), faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status. De ce sunt ignorati de

ceilalti?


22/51

22

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor. Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive?

Ei bine, diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan.

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca:

performanele colare obinute ( elev

premiant, elev mediocru, repetent etc.);

inteligena sau alte aptitudini deosebite;

performane deosebite obinute n alte domenii (de exemplu,

sport, muzic);

aspiraiile educaionale sau ocupaionale;

educaia, ocupaia venitul prinilor;

aprecierea de care se bucur din partea profesorilor i a

celorlali membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul. La cele prezentate se mai potadauga si altele.

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV. 2. STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe, de cele mai multe ori exista diferente.

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii ?

Exista deci o diferenta intre statusul realsi statusul perceput.

De ce?

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv, insa cel perceput este

o reprezentare mintala subiectiva.

Exista si exceptii: coincidenta deplina (tine de asanumita luciditate relationalasi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)


23/51

23

REFLECTIE

Subaprecierea, lipsa de realism, dezorientarea relaionalsunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status.

Ce efecte pot avea in plan educational?

IV. 3. LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se difereniaz de ceilali prin responsabiliti i roluri care le confer prestigiu, putere

i prin acestea,posibilitatea de a i influena pe ceilali devin lideri.

Apariia liderilor este legat de apariia diferenierii responsabilitilor n cadrul grupului

Sarcina comun, nevoile personale convergente ale membrilor grupului i necesitatea

colaborrii (relaiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aadar cele trei

dimensiuni ale vieii grupului care definesc o situaie ce solicit un lider.

Grupurile eterogene, dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor.Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii.

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat.

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirm i i menine poziia n msura n care este apreciat de ctre

membri a fi capabil s ndeplineasc dou categorii de funcii:

funcii executive (de rezolvare).

funcii de meninere (A. Neculau).


24/51

24

Funciile executive se refer numai la conducerea activitilor grupului, a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor.

Funciile de meninere ale liderului vizeaz activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului.

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE.

Emil. Paun (1999) descrie dou variante ale acestui stil: stilul refuz/negare; Avem o

problem, le spune liderul, dar nu cred c o putem rezolva; ncercai sa va descurcai

singuri; stilul fals/democratic:

Avem o problem, este obligaia mea s o rezolv, dar a vrea s se implice ct mai

muli; vom discuta chestiunea mai trziu

Sentimentul dominant n grup este de frustrare i insatisfactie.

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic. Sa reformulam:

avem o problema

IV. 4. ELEVII SLABI SI INADAPTATII CLASEI. ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre elevii buni si elevii slabi are la baza criteriul

performantelor scolare, al reusitei in activitatea de invatare.

De ce unii elevi sunt slabi?

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare.

Adaptarea exprim calitatea i eficiena realizrii concordanei dintre personalitatea elevului

i cerinele institutiei scolare

Cauzele cele mai frecvente,spun profesorii, sunt lipsa de motivaie i nivelul sczut deaspiraie.


25/51

25

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai. Atunci cnd acest feed-back este negativ, se

intensific sentimentul de neputin, de izolare, de nencrederen sine al elevilor, ceea ce va

alimenta cercul vicios al descurajrii i alaversiunii fa de nvtur. Incontient, printr-un

mecanism de protecie a eului, asemenea elevi vor ncerca s se detaeze emoional de

ceea ce sentmpla n sala de clas, dispreuind ceea ce li se propune s fac, standde

vorb cu ali colegi sau artnd plictiseal.

Cronicizarea eecului colar, pe lng alterarea imaginii de sine a elevilor n cauz, este

descurajatoare i cauz a unui nivel sczut de aspiraie.

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE.

Cei mai muli DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face fa unui sistem

educativ obligatoriu, rigid i formal n cerine, n cele din urm, l abandoneaz.

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse.

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un portret al abandonului.

Portretul

abandonului

CAP.V.DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI Nici nu stii din cite grupuri faci parte!

TEME

V.1.Semnificatiadinamicii grupului

V.2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:

a. Structura grupului mic

b. Functiile grupului mic

c. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;

procesul de influenta


26/51

26

V.1. SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea social se prezint ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici, formale

sau informale) care construiesc norme i valori, distribuie poziii i exercit influene.

Grupul joac un rol crucial n evoluia persoanei, constituie cel mai important mijloc de

socializare i integrare social, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societi, ofer

individului securitate, dar i mijloace de afirmare, rspunde nevoilor asociative i de

apartenen ale fiinei umane.

Prin dimensiunea sa interactiv, grupul se prezint ca un mediu i mijloc de nvare a unor

roluri sociale, formeaz competene de evaluare a altora i poate contribui la dezvoltarea

contiinei de sine a membrilor si.Dinamica desemneaza ansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc n grupurile

primare i legile ce le reglementeaz(A. Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi, in medie, 4 ani. Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani. Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum? Ce s-a schimbat? Ce modificari au intervenit?

V.2.PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt:

Mrimea grupului;

Formarea subgrupurilor (unele constituite dup funciile de

ndeplinit n activitatea grupului, altele dup afinitile i

atracia spontan dintre membri);

Distribuia rolurilor ntre subgrupuri i ntre membri i

cerinele normative;

Structurarea puterii (ierarhia autoritii) n grupul respectiv

(diferenierile de status);

Modelul de comunicare, concretizat n relaiile ntresubgrupuri i ntre membrii grupului (relaiile orizontale


27/51

27

ntre subgrupuri sau indivizi aflai la acelai nivel i cu

acelai status, dar i relaiile verticalentre subgrupurile sau

membrii aflai n poziii ierarhice diferite).

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv. Aceasta devenire parcurge o serie de etape:

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale, spontane din clasa in care sunteti diriginta?

Cum si de ce s-au format aceste grupuri? Care sunt scopurile, credintele si valorile acestor

subgrupuri?

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt:

Funcia de integrarerspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilali, de a face parte dintr-o comunitate(familial, profesional, amical);

Funcia de reglementare a relaiilor inter-individuale

legat de capacitatea grupului de a arbitra relaiile dintre

indivizi i de a interveni pentru a apra individul atunci cnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite;

Funcia de reglementare intra-individualprivind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu oglinda social a grupului,

pentru a ajunge la o mai corect cunoatere de sine;

Funcia de securitatecorespunztoare nevoii general

umane de protecie i de manifestare n siguran, conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE


28/51

28

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale? Argumentati/contraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint:

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare dect activitatea independenta.

Performanele cu care sunt realizate de ctre grupsarcinile colare depind de:

Tipul sarcinii de nvare; Compoziia grupului (factorul populaie);

Interrelaia funcional n raport cu sarcina;

Interrelaiile afective i socio-emoionale existente n interiorul grupului;

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in echipe. Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor echipesi modul in care structuram sarcinile de lucru. Sunt aceste sarcini

structurate functie de echipa?

Procesul de comunicare

n interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare, care pot fi

clasificate dup:

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbal sau nonverbal)

numrul persoanelor care comunic (comunicare n doi sau comunicare n grup)

obiectivele urmrite (comunicare de consum-gratuit, din nevoia de a comunica

cu cinevai comunicare instrumental utilitar, cu scop bine precizat).


29/51

29

Ca proces de grup, comunicarea ndeplineste mai multe funcii:

Creterea uniformitii informaiilor i a opiniilor pe ntregul

grup, la modul dorit, ceea ce favorizeaz coeziunea grupului;

Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului n realizarea

obiectivului dorit;

Valorizarea grupului prin exprimarea originalitii sale i a

specificului su;

Rezolv problemele grupului, face posibil soluionarea lor

i protejeaz fa de exterior;

Faciliteaz ca grupul s devin cadru de referin pentru

individ (A. Neculau, op. cit.)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reele de comunicare, diferite ntre eleprin cantitatea de informaie pe

care o primesc persoanele care ocup oanumitpoziien reea, dar i prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanilor. Unele dintre ele favorizeaz comunicarea deschis,

dialogul autentic ntre participanii la comunicare, altele mai puin.

E

A D A B C D E

B C

Retea cerc Retea lant

A B A B

C C

D E D

E


30/51

30

Retearoata Retea Y

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa.

Procesul de influenta

n fiecare grup exist un sistem de presiuneasupra membrilor acestuia, pentru a-i

interioriza normele grupului i dea li se supune. Grupul exercit asupra fiecrui membru

dou tipuri de presiuni:

Presiune normativ pentru a se conforma la standardele i

regulile grupului;

Presiune informaional pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului i ainformatiilor considerate importante de catre acesta.

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului cruia i aparine, iar, pe de alt parte,nevoia de certitudine i de siguran.

REFLECTIE

Care este cea mai puternic amintire a voastra, legat procesele de grup, la care ai

participat n coal?

Povestiti-ne, ce ati simtit atunci?

AUTOEVALUARE 3X7


1. Sa...

2. Sa...

3. Sa...


31/51

31

CAP.VI.CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

Unele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parte

TEME:

1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3. Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor:

Observatia sistematica; Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului

VI.1. UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

Cunoscnd potretul psihosocial al unui grup, punctele lui tari sau nevralgice, cei care

lucreaz cu grupurile sociale i-ar putea organiza mai bine propria lor activitate, ar putea

asigura mai bine condiiile n care aceasta se desfoar, astfel nct ea s dein ct mai

multe influeneeducative(M. Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare: 1. praxiologica, 2. organizatorica, 3.

diagnostica si prognostica.

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup?

VI.2. OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaterea gradului de omogenitate sau deeterogenitate a grupului clasei, prin obinerea unorinformaii legate de compoziia acestuia: numr de


32/51

32

membri, vrst, sex, mediu de provenien, pregtireanterioar;

Cunoaterea momentelor mai semnificative din evoluiagrupului, de natur s explice caracteristicile sale actuale;

Cunoaterea stadiului de socializare n care se afl eleviiclasei respective, pus eviden de sistemul de statusuri i roluri;

Cunoaterea acelor proprieti ale grupului care suntdefinitorii pentru caracterizarea lui n termen de

sintalitate,analogic celui depersonalitate (grup unitarsau dezbinat, grup cooperator sau refractar la cooperare,preocuparea dominant pentru realizarea obiectiveloreducative sau orientat cu preponderen spre satisfacereanevoilor afective ale membrilor si etc.);

Cunoaterea principalelor fenomene de grup, care semanifest n interiorul colectivului clasei, de exemplu,manifestarea coeziunii i consensului sau apariia unor

tensiuni i conflicte, de ostilitate i agresivitate, precumi modul specific de reacie la aceste fenomene, prinadoptarea unor atitudini de toleran, acceptare iadaptare ori de pasivitate, apatie, retragere, evaziune etc.;

Cunoatereaparticularitii interaciunii i comunicriidintre membrii grupului care se pot caracteriza pringradul lor de extindere, caracter reciproc sau unilateral,eficacitate i influen, existena /inexistena unor reelei structuri de comunicare folosite mai des n cadrulgrupului, precum i a unor factori specifici de perturbarea comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate.

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice, necesare activitatii cu o anumita clasa.

VI.3. FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fia de caracterizare a clasei este un document care conineconcluziile investigaiilor asupra unei clase de elevi. Ea reprezint oinformare esenializat asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl. Sorin Cristea de la UniversitateaBucuresti.

Sa analizam impreuna acest tip de fisa!

I. INFORMAII GENERALE1. Nr. elevi:..; Nr. biei:.; Nr. fete:.2. Profesiile prinilor/nr. cazuri;

.//


33/51

33

/

3. Starea sntii/ nr. cazuri../../4. Situaia la nvtur:

Mediile generale ale clasei n anii precedeni (anul/media): /.. /.. ./. Etc.Mediile generale la disciplinele fundamentale: Limba i literatura romn:; Matematica:; Biologia:..; Etc.

5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuriAptitudini sportive/.Aptitudini artistice/.

Aptitudini matematice/.Aptitudini tehnice/. Etc.Elevi care ridic probleme/ nr cazuriProbleme sociale/..Probleme la nvtur/.Probleme comportamentale/.6. Starea general de disciplin a colectivului:.7. Perspectiva colectivului:

II. DINAMICA GRUPULUI1. Gradul de coeziune colectivului: Colectivul clasei este n formare (marcai situaiile constatate)Exist un subgrup dominant format din foti colegi de clas (nr.elevi);Exist un subgrup secundar cu tendina de a se opune grupuluimajoritar, dominant (nr. elevi.);Exist mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi.../..

Colectivul clasei este formatAlegerea modului de aciune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilor?Ajungerea la acord presupune discuii, confruntare de puncte devedere?. Se constat o transformare a structurii interne a grupului atunci cndse trece de la o sarcin la alta?...

2. Scopul dominant imediat al colectivului..3. Scopul de perspectiv al colectivului..

III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influen a grupului asupra membrilor determinla cei mai muli (marcai):Conformism (respectarea normelor de grup)Autonomie (independena n raport cu alte grupuri)Respingere/ acceptare a noilor venii;Plcerea apartenenei la grupDisponibilitatea de a aciona pentru grupAlte aspect


34/51

34

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor.

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric;-Sociomatricea;-Sociograma;

- Indicii sociometrici;

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa!

EXERCITIU

Noi, cei din grupul de formare, ne cunoastem de ceva vreme.

Pe baza relatiilor stabilite, a comunicarii formale sau informale, a intamplarilor comune, sa

realizam o autobiografie a grupului nostru.

AUTOEVALUARE 3X7


1. Sa...2. Sa...

3. Sa...

CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

Cind te afli intr-o groapa te opresti din sapat.

VII.1.Identificarea situatiilor de criza educationala

VII.2.Tipuri de criza educationala

VII.3.Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII.1. IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza?


35/51

35

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante,

neasteptate dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia.(R,Iucu-op.cit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala?

Dupa urmatoarele caracteristici:

beneficiaza de o izbucnire instantanee, declansansu-se fara

avertizare;

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational: viciaza

mesajele, ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent, prin

destructurarea canalelor de comunicare, urmarind instaurarea

starii de confuzie;

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate,

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica;

Iata cateva posibile situatii de criza:

elevi: certuri injurioase, batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului; prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente, implicarea mai multor elevi ai clasei in asemeneaactiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de

sinucidere, omor;

profesori-parinti: conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic; denigrari; mituiri;

inter-clase: prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari, prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective, toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori astabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale.

VII.2. TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R. Iucu-op. cit):

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc, fara putinta anticiparii prin predictii)


36/51

36

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp);

dupa gradul de relevanta:

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala);

.dupa numarul subiectilor implicati:

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective, globale.

REFLECTIE

Identificat,incadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala.

VII. 3. STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian, in lucrarea Managementul in perioade de

criza prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerulclasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala.

Primo Tempo

scapa de urgente, dar:

- nu neglija consecintele negative pe termen lung;

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente;

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior;- nu actiona sub stres, dupa inspiratia de moment;

ordoneaza-ti ideile, dar:

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor;

- nu actiona prin supra-reactie;

- evita amalgamul de probleme, dorinte, minuni si lozinci din

minte ta;

nu deveni gorila:

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza;


37/51

37

- chiar daca fierbi pe dinauntru, stapanestete in interior;

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

decompresarea:

- nu te pierde in nimicuri;

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri);

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine;

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata;

renunta la telefoane:

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante;

scapa de hotii de timp:

- paradoxul timpului: ai la dispozitie doar timpul de care dispui;

anticipeaza raul:

- regula entropiei: orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei, cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant;

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine;

- pregateste decizii anticipate, secundare pentru cazurile

defavorabile;

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea;

- desi in interior, intr-o asemenea situatie, esti pesimist, trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti;

planificarea:

- lipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusi(De Gaule);

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor;

pune-te pe locul doi:

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare, managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale: primul loc este persoana mea, pe locul doi este

persoana mea, pe locul trei este persoana mea, pe ultimul loc estesistemul pe care il conduc, de la cresa pana la minister;


38/51

38

atenueaza reculurile:

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate;

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate;

ia decizii bomba:

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure, care aplicate, devin restrictii reale;

fixeaza prioritati:

- aplica regula expansiunii americane; go step by step;

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori: castigul financiar,

durata de timp, calitatea produselor si a serviciilor, cererea reala a

populatiei tinta;

anticipeaza intarzierile:

- orice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initial (Murphy);

- solutia mediocra este simpla, solutia inteligenta este mai

complexa;

nu da vina pe vecini:

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului;

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc;

respecta regula lui 3:

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa, stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale;

fii decis:

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant, deoarececreezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine;

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele;

nu amana decizia:

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei;

- trebuie sa actionezi dur si in forta;

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta;renunta la sefuleti:


39/51

39

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi;

incarca-ti subalternii:

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece:

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca, executa corect lucrarile

alese, controleaza rezultatele obtinute, raspund pentru lucrarile

executate, sunt platiti dupa calitatea muncii lor;

formeaza echipe:

- obliga subalternii sa lucreze in echipa, activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata;

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit;

controleaza corect:

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii, sa le determini

competenta reala: explica-le standardele de atins, da-le mana

libera, controleaza-I periodic, compara rezultatele cu standardele,

explica-le cand si unde au gresit;

- personalul trebuie: incarcat la maximum, sa le fie fixate obiective,

sa le dam mana libera, sa le dam sarcini precise, sa le dam

termene stranse, sa fie controlati eficient, sa le fie corectate

abaterile;

Secondo tempo

fa-ti feedback-ul:

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine, ele se vor degrada

continuu;

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile;- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control, fapt care poate minimaliza eficienta activitatii;

condu prin exceptie:

- deviza managementului prin exceptie este nu trebuie sa stii

istorie;

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie;

micsoreaza pauzele:

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate;


40/51

40

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice;

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi;

relaxeaza-te :

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza;

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale: si acestea fac parte din proiectarea initiala;

respecta masa:

- Tot ce e bun pe lumea asta e ilegal, imoral sau ingrasa

(Murphy)

mentine transparenta:

- de frica sa nu pierzi hartiile , le pui la adapost; este o mare

greseala;

- regula calvarului: daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti. Cand nu

mai ai nevoie de ea, apare brusc;

- organizeaza activitatea de secretariat;

renunta la ciorne:

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung, in final si fara

exceptie, la renumitul cos de gunoi;

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut, pastrand

numai documentele importante;

nu iti mari stressul:

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile;

cere scheme:

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti maibine;

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient;

lupta cu birocratia:

schimba mereu & orice:

- tot ceea ce este prezent este perimat;

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci, te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei;fii american:


41/51

41

- lucreaza mereu dupa un plan;

- lucreaza step by step: un tun il dai o data in viata; al doilea tun

este o plasa

imparte in sferturi:

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute;

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp;

fii flexibil:

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva;

aplica legea Pareto:

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale, cu o parte

mica de efort (20%) vei produce o parte mare de rezultate (80%);

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor;

focuseaza-te:

- evita sa te concentrezi gresit; evita sa pierzi timpul; evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa, recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente. La nivel de sfat, de

recomandare insa, elementele anterior prezentate si luate in seama, pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza.

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante sfaturi din lista prezentata anterior.

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat? De ce?

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(R.Iucu-op.cit.)

1. Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2. Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex: deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3. Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv.


42/51

42

4. Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte.

5. Stabileste un contact vizual permanent cu elevii.

6. Semnaleaza un comportament indisciplinat/ disciplinat printr-un semn distinctive

concret.

7. Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila. Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda.

8. Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine.

9. Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat.

10. Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia.

11. Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi.

12. Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l.

13. Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar, lauda-l si

felicita-l pentru asta.

14. Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat, intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti,

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el.

15. In situatii dificile foloseste o voce scazuta, nu ridica tonul, pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta.

16. Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline, acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea, afirmarea, apartenenta, imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline.

17. Da dovada de multa rabdare.

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in Making Children Mind without

Losing Yours (Kennedy Century Press, 1994): Nu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copil.

AUTOEVALUARE 3X7


1. Sa...

2. Sa...

3. Sa...

AUTOEVALUARE FINALA

Acum, la final, sa folosim auevaluarile de la fiecare capitol.Aveti 21de lucruri pe care le-ati invatat.


43/51

43

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10.Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fit i sigur i ca acestea 10 vor fi interiorizatesi aplicate!

1.

2.3.4.5.6.7.8.9.10.

VIII.ANEXE pentru formatul onl ine

An exa la cap.I

CHESTIONAR(Geoff Petty-op.cit.)

Ce fel de profesor esti?

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a punepropriile nevoi inaintea nevoilor elevilor. Altii isi doresc sa fie placuti, fara, insa , sa-si deaseama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete. Cei mai multi, fara indoiala,predau asa cum li s-a predat si lor. Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare dea te modela ca profesor. Care va sunt scopurile si care va este filozofia ?

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor,dupa o metoda specifica de analiza. Fundamentarea chestionarului este prezentata maitarziu. Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat, sau la cele pe care leintentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere. Raspundeti cuonestitate, nu incercati sa ghiciti raspunsul corect. Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul

obtinut.Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da! = da, foarte adevarat Da = in general , daNu! = nu, niciodata Nu = in general, nu

DA! Da Nu NU!

1. In general, elevii vin la scoala sau la colegiu faratragere de inima.


44/51

44

2. Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor, daca predarea este buna.

3. Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie.

4. Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor.

5. Elevii se impart in doua grupe: cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort.

6. Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre unprofesor eficient.

7. Orice elev invata bine, daca este laudat si dacaprofesorul practica intarirea pozitiva.

8. Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati.

DA! Da Nu NU!9. Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiuordonat, bine organizat.

10. Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut subcontrol.

11. Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca catmai putin posibil.

12. Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care secomporta elevii.

13. Cu ce ma aleg? este o intrebare legitima pe caresi-o pun elevii, cand este vorba de un obiect destudiu.

14. In general, daca elevii esueaza in invatare este dinvina profesorului, a scolii, a curriculum-ului sau adotarii necorespunzatoare.

15. Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim,daca profesorul este competent.

16. Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii suntdoua lucruri diferite, de aceea nu se pot pune deacord asupra cantitatii de munca depusa.

17. Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata.18. Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in

prag atunci cand este necesar, chiar cu riscul de adevenii nepopulari.

19. Se incurajeaza lipsa de atentie, atunci cand profesorulii ajuta pe cei care nu asculta de prima data.

20. Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de eleviicarora nu le place munca.

21. Disciplina pe care o predau necesita o inclinatiespeciala, pe care ori o ai, ori n-o ai.

22. Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepsedaca nu muncesc.

23. Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva,stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele.

24. Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa,daca li se da sansa sa aiba succes.


45/51

45

Ce fel de profesor est i?

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare, incercuiti nota corespunzatoareraspunsuluidumneavoastradin chestionar. De exemplu: daca raspunsul la intrebarea 1 esteNu,incercuiti 3; daca raspunsul la intrebarea 5 este Da, incercuiti minus 5.

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajuluipozitiv.

2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajuluinegativ.

3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative. De exemplu : +75-25 = +50.

4 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final.

DA! Da Nu NU! DA! Da Nu NU!

1. -3 0 3 5 13. 5 3 -2 -3

2. 5 3 -3 -5 14. 5 5 -3 -3

3. 5 5 -3 -5 15. -5 -2 2 5

4. -3 0 3 5 16. -3 -3 3 5

5. -5 3 3 3 17. -5 -2 3 5

6. 5 2 -5 -5 18. 5 3 -3 -5

7. 5 3 -3 -5 19. -5 -3 2 5

8. -3 0 0 0 20. 5 3 -2 -5

9. 5 2 -3 -5 21. -5 -3 3 5

10. -5 -3 3 5 22. -2 2 0 011. -5 -3 3 5 23. 5 3 2 -2

12. 5 3 -3 -5 24. 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce lesolicitati si nimic mai mult.

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fatade ceea ce invata.

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce , mai degraba, elevi mediocrii care sedescurca bine in general; cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata deceea ce invata.+41 pana + 100. Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si careconsidera invatarea agreabila si plina de satisfactii.


46/51

46

Anexa la cap.III si VI

Testul soc iometr ic indicator al relaiilor n cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigai

ca grupuri cu structur proprie. Aceste metode vizeaz investigarea naturii, configuraiei i

intensitii relaiilor interpersonale din cadrul unui grup precum i a fenomenelor care apar pe

baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenare, etc.

Cercetarea sociometric ncepe prin utilizarea testului sociometric. Prin intermediul

utilizrii acestuia se pot obine date referitoare la relaiile prefereniale din cadrul grupului

precum i la stadiul concret de structurare al acestora.

Iat cumarat un astfel de test:

Nume i prenume

Data..

1. Dac ai avea de fcut o lucrare mpreun cu un coleg, pe care l-ai alege?

1....

2

3....

2. .Dac ai avea de fcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea s lucrezi?

1

2

3.

Datele obinute n urma aplicrii testului sociometric, se prelucreaz, realizndu-sepentru nceput matricea sociometric:

MATRICEA SOCIOMETRIC

Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3


47/51

47

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

VrIs

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de statusIndicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziia ocupat de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini fa de colectiv, respectiv a

expansiunii sociale i a atitudinii colectivului fa de el, respectiv a incluziunii sociale.

Calculul incelui sociometric se realizeaz dup urmtoarea formul:

n

I = , unde n este reprezentat de numrul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv, iar N numrul total al membrilor grupului.

Calculul indicelui de coeziune se calculeaz dup formula:

R q

Ic =

U p

k

unde p =


48/51

48

N- 1, iar q = 1-p.

Datele obinute n urma realizrii matricei sociometrice i a calculrii indicilor mai sus

prezentai sunt transpuse n sociograme, care redau grafic relaiile n cadrul grupului. Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective.

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

IZOLAI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER


49/51

49

ANEXA la CAP.IV

CHESTIONAR(Geoff Petty-op.cit.)

Ce elevi ne plac?

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor, este important ca profesorul sa fieconstient si de preferinte sau antipatii.Ce trasaturi va plac la elevi? Marcati-le de la 1 la 5; 3 inseamna ca va esteindifferent.

Imi place mult - Imi

displace1 2 3 4

5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs.

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs.

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile.

Profesorii nu fac exceptie; le plac elevii harnici, ordonati, politicosi si frumosi. Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs. nu trebuie sa le aratati. Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie.


50/51

50

ASADAR, REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1si 5!O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastra.Toti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati, apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire.

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati. Cea mai mare parte a atitudiniidiscriminatorii este neintentionata. De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile, sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire!

BIBLIOGRAFIE

1. Romita Iucu-Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006

2. Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi), ed. Atelier Didactic, 2007

3. Emil Stan-Managementul clasei, Aramis,2006

4. WWW.bibliotecadigitala.ro, Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5. Andre de Paretti-Educatia in schimbare, ed. Spiru Haret, 1996

6. Adrian Neculau- Psihologia cimpului social, ed. Polirom, 1997

7. Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica, ed. Polirom, 1999

8. Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori, UNICEF Romania, 2007
http://www.biblioteca/http://www.biblioteca/http://www.biblioteca/


51/51

managementul clasei-manual cursant

Documents