M aica r IO AN A BO TA f i

ţ Agenda/2f Rozu vuiturilor B\ Politicâ/4 ,i Artă-cultură/S4 Omul şi societatea/6-ţ Publicitate/7-10 [ - ■i Sport/l 1-12 ,4 Femeia/13 ,♦ Ecotiomia/14 t Eveniment/15♦ Ultima oră/16

ANUL VII NR. 1895 ISSN 1220-3203MIERCURI 12 FEBRUARIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

caldă cu cerul temporar noros. Pe alocuri vor cădea precipitaţii mixte. Vîntul va sufla slab la moderat din sector vestic. Temperatura minimă -4°C şi- -l°C , temperatură maximă 2°C - 6°C. Meteorolog de serviciu: Ioan Giurgiu.

f n p a g i n a a 1 6 -a : h a r t a p r iv in d s ta r e a p r o b a b i l ă a v rem ii, v a la b ilă p e n t ru azL

Via si vinul, Codul ru tie r şi motocicletele

MARIA SÂNGEORZAN

A n prima zi a săptămînii, senatorii au continuat dezba-

I terile pe proiectul legii viei şi vinului, deputaţii s-au ocupat de scutirea de accize a mobilierului sculptat şi ia motocicletelor şi de despovărarea de taxe de teren pentru

piaţa de gros din Bucureşti. Cu cîteva zile înainte, prioritar la Cameră era Codul rutier şi viteza cu care circulă autovehiculele! Tot .Camera , a aprobat, luni, medierea la legea de ratificare a Convenţiei europene pentru reprimarea terorismului. Triţă Făniţă pleda, în aceeaşi zi, pentru formarea, cum altfel, a unei... comisii care şă soluţioneze problemele urgente legate de recolta de cereale din acest an.

Care va să zică, chestiunile cele mai însemnate fac obiectul muncii aleşilor naţiei, iar noi putem vegeta liniştiţi, eliberaţi de povara deciziilor. '

Intre timp, amănunte ca: punerea în stare de funcţionare a economiei naţionale, stăvilirea inflaţiei galopante, oprirea ‘"degringoladei din instituţiile bugetare, potolirea epidemiei numite corupţie, asigurarea -minimului de supravieţuire a omului de rînd trec pe planul secund, alături.de negocierile guvem-sindicate. - ' '

Intr-o atmosferă de cvasimisticism, aşteptăm mîntuirea de laF.M.L, B.M., U.E. ş.a.m.d. In contextul soluţiei externe,, tonifiantă a fost intenţia explicită a reprezentanţilor băncilor şi firmelor americane (şi engleze) de'â-investi în România. Dacă barierele birocratice vor fi eliminate, investitorii cei mari şi tari vor aduce în ţară, nota bene, cca. 10 miliarde de dolari. Nu, nu este nici o greşeală, investitorii sînt puşi pe fapte mari, iar preşedintele Senatului, Petre Roman, a apreciat ca realistă cifra de 10 miliarde de dolari, vehiculată in presă. ■ ;1. ; <

Zece miliarde de dolari este o sumă care ne taie respiraţia. Mai că ne vine să nu mai muncim, să lăsăm dolarii să producă profit şi să ne bucurăm de partea agreabilă a ecanomiei de,piaţă. Probabil că socoteala mea, nu se

c o n t in u a r e tn p a g in a a 1 6 -a

ia acuza n u milegale a noii conduceri a TVR Cluj

; P.DjS.R apreciază că ? schimbările anunţate la studioul TVR Cluj sc fac “categoric” pe considerente

•politice şi acuză intenţia numirii; fără concurs a noii echipe dc conducere.

Preşedintele filia le i, P.D.S.R., Grigore Zanc, afirmă că înlocuirea capilor TVR Cluj se înscrie în valul de schimbări aflate “ la marginea legii” care urmăresc să-i răsplătească pe cei care “au activat zgomotos” pentru partidele aflate acum la guvernare. ’

/ "Prea multe numiri interimare se fac, ocolind; legea, cu scopul de a onora promisiuni făcute anumitor oameni”, declară Zanc. ; ; .;

El mai spune că schimbările din televiziunea clujeană nu sînt motivate nici măcar politic. “în TVR Cluj sînt profesionişti ai cUvîntului «i imaginii cărora nu li se poate reproşa că au fost mai aproape de P.D.S.R. decît de C.D.R. Au păstrat o echidistanţă pe care noi am resimţit-o cîteodată ca - ostilitate. N-au făcut nici un serviciu P.D.S.R, nici măcar în virtutea unor vechi relaţii colegiale”. ^

Zanc nu comentează în legătură cu oamenii propuşi să preia studioul TVR, spunînd că îi cunoaşte prea puţin. El

condamnă doar faptul că se intenţionează ca ei să fie numiţi fără concurs.

Numele vehiculate în presă drept posibili înlocuitori ai şefilor actuali din TVR Cluj sînt: Adrian Suciu - director, Liviu Man - rcdactor şef “A ctualităţi” şi Ovidiu Dărămuş - director economic.

’ *** • Directorul TVR Cluj,

prozatorul Tudor Dumitru Savu, nu vrea să comenteze ştirile apărute în presă privind înlocuirea sa iminentă. El ne- a declarat ieri telefonic, pe un ton stins: “Nu am nimic de comentat. Singurul meu comentariu este că valoarea mea de scriitor rămîne indiscutabilă”;

. I ***„ Ioan Gavra, secretar general

al P.U.N.R., a trimis un memoriu directorului TVR Stere Gulea, împotriva intenţiei de numire a lui Adrian Suciu ca director- at studioului teritorial de televiziune Cluj. •

Gavra se află în proces cu Suciu de cînd postul de radio CD Napoca a transmis ştirea că fiul liderului P.U.N.R. ar fi fost prins furînd dintr-un magazin alimentar.Suciu, redactor . se f la

Caius CHIOREANc o n t in u a r e în p a g in a a 4 - a

172 de parcometre împînzesc centrul municipiului\Pinăţîntprezeni

^ 1® unele parcări din Cluj- Napoca, înccpînd dc anul trecut, sînt montate parcometre (aparate

taxat). Aerul proaspăt al Accidentului adie şi sub această

•» *jnnă asupra m unicipiului. , Silnic rău pînă acum, deoarece Pe de-o parte aceste aparate dau ^nplus de confort, dar pe de

parte sistemul instalat este Spăşit (după opinia unor ^«nsilieri). Zeci de stîlpi au ÎJ'Pînzit oraşul, astfel îneît i lccarc parcare are un aparat. Pe

Parte oam en” : s*nt^TOiuljumiţi, dacă este depăşită « de taxare, sînt amendaţi, •venind să plătească pe I09 ^/fenţa. Firma căreia îi aparţin 5p«te aparate este Val Con

SRL Cluj-Napoca. Primele au fost închiriate acum

K ? 'Jni de la Regionala Cluj a Ij^CFR, restul în luna mai anul

de la Primărie.încă. din y fln'nâ, Primăria a aprobat noile

Jncentru, locul de parcare ^ °fă este de 600 de lei. La

gară, tariful este mai ridicat, 900 de lei/oră. In schimb în parcările care mai aparţin Primăriei tariful

' nu a fost majorat, rămînînd to t ; 400 de lei/oră. • /.

Pînă acum Primăria închinase firmei cu pricina 246 de locuri de parcare, în P-ţa Unirii, B-dul Eroilor, Calea Dorobanţilor şi strada Gheorghe Bariţiu. După ultima şedinţă de Consiliu local

numărul s-a rotunjit cu încă 23 de parcări. Chiria percepută pentru un loc de parcare, firmei Val .Con Grup este de 375.000 de lei/an. Anul trecut, Primăria

ar trebui să o spună. Un lucru este sigur: tarifele de,parcare rămîn aceleaşi indiferent de anotimp. ■

“Dacă Parisul are parcometre,a primit aproximativ 55,35 de /municipiul nostru de ce să nu milioane lei, sumă defalcată-pe aibă”, a fost unul dintresezoane (pentru patru luni, considerate de iarnă, venitul fiind diminuat eu 30 la sută). Este puţin, este mult,' Primăria

argumentele forte aduse de consilieri, în momentul în care s-a dezbătut proiectul de hotărîre. Singurele reţineri ale consilierilor erau acelea de a fi instalate modele mai noi de aparate, colectiveau cartelă. Cu aceste mici observaţii, hotărîrea a trecut. Salariaţii firmei au precizat că sistemul de taxare folosit nu este vechi, acesta fiind practicat şi în Canada (ţara din care provin aparatele). Cele 172 de aparate deja instalate sînt producţie ’95, iar cele care urmează să fie instalate vor fi identice. Pînă una alta, a fost găurit doar caldarîmul, aparatele urmînd a fi instalate mai tîiziu, cînd va permite vremea. _

L. P U R D E A ' Foto: E. OLARIU

Se fură si din sediul Prefecturii?!Vjneri după-amiază, după ce a plecat personalul angajat de

la Centrul de minori pentm sprijinul copilului, din cadrul Consiliului Judeţean, se pare că persoane necunoscute au ajuns pe balconul etajului II. Luni dimineaţa, s-a constatat că, din respectivul balcon au dispărut un radiocasetofon, un aparat foto, mai multe casete audio-video, un coş de gunoi, şi cîteva bucăţi de săpun, ţoliţia a fost anunţată, cercetările fiind încurs.

D.C.

D e p u t a t u l P D P a u l a I v ă n e s c u c e r e

P a r c h e t u l u i ş i c o m i s i i l o r p a r l a m e n t a r e

d e s c h i d e r e a u n e i a n c h e t e l a S A F IDeputatul PD Paula

Ivănescu a solicitat,, marţi, Parchetului General, să deschidă ancheta penală asupra activităţii Fondului M utual al O am enilor de Afaceri - SAFI.

De asemenea, ea a cerut . intervenţia com isiilor de

v specialitate dini Parlament, şi anume Comisia d,e Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor "şi Comisia de Buget-Finanţe a Senatului, pentru a face investigaţiile de ‘ rigoare asupra legalităţii ; activităţii FM OA-SAFI. Aceloraşi comisii parlamen­tare li s-a cerut audierea Comisiei Naţionale a Valori­lor Mobiliare pentru compor-; tamentul diferenţiat practicat

. faţă de fondurile mutuale înfiinţate pînă în 1996.

Paula Ivănescu şi-a argumentat intervenţia prin faptul că a fost sesizată de multe persoane care au fost păgubite de FMOA-SAFI.

Ea a sintetizat o parte din neregulile sesizate de cetăţeni, am intind că: sumele proVenite din vînzarea

certificatelor emise de acest fond mutual au fost acordate drept credite unor. societăţi comerciale, cel mai frecvent'

■ către Elvila, m condiţii mult mai avantajoase decît orice ' bancă comercială; persoanele

. aflate în conducerea FMOA . şi/sau în conducerea societăţilor beneficiare de . credite nu au avut de suferit în urma. intervenţiei CNVM din aprilie 1996, cînAo serie de depunători au suferit importante pierderi.

Deputatul PD consideră că diriguitorii FMOA-SAFI nu au dovedit voinţa de a intra în legalitate, ţinînd cont de

“ mascarada de consultare a investitorilor” , la care au recurs în august 1996, cînd formularele trimise acestora au ajuns la destinaţie după data limită. .•

în plus, ea a menţionat că şi în acest moment “este greu sau aproape imposibil” să '

’ sch im bi' certificatele de v investitor pe acţiuni Elvila sau să recuperezi valoarea certificatelor la nivelul înscris pe cic.

în sprijinul cititorilor fideli airiarului”ADEVĂRULDECLUr

o nouă retea de difuzareprinmagazmele

S C A L I M E N T A R A T R A D I N G S ARODICA, ADINA, BUCURA, MARA, ALINA,

VIORICA, OANA, MERCUR, FELEACUL, DOINA, STUDIO, ALBINA, RALUCA, FLORINA, MINERVA, ANDREEA, SIRENA, SABINA, COMPLEX OBSERVATOR, CRINA, COMPLEX DORA, MIORIŢA, COMPLEX SOMEŞ-BIG, LIANA, ADELA, LUMINIŢA.

Vizitaţi ADEVĂRULşi cumpăraţi de Cluj ►

A D E V A R U Ld e C l u j AGENDA miercuri, 12 februarie 1997 ( 2

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Meletie, Arhiep.Antiohiei; Sf.Mc. Hrislea; Calendarul greco-catolic: Sf. Meletiu, arhiep.A'ntiohiei (+ 381); Calendarul romano-catolic:

Miercurea Cenuşii (post. şi ab.); Sf.Eulalia, fc.m.

• Mîine: Calendarul ortodox1. Cuv.Martinian; Sf.Apostoli Acvila şi Priscila; Calendarul, greco-catolic: Sî. Martinian, cuv. (s.IV); Calendarul romano- catolic: Sf. Valentin, pr.m.

Ii felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

IWknURA,CONSUJUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 i PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 i PRIMĂRIA TURDA: 31-31^0 i PRIMÂRIAdMnATURai:36moi i PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 i PRIMĂRIA GHERIA24-I9-26 i POLTITACLUJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27i POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA; 1349-76

i P0LTJ1ADEI:21-21-21 '»POLIŢIA TURDA:31-21-2I POUTIA CÎMPIATURZII^<v82-22 POUTIA HUEDIN: 25-15-38 POLIŢIA(jHFRLA:24-14-14 POMPIERII: 981 PROIECIIACIVILÂ: 982 GARDAHNANOARĂCLUJ;19-52-23 si 19-16-70, int 158

SALVAREA; 961 SALVAREA CFR; 19-85-91 INIERNATONAL: 971 INTERURBAN: 991 • ’ " INFORMAŢII: 931 DKRANIAMKMIi 921 0RAEXACTÂ.-958 ' ; REOAAUTONOMĂDE TERMOFICARE DISPECERAT; 19-8748

• SCMOMIENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 RKJA AinONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 . SJC.’SALPREST’S.A. DISPECERAT; 19-5532 .COMENZI SPECIALE PENMJ TRAtC- PORTREZIDUURI: ll-10-12int 132

a SCPRIVAL: 1743-86 DBlRIBl)TIAGA2ELOR NATURALE: ' INIERVENŢ1I GAZE 928; DISPECERAT 413424REGISTRUL AUTO ROMÂN; ..Şef rcpracnlanli 43-38-10 . . ; infomulii:43-38-U HalainspccŞi; 43-38-08.

•fLECÂRI D IN CLU J-N A PO CA prinâpaldc direcţi ; .

trai ari accderatc, rapide şi intcrciiy •BAIA MAREjSATU MARE : (prinDg): 14,57 ; i ^ ;

•BISTRIŢA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 •B tO JR EŞT I (prin Sighişoara);4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Burîu): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 1 4 # ; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU :'11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEL 5^5 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia); 5,46;

(prinOndca): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: .16,15; 20,29 •INTERNAŢI()X\L CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952, :

A G E N Ţ II D E V O IA J C F R •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

TW O M : luni-vineri line.-} Cluj Cluj Huo. 7,10 X.10 8,40 9.40

16,55 ‘17,55 18,15 19,15 11,30 1 2 3 12,50 15,00* *) Sîmbătâ - prin OradeaPreţ bilet: români - 100.000 lei

străini - 55 .dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

, 43-26-69 - pentru externe .n \ f AIR: hiui-Miitri

line. -> < Iiij C'liij Buc.6,40 8,40 9,05 1 0,05

18,15 20,15’ 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români- 145.000 lei

străini - 65 dolari.• Str.Cihcorghc Doja nr.ll

TELEFOANE: 19-78-06; TEL/FAX; 19-32-21.

E mCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II: ‘• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de hini, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătâ la ora 11,00.

INFORM AŢII A u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52 -78 .

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTÂ" 10-14 februarie , -

M edicina generală. Dr, M. Suciu 10 (14-16), dr. G. Răfan 12 (12-14),' dr. C. Popa 13 (12-14), dr;.S. Loga 14 (14-16), dr. L. Barbăalbi 12 ,14 (10- 12), dr. L. R a s r lO (16-17), dr. D. Stănescu 13 (14-16), dr. D. Beldean13 (14-16), dr. I. Boilă 1 0 ,1 1 ,1 3 ,1 4 (10-12); In te rn e . Dr. F. Tjherman 10 (15,30-17), 12 (10-12), dr. Â. Iancu 11 (11-12), dr. Gh. Uza 10 (13-15), dr. Cs. Szakacs 12 (14-16), dr. C. Vlad 12 (14 -16 ), d r. D . P îrv 10 (15 -16 ); R eum atologie. Dr. F. Bayrakdar 12,14 (14-16), dr. I. Âlb 11 (12-14), dr. C. Zotta 14(13-15); G inecologie. Dr. C. Fodor 11, 13 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Cosma 11, 13 (10-12); dr. P. Pitea 13 (10-11); P e d ia tr ie . Dr. R. Mitea 11 (13-15), dr. M. Friteă 11 (14- 16), dr; M. B ayrakdar 1.4 (14-16) D erm ato log ie . Dr. H. Radu 13 (12-14); P sih ia trie . Dr. L. Glodan 12 (13-15); D r. C .Ş te fan 13 (14 -16 ); O rtoped ie . Dr. Z. Popa 10 (11-12); O .R .L. Dr. Cr Rădulescu 10 (12-14), df. I. Mihali 14 (12-14); Psihologic Psih. L. Boilă I I (15-17). ..

Programarea bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3,"Bl. 12, ap.12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian B laga" (strada

C linicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbita: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN; : GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan

cel Mare n r.lj, ORAR: luni-vineri: 9- 19;45; vineri: 9-17,45; sîm b ita şi

• duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa . Ştefan cel Mare ur i ), ORAR: luni-joi: 9-

19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), .ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9^14,45;, sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (S trf M. Kogălniceanu nr.7): ORARj luni-vineri: 9-19,45; sîmbătâ: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7)', ORAR: luni-vineri' 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL : DEDOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORM AŢII COMUNITARE. LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: .9-16,00; sîmbâta- dum inica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Eiostein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45; vineri: 8-13;

. sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: l u n i - sîm bătă^ - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca G erm ană (strada

Universităţii 7 - 9): hini - 10-14; tnarfi, miercuri* jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ B iblioteca Am ericană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 ’ - "V■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; m arţi, jo i, v ineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18): Orar: zilnic 10 - ÎS; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis •■ Biblioteca Cubului Studenţesc Creştin

(strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. *■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis d in '18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural German

"H erm aiin O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ B iblio teca "V aleriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iâncu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros G uj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B iblioteca C reştină "B iblos” (str.CIinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, micrcuri, joi: 13-16; vineri 9^12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis . '

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni_si marţi: închis

■ M uzeul N aţional de Is to rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1 0 -1 6 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic ai Transilvaniei(str. Memorandumului nr.2 l): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac" (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătâ si duminică între orele 10-14,

R A D I O C L U J

Micrcuri, 12 februarie ■- '6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astă/i Anca Dăllan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale; Radio Constanta, Anlcna Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc la Cluj prezintă Radu Săplăcan. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Marius Ncnciulcscu. 11,30 Diapa/on, rcdaclor Gclu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc micrcuri: moderator Virginia I clinca, 13,00 . Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul

ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să-aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 420031, rcdactor Stana Sevianu. 13,55 Bulclin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Dclia Bob. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Melania Drăgan. 19,20 La dispoziţia dumneavoastră, redactor Ana Huţanu. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Unda preferinţelor, prezintă Mihaela Dîmbcan. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închidcrca programului.

Miercuri, 12 februarie Contact ştiri: 5,30-23,30 (din oră

in oră, cu excepţia 18,30)

- HtdiO —— Buletinulm m de ştiri şi----------------- rubrica

"Actualitatea ”B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 lîună dimineaţa, România! ("Actualitatea",

Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:20 Drumul banilor - în colaborare cu revista "Capital”, 7:45 Revistă Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj- Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact,, trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Scara la Cjuj-Napoca (program muzical, divertisment, informaţii). 22,00-24,00 Fair-play, realizatori Andreea Pora şi Răzvan Dumilrcscu. Emisiune dc dczbaicri economice şi socio-polilice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00-1,00 I)c la blues la rock, realizator Maria Zâmcscu.

Miercuri, 12 februarie Program ul 1; 7,00 TVM:

Telematinal; 8,30 La prima oră; ,9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Videolexicon; 11,05 Videocaseta muzicală; 11,20 Serial: Andrea Celeste (r); 12,10 Desene animate; 12,40 Reflector, (r); 13,10 Muzica pentru toţi;

fVerdicl: crimă !; 16,00 Serial; Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: Who’s the Boss; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Robocop; 19,00 Ştii şi

• cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Danielie Steel’s: „O dată în viaţă” (SUA 1994); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia13,50 Schi alpin CM de la

Sestriere (Italia); 14,50 Jurnal; Bundy; 22,30 Serial: M:A.S.H.;15,00 TVR Iaşi; 16,00 Jurnal; 23,00 Serial: Lege şi ordine; 0,0016,lOMelodiile iubirii; 16,25 Schi. Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut:

ştiri-sportive; 0,40 Film: Povestea Emmei (r); 2,20 Film: O dată în viaţă (r).

Joi, 13 februarie

alpin CM; 17,30 Telediscul muzicii populare; 18,00 Grendizer - desene animate; 18,30 în faţa Dys. !; 19,30 Serial: California visează; 20,00 Jurnal, meteo;20,35 Ediţie specială; 20,50Serial: Masada ; 21,40 Noi frontiere. Mica glaciaţiune; 22,20 Serial: Frumoasa şi Bestia; 23,10 Personalităţi în Top. Nae Caranftl;23.30 Jurnal; 23,45 Confluenţe.Muzeul viu (III); 0,15 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2; 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de m uzică;. 1 0 ,0 5 .Caleidoscop-satelit; 11,30 Film:Maica Ioana a îngerilor (r); 13,45 National Geographic(documentar): „Trăind; cu cimpanzeii”; 14,30 Ritmuri muzicale; 14,40 Gong ! (r); 15,10 De lingua latina; 15,40 Babar-; desene animate; 16,05 Serial: Top Model; 17,00 Zodia Balanţei .emisiune de educaţie juridică;17,40 Serial: Andrea Celeste;.18.30 Emisiune în liritba maghiară; 20,00 Pro Memoria;! 22,40 Simpozion; 23,30 Jurnal;20.30 Formă şi culoare; 21,00 23,45 Muzică populară cu TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu Domnica Trop; 0,05 Serial: Berlin poveşti; 21,35 Orizonturi Âlexanderplatz.jculţurale. Emisiune de informare . Programul 2: 7,00 La prima, şi comentarii pe teme de oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 actualitate; 22,05 Film serial; Muzica pentru toţi; 10,05 22,50 Un secol de cinema. O seară Caleidoscop satelit; 10,50 cu Peter Ustinov; 23,45 Din Darul Întîlnirea de la miezul nopţii (r); Magilor. Recital grupul Cârgo;, 11,45 Desene'animate; 12,15

Program ul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial; Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Andrea Celeste (r); 12,45 Desene animate; 13,10 1001 audiţii. Muzica pretutindeni; 14,00 Jurnal; ■14.10 TVR Iaşi & TVR Cluj- Napoca; 15,40 Tradiţii; 16,00 Jurnal; 16,10 Cuvinte potrivite;’ 16,35 Magazin social; 17,25 Grendizer-desene animate; 17,50 Tribuna partidelor parlamentare; 18,15 Tragerile Loto; 18,25 Milen'ium. Secolul XX Incertitudinea sistemelor (11);19.10 Serial: Lupii aerului; 20,00 Jurnal,- meteo, telesport; 20,35 Ediţie specială; 20,50' Serial: Dragostea învinge; 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Studioul economic;

Serial: Frumoasa şi B e s t ia (i14.00 Jurnal; 14,10 R e p o rta j ’S‘14.40 Limbi s.trăine: g e rm a i italiană (r); 15,40 Babar - dese, animate; 16,05 Serial: T o p M od17.00 Ceaiul de la o r a cin: Premiile pe 1996; 19,00 E m isii; în limba germană; 2 0 ,0 0 CI; 2020. Ştiinţă, cultură, anticipa:*20.30 Enigma; 2 1 ,0 0 T V l Mesager; 21,30 Căsuţa21,35 Filmoteca de a u r ;Film: Adopţiunea (Ungaria 19><23.40 Stadion. C a le id o s c t sportiv; 0,15 Rock Live.

PRO TV: 7,00 O ra 7,_ bt; dimineaţa ! ; 9,00 Serial: T ină :------ 1---------- neliniştit ( r ) ; 9i

Sport Ia m in; 10,00 Seri; Who’s t h e Bj

(r); 10,30 Serial: M .A .S .H . t11.00 Film: Familia A ld rig e (S ’92); 12,55 Ştirile Pro T v ; 13 Serial: Robocop (r); 13 ,45 Seri Beverly Hills (r); 14,30 G ile tt lumea sportului; 15 ,00 Serii Verdict: crimă !; -16,00 Ser* Tînăr şf.neliniştit; 16,45 Ser» înrobită de iubire; 17,30 Seri Whd’s the Boss; 18,00 Ş tir ile î Tv; 18,05 -Sport la m inu t; 18; Serial: Enigmele Aghatei Chris;19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştii Pro Tv; 20,00 Serial: M elro Place; 21,00 Serial: D o c to r Alaska'; 21,50 Ştirile P ro 122.00 Serial: Familia Bune22.30 Serial: M .A.S.H,; 23, Serial;' Sergentul W o lf ; 0,; Ştirile Pro’Tv; 0 ,20 S port minut: ştiri sportive; 0 ,4 0 Fi!: Familia Aldrige (r).

• ***Redacţia nu îşi asumă resp

sabilitatea pentru schimbă intervenite în program posturilor de televiziune.

0,15 Magazin satelit. .PRO TV: 7,00 Ora 7, hună

dimineaţa ! 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00’Who’s the Boss (r); 10,30 Serial; M. A Ş.H'(r); 11,00 Film: Povestea Emmei (Australia ’ 86); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Vestul vesel; 15,00. Serial:

Teleenciclopediă (r); 13,00 Engleza pentru copii; 13,10

O p e r a R o m â n ăprezintă miercuri, 12 februarie ora 18,30: Traviata. Spectacol interpretat în limba italiană.

F A R M A C I I

Farmaciipermanent:”Corafarm”, str.

Ks e r v i c i i

F a r n ia .^ Ion TVlext*

nr. 4, telefon 1 7 -5 1 -0 5 .Garda de noapte: F a r m a

nr. 5 "C LEM A TIS", - P Unirii, nr. 10> te le fo n 19-1; 63, orar 20-8: ţ

P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u

i P O R T A LEXPORT - IMPORT 9.R.L.

Miercuri, 12 februarie7,45 Buletin informativ; 8,00

•Muzică populară (r)- 2 max; 8,15 Planeta albă (r)- 2 max; 8,45 Lumea animalelor (r) *■ 2 max; 9,15 Buletin informativ; 9,35 Bulevard Germania (r)- 2 max; 10,15 Ajutorul german din Himalaya (r)- 2 max; 10,45

• Buletin informativ; 11,05 Bună ziua, Berlin (r) -2 max; 11,35 Videoclipuri (r)- 2 max; 12,05 Buletin informativ; 16,00- Buletin informativ; 16,30 Muzică populară - 2 max; 16,45 Salvaţi pădurea de elefanţi - 2

Videoclipuri - 2 max; 21,15 Buletin; informativ; 21,30 Program satelit. '

Miercuri, 12 februarie9,30 Desene animate; 10,00

Matinal NCN; 10,15 Sport în direct (r); 11,10 Întîia zi - film (r); 17,15 Agenda culturală; 17,30 Paris „lumini”; 18,00 Agenda cinematografică; 18,15 Selecţiuni/spectacole; 18,30 Introspectiva britanică; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Desene animate; 19,50

max; 17,30 Misterele din Dreptate texanăII-film; 21,20 mlaştină - 2 max; 18,00 Buletin Comorile lumii - reportaj; 21,35informativ; 18,10 Bulevard Germania - 2 max; 18,50 Călătoriile lui Marco Polo - 2 max; 19,40 Buletin informativ; 19,50 Kieslovski - 2 max; 20,45

O formaţie pe săptămînă ,Johny Hallyday”; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Bulevard biografic - reportaj; 23,00 Presupus vinovat - film.

POLICLINICA INTERSERVISAft jslr. faM'aly nr.5, cart GheorgheINTERNET CARDIOLOGIE ,NHT, LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOC3L

NOLOGIE • REUMATOLOGIE *• BCOGRARE'ALERGOIjOGIE •

'DERMATOLOGIE • CHIRURGIE ■ ORTOPEDIE • O.R.L •

. o f t a l m o l o g ie *GlNECOLOGIE'ONCOLOGffi

PEDIATRÎE • UROLOGIE " ACUPUNCTURA

RADIOÎjOGIE • ECOGRAHELABORATOR

(Biochimie - Bacleriologie Imunolor; Parazitologie Determinare R h - T« de sarcină - Anfigen HBS - E lisa Tei j Examinări dlologice p e n tru dep» ix ţ cancerului de col iilerin - Invesfift pentru sterilitatea feminină ţ i masc^iş ZILNIC, in c lu s iv DUJVONiq

o re le 7 - 2 1 Medic de gardă; o re le 2 1 - 7Rezervare, consultata

. la teL 41.41.63. '

7 - 13 FEBRUARIE - <•

* REPUBLICA - Space Jam - Meciul secolului - SUA - premieră (10; 12; .14; 16; 18; 20) * VICTORIA - Risc maxim -S U A ( 11; 13; 15; 17; 19); * ARTA - In căutarea lui Richard - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI:- sala 'A: Sevcn - SUA (12,45; 15,00;' 17,15; 19,30); - sala B: Cocoţatul dc Ia Notre Dame -

SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Dragonul de aur - SUA (11) 13; 15; 17; 19). '

TURDA: * FOX - Martorul incomod - SUA - premieră; TINERETULUI - între lege şi destin - India.

DEJ: ARTA Răscumpărarea SUA - premieră; Sabia magică - SUA -.premieră.

GHERLA: PACEA, - îngerii păzitori - Franţa - premieră - Armata celor 12 maimuţe - SUA; Tâccrca picilor - SUA - premieră.

S . C . D e n t a l R O V A

S O G O L O VGaleâ Moţilor 1 0 6 . ap .5

T ratam ente stom atologice com plexr

> terapie j >protetică (ceramică]> chirurgie [rezecţii, tnpir:-'

P r o g r a m ă r i la te l.: 4 3 0 0 &

Zilnic orar: 3 -1 9 ; sîmbăta 9-T 4

P e n tru studefnţi. p e n s i tx i? ^ şo m eri, reducere 2 0 %. JPROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂR

Dr. ANGELA CĂLUGĂRII !S tr. Prahovei n r . 11 f

“ (Ungă bherka Rob)Td.: 42.56.18; tel/fax:19.1is;

' (3 ) miercuri, 12 februarie 1997 ROZA VÎNTURILOR ADEVÂRUq d e Cluj 1— - ✓

lai Gorbaciov. alungat de un nou Elţîn - generalul LebedI I| “Care ar fi cel mai bun scena-■ rin? O stare a sănătăţii perfecte a J lui Elţîn după operaţia pe cord şi I dubla pneumonie şi revenirea lui [•Âţolitica de reforme. într-adcvăr,

‘/sSasta ar însemna pentru Rusia• o întrerupere a luptei oculte* pentru succesiune şi ar permite o I clarificare pe plan intern în | vederea unor eventuale alegeri.■ Un scenariu foarte‘bun şi pentru î Europa şi pentru SUA, fiindcă I Elţîn ar consolida, stabilitatea I internaţională”. -| Octogenarul Âdam Ulam, una

Cemomârdin îi place teatrul clasic; Gore bea şampanie, Cemomârdin vodcă. Ce au ei în comun? Mîncarea: la fiecare întîlnire, îşi fac reciproc surprize cu cîte un fel de mîncare nou. Vînătoarea: se iau la întrecere tot timpul Cine împuşcă mai multe 'sălbăticiuni. Fac'mereu schimb' de cărţi. Ulam afirmă: “Ceea ce îi uneşte este seriozitatea şi simplitatea gusturilor", dar şi un neaşteptat simţ al umorului. “Ce aţi

patriarh solid, căruia îi plac mîncarea bună, lectura, sportul şi este foarte pasionat de vînătoare, fiind un trăgător excelent.

Un alt Elţîn, dar mai puţin “showman”, mai puţin protagonist,: fără să fie un “aparatcik”, adică funcţionarul sovietic cu ochelari de cal, relevă Ulam. A format coaliţia “Casa noastră - Rusia”, în jurul căreia s-ar putea coagula forjele politice de centru. El" este"capabil,

din cele mai strălucite minţi de la! Harvard University, decan al I Icremlinologilor americani, istoric | al epocii lui Tito şi lui Ştalin, | continuă: “Dar nu ştim cît timp

"Sette", supliment a! ziarului "Corriere della Sera"

va putea dura acest scenariu. | Trebuie să ne pregătim pentru o I schimbare la Moscova”.| Dacă, să zicem, Elţîn nu va mai■ fi preşedintele Rusiei, cine i-ar lua ! locul? “Cred că administraţia• Clinton ar miza pe Viktor I Cemomârdin. Premierul ar | asigura continuitatea în raport cu■ Elţîn. Gred că administraţia ! americană îl consideră o punte de I legătură „demnă „dc încredere in Ipragul a n u lu i.2000, părere

> j împărtăşită de mulţi aliaţi .europeni. Gore şi Cemomârdin J sînt copreşedinţii Comisiei mixte I niso-americane şi se întîlnesc des. | Şi sînt într-o perfectă sintonie: ca |şi vicepreşedintele nostru,• premierul rus este un moderat, are ■o importantă experienţă de I guvernare. Nici unul din ei nu

3| prea are carismâ, dar în momentul ide faţă SUA şi Rusia, au nevoie „.Jj.mai degrabă de manageri abili ' v decît de mari ideologi”. A -

Casa Albă sînt cunoscuţi | drept “perechea ciudată’ ; i înfflnirile dintre intelectualul Gore î şi businessman-ul Cemomârdin jian devenit un pilon al “păcii” J niso-americane.| La prima vedere, par foarte• diferiţi: Cemomârdin a lucrat în

s 'fabrici, Gore este fiul unui mare * I senator; la 28 de ani era deputat. S‘ | Lui Gore îi plac computerele,

j ecologia, rachetele, lui• Cemomârdin - •bilanţurile.

şi

I spectacolele

Maşinile Gore apreciază

muzicale, lui

făcut?”, l-au întrebat ziariştii pe Gore după ultima întîlnire. “L-am

• învăţat macarena”, a răspuns el.Adam Ulam confirmă zvonurile

„ care circulă la Washington, unde cei mai probabili rivali ai lur Cemomârdin sînt Aleksandr Lebed,’ generalul populist, ,şi Anatoli Ciubais, ambiţiosul şef al . administraţiei prezidenţiale. La 58 de ani, premieml rus reprezintă o certitudine între două necunoscute: deşi evită cu grijă să se amestece îri chestiunile interne ale Kremlinului, America nu-şi ascunde preferinţa. Ea vede în Cemomârdin nu numai “mîna dreaptă” a lui Elţîn, ci şi pe

\ părintele redresării economice a Rusiei. Se reaminteşte cariera dificilă şi bogată a acestuia: diplomă de inginer, ales de două ori în Sovietul Suprem, numit în funcţia de subsecretar în Ministerul Energiei în perioada lui Brejnev şi ministru al aceluiaşi minister sub Gorbaciov, s-a distanţat rapid de comunism, în 1991 - după 30 de •ani în care a fost posesor ai carnetului de partid -, cînd s-a aliniat la noul curs.

Desigur, Casa Albă dezminte că l-ar favoriza pe Cemomârdin, susţinînd că dialoghează cu toţi posibilii succesori ai “ţarului Boris”, Furnizează în schimb o imagine, pozitivă a premierului, chiar.şi pe plan personal. Muncitor şi fiu de muncitori dintr-un sat din Urali, cu vocaţie didactică, soţ şi bunic exemplar (are doi fii şi doi nepoţi), ? precum şi un susţinător convins al democraţiei şi al economiei de piaţă. Fotografiile îl înfăţişează ca pe un

ca şi Elţîn, să manipuleze mass- media - în 1995 a negociat cu 7 cecenii la telefon, în , faţa telecamerelor - şi să zădărnicească ’ manevrele de culise; “în ‘92, cînd Elţîn l-a vrut alături de el” - continuă Ulam -, “nimeni nu ar fi pariat nici măcar o copeică pe durata mandatului său. Dar a demonstrat ‘ că are o rezistenţă foarte hună”. Potrivit Constituţiei, dacă ţarul Boris ar abdica; el ar conduce ţara timp de trei luni înainte de alegerii

Dupâ ce a fost martorul ascensiuitii şi prăbuşirii URSS, Adam Ulam se întreabă cu ce se va confrunta “fragila neodemocraţie rusă”. Excluderea lui Lebed, arată el, este numai ultimul simptom “al unei faze de tranziţie dure şi a) unei nemulţumiri profunde”.

- Care este cel mai mare pericol în Rusia anulni 1997?

- Pe termen scurt, încercarea de foiţă dintre. Cemomârdin, Lebed şi

împirige ruşi* la revoltă?' - Ba da. Lebed este în poziţia lui

Elţîn din 1987, cînd Gorbaciov l-a dat la o parte: în ochii multor ruşi este omul viitorului, care va pune capăt corupţiei şi-i va anihila pe corupători. Şi asemenea lui Elţîn în 1991, ar putea reapărea între anul, 1997 şi 2000 dîndu-1 la o parte pe Cemomârdin, care s-ar afla în postura lui Gorbaciov. Scenariul cel mai logic însă ar fi următorul: Ciubais să se alieze cu premierul, fiindcă este cel mai tînăr şi ar putea prelua de la acesta moştenirea. Acest cuplu ar avea un vast sprijin şi de el este legată supravieţuirea actualei conduceri.

- Dv. nu credeţi ci s-ar pute* produce o confruntare politică paşnică?

- Pentru ca să aibă loc, ar trebui ca partizanii ei - inclusiv Cemomârdin, care riu este un copil - să-şi schimbe poziţiile: adică să renunţe să condiţioneze mass- media, să iniţieze o operaţiune “Mîini Curate” ca în Italia, sâ abordeze toate problemele spinoase din domeniile economic şi social din ţară. Lebed, comunistul Ziuganov şi ceilalţi opozanţi ai Kremlinului ar trebui să -se străduiască în acelaşi scop. Mi se pare însă că toţi sînt cuprinşi de sentimentul răzbunării,

- De ce vi este teamă? De o lovitură de stat sau de__p dictatură? ,

- Deocamdată, o loviturâ de stat militară sau venirea unui dictator mi se par improbabile: generalii sînt divizaţi, iar jocul de interese este atît de complex îneît cel mult ar

Declinul lui Elţîn, troika ■ interimară si tranzitia din Rusia!Întrucît ţarul este bolnav, iar răspunsul la nevoia de linişte, de |

Ciubais, Lebed nu este ca generalul, . putea sâ apară o oligarhie. Mi-enostru McArthur, care, atunci cînd teamă însă de haos, de o stagnare apreşedintele Truman i-a ordonat, democraţiei, de o destabilizare. Cines-a dat la o parte. Şi nu este ca poate spune câ nu va reizbucniînvingătorul-războiului din Golful războiul to Cecenia, că nu se vorPersic, Colin Powell, care vara revolta alte regiuni sau etnii, “sautrecută a refuzat candidatura din segmente ale populaţiei?

puterea îngheţată, la Moscova au revenit “samozvaneţi” (impostori, falşi salvatori=lb, rusă)..Unul dintre aceştia este Aleksandr Lebed, fostul şef al (Consiliului Securităţii; sau Viktor Cemomârdin, primul

stabilitate şi de certitudine, care se | simte pretutindeni în ţară. Şi el ştie • prea bine acest lucru: “Este nevoie ■ ca cineva să ia în braţe Rusia, sâ o I scuture şi să o pună din nou pe | picioare”, a declarat el recent la |

ministrul; sau Boris Berezovsky, televiziune. _ ■ omul de afaceri miliardar (înrolări), Această nevoie dc linişte, care J care locuieşte deja la Kremlin, sau este exclusiv de natură psihică, pare I Tatiana Elţîn. Persoane cu origini şi a fi factorul cel mai important în | biografii diferite, dar, cum spuneam, / .Rusia de azi. Chiar-mai important | “nişte impostori”, __________ ______ ;-------------- decîtfiguri care de la un secol la altul reapar în istoria rusă: sosii sau dubluri ale ţarului, locţiitori sau pretendenţi la tron. La fel cum a fost tu acei falşi Dimitri de pe la 1600 într-o perioadă de mari tulburări, nu foarte diferită, de situaţia actuală de la sfîrşit de mileniu. (La Sankt Petersburg şi la Samara există preoţi care prevestesc Apocalipsa, în cazul îa care nu va

"Panorama/ /orice

f a c I economic, pofida faptului |

0 , 1în I

că-nemulţumirea populară este | puternică, nu sînt probabile (atît cît se. poate prevedea într-o J imprevizibilă Rusie) explozii I sociale de genul celor de la Belgrad | sau Sofia; în afară de aceasta, | rămîne starea de sănătate a ţarului ■

^w uup», .u v^u.. bolnav, care însă pare să-i" renaşte “o a treia îngrijoreze mai mult pe occidentali I

Romă”, respectiv -o Moscovă imperială). Ei sînt aclamaţi de comunişti naţionalişti, de “roşii- bruni” cum mai sînt numiţi, dar şi de profesori universitari,: de muncitori concediaţi din marile uzine militare, de ofiţeri fară solde, de pensionari şi de tineri funcţionari sau studenţi aflaţi în căutarea disperată a unei identităţi. La Moscova, în Piaţa Puşkin, nu departe de restaurantele McDonald’s, pot fi zările inscripţii cu un singur cuvînt, “evreu”, înfăţişîndu-i pe Berezovsky şi pe bancherii Gusinski sau Aven. Că ei sînt evrei nu a fost niciodată un mister, nici ei nu au

decît pe ruşi. |Elţîn şi-a păstrat tot timpul rolul: |

pentru a garanta o continuitate de « faţadă, “impostorii”, mai ales troika J regentă alcătuită din Ciubais, I Cemomârdin şi Tatiana, l-au | menţinut în funcţie pe preşedinte, | chiar şi pe un pat de spital, cît mai ■ mult timp cu putinţă. Un ţar “de J jure”, dar nu “de facto” (cum ar fi, I în schimb, Lebed). Astfel se explică | şi’propunerea, atribuită iui Elţîn şi | prezentată ca replică la extinderea • , NATO, privind unificarea J Belarusului cu Rusia. Pentru ca I această propunere să devină -|

ascuns acest lucru, dar manifestele din - realitate este necesară modificarea | _ Piaţa Puşkin, pe lîngă faptul că Constituţiei, ceea ce ar presupune |

partea Partidului Republican Ia Casa Albă. Vrea din răsputeri locul lui Elţîn, iar ceilalţi vor face totul ca sâ-1 împiedice. Nu este exclus njei faptul ca cineva sâ încerce să-l supună unui proces, întrucît este . suspectat câ ar fi elaborat nişte planuri de lovituri de stat.

- Dar popularitatea sa este mare: judecarea lui Lebed nn ar

- Ce părerea aveţi despre Lebed?

- Nu este un politician subtil. Dar nu este un alt Stalin: la alegeri, în Cecenia, cu NATO a dovedit câ ştie să dialogheze, mi se pare un soldat cinstit. Dacă în Rusia vor avea loc alegeri libere peste cîteva luni sau peste cîţiva ani, duelul se va purta între el si Cemomârdin.

avertizează că ei sîrrl cei ce conduc de fapt ţara şi cei ce au vîndut statul rus, îi arată cu degetul ca fiind reprezentanţii “lobby’-urilor evreilor americani la Moscova, care execută ordinele acestora. Nu este vorba numai de istorie sau de literatură. în confuzia politică de acum, aceste ecouri îi determină pe cei ce acuză lobby-urile americane să-şi pună întreaga speranţă în Aleksandr Lebed: soldatul, patriotul şi mai ales “veritabil” rus ca etnie,-înfaţişăre şi concepţie despre lume. Dar Lebed nu se bucură numai de sprijinul sentimental al unor naţionalişti şi nostalgici. în ochii ruşilor, Lebed este

şi un moratoriu de doi ani asupra ' alegerilor prezidenţiale. Ecourile I trecutului revin. - Propunînd | unificarea Rusiei cu .Belarus, cei ce |stau azi-la Kremlin, nu fac altceva

Idccît să răspundă unei alte necesităţi străvechi a poporului lor; în urmă I Cu 400 de ani, Ivan Peresveţov, | gînditorul care i-a oferit Iui Ivan | cel Groaznic bazele teoretice ale ■ autocraţiei sale, arăta că un regat ■ trebuie să fie mare şi puternic şi I mai ales să aibă capacitatea de.a | provoca teamă celorlalte^ state. |

. Altminteri, devine “un cal fară hăţuri”. Ca Rusia la acest sfîrşit de mileniu. I

l

Uniunea Europeană: in atentia Franţei,> >

Cu excepţia Luxemburgului, care, prin tradiţie, se opune oricărei annonizări de opinii între “cei 15”, apârîndu-şi condiţia de “paradis” fiscal, majoritatea miniştrilor de finanţe se pronunţă pentru definirea în următoarele luni a unui sistem prin care să se pună capăt “războiului” de concurenţă ncloială pc care-1 duc statele lor, folosindu-sc de sistemul

EFE, AFPde impozitare, / din dorinţa dc a atrage investiţii străine. Nevoia de a se ajunge la o «numită armonizare a sistemelor fiscale, în - vederea realizării Uniunii Monetare, şi de a se menţine disciplina bugetară au fost cele ta i teme asupra cărora s-au concentrat dezbateri le referi (oare la programul de lucru pentru semestrul preşedinţiei olandeze a UE.

Această chemare a fost lansată de ministrul german de finanţe, Theo Waigel, care a subliniat necesitatea “apropierii sistemelor

i Uiscale” pentru evitarea concurenţei ncloiale '/W icale dc partenerii comunitari, angajaţi

“Paradisurile” fiscale Germaniei şl Belgiei

şi cele olandeze să-i incite pe cetăţenii celor două ţări să-şi plaseze banii - în calitate dc nerezidenţi - în băncile din cealaltă ţară”. El a citat exemplul concret al unei întreprinderi importante din Belgia, care, urmărind “avantaje financiare exorbitante” acordate de

Irlanda, a hotărît brusc să-şi mute sediul. De asemenea, Olanda acordă avantaje fiscale holding-urilor pentru

M eforturile consacratc reducerii impozitelor Întreprinderilor şi atragerii de investiţii. ‘

. 0pinja colegului său german,ministrul francez dc finanţe, Jean Arthuis, a afirmat câ trebuie să se pună capăt “pirateriei fiscale”, dc neînţeles între ccle .15 ţări ale Uniunii Europene.

încă şi mai explicit a fost titularul belgian al finanţelor, Philippc Maystadt, carc a declarat: “Nu este normal ca băncile belgiene

a se instala pc 'teritoriul său. Maystadt a criticat de asemenea Comisia Europeană, afirmînd că aceasta “este foarte dură cînd e

■Vorba de acceptarea-ajutoarelor publicc destinate întreprinderilor Şi foarte tolerantă în cazul ajutoarelor fiscale”. Ministrul spaniol de finanţe, Rodrigo Rato, s-a alăturat chemării lansate de cdlegii săi, avansînd ideea fixării în următoarele luni a unei serii de “criterii generale” în domeniul fiscal care să fie aplicate de către toate ţările comunitare, în scopul evitării concurenţei neloiale. Ministrul de finanţe al Luxemburgului, Jean Claude Junker, a respins ideea-armonizării generale, manifcstîndu-şi, -în schimb, disponibilitatea de dialog, cu anumite condiţii.'

în intervenţia sa în cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei Europene, Jacques Santer a anunţat că în luna februarie va prezenta două propuneri de ordin fiscal: una pentru armonizarea TVA în' serviciile dc telecomunicaţii, iar cealaltă referitoare la impozitele asupra produselor encrgcticc. ‘

Cinci an i d e in certitu d in e privind sta tu tu l

F lo te i M ării N egre .în rada Sevastopolului, staţionaţi alături pe

navele imobile şi îmbătrînite ale Flotei Mării Negre, marinarii ucraineni şi ruşi se plîng de o incertitudine care se prelungeşte de cinci ani. Adesea formaţi împreună în academiile militare sovietice, îmbrăcaţi cu aceleaşi uniforme - redingote şinegre -, ei cu identică

AFPş e p c iaşteaptănerăbdare

ca Moscova şi Kievul sâ încheie împărţirea flotei şi să se pună de acord asupra statutului Sevastopolului, principala bază rusă a Peninsulei ucrainene Crimeea, fondată de Ecaterina a Il-a în secolul al XVIII-lea. .

Preşedinţii Boris Elţîn şi Leonid Kucima ajunseseră la un acord neoficial în luna octombrie, care prevedea câ Rusia va remite Ucrainei aproximativ 50 de nave (ea a mai primit 80) şi va păstra în total circa 420 de unităţi, dintre care o treime constituie nave de război. Sevastopolul urma, pe de altă parte, să fie închiriat Rusiei, pentru o perioadă de 20 de ani, în schimbul unei •sume cate a rămas secretă. Dar parlamentul rus a contcsiat accst acord. El a rămas de atunci literă moartă. Cele două părţi propun cu regularitate “îngheţarea” acestei probleme care le înveninează relaţiile. Naţionaliştii de ambele părţi, în primele rînduri ale acestora figurînd primarul Moscovei, Iuri Lujkov, au reuşit în ultimele luni sâ reactiveze acest conflict

A D E V A R U L POLITICĂ miercuri, 12 februarie 1997

__în luna m artie, la p rim u l m itin g al M ariir . m mm___ - _ • . ________ ______ - D ^ i ^ a < « n » m

IIIIIIIIIIII

Alianţe oentru Renaşterea Patriei,

V ă d i m T u d o r v a c e r e d e m i s i a ‘ g u v e r n u l u i r o m â n o

■\m m i i i p ■ ' 4 ~

i rt

I- Corneliu Vădim Tudor,: * liderul PRM, preconizează I realizarea unui nou pol politic,

. | intitulat Marea Alianţă pentru■ Renaşterea Patriei, care să fie . format “din toate forţele■ naţionale, în prifnul rind a I sindicatelor de Ia marile

p l a t f o r m e vicepreşedinte al PSM “m-a muncitoreşti”. El nominalizat pe mine şi nu a spune că în martie avut curajul să declare public va fi organizat'un . că cel mai vinovat om pentru miting,- “probabil ‘actuala prăbuşire a PSM şi la Sala Polivalentă -' eliminarea sa din Parlament e din Bucureşti”, în directorul SRI, Virgil Astalosz care va fi prezent Măgureanu.” programul acestui Vorbind despre demisia lui nou pol politic ţ i Adrian Păunescu din funcţia J va fi cerută de prim-vicepreşedinte al “ d e m i s i a PSM, Corneliu Vădim Tudor g u v e r n u l u i a arătat următoarele: “Adrian

Păunescu a făcut ceea ce mă bate şi pe mine gîndul să fac de vreo doi ani . de cînd mi-am dat seama că nu mai e de trăit pentru adevăraţii patrioţi români din această ţară, cu singura deosebire că, dacă eu voi lua o hotărîre în acest sens, aceea v a . fi radicală: adică mă voi retrage din politică, desfiinţînd totodată şi cele două*| publicaţii ale mele, România . Mare si Politica (...).” *

(D.B.) |

româno-maghiar şi . alegeri anticipate".

Liderul PRM a declarat • marţi presei centrale că România este

guvernată în acest moment de “o mafie internaţională, care dictează pînă şi starea vremii” şi care “a asm uţit principalul serviciu secret al ţării împotriva stîngii româneşti”, Vădim Tudor s-a arătat întristat că Adrian Păunescu, fostul prim-

Opoziţia acuză intenţia numirii ilegalea nou

■ u rm a re din pagina 1 CD Napoca, nu s-a prezentat la primele două înfăţişări la Tribunal. '

“Moral şi profesional, Adrian Suciu, care are două procese penale pe rol, cu fiul meu şi cu mine, mi poate să ocupe o funcţie de o asemenea răspundere, într-o instituţie publică. I-am transmis aceasta domnului Stere Gulea şi dînsul mi-a răspuns că nici o numire nu este încă sigură la TVR Cluj”, declară Gavra. .*

Liderul P.U.N.R. este de părere că schimbările preconi­zate în TVR Cluj sînt “num ăr politice” şi încalcă legea, la fe\ ca cele operate la “televiziunea mamă” > d in Bucureşti. -“Noi nu apărăm pe nimeni. P.U.N.R. a avut de-a lungul timpului destule de reproşat studioului din Cluj. Vrem doar să se respecte legea şi schimbările să se facă. pe principiul moralităţii şi al profesionalismului, pe care Suciu le-a încălcat”, adaugă Gavra.

a

Referitor la obiecţiile ridicate în faţa, posibilei sale numiri, Adrian Suciu ne-a declarat: “Mă surprinde contestarea mea pentru o nominalizare, cîtă vreme nu am fost numit încă oficial în nici o. funcţie de conducere la TV Cluj. Celor care deplîng aceste numiri în absenţa unui concurs, le sugerez să studieze regulamentul de funcţionare al SRTV, potrivit căruia directorul interimar nu are

, dreptul să organizeze concursuri decît pînă la funcţia de redactor- şef. Pentru funcţiile de director se fac numiri interimare, în perspectiva organizării concursurilor solicitate şi care sînt absolut necesare. In privinţa memoriului d-lui deputat Ioan Gavra, prin care sînt contestat pe motiv că am două procese cu ’membri ai familiei sale, două sînt precizările pe care doresc să le fac.,Întîi, că aceste procese pot pune în discuţie profesionalismul şi moralitatea mea doar în momeniul în care Justiţia ■ română mă va fi găsit vinovat de faptele imputate. Pînă

atunci, nu sînt dec ît u n u l d intre numeroşii z i a r i ş t i clujeni care se află în p ro c e se cu lideri ai PUNR. î n a l doilea rînd, dl Gavra d e c la ră că nu m-am prezentat la âc?z înfăţişări în procesul p e caiv. y mi l-a intentat fiul său. D eclar, la rîndul meu că, pînă as tăz i, 12 februarie, nu am p r im it nici o citaţie la acest p ro c e s , despre care aflu din sp u se le domnului deputat.” - 1

ULTIMA ORĂ. C o n testa t datorită vîrstei, Adrian S u c iu , 26. de ani, nu va mai fi n u m it director, ci director a d ju n c t, declară sursei d em ne d e încredere din TVR. A ce lea ş i

. surse arată că numele a v a n sa t în prezent pentru a p r e lu a

_ funcţia de director a l T V R Cluj este Constantin T ro fin .

Prefectul Alexandru Fărcaş a precizat că sc h im b ă rile preconizate în TVR C lu j nu au caracter politic. “D ecizia va aparţine lui Stere G ulea, care nu ne-a c o n s u lta t . Personal, salut tend in ţa de întinerire în televiziune” .

"Vatra Românească” cere să se analizeze cu atentie deschiderea unor consulate• 4 . * I , * .

; • Declaraţia preşedintelui Zeno Opriş1. Uniunea “Vatra Românească” îşi afirmă caracterul de

organizaţie social-culturală şi de atitudine civică a românilor de _ pretutindeni, neguvemamentală, apolitică şi independentă, segment important al societăţii civile româneşti.

• 2. Uniunea “Vatra Românească” ia act cu îngrijorare de situaţia economică, socială şi politică deosebit de gravă în care se găseşte ţara şi atrage atenţia asupra pericolului de prăbuşire a sistemului de valori materiale şi morale ca urmare a crizei profunde ce afectează societatea românească pe toate planurile. •

3. Uniunea “Vatra Românească” apreciază că reîntregirea pe cale paşnică a României trebuie să constituie un deziderat'pentru întreaga naţiune.. De aceea, atrage atenţia actualilor guvernanţi că. integrarea României în structurile europene şi euroatlantice, obiectiv benefic, nu trebuie realizat cu preţul renunţării, la teritoriile româneşti smulse din trupul ţării de fosta U.R.S.S. ;

4 .Uniunea “Vatra Românească” se pronunţă împotriva vînzării pămîntului ţării cetăţenilor străini, ori cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, dar acceptă instituţia concesionării pe termen, care are acelaşi efect economic, dar nu afectează dreptul de proprietate.

5. Uniunea “Vatra Românească” solicită Parlamentului elaborarea unei legi menite să reglementeze urgent raporturile statului român cu românii care trăiesc în afara graniţelor ţării, deoarece art. 7 din Constituţie nu a fost finalizat pe plan legislativ şi instituţional. . .

6. Uniunea “Vatra Românească” se pronunţă împotriva numirii funcţionarilor de stat pe criterii politice şi apreciază că este

l i i l l

necesară o lege a funcţionarului public care să-i confere acestuia un statut care să-l protejeze de interesele politice conjuncturale. Numirea în funcţii administrative trebuie făcută în exclusivitate pe criterii de competenţă, nu pe criterii politice sau etnice.. 7. Uniunea “Vatra Românească” sprijină campania anticorupţie' a actualilor guvernanţi, dar atrage atenţia asupra pericolului transformării acesteia într-o vendetă- politică. Combaterea corupţiei trebuie să rămînă o preocupare permanentă a puterii judecătoreşti şi administrative şi nu o temă de propagandă politică, ori o diversiune de conjunctură.

8. Uniunea “Vatra Românească” avertizează actualele structuri de putere asupra pericolului asocierii la guvernare a UDMR, o grupare,politică ce nu respectă Constituţia României şi urmăreşte în mod constant interese contrare naţiunii române. \

9. Uniunea “Vatra Românească” cere Parlamentului României elaborarea, în regim de urgenţă, a unei legi pentru repunerea în situaţia anterioară a românilor alungaţi din judeţele Harghita şi Covasna după evenimentele din decembrie 1989.

10. Uniunea “Vatra Românească” apreciază că Guvernul României trebuie să analizeze cu atenţie şi responsabilitate

: deschiderea unor consulate pe teritoriul Transilvaniei, pentru a . preîntîmpina acţiuni ostile României sub acoperire diplomatică.

11.. Uniunea “Vatra Românească” face apel la unitatea naţională, la raţiune şi echilibru, chemînd toate forţele politice şi organizaţiile neguvemamentale şă pună pe prim-plan interesele ţării. Sîntem convinşi că numai imiţi ne putem afirma sarcina salvării naţiunii noastre de la catastrofa ce ameninţă fiinţa ei.

P N L p r o m i t e p o s t u r i

d e c o n d u c e r e l i d e r i l o r

c e l o r l a l t e p a r t i d e l i b e r a l e

PNL oferă posturi în structurile de conducere centrale, judeţene . şi municipale liderilor partidelor care vor să se unifice cu PNL; cu condiţia radierii acestora din registrul partidelor politice şi a 'înscrierii nominale a membrilor acestor partide în PNL, se arată într-un comunicat al Partidului Naţional Liberal primit la- redacţie.

Preşedintele clujean al partidului, dl Anton Ionescu, subliniază că “această oferta o considerăm echitabilă şi total nejignitoare pentru liberalii; care doresc., cu adevărat unificarea liberală, pentru că aceasta s-ar realiza în cadrul

dsunui partid l ib e r a l , guvernăimnt, puternic.”

Dacă partidele l ib e ra le mi apreciază u n if ic a re a - îi condiţiile oferite d e P N L , acest lucru nu face d e c \k - confirme faptul că i s t o r i a i repetă (...), sc mai a r a t ă com unicatul P a r t id u lu i Naţional Liberal.

Dl Ionescu îi în d e a m n ă ps toţi aceia care in ten ţionează si adere la PNL să se g ră b e a sc ă întrucît pe 16 februarie a r e Ioc adunarea generală d e alegeri la niVel de municipiu, ia r în data de 22 februarie conferinţa judeţeană de alegeri - ocazii cu care ar avea şansa s ă ocupe funcţii de conducere la nivelul organizaţiei.

Consilierii locali ai PNL aşteaptă

sugestiile locuitorilor din Cluj-Napoca

Consilierii locali ai,PNL,. Ioan Deac şi Horea Uioreanu, solicită locuitorilor din Cluj-Napoca sugestii pentru completarea listei dc investiţii a Primăriei, pc 1997. Adresa unde propunerile vor fi primite este B-dul I • roilor, numerele 6-8, la sediul clujean al PNL.

Prin accastă ac ţiu n e / dcciară Deac, se doreşte adăugarea pe lista dc investiţii a unor obiective fireşti, cum ar fi, dc pildă, repararea unor străzi ori a unor reţele de canalizare.

Deac afirmă că ar fi dc dorit sâ fie evitate noi idei pentru investiţii “faraonice”, de tipul tunelului pe sub Fcleac ori a telefericului dc pe Cetăţuie.

Reamintim cititorilor că deşi în 1997 consilierii locali s-au întrunit de 4 ori în şedinţe fie dc lucru, fie extraordinare, lista obiectivelor de investiţii pe anul în curs nu a fost încă discutată. După . toatc^ probabilităţile, dezbaterilor pe accastă temă li sc vor acordao şo

PD. se adresează colegilor" din PSDR

Pentru informarea. opiniei publice .privitor Ia acţiunea care s-a desfăşurat la sediul Partidului Democrat Cluj, şi care a stîrnit obiecţii din partea P.S.D.R., Biroul de presă al Partidului Democrat precizcază: -

1. Imediat după alegerile locale, P.D. Cluj a contactat reprezentanţii săi din administraţie pentru a se informa în legătură cu problemele cu carc aceştia se confruntă.

2. Pe baza acestor informaţii a fost creată Ia sediul P.D. o bancă de date carc cuprinde principalele obicctivc.de investiţii propuse precum şi. dificultăţile întîmpinate în aplicarea prograjnclor pe carc primarii

şi viceprimarii U.S.D. şi le-au propus.

3. întîlnirea de la sediul Partidului Democrat se înscrie deci într-un ciclu:firesc şi-a prilejuit un util schimb de experienţă al reprezentanţilor U.S.D. din administraţie. •

4. Ne exprimăm regretul că aliaţii noştri sînt complcxaţi de incapacitatea dc a ţine pasul cu dinamica unei vieţi normale de partid şi le recomandăm să-i consulte pe primarii şi viceprim arii P.S.D.R. asupra oportunităţii unor astfel de întîlniri.

Pc cînd o iniţiativă similară din partea dvs., domnilor colegi?

Biroul de presă alPartidului Democrat

. Cluj

UDMR cere modificarea Legii fondului funciarDeputatul UDMR Garda Dezso a cerut, marţi, modificarea

Legii fondului funciar, în sensul retrocedării către proprietarii de drept a pădurilor şi păşunilor deţinute în trecut în devălmăşk sau sub formă de composesorate. Solicitarea deputatului UDMR a fost făcută în cadrul programului de intervenţii de la începute! şedinţei în plen a Camerei. El şi-a argumentat cererea amintind că modificarea Legii fondului funciar a fost inclusă în programul electoral cu care CDR a cîştigat alegerile din noiembrie 1994

Pădurile şi păşunile deţinute în devăhnăşie sa u îi composesorate au reprezentat o formă de folosire în com un i averii din gospodăriile ţărăneşti, fiind frecventă în zona Vîlccs. Vrancca, Bucovipa, Munţii Apuseni, Maramureş şi depresiunik Carpaţilor Orientali şi Meridionali. " • • • .

Miron Cozma consideră că nu este necesar să fic supus testului cu detectorul dc minciuni

Miron Cezma consideră că nu este necesar să fie supus testului cu detectorul de minciuni, deoarece el spune adevărul, a declarai avocatul Nicolae Graure. “Nu este vorba de un refuz, ci (fc faptul că Miron Cozma consideră că nu se impune să fie supa acestui proccdeu”, a adăugat avocatul Graure. Parchetul Geners> a solicitat, vineri, Inspectoratului General al Poliţiei să avizesv' testarea liderului ihinerilor din Valea Jiului cu detectorul &’ minciuni. Miron Cozma are dreptul să refuze efectuarea testului. Cozma a fost arestat la 10 ianuarie 1997, pentru subminară puterii dc stat, riercspectarea regimului armelor şi muniţiilor s pentru infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe calea ferati Toate acuzaţiile aduse lui Cozma se referă la mincriada d in 24-28 septembrie 1991, în urma cărcia Guvernul R om an s demisionat. Avocatul Graure a mai adăugat că Miron Cozma i spus adevărul în legătură cu mineriada din septembrie 1991.

(V) miercuri, 12 februarie 1 997 ARTA-CULTURĂ ADEVARULde CBUI

La*Muzeul Naţional de Artă»C/u/£| Din actualitatea culturală internă

Expoziţia H E R M A N N G L O C K N E R j

%

| Institutul pentru Afaccri | Culturale cu Străinătatea din i Germania continuă cu această.V v s /o ro a s ă expoziţic-cvenim entf datorată marelui artist | HERMANN GLOCKNER | seria de însemnate expoziţii , monografico dedicate artei ' secolului XX în întreagaI Germanic.-.| Iicrmann Glockner a trăitI în fosta RDG şi cu toată

solitudinea şi privaţiunile,I creaţia sa a fost un nucleu de | radiaţie artistică. HermannI Glockncr (n. Drcsdcn 1889■ m. 1987 Berlin) nu a fost însă ' lin rebel; revendicările saleI s-au referit totdeauna la sine | însuşi, ceea ce explică | solitudinea sa, dar opera sa a

fost o opunere tacită; şi implicită la conjuncturile politice djn fosta R.D.G. Creativitatea sa, etapele şi laturile acestui 'proces

j desfăşurat între anii (1909 - i: 1985), în domeniile atît de |; dificile ale tehnicilor pe hîrtie: i) acuarelă, tempera, colaj,

desen, grafică multiplicată' I' ctc., formează obiectul acestei [ valoroase expoziţii. Nu ! întîmplător acest mare artist

caracterizat printr-o putere de- inventivitate deosebită şi

declarată şi-a ales drept m aterial. hîrtia - material perisabil. Pentm H. Glockner este importanta în primul rînd înţelegerea artei ca proces şi de aici apoi structura reţelară a unei creaţii ce se desfăşoară rectiliniu sau cu

^ m e a n d re de-a lungul cîtorva decenii. Fiecare ochi al acestei

| magice reţele este întors cătreI sine de unde izvorăşte putinţaI de comunicare cu receptorul

fascinantului spectacol alI creativităţii, dar şi puterea de | a rupe, de a schimba în planul .I formei plastice o, accepţiune . deja cucerită şi acceptată,;în.I acest sens. Glockner este într- | adevăr un om a l seco lu lui XX,,| sedus de-mirajul schimbării şi

Hermann GLOCKNER - "Structuri"

avînd şi înzestrarea, ştiinţa de a stăpîni forma plastică în plin proces de concentrare, epurare, esenţializare.

în acuarelele sale din prima etapă se poate urmări .trecerea de: la trăirea realităţii, ca atare, la incandescenţa cromatică expre­sionistă. însă în alte lucrări, aşa . cum spune însuşi artistul în. volumul “Opera mea este viaţa mea”, continuă să acorde o extrem de mare, importanţă duetului (1903 - 1 POl*-- “desenam amprente, acordam interesul meu teoriei proiecţiei geometrice şi geometriei în general”). După retragerea sa la Boxdorf (1910 - 1913) abundă în cercetări în planul formei gîndite geometric

(1919 - 1929), rezonează cu orizontul deschis de Cezane, cuprins în celebrul postulat:' “Fiecare lucru din natură este modelat d u p ă . sferă, con, cilindru”. Apoi, însăşi raţiunea de cercetare, de experimentare îl împinge pe drumul asumării consecinţelor gîndirii geometri- zante a formei plastice; apar panourile constructiviste (1929 - 1934). După privaţiunile din timpul războiului cînd este nevoit să lucreze ornamente aplicate, după război arta sa. capătă! înfăţişări noi.

Rezultatul tuturor acestor greutăţi adînceşte originalitatea creaţiei sale, determină cristalizarea în plan plastic în

şapte grupuri de lucrări distincte ce se desprind solitar din contcxtul social, inven- tînd o nouă metodă în creaţia pe hîrtie, de la fineţea transparentă a hîrtiei japoneze la cea banală * hîrtia de ziar.

Astfel şc nasc curbclc - 1947 veritabilă “artă a fugii”- o ecuaţie care cuprinde însăsi fluctuatia vieţii (1948 - 1968). •

Rcîntorcîndu-sc Ia principii şi opere ale anilor ’30, enclava sa figurativă epurează iden­titatea modelului prin propu­nerea obstinată a profilului. Grupul de tempera pe hîrtie realizate în recluziune, situate cam în aceeaşi perioadă, demonstrează ceea ce a proclamat totdeauna Glockner.

. - “în fapt eu sînt pictor” iar expresivitatea se realizează numai prin ştiinţa organizării în suprafaţa culorii. Urmează alte două-grupe de opere (1965 - 1970) de gravură multiplicată, , linoleum, monotipii, colaje care demonstrează încă o dată magica intuiţie a invenţiei plastice şi tehnologice.

Operele haptice (colaje) marchează drumul . de descoperire a resorturilor adînci ale formei matematice în natură, de înţelegere a artei ca proces, asemeni celui din natură, cu posibilităţi infinite.; De aici la grupul operelor în sculptură este un singur pas - ; opere monumentale puternic direcţionate în spaţiu, din metal alb-negru cu inserţie cromatică. -

Expoziţia s-a deschis la Cluj-Napoca cu sprijinul Institutului Goethe ‘ din Bucureşti, oferindu-ne ocazia: de a cunoaşte o creaţie plastică pilduitoare pentru mişcarea artistică din'Germania şi o contribuţie de seamă la arta secolului nostru. ,

- Maria BOJAN

P r e m ie r ă te a tr a lă

Mîint1, 13 februarie a.c., ora 18, la '[ealrul de Stat din Turda va avea loc pieuiiera spectacolului cu piesa Î ii cău tarea sensului pierdut, comedie dc Ion Măicsu. Kscenogidlia şi ilustraţia muzicală sint semnate dc .Marius O ltean . In

distribuţie: M aria V oronca, D oina Ş opron i, R adu Ţicuilcan, Uadu Botar, M arian M iron, (.‘urnei M iron. V irtualilor spectatori clujeni - care sînl mvilati cu bucuric - li se pune la dispoziţie autobuzul instituţiei, eu plecare dc la Teatrul Naţional, la ora 17. SpccUloiii vor reveni to (’lu|-Nap«H.a cu acclasi uujioc de transport.

U n iv e r s i ta te a P o p u la răProuranica/A pentru aslăzi, la ora 17,30, expunerea:

•‘Aşteplînd mileniul Iii”. I’re/ml.i mii. Ionel Ilui.slcd.

I n v i ta ţ iePrimarta municipiului

Cluj-Napoca. în colaborare cu Societatea culluraj- stiintifica '\1 u t j c I ian im", orpam /uza vineri, 14 februarie ac.. încipind cu ora 12.00. în Sala marc de ndinte din str Molilor nr1-3 lansarea lui rării “ISTORIA UOMÂMII - T R A N S I L V A N I A ” . Volumul. avînd 1166 di pagini, a fost reali/at sub

coordonarea dr. Anton Dragoicscu dc c^trc un tolectiv format dm: dr. Grigor Pop. dr. Ioan Glodanu.dr. V1irceaRu.su, dr. Ioan Aurel Pop. dr. Avram Andca. (IM Susana Andia. Aurel Hâduliu. dr. S'icol.u l-droiu, dr.l.adislau Gyemant. dr. Ciclu Nc.imtu. dr. Dumitru Suuu. drd Ioan Bolovan si dr. 'simion Rctigan.

Expoziţiapictorului Octavian COSMAN mMu/iui National de Arta Cluj. carc în urma cu şase ani

a organizat o amplă rctrospidiva OCTAVIAN COSMAN, propune atun! o sciatic din creaţia din ullimii ani a acestui artist ■ o expoziţie care probca/â oraamutatea unei deveniri artisticc deschise înlr-un mod personal spre modernitatea viziunii si a expresiei vizuale. I.ucranlc prezentate, aparţinînd ciclurilor "Viaţa secretă a satului”. “Soare dublu" şi "în umbra Crucii", subliniază propensiunea specifică viziunii artistului spre încitrare simbolica plurivalenta, deschiderea spre asimilarea esenţelor unor straturi culturale străvechi, asoumdii-se cu asumarea dc cAtrc crcalor a unei responsabilitati grave, privind însăşi exislenta universului, a socielătii şi a individului în lumea Lonlemporana.

Vernisajul «pn/iţici va avea loc vineri. 14 februarie, la ora 18. în sălile ile expoziţii temerare ale Mu/ciilui Naţional dc Artă Cluj. P-ţa l'nirii nr. 311.

r Carmen GURBAN

Opera TRAVIATA de Giuseppe Verdi este creaţia care a marcat - chiar de la prima reprezentare (1853) - un moment de râspîntie în istoria genului,

j •>, Şi accasta, penlru câ acum, pentru primaY f> dată, în locul personajelor dc legendă

sau istorice, sînt aduse în scenă personaje din viaţa reală, şi încă din zonele ci mai puţin luminoase.

“LA TRAVIATA” (în traducere liberă “femeia.pierdută")', “Violetta Valcry” - nu este un personaj născocit, ci o întruchipează pe Mărie Duplesis, o faimoasă curtezană din Parisul mijlocului dc secol XIX, Alexandre

Dumas - fiul cunoscîndu-i personal farmecul şi forţa de seducţie. Impresionat de moartea timpurie; ea devine prototipul Măriei Gauthier din romanul şi piesa “Dama cu camelii”, a cărei premieră. pariziană (1852) a produs o impresie extraordinară asupra lui Verdi. Sub directa coordonare a compozitorului, Francesco Maria Piâve prelucrează după piesa lui Dumas - fiul, libretul viitoarei opere TRAVIATA, simplificînd schema scenariului. Libretul păstrează intactă numai linia de bază a subiectului: drama Violettei (M. Gauthier)' şi a lui Alfredo Germpnt (Armând Duval).

Dificilul rol al Violettei Valery - rol considerat o adevărată piatră de încercare pentru sopranele lirice, aduce interpretarea uneia dintre cele mai valoroase interprete - soprana CARMEN GURBAN - care a convins chiar de la debutul său în cest rol (1993) asupra excepţionalelor date vocal- sccnice solicitate de rol. în anii care au urmat, tînără soprană a repurtat cu acest rol succese impresionante atît pe celelalte scene lirice din România, cîtjşi în Olanda, unde, alături de apreciatul ansamblu al Operei Române, a cucerit aprecierile criticii, care o consideră drept o. soprană “cu o remarcabilă voce matură şi dramatică”, cu următoarele sublinieri: “Nici un ţipăt pe- notele de sus, nici o alunecare pe coloraturile ce altora Ie rup gţtul, foarte ordonată în duete, cu o frumoasă şi bună dicţic în italiană. Sn plus o fantastică solistă dc operă cu calităţi şi capacităţi

In fa c e a s tă W seară tlă ţ O p e ră " R o m â n ă

pentru o carieră internaţională”.Succesele internaţionale cu acest rol au

continuat în 1995 pe scena-Teatrului Manzoni din Roma, unde în patru spectacole, a cucerit publicul şi aprecierile criticii de specialitate; sub titlul: “Una nuova

*«-a**»'"

Dan SERBAC

■Violetta rumena ruba la scena ad Alfredo” - R. Bonv.- semnatarul respectivei cronici: aprecia “jnarea sensibilitate şi gustul artistic, prospeţimea

. vocii şi»a spontaneităţii scenice, impunîndu-se progresiv, act după act,' cucerind auditoriul”,

“inegalabilă în mezzovoce şi în pianissimo filato”. în anul următor, Carmen Gurban a evoluat cu acelaşi succes pe scena Operei Naţionale din Roma.. .

In rolul “Alfredo Germont” debutează tenorul CRISTIAN RADU GHEORGHE- student în anul V la Academia de Muzică “Gh. Dima” - clasa profesoarei Elena Andrieş Moldovan. Tînărul tenor, care a beneficiat în perioada 1994 - 1996 dc o bursă de studii la Conservatorul din Luxemburg - clasa maestrului Ionel Pantea,. este prezentat de către maestrul GHEORGHE VICTOR DUMĂNESCU - dirijorul spectacolului din această seară -, drept “posesorul unei frumoase voci de tenor liric, cu posibilităţi de abordare a unui1 repertoriu larg, tinereţea, frumuseţea fizică, un anume şarm personal, plus curajul de a debuta într-un rol pretenţios, aşa cum este cel al lui “Alfredo*, cred că vor asigura un nou succes”.

Cunoscutul bariton DAN SERBAC - interpretuj rolului “Georgio Germont”, spunea referitor Ia tenorul debutant: “deţineo voce deosebită cu frumuseţe timbrală, esteo fire sensibilă, carc, cu perfecţionare tehnică, în timp, va putea face chiar o carieră europeană”.

Din distribuţia serii mai fac parte:

Cristian Radu GHEORGHEe !mezzosoprana ANA OROS - "Flora Bervoix"; başii T1TUŞ PAULIUC - “Marchizul d’Obigny” ; SANDU MARCOVICI - “Baronul Douphol”, MARIUS CHIOREANU - “Doctorul Grenvil”, soprana . MARIA GHIRCOIAŞU - “Annina”, tenorul PETRE GHILEA - “Gastone, Viconte de Letorieres”, iar în rolurile dc mică întindere Radu Lucaciu şi Ştefan Zclci.

Regia artistică este semnată de RODICA POPESCU MOISA, scenografia ANDREI ŞCHIOl’U, maestrul corului TIBERIU POPA.

Dorina MICAN

ADEVARULIde CBuj OMUL SI SOCIETATEA miercuri, 12 februarie 1997

DIN ACTIVITATEA OFICIULUI JUDEŢEAN PENTRU PROTECTIA

CONSUMATORILOR CLUJ ÎN LUNA IANUARIE 1 9 9 7

în acţiunile de supraveghere pe piaţă efectuate în conformitate cu prevederile HG 21/1992 aprobată prin Legea 1/1994 privind calitatea produselor şi serviciilor prestate cătrc populaţie, au fost cuprinşi un numărde 116 agenţi economici. Din totalul acţiunilor, 24 s-au desfăşurat ■în afara reşedinţei de judeţ, dintre care 10 în mediul rural.

în 110 cazuri au fost întocmite procese verbale dc constatare - - contravenţie consemnîndu-sc abateri de la legislaţia în vigoare privind: produse alimentare (66 cazuri), produse nealimentare (12 cazuri) şi prestări servicii (32 cazuri).

Pentru , nerespectarea prevederilor legale au fost aplicate un , număr de 77 amenzi contravenţionale în valoare de 13,175 milioane lei, s-au încasat şi vărsat la bugetul statului -7,150 milioane lei. 290,734 milioane lei reprezintă valoarea produselor constatate' cu abateri de la prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorilor, din care au fost scoase definitiv din circuitul consumului uman produse în valoare de 28,681 milioane lei, fiind potenţial periculoase pentru viaţa şi

sănătatea consumatorilor, ca exemplu: came şi preparate din came (0,024 tone - 0,320 milioane lei) avînd modificări de culoare, miros şi gust alterat, valabilitatea expirată; faină şi produse de panificaţie (0,328 tone - 0,425 milioane lei) fiind infestată cu larve sau avînd tennenul de valabilitate expirat; zahăr şi produse zaharoase (0,045 tone - 0,473 m ilioane lei) fiind cu m odificări organoleptice, rînccde şi cu valabilitatea expirată; legume şi fructe, orez (0,961 tone - 9,346 milioane lei) cu caracteristici neconforme celor declarate, produs mucegăit; cafea, cacao, alune şi ingrediente alimentare (250 kg - 10,735 milioane lei) cu miros nespecific, mucegai şi rînced; băuturi alcoolice (2 ,160 'm ii l i t r i - - 6,989 m ilioane lei) valabilita te expirată, sedim ente şi impurităţi în conţinut.'

Peste 30 de reclam aţii prim ite de la consumatori privind calitatea produselor achiziţionate sau a serviciilor prestate, au fost rezolvate prin rem edierea defic ien ţelor constatate , înlocuirea p roduselo r sau restituirea contravalorii acestora.

Director, ing.Mircea SECELEANU

PENSIONARII se s im t n e g lija ţi

De ani de. zile, pensionarii lei. Pensia medie a-crescut bat la uşa guvernanţilor pentru : într-un ritm m ult mai lent a obţine condiţii acceptabile decît majorările de preţuri. în de viaţă. La o conferinţă de : prezent, nivelul pensiei de presă care a avut loc la sfîrşitul bază reprezintă sub 50 la sută săptămînii trecute, din puterea de cumpărareOrganizaţiile Centrale ale / existentă în 1990. Un obiectiv Pensionarilor din România au de bază al pensionarilor este

ca pensia individuală de bază să ajungă la cel puţin 80 la sută din puterea de cumpărare din 1990. Ei mai cer corelarea tuturor categoriilor de pensii cu rata inflaţiei, creşterea num ărului de b ile te , de tratam ent . balnear, medicam ente compensate;

•majorarea ajutorului de deces şi altele. (i.r.)

cerut Guvernului ca pensia medie să fie de circa 300.000 lei lunar. D l-C onstan tin Mischie, vicepreşedintele Uniunii Generale a Pensionarilor a precizat că, în prezent, pensia medie pentru asigurări sociale este 'd e 153:000 lei, iar raportat la aceasta, compensarea ar trebui să fie de 120.000 - 150.000

R ăcnetul fu rn ic ii

Dragă nevastă natalaAflă despre mine că acum sînt bine şi adu-mi înapoi hainele pe

care mi le-ai vîndut după ultima vizită,.cînd într-adevăr era să-mi iau lot ajutător în deal şi tu să cheltui pe flori, în loc să plăteşti întreţinerea la bloc, care-i tot cam la preţu’ unei înmormîntări...

Constatînd medicii că io nu am hemoroizi la amigdale, ci infarct la inimă, m-au mutat singur într-un pat. Cu un veteran de război, care noaptea îi suduie pe nemţi şi1 răcneşte în şoapte. Tu-vă

I muma voastră de ruşi!”; după ce-Uranchilizează sora de noapte, I că-i urîtă ca tranziţia, veterinaru ăsta de război se ia la hîră .cu I Churchill, tot pe teine de mamă. Altfel e bine şi mîncarea bună de* băut. ■ ' ■‘

De o săptămînă, dacă nu chiar de şapte zile, s-a anunţat televiziunea cea mare. şi doamna Mungiu-Alina -Pipidi nu fac acum aşa des, dînsa venind ca maica Tereza, de la Actualităţi , cu camera. Tot personalul a devenit accelerat. Ni s-au pus şi flori artificiale în saloane, la cap, să nu uităm de ce ne aflăm încă aici şi nu dincolo, în salonul veşnic, unde stau numai cei care s-au înălţat, s-au ridicat în ultimii şapte ani.

vMie doctoriţa care mă îngrijeşte şi are ochelari, ,mi-a interzis următoarele: .

- Ştirile de pe programul. 1. ' :- Transmisiile de la Parlament şi Senat în direct. Alea montate

am voie, nu fac rău nimănui. ' -- Ion Cristoiu vorbind în prim-plan. ^- Clipurile cu femei care se ung pe anatomie cu creme din

plante naturale.- Emisiunea despre sate în care bucureştenii îi învaţă pe ţărani

să dea cu coasa şi să mulgă cu mînuţele lor vaca, în chip transparent şi demografic.

- N-am voie Iosif Sava, numai Sava Negrean-Brudaşcu.Emisiunile de folclor filmate în exterior, unde ninge cu vată şi

asta-i scumpă, aşa mi-ai zis, plus doamna Murărescu plîngînd pe

lada de zestre a poporului de două mii şi ceva de ani.- Emisiunea “Te uiţi şi cîştigi”, pentru că oricum nu am cunoştinţe

de incultură generală şi, zice doamna doctor “un milion cîştigi, două ai bea!”. "

- La Radio am voie “Cotele apelor Dunării” şi n-am voie Ui*- ' D o b r e . - ’ »

Prietenii sînt drăguţi cu mine şi îmi aduc să citesc ziaruA- “Scînteia” de acum 15 ani. Am voie să colorez cărţi cu poveşti, |

t cum ai- fi “Legea caselor naţionalizate”, “Legea fondului funciar’ şi benzi desenate cu comisiile de luptă împotriva anti-corupţiei şi să fac din plastelină ce măgari vreau eu şi despre care am auzit şi i-am văzut.

Draga mea nevastă! Aici se discută în salon următoarele, să | verifici dacă-i adevărat:

- Victor* Ciorbea a fost racolat de KGB-eu din 1940.‘- Viorel Lis, vice şi primaru’ Capitalei poartă chelie falsă- Nemţii vor să se retragă din Germania şî turcii nemţi au |

înfiinţat un partid nazist.- Prinţesa Diana trăieşte cu fochislu’ de la Palatul Buchingam,

- un fel de Cotroceni în limba engleză.- Ungariei nu-i' trebuie Transilvania, numai Ardealul.- Alunecările de teren din Moldova le fac găgăuzii.- Pe timpul concediului de odihnă, domnul Severin va încredinţa

problemele de externe lui domnu’ Adrian Năstase., - Sever-Mureşan nu este el; este Hossu.- Albanezii vor achita şi datoriile domnului Ion Stoica, dar

numai albanezilor români. ?Te aştept cu drag, nu uita de haine, chiar dacă-s de acum 15 ani,

\cînd eram io sănătos şi cu sănătatea fără inflaţie.Te pup lung şi des! Nelu

•v. "Cornel UDREA

Găina cu două capete!

Am cumpărat zilele trecute o găină de la unitatea Agropicoti din Piaţa Mihai Viteazul (Hala A g r o a l i m e n t a r ă ) . Galinaceea provenea de la “Avicola-Călăraşi”.

Ajuns acasă, am decongelat-o. Mare surpriză, mare, cînd am , trecut la “golirea” interiorului, unde pe lîngă cele două gniare am găsit două capete. Şi cum ştiu, totuşi, că astfel de galinacee cu două capete nu există în realitate mi-a “picat urgent fisa”: ca să crească gramajul au adăugat un cap ceva mai consistent şi cu un gît lung cît o zi de post.

Deci, oameni buni, aveţi grijă cu produsele avicolei călărăşene. Din moment ce pipotele şi ficaţii au fost extraşi conform unei reguli “clasice”, să cîştigi ceva în plus de la “capete duble” mi se pare un lucru de prost gust.

(CUMPĂRĂTOR)

Răspundem cititorilor

" S t a t u t u l j u r i d i t o l t î in i lo r "î - Deţinători ai acestor anim ale s-au plîns redacţiei că unii preşedinţi ai asociaţiilor de

; locatari îi obligă să plătească lunar, cheltuieli de întreţinere pentru cîini, fără să specifice, în ce constau acestea. Unii achită anual 15000 lei la administraţia financiară, pentru fiecare cîjne. întreabă, ce rost âu taxele de la bloc, există vreo bază legală?>, - Răspunsul redacţiei la această problemă a’ fost constant, în sensul că plata cheltuielilor

,, pentru cîini este nejustificata, n-are suport juridic./ Aserţiunea noastră se sprijină pe dispoziţiile L.27/ 1994 care stabileşte impozitele şi taxele pentru cîini, clădiri, asupra m ijloacelor de transport, pentru folosirea' locurilor publice, taxe pentru ' eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în dom eniul construcţiilo r, pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclame, şi alte taxe locale. Pe de altă parte, D.3 87/1977 şi statutul asociaţiei de locatari stabilesc cheltuieli pentru persoanele fizice nu şi pentru animale. în capitolul X din L.27/1994 este examinată în mod distinct situaţia juridică a deţinătorilor de cîini şi o prezentăm fără să recurgem la comentarii. Contribuabilii care deţin cîini, se arată în art. 54, plătesc o taxă anuală diferenţiată, în raport de numărul cîinilor deţinuţi şi scopul pentru care sînt folosiţi. Astfel, pentru cel de al doilea cîine de pază se.plăteşte 1000 lei, pentru cel de al treilea şi următorii, de fiecare cîine 4000 lei.: Pentru primul cîine de vînătoâre se plăteşte 5000 lei, iar pentru al doilea şi următorii, de fiecare cîine,.10.000 lei. Pentru primul cîine de agrement se plăteşte 15000 lei, iar penlru âl doilea şi următorii, de fiecare cîine 20.000 lei. Legea

clarifică stările de, confuzie care s-au c rea t în legătură cu deţinerea în locuinţă a cîinilor. Cîinele de agrement este singurul, care, potrivit acestei leg i, poate fi ţin u t ş i ,c re sc u t în lo cu in ţă . Făcţndu-se- această precizare* este exclusă orice percepere de taxe pentru această specie. E xistă o categorie de cîini exceptată de la plata ace sto r taxe. A s tfe l , 'p e n tru ; c îin ii necesa ri p a z e i animalelor, pentru cîinii de orice fel, pînă la 6 lun i, precum şi p en tru c îin ii în s o ţ i to i 'r 'a '? nevăzătorilor şi cei folosiţi de e c h ip e le de salvamont, nu se datorează taxe. Plata ta x e lo r pentru cei obligaţi, conform,legii, se face p înă la data de 30 mai inclusiv a fiecărui, an s a u în tehnen de 30 de zile de la declarare. în c â z u l în care deţinerea cîinilor încetează, ind iferen t de cauze, taxa anuală nu se mai calculează. O rganele sa n ita r v e te rin a re vor- v e rif ica c u o c a z ia prezentării cîin ilor la. vaccinare, dovada plăţii taxelor prevăzute de lege aducînd la cunoştinţa organelor fiscale cazurile d e n e p re z e n ta re a dovezilor de plată. Pentru im pozitele'şi taxele p revăzu te în această lege şi care p riv esc , impozitele pe clădiri, taxe pentru' m ijloacele de transport, pentru folosirea locurilor publice, eliberarea de certificate, avize şi autorizaţii de construcţie, folosirea mijloacelor de publicitate, şederea în staţiunile balneo-climaterice, vizitarea m u zeelo r, m onum en telo r is to ric e , case lo r memoriale, precum şi pentru orice alte taxe, sînt SCUTIŢI conform art. 66 din lege, persoanele fizice, VETERANII şi INVALIZII DE RĂZBOI şi beneficiarii prevederilor L. 118/1990.

Jurist Ion GHERCIOIU

în anul 1996, prin Serviciul de că acest act se emite în vederea Urbanism şi Amenajarea obţinerii autorizaţiei de construire Teritoriului din municipiul Dej, care este ac tu l legal pentru s-au înregistrat 2060 de actc legate executarea lucrărilor, indiferent că

este vorba de construire, reconstruire sau amenajare. Pe de altă parte, ajungîndu-se la litigii, justiţia nu

de activitatea specifică acestui sector al primăriei. Au fost eliberate 395 de autorizaţii de construirc şi 554 dc qertificate de. urbanism, pentru locuinţc în regie proprie clibcrîndu-se 59 de autorizaţii. .>

Una din atribuţiile importante ale activităţii dc urbanism, aceea dc unnărirc în teren a modului cum sc realizează lucrările de construcţii autorizate (precum şi eventualele construcţii ncaulorizatc), s-a finalizat cu întocmirea a 20 dc proccse verbale dc contravenţie pentru lucrări cxccutatc Iară autorizaţie sau ncrcspcclarea accsteia. S-a constatat că foarte mulţi cetăţeni cxecutâ lucrări pc baza certificatului dc urbanism obţinut, deşi pc ccrtificat se specifică faptul

amplasarea corpurilor şi panourilor de afişaj, firme şi reclame luminoase, regularizarea taxei la autorizaţiile de construire etc.) , ;

Prin serviciul de urbanism se urmăreşte şi activitatea de construcţii desfăşurată de privatizaţi, în sensul

Urbanism şi disciplină în construcţii

intcrzicc contravenientulu i să continue lucrările. ‘Un mod <Jc a sc depista construcţiile ilegale ar fi conlucrarea cu alte servicii, în special cu Administraţia Financiară.

Anul trecut, activitatea serviciului dc urbanism a fost controlată dc Curtea de Conturi. în timpul controlului s-au constatat încălcări ale Legii 50/1991 (cu referire la eliberarea autorizaţiilor dc construire,

că sc avizează şi se autorizează amplasări de construcţii (definitive sau provizorii) cu caracter comercial productiv, modificări de structură, laţadizări etc. S-a reuşit ca ceca mai mare parte a chioşcurilor autorizate anterior să fie înlocuite cu altele din sticlă şi aluminiu. în prezent, toate accstc tipuri de construcţii se execută din astfel de materiale.

Conform noilor normative apărute

în 1996, numărul avizelor necesare pentru obţinerea autorizaţiilor de construire s-a mărit, în sensul că în prezent este necesar ca orice documentaţie să fie însoţită d e - avize de utilităţi, aviz sanepid, aviz de la Agenţia de Mediu, şi după caz, de la Statul major, pompieri şi Direcţia dc Patrimoniu. După părerea şefului serviciului de urbahism- Dej, dl ing, Eugen Buculei, acest lucru duce la un birocratism exagerat şi chcltuieli substanţiale din partea cetăţenilor, obligaţi să facă drumuri repetate la Cluj, în vederea obţinerii avizelor. / ,

Dacă tot se vorbeşte de descentralizare, serviciile din teritoriu ar putea fi abilitate să elibereze rcspcclivclc avize. Ar fi un cîştig important dc bani şi timp pentru cetăţeni!

Magdalena VAIDÂ Din colecţia de cactuşi ai Grădinii •, botanice din Cluj-Napoca. ţ *

. l'oto: H. O L M V ‘ ’

. 4 « « L . „ - 1, ţ M 4Q Q -T D t I B t i f ' t ' T A T E a^M APOCAjhff^M frrA®M 4itfel9L73^l5S«M ffiDAC|UTURDAjimiercuri, 1 Z îeoruane *yy/ r i J i / A l E luni-v ineriS-lâţk l/faîîl^M îsSU IÎR E D A C Ţ IA D E J^uni-v ineriS-lâjfeL faxîl-W lw N .

ADEVARULde CBUJ

Se dau: 28 februarie = o dată limită40% 3700 m2

= o reducere= o suprafaţă pentru care

se dă bătălia

ELEMENTE A JU TĂ TO A R E: - p a r c a r e , p a z ă , m a n ip u la r e m ă r f u r i , b a r

te le fo n , s p a ţ i i d e d e p o z i ta re ş i d e r e c la m ă .

Se cer: - numărul de impulsuri telefonice necesare stabilirii unei întâlniri de afaceri, Ia tel. 414482 sau 416632 int. 122

- viteza de deplasare a en - grosistului spre str. Traian Vuia nr. 210 Cluj (vis-a-vis de aeroport).

II!IO

în caz de rezolvare corectă, MARELE PREMIU este şansa de a deveni anul dintre posesorii de spaţiu cu 40% reducere, în cel

mai mare centru comercial EN -GROS din Cluj.

E u s u n t

. EP 1050/1080 (15-18 copii/minut}

Sunt antrenat să surprind prin performanţă. Preţul* meu nu vă loveşte sub centură. înving orice adversar.Sunaţhnă! Veţi câştiga alături de mina

CLUJ: Tel: 064/19.93:22, Fax: 064/19.90.36 ORADEA: Tel/Fax 059/13.18.73

Tel: 059/43.62.81.DEJ: Tel: 064/43.21.29

MINOUA BAIA MARE: Tel: 062/42.37.75‘Ofertă excepţională până la 31.03.1997.

AOSETORUILde Cluj

c u M W & M i H I S l M S ţîn G e r m a n i a , F r a n ţ a ş i I u g o s l a v i a . Eliberam asigurări medicale pentru turişti şi pentru şoferi profesionişti. Eliberăm cărţi verzi.

Informaţii la tel.: 064 - 433432, fax: 064 -4 3 2 8 3 3 . .

(396150)

* Un pas mic pentru noi * Un pas uriaş pentru afacerea

D-voastră

PAGINI NAŢIONALE- „ , V ; .

n n u n fit în c e p e r e a în s c r i e r i lo r p e n t r u

E D IŢ IA 1 9 9 8B -d u l Eroilo r nr.2 cam .4

Te le fo n »! 9 5 5 8 9 .

S.C. ASIGURARE DE VIATA "FELIX"

C L U J-N A PO C A , P -ta T .C ip ariu , n r .1 5

S e le c t e a z ă p e r s o a n e cu ap titud in i, in v e d e r e a p reg ă tir ii c a

AGENT! D E ASIG U RARE, in ju d e ţu l C luj

T e le fo n 0 6 4 -4 3 1 7 8 6

S C R E X C O N D A S A\ Str. Maşiniştilor 135 Cluj-Napoca

A n g a je a z ă p en tru fa b r ic a d e R Ă C O R IT O A R E TURENI, u rm ăto ru l p e rso n a l: ;

-INSTALATORI; ; ■ FOCHIŞTI autorizaţi pînă la 10 bari.S e a s ig u ră transportu l d e la fab rică la C lu j-N apoca

cu m a ş in ile soc ie tă ţii.SALARII A TR A C TIV E I

C e re r i le s e v o r d e p u n e p în ă la d a ta d e 1 4 fe b ru a r ie a .c . la s e d iu l so c ie tă ţii.

Informaţii la tel 4 3 2 7 6 0 - 432761*

s.a.ISO 9001 121005761

Invită toti agenţii economici si persoanele fizice interesate la acţiunea de informare si contractare a următoarelor:O linii de îmbuteliat lichide alimentare t> fabrici de lapte

tancuri şi vase inox ' . . ;O schimbătoare de căldură cu plăci , ■ jC> separatoare de lapte \ ’ ■’ !O diverse utilaje pt. industria alimentara

O lâzi frigorifice O dulapuri frigorifice

vitrine frigorifice O aparate de îngheţată

O instalaţii frigorifice

■ Acţiunea va avea loc în zilele de 18^ 21.02.1997M | intra orele 8”-15” ; la sediul S.Cî JEHNOFRIQ S - f l l P i

gin localitatea Cluj-Napoca.Str.Fabrlcli de Chibrituri jir iM l,' l i * ^ ţ e l . : 0 6 A 4 3 5 2 8 5 / f a x ; 0 M 4 3 5 2 9 7 | | i | g g |>

%

SC CONSTRUCŢII TRANSILVANIA SA

Str.Deva nr.1-7, Cluj-Napoca / Organizează LIC ITA ŢIE PUBLICĂ în fiecare zi de marţi, ora 9 la sediul societătiii ’ jpentru: ! -

1. Vînzare spaţiu cu altă destinaţie (comercial) la parterul blocului Bloc B 1 Mănăsturaflatîn curs de execuţie.

2. închirieri spatii. 1i t - ţp

R E L A Ţ I I S U P L I M E N T A R E

L A S E D I U L S O C I E T Ă Ţ I I ,

T E L E F O N 1 9 2 8 0 1 I N T . 1 3 8 .

%

SKODA FELICIA 1 ,3 / .... 14.278 DM SKODA FELICIA 1 ,6 I..... 18.575 DM (cu injecţie si catalizator)SKODA PICK-UP 1 ,3 I ...14 .620 D M w b ^ . c™* Preturile includ taxe vamale si TJ

Vindem piese de schimb si accesorii pentru ° toata gama de automobile SlfODAC O M PEXIT TRAD ING , im p o r ta to r a u to r iz a t SK O DA, C lu j-N apoca , C alea F lo re ş ti n r .4 2 , teL /fa x : 064 /426619 . (76I5I7)

J

S C T IR A N A S R Lvinde agenţilor economici

şi particularilor la cele mai joase preţuri• t a b l ă z i n c a t ă 0 ,4 m m ; 0 ,5 m m ; 1 m m ;• t a b l ă .d e c a p a t ă d e la 0 ,5 m m - 3 , 5 m m ;• t a b l ă n e a g r ă d e la 3 m m - 1 2 m m ;

, • t a b l ă g r o a s ă d e la 1 6 m m - 4 0 m m ;• t a b l ă in o x 1 m m .

Livrări ziln ic T30- ^ 00, str.C ehostovac ie i nr.61, te l/fax: 146408.

Preluăm comenzi pentru orice tip de tablă la (39 199) preţuri negociabile.

angajeaza

R O F E S T O I N T Ş T

Condiţii: - experienţă • permis(categoria B, C

• vîrstă între 23-35 ani •

C ei interesaţi sîn t rugaţi să exp ed ieze Curriculum Vitae la fax: 412751 sau Oficiul Poştal n r .l3, căsuţa poştală nr.950. (396262)

SC ARTA CUUHARA SA\. '

c u s e d i u l î n l o c a l i t a t e a C l u j - N a p o c a , v

s t r . I u l i u M a n i u n r . 3 4

angajează de urgenţă

2 F R IG O T E H N IS T I.Condiţii: studii de specialitate. _

Relaţii la sediul societăţii sau telefon n r.l97275 interior 47.

A D E V A R U L n r r g y i t s * t T A T E c i j ' j - n a p o c A : ] i i n i - v i n c H s - i 6 ; « n i i ) 5 i ă 9 - i 4 ; r c i i a \ x . : m i e r c u r i . 1 2. f e b r u a r i e 1 9 9 7ţ j e O l a j J ___________ r U t > L l L . i i / \ i C Iuni-vineri8-16;tcl/fai3M 3-23;ŞUEREDACpADRJ:)uni-vincrig-16;lcVfax21-^-75. • _______________________

8

S C ROLICOM SRL “ . CLUJ

Angajează

A G E N Ţ I V ÎN Z Ă R I*

c u e x p e r ie n ţăScrisorile de intenţie însoţite de Curriculum

vitae sc vor depune la sediul firmei din str. Avram Iancu nr.38. -

Interviul va avea loc în data de 13.02.1997 - ' între orele 11-17. (3gf>2Q0)

(396264)

societate bancară în reorganizare judiciară SU C U RSALA CLUJ-NAPOCA

VINDE Ia licitaţie publică, prin interm ediul executorului judecătoresc:

• apartament compus din 4 camere şi dependinţe în suprafaţă totală de 78,69 mp., situat în Cluj- Napoca, str.Aleea Peana n r .l7, et.II,'ap,36. la preţul de strigare de 45.800.000 lei.

Licitaţia va avea loc în data de 20 februarie 1997, ora 13, la Tribunalul Cluj, Biroul Executori

judecătoreşti, cam eră 43.

I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N 0 6 4 / 1 9 7 0 4 2 Ş l 0 6 4 / 1 9 5 4 5 7 .

SPYBALL, sisteme de alarmă pentru toate tipurile de maşini

§> se asigură montaj I f / angaranţie 8

COfVlPEXITJRADINGrdistribuitorautorizat" ‘Ar ji} îîT''*“v'3' ' ’■ y4') - ~/î ‘-"Sr'xa'Vv-. e*.C a l e a F I d r e s t i n i^ A 2 ; : t e I ^ f a x î : 0 6 4 / 4 2 6 6 1 9

S C C A M E T A L U R G I A C L U Icu sediul în Cluj, Str.Dorobanţilor nr.53 ^organizează în conformitate cu prev.Legii

nr.66/1993 (Dec. 10/1993 aUCECOM )

CONCURS PE SELECŢIE ,pentru ocuparea postului de r r iC MflMflGEB

al societăţii.Potparticipa laconcursulde sclecţiepersoanele

care întrunesc condiţiileprevăzutcîn Legea nr.66/ 1993. ’ .

Candidaţii vor depune ofertele pînă la data dc 14.03.1997 ora 13.

Concursul va avea loc în data dc 31.03.1997. Proiectul contractului de manager, precum şi

datele privind societatea vor fi puse la dispoziţia candidaţilor la sediul societăţii.

Informaţii suplimentare la telefon 195333.

B A N C A C O M E R C I A L A ” 1 o r a T i r i a c ” S A S u c u r s a l a C l u j

- S t r . C o m e t e i n r . 1 - 5 3 4 0 0 C l u j t e l . 0 6 4 - 4 3 8 7 5 0 f a x 0 6 4 - 4 3 8 7 5 1 t e l e x 3 1 2 3 3 b c i t c j r

A d u c e m l a c u n o s t i n t a o n o r a t e i c l i e n t e l e d o b â n z i l e

p r a c t i c a t e l a d e p o z i t e , i n l e i , l a t e r m e n p e n t r u

s P E R S O A N E F I Z I C E S I J U R I D I C E

TERM EN

1 luna2 luni3 luni 6 luni

12 luni

DOBANDA LA TERM EN

65%. 67%

67%6 8 %

6 8 %

DOBANDA PRIN CAPITALIZARE P E AN

88,30%88,76%85,79% ,79,56%6 8 %

L a d e p o z i t e i n s o l d l a d a t a d e 1 0 f e b r u a r i e 1 9 9 7 s e m e n ţ i n e d o b a n d a s t a b i l i t a l a î n c h e i e r e a c o n t r a c t u l u i

p a n a l a d a t a e x p i r ă r i i d e p o z i t e l o r

(76Î518) ' - ■ •

SC EV F A N T A S T -calculatoare

5x86/133770 U SD

PENTIUM880 U S D :

T e l . l 9 . 5 8 . 6 1 1S tr .P a v lo v 1 6 . a p J i _

SC COMERŢINTERNATIONAL SRL

•vinde la LICI1ATIE PUBLICAsîmbătă, 15 februarie 1997 ora 13:

♦ autocamioane, autoutilitare, autoturisme♦ piese auto şi elemente de caroserie (din dezmembrări

auto import - en gros) .♦ instalaţii şi utilaje de construcţii, betoniere :♦ aparate de sudură de mare putere Ş♦ aparate de sudură în argon de mare putere s♦ boilere pe gaz, centrale termice de 60 şi 70 GC pe gaz♦ motoare electrice, pompe de apă de mare capacitate

200 mc/oră♦ şi multe alte instalaţii şi utilaje, . . V 'Licitaţia va avea loc la STAŢIA AWA i (Gilău - coloana

auto). : ; :înscrierile pentru licitaţie de luni pînă sîmpdtd.Taxa de participare este de 3% din valoarea de pornire,

banii se depun în casieria societăţii pînă sîmbătă ora 12.i Inform aţii la telefon 064-432264 /

432770, între orele 8-17.Cele m a i m ic i p re ţu ri! Nu p ie rdeţi ocazia!

MATRIMONIALE• Caut soţ 60-65 ani, nevicios.

Tel.,24-37-45. (383314)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

P R I M O R D I A L .\în7ari-camparari-ikhiricrt j

Str.Bnţov ni.44, tel. 14-78-97.

• Vînd tă rîţe grîu, făină roşie. S tr. Âlbini nr. 116.(376930)

• Vînd cotă p arte la carm angerie carefuncţionează! Tei. 43-13-12.(377070)

* Cum păr sau închiriez spaţiu comercial central. Tel43-77-05.(391231)

• Cum păr miere albine salcîm 8000 lei/kg, polifloră 6000 lei/kg. Plata pe Ioc. Tel 058/81-79-52. (391350)

^ L m a i a c u m /

c zQ _ computers

5 . 5 5 9 . 0 0 0 1T V A in c lu s

i tel/fax; 198814-194917

AGROTRAW SPORT- --- - —;-- —jC L IIJL S A

cu sediul în Cluj, Calea Baciului 81-83

a n g a je a z ă p en tru s e d iu l u n ită ţ ii

■ i i i i p c i g i i î c o ;

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 435076; 435081.

• De asemenea unitatea vinde ca activ în conformitale cuLegeanr.58/l99l coloana auto cu sediul în Floreşti, judeţul Cluj.

. ________ L ________ (30086)

• Vînd bar+terasă 63 mp cu sau fără dotare ştr. Taberei colţ cu str. Arinilor. Tel. 42-63-80. (376962) '

• Vînd Fiat Ducaţo 1,5 t an fabricaţie 1987 înscris în circulaţie 8+1 locuri şi Fiat Regata neînmatriculabil, preţuri avantajoase şi negociabile. Tel. 41-21-28. (377061)

• Vînd urgent gheretă Oser. Tel 15-01-28 după ora 18. (391337)

Vînd Dacia papuc 1304 nouă. Informaţii tel 14-49-27; 15-25-12. (391352) ‘

• Vînd teren Gruia 400 mp. Tel. 13-63-04. (377066)

• Cumpăr teren pentru construcţii în Cluj-Napoca. Tel 41-19-27.(391340)

• Vînd urgent 4 camere confort unic etaj 2 cu balcon, telefon, TV Cablu, ocupabil imediat. Tel. 42-56-46. (377045)

• Vînd casă familială cu încălzire cen tra lă , 12 ari grădină, Cluj-Napoca str. Bărc I nr. 6. Tel. 41-62 -99. (383320)

• Vînd apartam ent 2 camere ultrafinisat, etaj I, str. P lopilor, telefon, TV cablu, bucătărie complet echipată, 28.000 DM. Tel 42-02-45. (391395)'

„ SC HAIDUC S R LC A S A D E A M A N E T

Str. SAM U IL M IC U 12/A l T e l . 1 9 . 6 8 . 8 8

Cel mai mic c o m i s i o n .

, • Vînd apartament 2 cam ere. Tel. 16-40-02 orele 18-19 . (376940)

• Vînd apartament 3 c a m e re c e

pivn iţă , garaj, cu r a m p ă şi pivniţă. Tel. 17-00-80. (3 7 7 0 0 3 )

• ,Vînd casă 2 c a m e re , bucătărie', telefon in te rn a ţio n a l gaz+un grajd 210 m p n o u + 2 încăperi locuit cartier M ă ră ş t i teren 610 mp, Tel. 1 6 - 8 5 - 8 6(377010)

• Cumpăr 2 camere z o n a P ata Ofer 100 milioane! T el. 4 3 - 0 5 37^(377039)

• Vînd apartament 2 c a m e n confort 1 str. Parîng..Tel. 1 6 - 3 3 32. (377055) - ,

• Vînd garsonieră confort m ă r i str. Teleormannr, 6 ap. 5 6 v i z a ţ i zilnic orele 18-22. (3770 5 9 ). • Vînd apartament 2 c a m e r ţ B-dul 21 Decembrie. TeL 4 2 - 7 009. (377064)

• Cumpăr a p a r ta m e n t 2 -3 camere^ plata pe loc în l e i s a i valută. Tel. 43-80-11; 1 9 -2 9 -7 7 . (377087)

• Vînd urgent a p a r ta m e n t confo rt 1 cu două c a m e r e la parter preţ 53 m i l io a n e negociabil str. Jiului n r . 2 2 bl. S22.sc. 2 ap. 16 (377102)

• Vînd apartament două cam ere cartier Zorilor cu telefon, p re ţ 70 milioane negociabil. Tel. 12-94- 74 (377103) :

• Vînd apartament 3 cam ere. Tel. 15-05-04 (383193).

• V înd casă şi g ră d in ă în Someşeni str. Orăştiei n r . 20. (383238) '

• Vînd apartament 3 cam ere ultra finisat. Str. Bucium nr. 7-9 ap. 59 Preţ acceptabil. (383258)

• Vînd apartament 3 cam ere în Zorilor. Tel 12-11-73. (383268)

• Vînd urgent apartam ent 2 camere confort 2 str. Clăbucet nr.11 bl. R2 sc. 3 ap. 57.(383301)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Borsec nr. 2 ap. 28. (383312)

• Cujnpăr urgent garsonieră. Tel. 15-24-17 orele 18-21. (383317)

• Vînd apartament 2 cam ere finisat în Mărăşti. Informaţii Ia tel. 15-82-73 după o ra 18. (3 8 3 3 2 6 )" :

• V înd teren cu casă v e c h e 2000 mp în Gilău str. Suceagului nr. 242. Informaţii la tel. 1 4 -1 7 - 86 după ora 18f (383327)

• Cum păr 1 sau 2 c a m e re . Plata pe loc lei sau valută.- T el19-42-59: (391214)'

• Vînd casă interior lux, grădină, garaj, 45.000 USD. Str. Henri Barbusse nr. 37. (391233)

miercuri, 12 febnurte 1997 PUBLICITATE O X JJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmtiât â 9-14; (el/fax 1W3-W; SIIBREDACŢL4TURDA: luni-vineri 8-16; te]/fax31-4.V23;SUBREDAC|TADEJ! luni-vineri 8-16; tc]/fax21-60-"î

ADEVĂRULcfle CBui

Cluj-Napoca, Str.Fabricii de zahăr n r .I65

organizează

/ L IC IT A T IEpentru închirierea unui imobil compus

din 4 camere şi dependinţe, curte şi spaţii de depozitare situat în C lu j-N apoca, str.Faguluinr.15.

Licitatia va avea locîn data de 25 februarie 1997, ora 10, la sediul unităţii.

INFORMAŢII S U P L IM E N T A R E L A

(396260) TELEFO N 4 1 5 1 2 4 - 4 1 5 1 2 6 .

' * Vînd cîntar electronic nou, - vitrină frigorifică orizontală,

mobilier magazin. Tel. l$-18-07 •seara. (377067)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, garaj, curte. Str. Maşiniştilor nr. 46, după ora 16. (39 i 241) , ' '

• Vînd urgent apartament 2 camere în Mărăşti, Tel 23-11-02

’ zilnic orele 10-18. (391283)• Vînd sau schimb casă cu

mansardă în curte comună, cu apartament 2 camere centru Mărăşti plus diferenţă. Tel 13- 41-27 sau str. Paris nr. 63. (391293)

• Vînd casă str. Cobzarilor nr. 9. Tel 18-34-20 între orele 17- 19. (391364)• Vînd apartament 4 camere în

Grigorescu. Tel 19-98-99 Ady. (391370) ; ! '

• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, zona Mărăşti, preţ 115 milioane lei negociabil. Telefon 13-26-53 sau 15-69-35. (391391) '

• Vînd 3 camere. StiTParîng nr. 16, ap. 15 azi ora 16-18 şi vineri. (391394)

• Vînd apartament 3 camere. Tel 43-55-56 sau\15-88-48. (-391397)

• Vînd urgent casă tip vilă compusă din 4 camere, bucătărie, 2 băi, cămară, garaj grădină şi alte anexe. Informaţii Turda, str.Cîmpului nr.19. (341838)

• Vînd casă 2 camcre şi teren 450 mp, str„ Plaiuri nr. 8. Relaţii tel 15-14-91 orele 12,30-16. (391401)

• Vînd dubă marca DAF 3,1 tone an fabricaţie 1992 supraînălţat şi Ford Orion din 1991 1,8 diesel ambele înscrise. Tel. 43-02-71. (376986)

• Vînd dubă’ frigorifică Mercedes diesel 307. Relaţii tel 059/12-11-03 Oradea sau 19-70- 49 Cluj. (391245)

• Vînd jeep M itsubishi Pajero 4x4 turbo diesel stare im pecabilă . Tel. 14-17-20 între orele 14-21. (376989)

• C um păr Dacia 1300. Ofer 5 milioane. Tel. 16-91- 20. (377032)

• Vînd urgent VW T ra n sp o rte r 8+1 ''locu ri înm atriculat. Tel. 1.7-90-78 (377058) V

• Vînd Audi 80,1987, neînmatriculabil, accidentat. Seara tel. 41-12-37 sau 018- 62-33-43. (377078)

• Vînd Dacia 1310 an 1988 urgent preţ negociabil. Tel. 14-45-18.(377109)

• C um păr Dacia 1300. Ofer 6 milioane lei. Tel. 42- 68-64. (383244)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 13-55-41. (383245) r

• Vînd Dacia papuc. Tel. 41-03-53. (383255)

• Vînd Ford Scorpio Ghia, model 1992,10700'DM. Tel. 18-23-67 (383289)

• Vînd Renault 19, patru uşi, 1988, 1400 cmc, înmatriculat. Preţ 5700 DM. Tel. 19-79-43. (383294)

• Vînd Cielo 1500 km. Tel. 24-31-55. (383324)

• Vînd F iat Uno înm atriculat. Tel 41-01-89. (391315)

• Vînd F iat Crom a TD în m a tr icu la t, ABS7 an 1987,6000 DM.'Tel 41-63-30 (391378) ,

scf f l EC O M E R Ţ

IN T E R N A Ţ IO N A L S R Lcu sediul în Cluj-Napoca, Calea Turzii fn. '

E a ’n m f j i m i n n i n u m a i H i d i n f T H

1.ZIMBOR-Sălaj -8.400 mp.(intersecţiaDNHuedin-Gherla-Zaiău-apă,curentelectric)2. CLUJ-NAPOCA (Calea Turzii) - 32.700 mp. (apă, canal, gaz,-curent electric, telinternaţional)3. FLOREŞTI (lîngă staţia AWA1) - 67.900 mp.~ (apă, canal, gaz, curent electric, telinternaţional)4.DEJ (lîngă staţia AWÂ3) -35.400 mp. (apă, canal, gaz, curent electric, telinternaţional) j'-: .5. GHERLA (la intrare dinspre Cluj) - 5.000 mp. (apă, canal, gaz, curent electric, telinternaţional)6. BELIŞ - pădure -181.500 mp. (agrement, drum de acces, curent, apă) . —

Informaţii la telefon 064-438488,438489,438490, j 438491,438492. ^

PRETURI DEOSEBIT DE AVANTAJOASE!

• 'Vînd cazan presiune 100 litri, fabricat Mediaş, stare bună. Tel 43-75-46 orele 18-20. (391345)

•' Vînd centrifugă de rufe, preţ convenabil. Tel. 12-13-80. (377091) '

* Societate com ercială anunfâ organizarea licitaţiei pen tru vînzarea unui autoturism Daewoo Cielo GLE/AC fabricat în septembrie 1995,42.000 km. L icitaţiile se ţin zilnic începînd cu ora 13 la sediul firmei din str. Axenfe Sever nr. 12 Cluj-Napoca. Informaţii suplimentare tel. 41-46-77 15-77-88. (376913)

• Vînd VW Jctta 1600 din 1981 înmatriculat sau talon. Variante. Udaţii tel. 14-13- 61 seara. (376943)

• Vînd Mcrcedes 200 D 1992, Nissan 300 ZX 1991 preţuri avantajoase. Tel. 01- 862-37-23 orele 19-22 (377048)

• Vînd Opel Vectra 20001 din 1991 autom at recent adus, înmatriculat. Tel. 19-43-02 orele 16-22. (376862)• Vînd VW Scirocco 1,8 i 1988

vamă achitată, înmatriculabil, geamuri fumurii, genţi magneziu, 86 mii km-reali, preţ 5600 DM negociabil. Telefon 41-43-86. (376926) . •

• Vînd Ford Escort diesel an 1990 vama plătită, preţ 6900 DM. Tel. 14-38-67. (376945)

• Vînd Dacia berlină 0 km. Tel. 14-63-84. (376955) :

• Vînd talon Renault 18 break cu carte identitate. Tel. 17-85-80. (376956)

• Vînd Dacia 1300 an 1981 stare foarte bună, preţ convcnabil. Comuna Gîrbău nr. 217.(376985)

• Vînd Mcrccdes 190 E din 1984 Peugeot 305 diesel din 1986, Ford Tranzit de persoane din 1984 cu motor 1~6. Tel. 43- 02-71. (376987) ..

• Vînd VW Golf 2, TD, an 1986,3 uşi ,133.000 km, consum 5 1, înmatriculat, 5500 DM. Tel. 18-00-51. (377024) ■

• Vînd Lada 1200 combi cu carte. Tel. 17-37-38 după ora 17. (377028) ; - • Vînd Dacia 1310 break din 1987, Nissan Stanza 1986. Tel. 15-34-87-(377047);

• Vînd Ford Escort an 1988 capacitate 1,3 Citroen 1985 capacitate 2000 diesel. Tel. 43- 57-30. (377050) --y Vînd VW Passat combi,

1992, recent înmatriculat. Str. Buhuşi nr. 13A (377054)

Vînd Dacia 0 km. Tel. 16-72- 61; 13-51-92. (377086) , .■ • Vînd VW Golf 1100 cu patru uşi cu carte de identitate preţ 2i00 DM negociabil. Tel. 15-37-, 58 după ora 13. (377090)

• Vînd BMW 316 i an fabricaţie 1989 înmatriculat. Tel.42-01-59.(377094) U; • Vînd Skoda dubă cu talon '

pentru piese de schimb. Informaţii str. Cocorilor nr. 49A (377095) ' '■ • Vînd 2 VW Passat, 1 înmatriculat,“*3500 DM. Tel. 16- 23-23 după ora 18 (383106)

• Vînd Oltcit 11RL din 1991. Tel. 26-54-42. (383204)

• Vînd Mercedes Cobra 3000 diesel, înmatriculat. Str. înfrăţirii nr. 28, Someşeni. (383206): • Vînd Dacia break 1990 şi

Dacia berlină 1993. Str înfrăţirii nr. 28, Someşeni. (383207)

• Vînd Opel Kadett, 1 9 8 7 / înmatriculat, excelent. Tel. 13- 86-11 (383256) ■ ^ - _ • Vînd maşină Audi 80 diesel cu 5 viteze, an de fabricaţie 1982, neînmatriculat. Tel. 43-54- 43 (383274)

• Vînd Renault 18 înmatriculat. Tel 19-21-19 (383277) - ,■ ■■• Vînd urgent Opel Corsa an fabricaţie 1989 nerulat în ţară, preţ 7000 DM. Relaţii la tel. 15-43-50 între orele 16-22. (383305) >

• Vînd VW Passat CLD an fabricaţie .1991. Tel. 16-62-73 : (383525) • •;

• Vînd Dacia break an 1989. Tel. 17-92-35(383342) _

• Vînd bus Ford Ecoline, full options, 18,000 DM. Aştept variante (schimb cu maşină sau : apartament). Tel 19-95-59; 018/ 62-31-26. (390837) •

• Vînd VW Golf 1990^600, benzină şi VW Golf 1989,1300, benzină, cu vama plătită la ambele, recent aduse”în ţară. Tel 16-18-50.(391371)

• -Vînd 2 autoturisme Renault 5, unul înm atriculat şi unul neînmatriculat, preţ 2600 DM negociabil. Tel ’ 15-61-72. (391225) '

- • Vînd Mercedes 300D neînmatriculat, talon Toyota Craoun 2,2D. Tel 41-14-20. (391239)

• Vînd Opel Vectra 1990 1.7 diesel. Tel 17-61-43 după ora 16. (391273) .

• Vînd Wartburg 353 an 1986, cu carte. Tel 25-33-15 Huedin. (391296) / "

•• Vînd VW G olf diesel aii 1992. Tel 16-47-97. (391300) :

• Vînd VW Passat Variant break an 1987, stare bună. Informaţii tel 14-20-93 seara şi 13-66-70 dimineaţa^(391318) ’

• Vînd urgent VW Passat, 2 uşi, înmatriculat, cu carte, an1978, foarte convenabil Tel.17- 43-76.(391339):

\ Vînd Audi 100, preţ 2700 DM şi piese. Tel 43-61-56. (391357)

• Vînd Renault 21 GTS 1986, înmatriculat, carte de identitate. Tel 16-04-31 după ora 16-, (391362) v;

• Vînd Dacia 1300 fabricaţie1979, Relaţii comuna Baciu nr. 122. (391372)

• Vînd talon Audi 80 şi piese din dezmembrare. Tel 17-20-02, (391379)

, • Vînd Renault 18, an fabricaţie 1984: Tel 17-39-17 după ora 17. (391388)

• —Vînd c lăp a ri Nordica biofit nr. 43 - 43 1/2 noi. Tel. 42-50-16.(377098)

• Cum păr cărţi. Tel. 14- 88-40. (383.263) •

• Vînd pui 6 săptămîni lup canadian alb. Tel. 13-42-76. (383282)

• Vînd dormitor cu furnir de stejar, stare foarte bună. Preţ 3 milioane lei. Tel. 42- 51-46.(383299)

• Cum păr urgent pentru copil ţa rc şi scaun de maşină. Tel. 43-54-30 (383321)

• C um păr î certifica t ac ţionar ICIM B ucureşti. Tel 16-72-61; 13-59-47. (391384)

• C a u t' de în c h ir ia t apartam ent 3 cam ere zona centrală , pen tru birou. Tel 41-46-74; 15-26-26 pînă Ia ora 16. (391359)

• Dau în chirie garsonieră confort term en lung , plata anticipat, valută. Tel. 15-48- 36.(383227)

, • Dau chiric locuinţa. Tel. 43-00-81 (377104)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-39-89 (377105)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-19-74 (377106) -

• Caut chirie urgent. Tel 43-00-81. (391398)

• Vînd Iadă frigorifică “Gorenje” uz casnic. Tel 19- 59-66. (391344)

• Vînd boxe 500 W, am plificator Technics 80Wx2, " CD player. Informaţii Turda, tel 31-19- 34. (391377)

• Vînd m obilă dorm itor, canapea. Tel. 14-90-69. (376979)’

• Vînd hanorac bărbătesc din piele nr. 52. Tel. 17-48-97. (377062)

•. Vînd mobilă veche* obiecte casnice str. Mehedinţi nr. 30-32 ap. 99 între orele 12-17 zilnic. (377073)

• Vînd blană nurcă nouă lungă mărimea 44-48. Telefon 14-64- 24. (377075) ;,\ • Vînd rochie mireasă. Tel. 13- 59-47 (377085) ;

• Vînd canapea şi două fotolii pat Tel. 13-59-91. (383318). • Vînd rochie de mireasă unicat G erm a n ia ,' pentru persoană pretenţioasă nr. 42-44. Tel. 18-63-38. (383322)- - '

• Cumpăr polen apicol. Tel.12-12-18 (383338)

• Vînd aragaz nou. Tel. 14-00- 85 (383341)

• Vînd pui Rottw eiler cu pedigree, tatuaţi-vaccinaţi. Tel13-88-93: (390946) •’' • Vînd bibliotecă, canapea şi 2 fotolii, boiler'cu sobă şi vană fontă. Tel 43-57-09. (391249).

• Vînd bucătărie Bonantza. Tel 41-09-62. (391341) ‘

•. Vînd urgent canapea, stare bună, preţ avantajosJTel 16-06-. 33 sau 12-84-48. (391356) ‘ .

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

1 • Vînd maşină de scris electronică Philips. Tel. 13-78- 60. (376944) - . ,

• Vînd joc video Amiga CD 32 cu 10 CD-uri jocuri. Preţ 2.300.000 lei negociabil. Ţel. 051/36-11-36 după-ora 19. (383042) ^

• Vînd joc Dartz şi masă birou. Tel 15-56-18. (383226)

• Vînd PC Salient Pentium 133 12 GB hard disc 32 MB Ram, placă de sunet, sound Awe 32 CD Rom 4x Cad speed boxe. Tel. 19-79-09. (383295)

• Vînd insta la ţie de preparat sifon cu tub C02. Tel 13-96-09. (391374)

-• Schimb Cielo nou cu apartament 3-4 camere. Tel. 24-31-55. (383323)

. • Schimb garsonieră etaj 2, Zorilor cu apartament 2 sau 3 camere, exclus parter şi ultimul etaj. Tel. 12-72-17 orele 9-13; 16-21. (383296) -

• schimb apartament 3 camere etaj 2, confort I, 2 balcoane închise, cu apartament 2 camere confort 2 şi o garsonieră confort 1 sau variante. D iferenţa negociabilă, la mp. Tel 17-48-76 zilnic. (391343) . - - -

În c h i r i e r i

• Vînd moară cu ciocane (tip Bonţida), stare bună. Tel 41-31- 42. (391354)

• Vînd aragaz cu 4 octfiuri incorporabil în mobilă. Tel. 18- 94-07. (377081)

• Vînd maşină de găurit 600 W şi flex 500 W noi marca Hagcr Germania. Tel. 13-35-73. (377093)

• Dau în chirie apartament 1 cam eră P -ţa C ipariu . Inform aţii orele 19-21 tel. 15-48-94. (376914)

• înch iriem spaţiu ultracentral, cu dotări Fast Food. Tel 41-46-88. (391358)

• Dau în chirie apartament 1 cam eră, neraobilat, B-dul 22 Decembrie 1989. Tel. 063/ 23-22-32 ora 16. (377107)

• Ofer. chirie. Tel. 13-39-33. (377041) : ; , ..;• Caut chirie urgent. Tel.'19- 60-00(383333) .

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19- 60-00(383334)

• Ofer chirie. Tel 13-51-11. (390794)

• C autchirie. Tel 13-51-11. (390796) :

• Intermediem chirii. Tel 19- _ 09-28. (390809)

• Dau chirie. Tel 19-21-50. (391304)

• Dau în ch irie spaţiu com ercial M ărăşti str. Aurel ‘ Vlaicu nr. 5 (377080)

• închiriez: convenabil depozit 40 ■* mp.^ Inform aţii str. Maramureşului nr. 97 după ora 16.(377088) J '

• Dau în chirie bar. TeL 19-21- 19 (383278)

• Daii în chirie apartament o cameră nemobilat cu telefon Iris 80 DM. Tel. 18-15-48 (377036). • Dau în chirie apartament 2 camere mobilat Mărăşti Tel. 14- 16-33. (377042) -

• închiriez 3 camere confort 2 finisat în Mănăştur. Tel. 16-57- 81.(377049) v '

'• Dau în chirie garaj parter bloc Zorilor. Tel. 41-12-02. (377053) v

• Dau în chirie apartament 2 ' camere, m obilat, B -dul 21 Decembrie, cu telefon. Tel. 42- 70-09. (377063) r ^

• Iau fată în gazdă. Tel.14-82- 10. (377069) V ;

• Dau în chirie apartament 2 camere Gheorgheni. Tel. 15-08- 52. (377077) . : ,

• Dau în chirie garsonieră m obilată plata lunar str. Observator nr. 127 bl. ZL2 ap. 8 (377108)

• Dau în chirie apartament 3 camere str. Bucureşti; cablu. Relaţii tel. 18-92-81 orele 17-20. (377111) : '

• Dau în chirie garsonieră mobilată în B-dul Muncii nr. 101 bl. A l ap. 52. Zilnic după ora 16. (383251) :

• Dau în chirie apartament 2 respectiv 3 camere. Tel. 14-07- 29.(383276)

• Dau în chirie apartament cu 2 - camere confort I, m obilat, cu telefon, în Zorilor, anticipat pe 6 luni. Tel. 16-06-33-; 12-84-48. (383290.)

• închiriez garsonieră mobilată, cu telefon, pe B-dul Muncii. Tel. 41-54-46.(383331)

• Dau în ch irie garsonieră confort I în Gheorgheni. Tel 15- 06-87.(391254)

• Dau în chirie pivniţă 30 mp ccntral. Tel 19-90-52. (391258) ■

• Dau în chirie apartament 2 camere str. Dorobanţilor. Tel 41- 01-22 (391317) ’ .

• Dau în chirie garsonieră confort II Mănăştur. Tel 14-87- 07 orele 16-20. (391353)

ADEVARULde Cluj PUBLICITATE ( HIJ-.N M’(K'A:luni->incri8-I(>;‘•îmliâlâ9- M;Iel tix l9-7.VW;MHKin>ACŢI VTl UDA:

luni-vineri 8-16; (cl/fai31-43-23;SUBREDACŢIADEJ! luni-vineri S-16;tel/fax21-60-75. miercuri, 12 februarie 1997 (10

• Dau în'chirie apartament 2 camere, telefon, semimobilat, Mănăştur. Tel. 41-52-14. (383308)

• Primesc în gazdă o persoană. Informaţii la tel . 16-23-20. (391361)

Restaurant Maestro clădire de locuit şi garaj autoangajează: barman gestionar, situat în Cluj-Napoca str. Venusospătari şi ajutori ospătari nr. 14. Eventualele sesizări,(băieţi). Relaţii la sediul firmei: sugestii se vor depune la sediulstr. Dobrogeariu Gherea n r.2 5 APM Cluj, Călea Dorobanţilorsau tel. 43-11-08 după ora 15. nr. 99, (383315)

• Caut chiric garsonieră nemobilată. Ofer 250.000 plata lunar, -exclus Mănăştur. Telefon 17-03-40 orele 12-16. (377112)

• Două studente, caută chirie, de preferin ţă apartament 2 camere. Plata în Iei. Tel 16-05-15. (391274)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament cu o cam eră, cu telefon internaţional. Inform aţii zilnic între orele 10-16 la tel18-26-65.(391301)

• Caut chirie urgent. Tel19-39-89. (391399)

Caut chirie apartament trei camere. Tel. 19-54-27. (376942)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel. 43-80-33; , 43-80-34. (383306)

DIVERSE

(377074) .• Angajez şofer Tir 10 ani

vechime pentru intern. Tel,. 42- 53-09. (377097)

• Asociaţia Familială Tămaş cu• autorizaţia nr. 22405 din 1996,

practică adaos comercial între 0- 100%. (383304) - '... ;• " • Societate Comercială

angajează electrician! Tel. 41-46-13 (383307)

• SC Club 93 SRL angajează barman-ospătar. Informaţii tel 14-18-33 (391246)

• SC Baromi' organizează săptămînal excursii de 3 zile Cluj-Budapesta. Tel 13-41-27,' str. Paris nr. 63. (391294)' ^

• SC-Dalex SRL angajează agenţi comerciali. Str. C. Brâncusi nr. 20 zilnic orele 15-,;17. (391297)

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Berindeiu Iosif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construire locuinţă P+l în str. Horea FN, comuna Floreşti. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se; vor depune la sediul APM . Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (391335)

PIERDERI• P ierdut în Dîmbul

Rotund, cîine ciobănesc carpatin mascul, talie mare, pâr lung gri cu alb, coadă lungă stufoasă. Recompensă. Tel. 43-54-30. (376920)

• Transport marfă. Tel.17-26-33.(376894)

* Societate comercială distribu itoare de produse cosmetice angajează agenţi comerciali. Cerinţe: vîrstă 23-28 , ani, dinamici, experienţa constituie un avantaj. , T rim iteţicurriculum vitae la adresa: str. D. Gherea nr. 16 ap. 5A (377068)

• Firma româno-olandezăE. Van W ijk DÂF angajează: - manager transport, manager vînzări- DAF, . mecanic auto, electricirn auto. Cei interesaţi sînt rugaţi să depună curriculum vitae detaliat la O P .' 8, CP. 14 Cluj-Napoca. (377096)

• SC M ăriuţa SRL,V cantina Sinterom cu sediul în B-dul Muncii nr. 69, organizează nunţi şi mese festive în toată, perioada anului, la p re ţu ri foarte avantajoase. (383272)

• Efectuez transport marfă5 tone Tel. 15-54-07; 15-77- 66. (383298)

• Angajăm strungar. Inform aţii lă tel 12-36-06 între orele 16-20. (391342)

• Meditez germană. Tel18-13-18. (391373)

• SC Trans Total SRL angajează fete pc post de barman-ospătar şi femei de serviciu. Tel 14-45-39 orele 9-15. (391396)

• Pierdut carte identitate Dacia 1310 cu seria B117885, O declar

A n g a jă m c o n ta b i l ş e f ş i nu*®-(377065) <contabil pentru contabilitate * Pierdut carte identitate seriaprimară,-.cu experienţă în operare B număr 174539 eliberată depe calculator: Tel’43-33-55. RAR Cluj. Se,declară nulă.(391327); (377082)

• Meditez matematică, orice * Pierdut legitimaţie serviciu nivel. Tel 12-40-88.după orele P.e numele T rif Gheorghe. O 18. (391347) dcclar nulă. (377099)

• în conformitate cu legea nr. * Pierdut cîine vişlă magfciyară 137/ 1995, SC Avicola Cluj SA, de vînătoare cu păr sîrmos. Ofer cu. sediul în Cluj-Napoca, str.' recompensăsubstanţială. Tel. 14- Borzeşti nr. 28 anunţă începerea 87-61.(377101) demersurilor pentru obţinerea • Pierdut licenţă de transport autorizaţiei de mediu pentru ;pe SC Westelemente SA eu seria fermele localizate la: Turda- A nr. 7074. Se declară nulă. Fermele 1 şi 2; Apahida-Fermele (383303) - -3 şi 4; Someşeni-Ferm a 5; • Pierdut legitimaţie transport•Popeşti-Lomb-Fermele 19,20,21 CFR pe numele se Ştefănescuşi 23. Eventualele sugestii şi Daniela. O declar nulă. (383319)reclam aţii se vor depune la . Pierdut legitimaţie desediul APM Cluj, Calea serviciu de la Clujana, pe numeleDorobanţilor nr. 99. (391355) . Lingurar Florin. O declar nulă.

• Ţin contabilitate. Tel 41-18-’ (383332) ; '/ V r 58. (391367) - - . Muşet Octavian Viorel

• Medic, ofer m editaţii pierdut carte identitate Dacia biologie pentru admiterea la 1310 seria A-0253989 eliberată' Medicină, Psihologie, Biologie, în 8 aprilie 1993. O declar nulă. Tehnică dentară. Tel 12-03-05.V(391381) ■ ■-(391375) t , : ' • Pierdut repatriere seria H02

• -Angajăm imediat barman şi REP 435255565 din data de' barmană, m'axim 30 ani. Tel 18- >20.10.1996 pe numele Bunu 21-41; (391380) ' ; : V Aurică. O declar nulă. (391390) ,

SC Senza angajează şofer

Angajăm secretară cunoştinţe limba maghiară şi operare PC. Aşteptăm curriculum vitae la CP. 851 OP. 12. (376820)

• Bar Elite angajează femeie de serviciu. Tel . 19-76-52. (377051)

• Angajăm gestionară vîrstă 28-35 ani şi vînzătoare pentru magazin alimentar. Condiţii de lucru foarte bune. Relaţii str. Haşdeu nr. 3 între orele 12-16. (377052)

• Angajăm persoană cu atribuţii în domeniul desfacere, secretariat. Tel. 14-51-35.(377071)

• Transport marfMO tone la preţ acccptabil prin ţară cu dubă izotermă. Tel. 41-63-57 sau str. Rodnci nr. 9 Cluj. (377092)

TIR. Str. Jean Jaures nr. 14, tel43-54-60. (391400)

• Ofer împrumut: Tel. 12-24- 79. (376767)

• Ofer împrumut. Tel. 14-83-- 86. (377025)

• Electrician îmi ofer serviciile. Tel. 43-26-38 (383309)

• Posed casă şi cereale la 18 km de Cluj. Caut familie dispusă să locuiască vara acolo pentru a creşte păsări şi porci pentru ambele familii. Variante. Vînd Volvo 343, înmatriculat Telefon14-59-80.(383316)' • Caut femeie .pentru îngrijire copil şi menaj. Tel 12-03-05: (391376) . ,.

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Tămaş Emiliah anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construirii locuinţei P+l în str. Horea f. n. comuna Floreşti. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. . 99(377046)

• Caut persoană care practică astrologia şi interpretarea cărţilor. Tel. 43-36-50 orele 8-17 (377079)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Mcra Gligor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului dc Mediu pentru obiectivul extindere

DECESE COMEMORĂRI

' • Acest început de an a aş te rnu t cea mai mare durere în sufletele noastre prin dispariţia fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată PETRUŞ DOREL la 'frageda vîrstă de 36 ani. Înm orm întarea va avea Ioc în ziua de 13 februarie 1997, la orele 13 de la Capela cim itiru lu i Cordoş. Soţia Nina şi fiicele Larisa şi Oana în veci nemîngîiate. (341960)

* Cuvintele nu pot exprima tr is te ţe a care stăpîneşte .sufletele noastre, acum cînd a plecat d in tre noi iubitul nostru fiu, frate şi cumnat PETRUŞ DOREL. Nu te vom uita niciodată. Tata Ga vrii j sora Emilia, cumnatul Sorin. (341960A)

Sîntem alături de familia Popa în aceste clipe în care m oartea fu lgerătoare l-a răp it din mijlocul lo r pe DOREL PETRUŞ. Redacţia N. C. N. TV (377060)

• Nemîngîiaţi de pierderea prematură a bunicii noastre scumpe, CRIŞANEUGENIA, o.vom păstra mereu în suflet. Nepoţii Carmen şi Traian. (391349)

• Sîntem a lă tu ri de prietena noastră Valy Roşea jn marea durere pricinuită de m oartea fra te lu i drag. Florica, Anette. (383311)

• Sîntem a lă tu ri de cumnata şi naşa noastră în aceste clipe grele pricinuite de m oartea soţului drag ŞUTEU NICOLAE.Odihnească-se în pace. Letiţia, Nela, Ghiţă şi Rareş. (377089) '

• Cu ochii în lacrim i şi inimile pline de durere anunţăm încetareafulgerătoare din v ia ţă , la numai 19 ani, a.scumpului nostru fiu şi fra te , BIRIŞ VALI. Înm orm întarea va avea loc azi, 12 februarie 1997, oră 15, de Ia capela nouă . din - M ănăştur. Dumnezeu să-i* odihnească sufletul lui bun! Mama Stela, fratele- Daniel şi sora Dana. (383302)

• Cu adîncă durere şi dor nestins, anunţăm trecerea în nefiinţă în tr-un moment neaşteptat a scumpei noastre mame şi soacre, CRIŞAN EUGENIA, Ia v îrstă de J I ani.. Nu te vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în data . de 13.02.1997, ,o ra 12, Ia Cimitirul Mănăştur. Fiicele Jeni Puşcaşiu şi Ani-Letiţia Chiş, cu familiile. (391348)

• Cutremuraţi de durere, cu sufletul gol şi tr is t, anunţăm încetarea din viaţă a mult iubitei noastre mamă, soacră şi bunică, SZEGEDI MARIA, în vîrstă de 48 ani. amintirea, ei .va. răm îne veşnic vie în sufletul ,şi inimile noastre..înhum area va avea.Ioc joi,, 13.02.1997, orele 14; : dc[, la -, capela Cim itirului C entral. Fie-i ţărîna uşoară.: 'Fam ilia îndurerată (391385) ,

• Un ultim omagiu aducem celui care a fost profesorul nostru de m atem atică NEMEŞ ŞTEFAN, trecut în nefiinţă şi condoleanţe familiei îndoliate. Clasa a IX-a C- Liceul Unirea. (377057)

■ • Sîntem alături de familia Petruş Antonina în marea durere pricinu ită de pierderea p rem atură a soţului drag. Dumnezeu sa-1 odihnească în pace. Colectivul secţiei VI Mecano^Energeţic al SC Remarul 16 Februarie. (377083) ;

' • Un ultim omagi celui care a fost PETRUŞ DOREL, electrician la resortul macarale, un coleg foarte bun, un om de o aleasă ţinută morală. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Să-i fie ţărîna uşoară. Resortul M acarale secţia VI Mecano-Energetic SC Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca. (377084)

• Aducem condoleanţe familiei Pop Puşcaş - Teodor în urma decesului surorii sale. Colegii de la SCCO Cluj. (341961)

• Sîntem alături de colega noastră Emilia Popa în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a fratelui drag. Colectivul Credit Bank Cluj. (391393)

'■ . • Sîntem a lă tu ri de Co'rnelia, Alina şi Florin în marea lor durere cauzată de trecerea în nefiinţă 'a dragului lor BOCA IOAN. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Asociaţia de locatari s tr . Gh. Dima nr. 41. (383313)

• Cînd suferin ţa apare parcă ne apropiem mai mult de cei dragi. Sîntem alături de Jeni şi Ani - î n aceste momente de grea încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească. Luci Bocşa v şi Zorela Munteanu. (383336) . -

; * Sincere/condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegei noastre Nina Petruş şi familiei, în marea durere p ric inu ită , de m oartea fulgerătoare ă soţului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la Resortul E lectricieni secţia VI Mecano Energetic 16 Februarie Cluj-Napoca (383337)

• Sîntem alături de colegele noastre Puşcaşiu Eugenia şi C liş Ani Letiţia în durerea pricinuită de p ierderea scumpei;, lo r mame. Colectivul Tribunalului şi al Curţii de Apel Cluj. (383340)

• Sîntem alături de colegii noştri, familia Magyaroşi, în marea durere pricinuită dc m oartea ta tă lu i drag. Cadrele didactice - şi personalul Şcolii Cojocna.(391312)

im a lă tu r i dc tine, draga noastră colegă CSUROS RUBINCA, durerea pricinu ită de trecerea în nefiinţă a fratelui, drag. Sincere condoleanţe din partea»colegilor de birou de la SC L iberta tea SA. (391351) ■ i

' • Dragă Eva şi Zsolt, sîntem din toa tă inima a lă tu ri de „- voi în m area durere prin care treceţi. Dumnezeu să-l odihnească pe dragul vostru soţ şi tată, cel care a fost MALAZS MARTON, preot reform at. M iti, Sofi, E lv ira , Tibi, Mihaela şi Daniel. (391360),

• Sîntem a lă tu ri de minunatul dascăl şi om de omenie, doamna învăţătoare Iuliana Rusu, în pierderea suferită prin decesul soţului ei drag. Dumnezeu să-l odihnească. Monica Vladu şi Mami. (391368)

• Sergiu Vladu este alături, cu tot sufletul lui de copil, de adorata doamnă învăţătoare Iuliana Rusu, la p ierderea soţului drag. (391369)

• Sîntem ală tu ri de ţine, Mimi dragă, în momentele de grea încerca re , la trecerea în nefiinţă a mamei tale şi cum natei noastre , SZEGEDI MARIA. Sincere condoleanţe. Familia Szegcdi Ştefan. (391386)

• Sîntem alături de nora noastră Mimi în m area durere pricinuită de moartea mamei sale dragi, SZEGEDI MAR1A. Sincere condoleanţe şi toată compasiunea. Stela şi familia. (391387)

; • Sîntem alături de c o l e g 11* nostru domnul Peter I u l iu JB marea .durere p ric in u ită * le decesul fratelui său, P E T E I ^ IANOS din Reghin. C o le g * * de serviciu de la SC A lia n ţ a Huedin. (391389)

• Se împlineşte un an d e l a decesul soţului meu B I C A IOAN. Ţe văd mereu în o r ie ® colţ al casei şi în m e m o r ie - Te voi păstra în sufletul m e upentru totdeauna. D u m n e z e usă te odihnească! S t t ţ i a Mărioara. (376934)

• A trecut l an de c înd n e - a părăsit scumpul nostru s o ţ» tată, socru şi bunic I R I M I E Ş VASILE, fost măcelar. N u t e vom uita niciodată. S o ţ i a Florica, copiii Iuliana* V a s i l e şi Nelu cu familiile şi n e p o ţ i i -(376967)

• Azi, 12 fe b ru a r ie , s e împlineşte 1 an de la c r im i ş i durere de cînd ne-a p ă r ă s i t scumpul nostru tată s o c ru ş i bunic IRIMIEŞ VASILE. N u te vom uita niciodată. F i i c a Iu liana, ginerele I i l e ş i nepoţii Laura, Lia.şi S o r i n .(376968)

• O lacrimă şi o f lo a re p e m orm înt dragei n o a s t r e mame CORNELIA IL IE Ş l a16 ani de la deces. M a r i a n a şi Radu Opriţa. (377004)

« se împlinesc 4 ani d e l a decesul iubitului meu t a t ă LUPU HOREA I O A N . Odihna veşnică dă-i-o l u i , Doamne, şi lumina f ă r ă d e sfîrşit să-i strălucească. F i i c a Olga. (377005) . ’

•' Se împlinesc 4 a n i d e cînd dragul meu tată L U P U - 1 HOREA, IOAN nu mai e s t cu noi. Dumnezeu , s ă - l odihnească. S m a r a n d a . (377013) ’’ ; '

• Pios omagiu la îm p l in ir e a a tre i ani de la -trece rea î n eternitate 'a dragului n o s t r u soţ, tată şi bunic FEN EŞA ÎV DUMITRU. (377076)

• Pios omagiu Ia îm p lin ire a unui an de la p le ca re a , p e drum ul veşniciei, a d r a g e i noastre soţii, mame şi b u n ic ă ANA BORDE. Dumnezeu s ă odihnească sufletul său b n n . Familia. (377110)'

• Cu aceeaşi I r i s te ţe ş i nemărginită durere în s u f le t amintim tu tu ro r celor c a r e au cunoscut-o că s-au s c u r s10 ani de suferinţe de c î n d m-a părăsit : p e n t r u to tdeauna cea care a f o s t iubita mea soţie, P ÎR Ţ Q C MARIA născută în R ăscruci. Va răm îne -veşnic v ie î n inimile noastre. Fie-i ţ ă r î n a uşoară. Soţul N ic u l l ţă . (383139)

• Astăzi se împlinesc 8 a n i de suferinţă de la trecerea în nefiinţă â celui mai iubit s o ţ şi ta tă GAVRIŞ A U R E L VALER. Va tră i veşnic în inimile noastre. Soţia, A na ş i fiii Mihai şi Daniel. (383300)

•; A nunţăm cu d u r e r e îm plinirea unui an de c în d iubita noastră mamă, b u n ic ă şi soacră MAIA MAIOR n u mai este prin tre n o i . Dumnezeu să o od ihnească. P arastasu l va avea l o c duminică, 16 februarie, o r a11, la Capela Greco-Catolică din ca rtie ru l G rig o rescu . M ircea, C iprian şi L e n u ţa Neagoş. (391267)

\

'îl) miercuri, 12 februarie 1997 SPORTa d evă r u lde Cluj

RETROSPECTIVEwFOTBAUSTICE

închcicra incursiunea noastră în eşalonul trei al fotbalului românesc prezentîndu-vă trei clasamente inedite, din care pot fi trase concluziile necesare privind valoarea-fiecărei serii a acestui eşalon.

J. Ută cum ar arăta un clasament luînd în calcul numai primele 3 clasate din ficcare serie: '

1. UM Timişoara (seria 4) 18 44-18 ' 422. FC Drobeta T.Severin (s.3) 19 41-17 42 3 .1.S. Cp.Tur/ii (s.4) 18 . 26-11 404. Nitramonia Făgăraş (s.l) 19 32-16 395. Şoimii Sibiu (s.4) . 18 31-16 386. Vega Deva (s.3) 19 46-34 387. Electromagnetica Buc. (s.2) 19 32-21 368. Unirea Piteşti (s.3) 19 35-15 369. Midia Năvodari (s.2) 19 34-19 35 ' :10. Portul Constanţa (s.2) 19 28-21 3411. ICIM Braşov '(s.l) 19 33-17 3312. Rafinăria Dărmăneşti (s.l) 19 31-20 33 Superioritatea seriei 4 este evidentă, mai ales că echipele'din

această serie au jucat o partidă mai puţin.Vă prezentăm un clasamenţ al succeselor pe. teren propriu:1. Şoimii; Sibiu'(s.4) „ : 10 22-5 . 302. Petrolistul Boldeşti (s.2) ■; 10 -26-4 283. UM Timişoara (s-.4) 9 29-3 274. FC Drobeta T. Severin (s.3) 9 29-6 275. Midia Năvodari (s.2) 9 24-4 27 6 -Chimica Tâmăveni (s.l) 9 19-0 277. Vironţet Victoria (s.l) 10 25-6 27 :8. Vega Deva (s.3) 9 28-11 . 279. Minerul Vatra Dornei (s.l) 9 18-1 27 10- Flacăra Moreni (s.2) 9 20-7 27 ...11. Minerul Berbesti (s.3) 9 29-9 2512. I.S. Cp.Tuizii (s.4) . 9 16-3. : 25 ' Iată şi o ierarhie a succeselor obţinute pe terenul adversarilor:1. I.S. Cp. Turzii (s.4) v - 9 10-8 -152. FC Drobeta T. Severin (s.3) 10 12-11 153. UM Timişoara (s.4) 9, 15-15 15 v4. Nitramonia Făgăraş 10 6-11 145. Electromagnetica Buc. (s.2) 9 15-15 136. Unirea Piteşti (s.3) 10 8-11 137. Portul Constanţa (s.2) 10 8-13 , 13' '8. FC Telecom Arad (s.4) 9 11-17 129. Vega Deva (s.3) 10. 18-23 1110. Chimia Buc. (s.2) . j 4 10 8-13 11 .

_ _ ^ ll . Petrolul Brăila (s.l) 10 7-14 912 ICIM Braşov (s.l) " 10 8-15 g t

Rămîne pentru iubitorul de statistici şi calcule, să analizeze aceste . clasamente şi să tragă concluziile ce se impun, astfel ca la debutul returului să poată pronostica echipele care se vor afla în lupta pentru promovare. . ;

: v X - f E u g e n H A N G

Pentru Sticla Arieşul' Turcia necazurile nu,s-au încheiat nici după.şâinţa C onsiliu lu i i>: de Administrajie' al clubului (care a avut loc la începutul acestei săptămîni): . Vitan şi Hunyadi au părăsit echipa fară un prealabil accept din partea conducerii; primul se află în pregătire cu CFR-ul, iar cel de-al doilea a optat pentru eterna rivală a

C i o b u r i l a T i t r d a

sticlarilor (ISCT). Ei' sînt aşteptaţi să revină sau... cele două cluburi (CFR şi ISCT) sînt invitate să-şi precizeze intenţiile. Pînă alunei, Sticla va efectua un cantonament de pregătire la Băile Turda, hotel „Arieşul’;, unde timp de 10 zile Grigore Boca va încerca să recupereze timpul pierdut. „Ne aşteap tă un re tu r cu m ulte jo c u ri dificile. E chipa este lipsită de pregătirea de iarnă, Potor şi Căpuşan II vor pleca în arm ată (Tg. Mureş), iar V itan şi Hunyadi au dat b ir cu fugiţii. La Iîaile T u rd a voi înccrca să alternez antrenamentele fizice cu jocurile de p re g ă tire . T im pul ne presează”.

(C .S .)

M o r ii Olimpiei aleargă

după... seniori. Aflaţi la sfîrşitul turului doar la cîteva'puncte de liderul campionatului Diviziei C de juniori, CFR II Cluj- Napoca, cadeţii Olimpiei doresc cu orice preţ să ajungă acolo, unde se află în prezent seniorii, adică pe locul I. Pentru atingerea obiectivului propus, tinerii fotbalişti antrenaţi de Mircea Coroi au început în forţă pregătirea de iarnă, efectuînd zi de zi antrenamente pe aleile parcului şi pe terenul II al stadionului.

Lotul de juniori al liderului Diviziei C este compus din următorii jucători: Bocică - portar, Bichiş, Bindea, Boiz, Cămărăşan, Coroi II, Filipaş, Hodiş, Iuşan, Marian, Marehiş, Pop, Silaghi, Takacs, Tofan, Trif, Bocoş, Paşca, Ţimbuş, Druţă, Rus, Fodor, Bunea - jucători dc cîmp. Ultimii cinci jucători au fost promovaţi în această iarnă de la Centrul de copii, cu toţii avînd vîrsta de 16 ani. Trei tineri fotbalişti - Marehiş, Marian şi Coroi II - în ultimele partide de verificare au evoluat şi îri echipa seniorilor.

în această perioadă, juniorii Olimpiei Gherla susţin meciuri de verificare cu colegii lor din Dej şi cu alte formaţii din zonă.

E a A L m | # S Ir o i b c i i i i n f © r i t c i t i o i t g i

M arele derby;..După ce marţi s-au disputat “restanţa” Estonia - Scoţia (Ia Monte

Carlo) şi amicalele Irlanda de Nord - Belgia (la Belfast) şi Ţara Galilor - Irlanda (la Cardiff), azi Spania îşi va consolida poziţia de lideră a grupei VI faeînd... golaveraj cu Malta Ia Aiicante, iar “Wembley”-ul va găzdui marele derby al preliminariilor CM 1998 din această primăvară, partida Anglia - Italia: Mulţumită după ce UEFA a înăbuşit “al treilea război mondial” amînînd deciderea candidatului unic pentru CM 2006 pînă în aprilie, federaţia engleză manifesta..! optimism pentrU această partidă-cheie (doar o echipă. avînd automat asigurată calificarea în Franţa), chiar dacă ultima-' întîlnire din preliminarii (pentru Mondialul argentinian, acujn două decenii) s-a soldat cu succesul azzurrilor. Optimism îmbrăţişat şi de bookmakerii londonezi, care ofereau 2,5:1 pentru victoria Angliei, 2,75:1 pentru cea a Italiei şi 2,85:1 pentru remiză. Problemele de ultimă oră ale lui Glenn Hoddle s-au rezolvat, Tony Adams şi Alan Shearer fiind apţi de joc. De partea cealaltă, Cesare Maldini'l-a confirmat pe Panucci (Real) drept înlocuitor al legendarului Franco Baresi în postura de libero. Şi o veste din aceeaşi grupă: David Kipiani eşte noul antrenor al naţionalei Georgiei. Internaţional sovietic pînă în 1982 şi antrenor al lui Dinamo Tbilisi, el îl înlocuieşte pe Alexandr Civadze, demis datorită slabelor rezultate din actuala campanie.

R u ş ii îş i ad ju d ecă C arls b e rg Cupîn semifinalelc .tumeului de la Hong Kong, Rusia a învins la

limită, Iugoslavia (1-1, 5-4. pen.), în timp ce Elveţia a cîştigat (în

faţa a 25.000 de spectatori) cu 4-1 partida cu selecţionata gazdă. Luni s-a disputat finala turneului, Igor Simoutenkov (Reggiana) înscriind de două ori în poarta helvetă (min. 22 şi 25) pentru ca în min. 80 Weller să reducă scorul. în partida pentru locul 3, Iugoslavia a dispus de Hong Kong cu 3-1. .... , . '

Se sch im b ă reg u la p orta ru lu i?Secretarul general Sepp Blatter a anunţat că FIFA intenţionează

să feducă timpul pe care portarii îl au la dispoziţie pentru a repune mingea în joc, eliminînd astfel tragerile de timp. In compensaţie, goalkeeperilor l i se va permite să facă mişcări pe linia porţii la executarea loviturilor de Ia 11 metri.

Zoom: C eltic ... L ondon???Dacă Wimbledon vrea să se “stabilească” în Irlanda, iată că

Celtic Glasgow vrea să termine cu “Old Firm Derby” (vechea rivalitate cu Rangers) mutîndu-se... în Anglia! Devenit anul trecut preşedinte al Celtic-ului, afaceristului canadian Fergus McCann i-a venit ideea să stoarcă şi el un ban cinstit din buzunarul (încă doldora) lui Rupert Murdeck. O soluţie “la îndemînă” ar fi... cumpărarea unui club din Premier League.-Nu mai departe decît în decembrie, Southampton a fost “scos la mezat” pentm o bagatelă de 10 milioane' £. Nottingham e în plin proces de debarcare a actualului preşedinte, fiind în căutarea unui doritor de acţiuni majoritare. Cum însă scoţienii sînt de o zgîrcenie tradiţională, nu ar fi exclus ca ei să-şi dorească stabilirea în inima capitalei: ar scuti drumul cu deplasările la “Wembley” pentru finalele de cupe! Pe lîngă varianta West Hain (clubul est-londonez fiind în pline frămîntări) ar mai exista şi aceea a unuia implicat în lupta pentru promovare din Nationwide League Division One. Deşi a confirmat zvonul la o conferinţă de presă, McCann â afirmat că deocamdată tratativele au fost întrerupte, refuzînd să dea nume. De urmărit!

R a d u C. M U N T E A N U

IN DIVIZIA A MASCULINA ÎNCEPE PENTRU MEDALII SI... EVITAREA

Luni după-amiază, odată cu derularea meciurilor din ziua a patra a ultimelor turnee pe serii geografice (Estul la Iaşi; Vestul la Timişoara), s-au încheiat întrecerile primei^ părţi ale Diviziei A masculine de baschet, menită să alcătuiască, în urma clasamentelor ce le vom prezenta în final, grupele valorice 1-8 (ce va stabili podiumul campionatului) şi 9-16 (ce va desemna retrogradatele în “B”). Cu o singură excepţie, se poate constata că printre cele patru formaţii care au urcat din fiecare serie în grupa de elită, regăsim în totalitate teamurile din prim- planul întrecerii noastre interne. Excepţia de care vorbeam, o adevărată bombă, nu e alta decît multipla campioană naţională Steaua, ce, incredibil, va juca în grupa echipelor ameninţate (mai mult, sau m a i' puţin) cu retrogradarea! La o analiză mai atentă însă, surpriza se mai

estompează, jucătorii consacraţi din Iotul militarilor risipindu-se între Erbaşu şi BRD Ploieşti, iar cei chemaţi mai recent “sub arme” fiind prea cruzi pentru un. război atît de mare. Şi clujenii au rămas cu un gust amar, prin ratarea încercării Carbochimu lui de a pătrunde între “primii 8” (ce mult a contat acea inexplicabilă înfrîngere în faţa Craiovei), dar perspectiva acestei echipe, prin ce a arătat, este una certă, deci să le acordăm încredere şi să avem răbdare. Trecînd la modul în carc se va desfăşura în continuare campionatul, se impune menţiunea că în grupele nou formate nu se intră cu punctele şi rezultatele din prima parte a disputei, totul luîndu-se de la capăt după următorul calendar: •

• Turul I (7 etape săptămînale), între 1-29 martie 1997 - •

•Turul II (7 etape săptămînale), între 5 aprilie şi 3 mai 1997

• Turul III (7 etape, sistem turneu): turneul I (4 etape) între 15-18 mai 1997; turneul II (3. etape) între 23-25 mai 1997.

La o dată pe care o.va stabili F.R.B. se va face o nouă tragere la sorţi, după care, conform tabelei Berger, se va întocmi programul pe etape (pentru cele două serii), valabil la cele două tururi cu etape săptăm înale,. precum şj la turul III, sub formă de. turnee. Localităţile care vor găzdui tu rn e e le ,. vor fi nominalizate în ziua tragerii la sorţi.* Ultimele rezultate de la

turneele de la Iaşi şi Timişoara şi clasamentele: S eria EST - (duminică) Dinamo - Sportul Studenţesc 85-72, Erbaşu - Farul 93-75, Poli Iasi - Steaua 76-75, SOCED Rapid 79-59; (luni) Erbaşu - Dinamo 77-60, SOCED - Sportul Studenţesc 87-82, Steaua-Rapid 81-75, Poli. Iasi - Farul 59-51.

MAREA DISPUTA RETROGRADĂRII

Clasament: 1. Dinamo 39 p, 2. Erbaşu 39 p, 3. Poli.Iaşi 34 p, 4:' SOCED 32 p (echipe calificate1 în grupa 1-8), 5. Steaua 31 p, 6. Rapid 27 p; 7. Farul 27 p, 8. Sportul Studenţesc 23 p; Seria . VEST (duminică): Carbochim - ' BRD Ploieşti 79-63, “U”SM Invest - Herlitz. Tg. Mureş 76- 64, ELBA Timişoara - W.P. Arad7 93-69, CSU Sibiu - Charlie Craiova 87-43; (luni): BRD Ploieşti.- Charlie Craiova 85-65 “U” SM Invest - Carbochim 76- - 64, ELBA Timişoara - Herlitz Tg. Mureş 88-42, CSU Sibiu - W.P. Arad 73-56; ; ;v > ' .

Clasament: 1. “U” SM Invest 37s p, 2. BRD Ploieşti 36 p, 3. CSU Sibiu 36 p, 4. ELBA Timişoara 36 p (echipe calificate în grupa 1-8), 5. Carbochim 34p ,: 6. W.P. Arad 26 p,‘7. Herlitz Tg: Mureş 24 p, 8. Charlie Craiova 23 p.‘ v ~

(M .I.R .)

Divizia B: înfrîngeri ale echipelor noastreEtapa a XlH-a a diviziei B a consemnat,

din păcate, înfrîngeri ale echipelor clujene. Concret, Rapid - Viitorul Conis Cluj 3-0 (9 ,7 ,13); Caromet Caransebeş - ISCT 3- 0 (9, 6, 6), Grănicerul Sighetu Marmaţiei - AS A 3-0. Rezultate ce au dus la o regrupare-

a forţelor în clasament. Astfel, primele două locuri sînt împărţite de ISCT şi Grănicerul Sighetu Marmaţiei, ambele echipe cu . 15 puncte (despărţite de setaveraj), pe locul 3 urcă Rapid cu 14 puncte, locurile 4/5: ASA şi Conis Cluj cu 13 puncte.

“I T S M U n ire a C lu j în sem ifin a le

Echipa de fete a “U” SM Unirea Cluj s-a calificat în turneul semifinal, campionatul naţional de speranţe (junioare 111). Campioane en-titre, clujencele au luat parte la-turneul sferturilor, găzduit de Tîrgu Mureş, 6-9

februarie, într-o organizare .ireproşabilă, obţinînd patru victorii din tot atîtea posibil?. 3-1 cu CSS Sibiu şi CSS Topliţa, 3-0 cu CSS Vîlcea şi CSS Tîrgu Mureş,'în ultima zi a competiţiei. Să amintesc şi lotul “U” SM Unirea: Florină Mureşan, Adelina Roşu/cpt., * Noemi Pop, Crina Petriş, Sorana Poruţiu, Ioana Cioca, Patricia Abrudan, Kuneik Noemi, Raluea Moldovan, Niyungeko Maria, Roxana’Bot, Shaker Hanna,.antrenor-profesor Honorina Porojni.

Menţionez că jucătoarele Florina Mureşan, Crina Petriş, Kuneik Noemi şi Patricia Abrudan fac parte din lotul naţional de speranţe. -

D e m . S O F R O N

Vineri, 14 februarie, orele 16,00, la Gherla se va da startul într-o " nouă ediţie a tradiţionalului turneu de_şah: Memorialul “Andor' Ştefan”, aflat la cea de a V-a ediţie. Turneul este deschis tuturor jucătorilor de şah, indiferent de categoria ce o posedă, desfaşurindu-vse în două segmente, un turneu principal şi unul sccundar. Se va juca în sistem elveţian, pe distanţa a 7 runde (14, 15,16,20,21,22, şi 23 februarie). Taxa de participare este dc 10.000 lei pentru seniori şi 5.000 Ier pentm juniori. Candidaţii de maestru

MEMORIALUL “ANDOR ŞTEFAN”

plătesc jumătate din taxa 3e participare iar maeştrii sînt scutiţi de plata taxei, Se vor acorda premii ce vor însuma în jurul unui milion de lei. <

De menţionat că rezultatele concursului se vor trimite la FR Şah, participanţii putînd astfel să-şi ridice clasificarea sportivă. Organizatorii concursului aşteaptă pe şahiştii din întregul judeţ pentru a cinsti memoria celui care a fost considerat ca unul dintre cci mai buni şahişti ai Gherlei.

E u g e n H A N G

O rien tarea tu r is t ic ă - u n sp o r t în d ră g it .la G herla

Ne găsim în plină iarnă, dar Genţienelor” Ia care, alături de gîndul spre munte şi natură rămîne reprezentanţii unor cluburi din puternic. Muntele înseamnă judeţele Maramureş, Sălaj, Satu concursuri şi prietenie. Artistice sau ; Marc şi Bistriţa-Năsăud, participă sportive, concursurile adună oameni A~ 4—:—din cele mai îndepărtate colţuri de ţară şi-i leagă printr-o prietenie adevărată şi trainică. Cu accste gînduri au pornit în noul an competiţional şi membrii Clubului de turism montan “Orizont” din Gherla.

în zilele de 15 şi 16 februarie, la Singeocz-Băi au loc întrecerile celei de a VH-a ediţii a tradiţionalului concurs de orientare turistică dotată cu trofeul “Lira

şi membrii Clubului de turism montan “Orizont” din Gherla. Concursul, organizat de Asociaţia turistică “Genţiana” din Bistriţa, va cuprinde şi unele momente recreative, cum sînt desemnarea Miss G tnţiana sau programe artistice, tombolă şi alte surprize plăcute. Va fi o adevărată sărbătoare a turismului montan din nordul ţării.

SZ E K E L Y C s a b a

A D E V A R U L. I t i l e g O B u i l I l I l i SPORT miercuri, 12 februarie \997 ( l ?

Că redactorul şe f al “Transilvaniei Spori ” fini orală în cîţeva ■ editoriale un respect aproape subit, mi-ar fi putut smulge un zîmbet nostalgic şi l-aş fi considerai negreşit sincer', dacă fit aceeaşi jxiblicaţien-arfi apărut fn ultima vreme, cu o încrîncenare străină de spiritul şi intenţiile iniţiale ale gazetei, atacuri - camuflate mai fntîi fn pastişe “caţavenciene", eliberate apoi de acul mintalelor înţepături amicale şi exprimate cu un aer revanşard, oricum suburban - la adresa unor oameni de Jbtbal şi gazetari din Cluj. Aşa fiisă, trimiterile la un trecut comun în profesie pe care le face redactonil şef al “ T.S. ", conivenţa pe care şi-o arogă în raport cu atitudinile mele din anumite împrejurări sau numai invocarea gratuită a numelui meu mă pun într-o situaţie stînjenitoare. Şi chiar mai mult decît atît, gînduidu-mă cănu doar strict profesional relaţiile între subsemnatid şi marea parte a echipei pe care o conduce s-au rupt într-un context de care nu-mi’ face nid o plăcere să-mi amintesc. De altfel, nici cele cîteva luni de colaborare, rememorîndu-lenumă umplu de nostalgii. Afă simt stînjenit fală de unii oameni.(nu neapărat ziarişti) asupra cărora foştii mei colegi şi-au revărsat otrăvuri inexplicabile, oameni-pe care am încercat şi am reuşit,- graţie şi colegilor de la Radio Cluj, să-i atrag la vremea respectivă lingă noua publicaţie. Şi mă simt stînjenit pentru că toţi au înţeles de ce în editorialele “T.S. " devin personaj.■ Pentru a încheia nişte conturi cu ziariştii de la “Mesagerul Trănsilvan", Călin Todorescu spune textual că “Dan Moşoiu şi cu mine am creat Departamentul Sport". Că, dacă am fi rămas în continuare acolo, tinerii gazetari de sport ai “Mesagemlui ” n-ar fi existat. Asia gîndeşte C.T. Urmâidu-i logicii, ar trebui să spun că, dacă aş ~fi fost împotriva angajării lui la “Mesagerul " sau, mai grav, dacă l-aş fi cunoscut ca oiii, C.T. ar fi scris cronici la Tlatna, pentru darul local care nu există. L-aş jigni, cu siguranţă. Dar, la fel dan n-aiii crezut că existînd X sau T , ziarişti cu experienţă şi’cu maiqiult talent,X Dan Moşoiu ar urma să joace căli într-wt autobuz de navetişti tot aşa nu cred că (ne) existînd D.M. sau C.T.Ja “Mesagerul", Sorin Ri'şnoveahu sau Aloc Greta ’ ar fi jucat rişca Ia colţul blocului. ' Din dorinţa de a-şi supralicita rolul la “M.t", CT. îmi angajează numele într-o istorie pe care eu o văd altfel. N-am complexe de superioritate faţă de ziariştii cu ceva mai tineri pentru că, într-un anumit context, s-a întunplat să fiu. [rinnd. Eşte o chestiune absurdă.

Pus pe destăinuiri, C.T. evocă o vizită pe cure “i-am Jăcut-o ” la redacţie d-lui Victor Morea. Paranteza prin care autorul ţine să spună cît de mult mă admiră dl Victor Morea m-a măgulit, deşi nu i-am înţeles rostul. Aşa este, am fost la “Adevărul..." dar este imposibil să fi stat de vorbă Ia un "pahar de cocteil" (sic!). Mai jos

se scrie ca "nea Victor ne-a flatat, pe Dan şi pe mine, cu invitaţia de a scrie pe aceeaşi pagină cu dînsul” (adică la “Adevăad..."). Âu existat, 'într-adevăr, "tratative"; dar, în cemă priveşte, ele nu s-au finalizat nu din pricina apariţiei “T.S.", ci pentru

■ simphd motiv că îmi doream să lucrez ' . la Radio Cluj. De ce n-a mai ajuns

C.T. la “Adevărul...’’, uite că acum îmi scapă... *

înaltă parte, editcrialistul de la “T.S.", într-un acces de fiurie Ia adresa unor cdegf de la cele două cotidiene clujene, pigmentat cu invective pe care cititorul onest le digeră greii, mă face din nou părtaş, de data aceasta la tentativa colegului Codin Samoilă de angajare la "Mesagerul". Nu ţin minte ca “acuzatul" să fi alergat după mine, dar ştiu că pe vremea aceea “Dan şi

■ cu mine" l-am admirat pentru calităţile sale de reporter, ceea ce, pînă la urmă,, ne şi interesa. Mai puţin amănuntele picante din viaţa extra-gazetărească pe care le pomeneşte acum într-o dezlănţuire isterică. Oricum, jignirile aduse colegilor de la “Adevărul de Cluj", atacurile brutale la persoană m-au scîrbit. Cred că nu a mai existat aşa ceva în toată istoria presei clujene. ]nvocîndu-mă,‘ CT. mă face părtaş la mahalagismele pe care le comite.

Poale că în alte împrejurări, amănuntele de “istorie” gazetărească nu m-ar deranja. Dar, repet: “T.S. şi-a făcut un obicei din a lua în zeflemea colegii de breaslă. Ceea ce nu pot să admit. Şi apoi, nu cred că “Dan şi cu mine" au devenit clasici în viaţă pentru ca unul dintre , ei să răscolească arhiva sentimentală. Din păcate, C.T. nici măcar nu răscoleşte arhiva sentimentali.. Nu ştiu ce poliţe are de plătit, nu mă interesează, dar îl previn că toate trimiterile pe care le face la persoana mea sună prost. Pe alocuri a adulaţie, cînd alţi colegi sînt terfeliţi i în paginile ziarului - de unde şi stînjeneala mea -, în alte părţi a garanţie la afirmaţiile pe care le face . ; vizavi de cunoştinţe sau întimplări ' comune. Şi asta nu mă sănjeneşte,1 - mă chiar irită '■

; Numărul “dedicat ” colegilor, de. la “Adevărul de Cluj", ca şi altele a

fost scris intenţionat cu dicţionarulr de calomnii pe masă Ce are a face asta cu presa sportivă e greu despus. Căror cititori se adresează “T.S. " e, iarăşi, imposibil de precizat: Cert este că intenţiile declarate ale gazetei s-au transformai în răfuieli personale cu conducerea clubului de fotbal Universitatea şi cu ziariştii de la cele două publicaţii locale. Păcat. Cînd nişte tineri gazetari îşi încep cariera astfel, a vorbi despre “obiectivitate în redarea evenimentelor”, despre rolul presei care e “să informeze nu să publice inepţii şi răspunsuri la atacuri sau «luări de poziţie» (virgula necesară lipseşte în citat, nu am omis-o noi) nii se pare cel puţin hilar. < Şi aş mai vrea să le.spun foştilor mei colegi de la “T.S.” că spiritul critic invocat într-un editorial nu înseamnă pagina de divertisment ă la “Academia Caţavencu". Pentru aşa ceva ai nevoie de talent A-ţi ascunde, însă, răutatea, izolarea, complexele, refidările în trucaje fotografice, în debuşeuri umorale care vizează nu ironia, c i:atacul la persoană, mi se.

‘ pare de-a dreplid ridicol.

Întîmplător sau nu, primul atac la adresa ziariştilor i-a vizat pe foştii lor colegi de la Radio Cluj faţă de

■ care nu s-ar spune că nu ar avea niscaiva datorii, măcar morale. Încercînd un umor jalnic, un autor imberb parodia festivitatea - de premiere a celor mai buni sportivi, antrenori şi ziarişti din Transilvania, desfăşurată sub genericul “Trofeu '%". Poate că am fi răspuns dacă

. textul o f fi avut oarece valenţe artistice, dacă ne-arfi stîmit cît de cît rîsuL Dar de aed text nu se putea rîde, într-o îneînlare oarbă şi dintr-un narcisism tembel, decît cel care l-a scris. Cum să răspunzi unui om total lipsit de talent? Umorul, presupune, totuşi, oarece inspiraţie şi sponta­neitate. Din păcate, nu dintr-un prea plin artistic a fost scris textul, ci dintr-o (in)explicabilă răutate. Or, urnr trebuie lăsată să fiarbă în suc propriu, nu trebuie stîmită, nu trebuie luată în seamă. Oricum, răbufitirea (de orgoliu?) nu ne-a surprins. Ne-a dezamăgit, în schimb, o fotografie, realizată cu un an în urmă, la “Trofeu ’95" care - în forma ei originală - S surprindea pe doi dintre redactorii (ba mai midt decît atît) de astaă Vi “T.S.", imediat după ce au primit Trofeul ‘[Mircea Zeicu”. : Numai încărcătura sentimentală, emoţională a acestuipremiu nu le-ar " f i 'dat dreptul să trucheze fotografia pe calculator, să-şi înlocuiască . capetele (scuzaţi cacofonia!) şi să o publice în ziar ca şi cum n-ar fi însemnat nimic pentru ei. în faţa und. asemenea enormităţi rămîi fără replică.

Dar am amintit de “gratulaţiile" cu care ne-a onorat “T.S. ” pentru că în acel text se pomenea de “Nuşa Mircea Doru Victor Cerneală-

'căruntă”,premiaţi de “Chronos cu” oprirea aedor timpului, pînă în anul ' 3000 - ori se opresc, ori curg pînă in anul3006, cum vine?in.n. -, cînd 'se~ preconizează ca presa să facă marele

. pas spre 1965-1989, anii de aur ai : gazetăriei româneşti ’’. Ei bine, este inutil sâ deconspir pe cine vizează înţepătura şi care e sensul d. “Vidor.

■ Cemealăcăruntă” se transformă peste cîteva numere în... “Nea Victor" ! “Doru “-cu cîtă naturaleţe• se exprimă autorul! - susţinuse o rubrică timp de cîteva luni fii paginile “T.S.” şi, pe vremea aceea, q-a, poate, mîttdru şi umoristul de ocazie că la ziarul la care lucrează semnează

■ un colaborator pe care şi l-arfi dorit orice redacţie. înainte de a-şi aşterne inepţiile (folosesc un cuvînt drag; redactorilor de la “T.S.") pe hîrtie, hazosul autor-ar fi trebuit să se gîndească la onorariul neachitainid ţină astăzi. Distinsul fost colaborator al “T:S." nu este singurul în această situaţie. Aşa cum nu cred să fie vreunul, mă rog, dintre cd vechi, în situaţia opusă. Dacă vîrsta, experienţa şi, cum nu-şi închipuie redactorii “T.S.”, talentul nu sînt argumente pentru o relaţie firească între generaţiile de gazetari, îmi vine greu să cred că motivul exprimat mai sus ar putea avea greutate pentru ziariştii de la publicaţia de care vorbesc

Tirul colegilor de la “T.S." nu s-a oprit aici. După ce au fost ironizaţi şi chiar calomniaţi oficialii Universităţii Cluj, după ce dl Dan Anca a primit epitete pe care nici cd mai înverşunat duşman nu i le-ar fi

putut adresa, tirul vajnicilor gazetari s-a îndreptat spre dl Ionel Banu, unul dintre ziariştii care a adunat alifia ani în meserie, citi, m au toţi redactaii “T.S. "la un

‘ loc. Asta pentru a folosi un argument de care redactorul şef

■ al “T.S. " s-a prevalat în raport cu alţi colegi de breaslă. Este regretabil că invidiile, complexele faţă de un ziarist care nu şi-a jignit niciodată colegii mai tineri, dimpotrivă, răbujhesc în pagina tipărită. Cît despre profesiona­lismul d-lui Banu, -mă îndoiesc că redactorii “TS." sînt cd îndrituiţi să-l judece. Căutîndu-le nod în

. papură, nu s-ar zice că dl Banu nu ar avea nimic de spus. Sau că nu ar putea duce degetul la obraz, amintindu-le mai tinerilor colegi că s-au bucurat fit vară de unul dintre ultimde interviuri acordate de regretatul Ştefan Covaci. Şi asta graţie d-lui lond Banu. Care nu a cerut nimic în schimb,: doar loc de “bună ziua!’.

Să fiu bine înţdes, nu am de gînd să polemizez cu “Transilvania Sporţ”, nu am resentimente faţă de gazeta la care am lucrat o vreme, faţă de oamenii cate o scriu acum. Nu sînt avocatul nimănui şi nici nu am poliţe de plătit. Mă deranjează, însă, să fiu considerat naiv and mi se foloseşte numele' fit interese de care sînt străin. Cum în editorialele pe care le scrie, C.T. angajează opinia întregii redacţii a bisăptămînalului, mă uluieşte 'o dată în plus subitul respect, pentru că n-aş putea spune că m-am bucurat de aceeaşi consideraţie din partea unora dintre colaboratorii lui pe vremea cînd lucram împreună. Şi îmi pare rău că, abdicînd de la principiile deontologice,- “Transilvania Sport” s-a compromis.

D a n M 0 S 0 1 U

; P.S. Că redactorii de la '“TS.” au orgolii exacerbate în materie t de presă, că se înawietă să dea lecţii ziariştilor, perseverînd în încălcarea propriilor predid, mai treacă-meargă. Darcă-şi închipuie că “ştiu cu ce se mănîncă gramatica " (o expresie imposibilă) asta e chiar... expresivitate involuntară. Trec peste nuanţele de stil, peste exprimările ibgice, peste agromatisme, peste inovaţiile din Codul Penal - îmi pare rău, asta e! -şi mă opresc doar la textul în care un june ziarist se mîngîie satisjăcut pe burta îndopată de gramatică. înţdeg că autorul nu e darnic imde trebuie cu virgulele, dar. nu pricep de ce chiar în fraza în care laudă ştiinţa de gramatică a cdor de lă “T.S.", ■pune cu mintea proprie, şi cu tastă calculatorului o virgulă de toată frumuseţea între regentă şi completiva directă (“le aduc la cunoştinţă colegilor de la respectiva publicaţie, că noi... ”). Vă aduc la cunoştinţă că şi asta se învaţă la şcoală! Şi apoi, proverbul care ţine loc de concluzie suna corect: “Fă ce zice popa, nu ce face popa". Mai actual, în ceea ce-i priveşte pe redactorii de la “T.S. ”, mi separe că e proverbul cu paiul cît bana din ochi. Altfel n-aş fi scris raidurile de faţă. (d .m .)

I Luni după-masă, lotul naţional de schi (juniori) al Rpmâniei a plecat spre Italia

. unde la sfîrşitul acestei săptămîni se va desfăşura, la Monte Bondone, Campionatul Mondial de copii dotat cu Cupa “Toppolino”, cîştigată cu mulţi

v ani în urmă şi de celebrul schior Alberto Tomba. La această competiţie şi-au anunţat participarea 34 de ţări, dintre care multe cu renume în întrecerile sporturilor dc iarnă: Austria, Italia, Germania, Franţa, SUA, Norvegia, Suedia, Canada.

Concursul sc va desfăşură pc două categorii de vîrstă: 10-14

| ani şi 14-16 ani, atît la băieţi

cît şi la fete; Din lotul naţionalei României fac parte Sorina Olaru, Florentina Avram, Bogdan Stanciu (antrenor Mihai Olaru, CSS Predeal), Alină Garcea, Marius Moldovan, Sebastian Barbu (antrenor Mircea Bologa - CSS Sibiu), Ioana Roman, Hajnel Kovacs, Alpar Benko, Iancu Şfirbănescu (antrenor Dan Căpitan - Palatul Copiilor Cluj- Napoca).

Obiectivul acestci participări este atît o clasare cît mai bună în elita schiului mondial cît şi acumularea de' experienţă în competiţiile internaţionale.

F o to -tex ,t E u g e n OLARIU

Azi, în Sala sporturilor “Horia Dem ian”

. f 1 I tA M 'l T R . t t S I I . m i A U S A -

F A Ii'lilC IIRASOVDivizia A feminină de baschet programează azi după am iază

jocurile etapei a 3-a în cadrul grupelor valorice. în 1-8, în S a la sporturilor “Horia Demian”, de la ora 18,. se întîlnesc “U ” B a n c ? Transilvania ACSA şi Fartec Braşov, un meci ce se anunţă a t r a c t i v . Gazdele, ambiţionate de cele două înfiîngeri suferite, speră să sp a rg ă gheaţa, vizînd deci victoria, dar au o misiune dificilă în fa ţa u n u i team cu un excelent moral, cu două succese la activ, ultimul re u ş it în derbyul cu ACRO. ’ . .

Profitînd de avantajul cunoaşterii terenului, echipajul suedez Erik sson-Parmander (Subaru) şi-a adjudecat victoria în Raliul Suediei, a doua probă contînd p en tru , campionatul mondial a l piloţilor de raliuri. După ce campionul mondial Tommi Makinen şi-a adjudecat prologul, Kenneth Eriksson .s-a impus în prima şi ultima zi, la capătul celor 24 de probe speciale învingînd cu 16 secunde echipajul spaniol Sainz- Moya (care se afla la conducere după ziua a doua). Iată clasamentul-final al raliului de la Karlstad: ■

1. K. E riksson (Subaru, 3h51:49);

2. C. Sainz,(Ford Escort, 3h52:05); :■ \ \ '

3. T. ,Makinen (Mitsubishi, 3h52:15); ^

4. C. McRae (Subaru, 3h52:20);

Raliul Suediei" 5 . T. kadstrom ( T o y o t a , 3h54:47);

6. A. Schwartz (Ford E sc o r t, i 3h55:45) etc. • , j

Fostul campion m o n d i a l ; Carloş Sainz, care a p ie r d u t j conducerea, după 20 d e p ro b e speciale, -se menţine l i d e r în clasamentul general (din a c e s t an adoptîndu-se sistemul d e p u n cta j din Formula 1) cu 12 p u n c te (două locuri 2), urmat d e P ie iro Liatti (învingătorul s u r p r iz ă d Raliului Monte C a r l o ) şi Kenneth Eriksson cu 1 0 p u n cte , cam pionul en titre T o m m i M akinen avînd' 8 p u n c t e . Campionul din 1995, sc o ţia n u l Colin McRae (care a d e r a p a t de două ori după ce î n p r o b a specială 21 preluase c o n d u c e re a de la Sainz) obţine p r im e le safe ! 3 puncte în actuala e d i ţ i e , figurînd pe locul 6 în c la s a m e n t , după germanul Aimin S c h w a r tz (cu 4p).

R a d u C. M U N T E A N U

Pase subiective

Forţa care ucide jocul

Din cc în ce mai des în ultima vreme urmărim dispute sportive în care forţa, ura şi disperarea întunecă şi alungă jocul propriu zis. Rămîne lupta, teroarea, bătaia pentru punct sau puncte. Am revăzut aceste lucruri duminică după amiază pînă la saţietate, în meciul Voinea- Semerink d in .cadru l Cupei Davis. în finalul epuizant al setului Iii amîndoi erau nişte gheme de nervi. Mai mult, Semerink părea chiar o bombă amorsată, ce nu putea exploda. Serviciul său nu era unul pentru punct, ci unul care parcă voia să radă de pc pămînt adversar, public şi oraş. Tăria asta blestemată a serviciilor va fi curînd moartea tenisului. Mingile pleacă din^servicii asemenea gloanţelor, nu să construiască, să impună o valoare, ci să ucidă joc şi mai cu scamă adversar. Forţa şi spaima sînt garnituri, acccsorii ale jocului!! Cînd ele devin totul, jocul moare. Se reduce la luptă

surdă,- la ambiţie şi m î n i e far* lim ite. Există o d i s c i p l i n i

‘ sportivă - boxul - unde d a c ă da­tare eşti mare. Ba mai m u lt ,- dacă loveşti ca lumea, îţi p o ţ i o m o ri adversarul. S-au în t îm p la t des astfel de situaţii în u ltim a v re m e Care va să zică, cum a r f i la net în Ardeal, ai o haznă! M ă întreb:: de ce aceşti gangsteri a i tenisulc: | care dau cumplit cu s t în g a . sz 5 s-au apucat de b o x ? ! A c o k aveau cu totul altă şansă! O s mi se spună că şi S a m p ra s ş: Becker şi, alţii au se rv ic ii puternice. Aşa este. D ar dincok f de servicii, ce concentrare, ce| gîndire, ce tenis c r e e a z ă ' Sampras. El rămîne o m cu c rachetă în mînă! Ceilalţi fa c dir rachetă o armă gata să u c id Noroc însă că nu se în tîm j^ cum vor ei. Voinea a fo s t şi i rămas mai om, mai c a ld , rr.- judecat şi a şi greşit o m e n e a

■ Nu părea un voinic, c u m ziceî Ţopescu, ci mai d e g ra b ă c* soldat revenit de pe front, o s te t I şi bolnav, dar cu înţelepciune î f idei. Pe alocuri l-a copleşit şi js | el mînia. Dar Semerink, doan rt [ să mă ierţi: în setul. EQ a" a r t două mingi de set dar s-a repec ■ ca un berbec în atac, înc ît ir:; era şi frică să nu sară la beregâî ’

.. lui Voinea; s-a bătut aprcws, singur... Din cinci m ingi una' trimitea în fileu. Păcat doarci - Voinea n-a avut răbdarea si-' chinuie^cu mingi pe dreapta fc care era doar pentru sprijin...

în ultimul set m-am d at bătd.Am zis că c bine să văd şi AI Star Game baschetbalistic. Şi j r j mutat pe alt canal... j

V io re l C A C O V E A N l;»

,13) miercuri, 12 februarie 1997 FEMEIA ADEVARULd e C B m J

j B ; O , O . S ' j g A ^ r

„NUMAI FRAŢII CARE SE IUBESC CU ADEVĂRAT ŞTIU SA SE CRITICE RECIPROC ÎNTR-O MANIERĂ CONSTRUCTIVA”

Idealul unei Surori Bazilient: este dragostea faţă de Dumnezeu şi fatu de aproape. Pentru ea viaţu este C ristos. Prin depunerea voturilor de castitate, sărăcie şi ascultare, ca urmează îndeaproape pe Isus ( ristos mort şi înviat. Isus ( ristos nu poate f i urm aţin afara Bisericii, de aceea ea se dedică total serviciului Domnului în Biserică, cu Biserica şi pentru Biserică. Sora Ba'Jliană nu este d in lume, ci se află în lume pentru a-şi servi aproapele, împărţind cu dragoste frăţească, celorlalţi, darurile primite. O întîlnim printre cei săraci şi oropsiţi, o întîlnim în spitale şi cămine de bătrîni ori de copii, o întîlnim in şcoli

sau oriunde este nevoie de învăţătură şi mîngîiere, mereu vie şi ‘ prezenţă în realitatea socială în care trăim. Ajutîndu-ne să înţelegem mesajul de secole al Sfintei Macrina: „ Viaţa nu trebuie sa fie Considerată un sfîrşit, ci un început al vieţii adevărate ”.

Despre istoricul Ordinului Surorilor KazilieneA despre viaţa s, călugărească, aşa cunbeste văzută ea din interior, despre crezul acestor Surori aveţi acum ocazia să aflaţi din amplul interviu pe care Maica Ioana Bota, OSBM, Superioară Provincială a Surorilor Baziliene, a avut amabilitatea să ni-l acorde.

Un sp ir it v iu ,

c a r e a t r e c u t

din s e c o l In s e c o l- V-aş ruga să ne prezentaţi,

pc scurt, istoricul Ordinului Surorilor Baziliene.

- Ca Surori Bazi liene sîntem fiicele Sfîntului Vasile Cel Mare (329-379) şi ale sorei sale; Sfînta

■ Macrina (328-380). Prima Mănăstire Baziliană este organizată de Sfînta Macrina pe malul rîului Iris, la Annesi, în anul357. De aici Surorile pleacă

■ misionare, şi astăzi le întîlnim în America, Australia, Argentina, Brazilia, Bosnia, Cehia, Croaţia, Germania, Polonia, Ungaria, Ucraina şi România. Sîntem un Ordin internaţional şi continuăm misiunea Domnului nostru Isus Cristos pentm poporul său în locuri şi culturi diferite. Ordinul

j-nostru, cuprinde: provincii, 'iceprovincii de le cituri. mKiimi

monahismului vechi, care era structurat numai, pe viaţa de- mănăstire, ci noi facem foarte mult apostolat. V

în România, primii paşi ai Surorilor Baziliene, „Inima

: Neprihănită a Sfintei Fecioare Maria”, îi găsim în anul 1946 cînd, prin aprobarea Superioarei Generale Maica Leonarda, C.S.C..- Ana Mureşan, în colaborare cu Pr. Leon Iulian Mânu, OSBM,

: Egumenul Mănăstirii „Maica Domnului” de la Nicula şi cu binecuvîntarea I.P.S.S. Episcopul Diecezei de CIuj-Gherla, dr: Iuliu Hossu, Sora Ana Maria Fekete, din Congregaţia Surorilor de Caritate din Satu Mare, pune la Gherla bazele primului nucleu bazilian feminin, greco-catolic românesc. Aici, într-o casă ' cumpărată, cu ajutorul familiei, Maica Ana adună primele candidate, cu care lucrează Ia A/ilul de h.tlrtm al Bisericii Arini,înn-Oioliii

domiciliul forţat, Surorile îşi continuă neînfricate misiunea de caritate pînă în anul 1959. Are loc o nouă serie de persecuţii şi în Sărbătoarea înălţării Domnului a anului 1959 este:, arestată Maica'Ana, motivele fiind: credinţa, caritatea şi responsabilitatea micii Comuni­tăţi. Este condamnată pînă în martie 1964, cînd se întoarce foarte bolnavă 'si slăbită.

Bisericii Grcco-Catolice. .Tot în clandestinitate,

Com unitatea noastră . îşi intensifică viaţa călugărească, ordonată dupa Regula Părinţilor Bazilieni, începînd din anul 1971, sub directa îndrumare a Părintelui Sabin Dăncus, OSBM. în anul 1978 Surorile îşi aleg o Superioară, Maica Ioana Irina Bota- Pentru asigurarea vieţii: spirituale, în ‘

r

î~ \

a aceluiaşi an Sfînta Congregaţie pentru.Bisericile Orientale, prin Decretul P.N. 359/1989, a ' declarat şi încorporat în Ordin cu Statut de Provincie Com unitatea Surorilo r din România. D evenim astfel o comunitate de drept pontifical şi începem să ne conducem după orientările Ordinului Surorilor Baziliene. , • .

în perioada premergătoare evenimentelor din decembrie 1989, Surorile trăiesc dispersate,o parte sînt pensionate, o parte lucrează în serviciul de stat, o parte studiază, fiind eleve şi studente, iar altele lucrează pămîntul, locuind la sate.

în m ij lo c u l

; c r e d in c io ş i lo r

s i a l c e lo r n e v o ia ş i• i- Ce importanţă a avut (şi

are) ridicarea M ănăstirii Sf. M acrina din C luj-N apoca

pentru misiunea sa, o' lume care pare a fi insensibilă şi plină de repulsie, dar care în realitate are mare nevoie de ajutorul nostru. De aceea am. considerat ca această mănăstire să-şi reverse depozitul de sare-şi de lumină peste toţi aceia care ne aşteaptă şi ne imploră ajutorul, ampla- sînd-o într-o zonă uşor accesibilă atît vîrstnicilor cît şi adulţilor, tinerilor sau copiilor. Pe de altă parte, după o perioadă de 40 de ani petrecută în catacombele modeme ale comunismului, cînd ne-am aflat în imposibilitatea de a ne manifesta liber convingerile noastre de credinţă, lumea vrea să-L vadă pe Isus Cristos întrupat, printre eifŞi aşteaptă ca noi să strălucim ca nişte luceferi, pe drumurile de libertate, nu zăvorite între ziduri în locuri pustii şi retrase.

Ne găsim în mijlocul _ credincioşilor şi al celor nevoiaşi, şi sîntem efectiv asaltate de

i

şi'mănăstiri contemplative, toate unite într-o singură Administraţie Generală la Roma, Italia. Nu are importanţă naţionalitatea, gradul <!e cultură, locul unde trăim şi limba. Toate sîntem imite îutr-im singur spirit, concretizat în respectarea Constituţiei (Sf. Regulă). Avem un spirit viu care a trecut din sccol în secol, de la Sfîntul Vasile şi Sfînta Macrina pînă astăzi. Toate Surorile noastre din trecut şi prezent au Ştiut sâ sufere pentru o cauză vie ■credinţa. Urmînd exemplul Sfinţilor noştri Părinţi, sîntem educate în spiritualitatea şi disciplina tradiţională orientală, modul nostru de viaţă fiind atît contemplativ, cît şi activ. Noi nu sîntem o continuare . a

V iată d e c a ta c o m b e*- C a re a , fost so a rta

S u ro r ilo r B aziliene - în perioada comunistă?

- în anul 1948,. odată cu prigoana B isericii , Greco- Catolice, S u ro rile . intră în ilegalitate. Pînă în anul 1949 însă, cînd Maica Ana primeşte mandat să părăsească Azilul şi Gherla în 24 de ore, totul decurge în deplină linişte, bucurie şi pace. Âcum mica Comunitate se dispersează, dar sub acţiunea Spiritului. Sfînt, care o întăreşte şi îi dă curaj, după numai trei luni Maica Ana revine la Gherla şi regrupează Comunitatea. Ajutate de Părinţii iezuiţi, care erau la Gherla cu

■ Am trăit o viaţă de catacombe, dar cu toate persecuţiile şi suferinţele am perseverat, convinse fiind că suportăm toate

.i pentru o cauză dreaptă şi o credinţă vie. Dumnezeu ne-a fost întotdeauna aproape şi ne-a binecuvîntat cu frumoase

. vocaţii, suflete generoase, care au ales cu mult curaj să urmeze pe Cristos, în , silenţiul catacombelor modeme. ’ Avem Surori martire, care au ştiut să sufere ani grei de închisoare pentru credinţi Alături de Maica Ana, Sora Aurelia Ana Pop este condamnată la trei ani de' închisoare corecţională, pentru „delictul de uneltire contra ordinei sociale”, vina adevărată’

.fiind apărarea intereselor

special pentru formarea iniţială şi continuă, în perioada 1978- 1989 Surorile se întîlnesc

, periodic, pe grupe, în funcţie de localităţile în care îşi desfăşoară activitatea, pentru: program sp iritual comun, formare religioasă şi catehetică. In anul 1984, prin Sora Maria Lucia Florian, care pleacă în vizită la Roma, am luat legătura în mod oficial cu . Conducerea Generală a Ordinului Surorilor Baziliene. în pierioada aprilie-mai 1989 sîntem vizitate de Superioara Generală a Ordinului «Bazilian, M. Cristofora Malkovski însoţită de Consiliera Generală Sr. M. Gabrieîa Husulak, pentru a fi verificate la faţa locului. In urma acestei vizite, în data de 19 iulie

p en tru O rd in u l S u ro rilo r Baziliene şi pentru credincioşii greco-catolici în general?

- La data de 1 ianuarie 1990 are loc primul Capitlu Provincial pentru alegeri. Acum, Surorile dovedesc o dorinţă arzătoare pentru . viaţa de comunitate," motiv pentru care am luat hotărîrea să construim o mănăstire la Cluj. Această mănăstire ne dă posibilitatea să experimentăm pentm prima dată şi să trăim viaţa în comun. „ Viaţa în conformitate cu Evanghelia - spune Sfîntul Vasile - este posibilă numai în şi prin comunitate".: Biserica se găseşte într-o

situaţie dureroasă: aceea dc a avea în faţă o lume deschisă .

multiple şi diverse cereri de ajutor, începînd cu educaţia religioasă a copiilor, tinerilor, adulţilor, şi continuînd cu ajutorul bătrînilor, bolnavilor, săracilor,' copiilor abandonaţi, mameloiN părăsite, apoi botezuri, cununii,' înmormîntări... Noi servim pe toţi aceia care rie solicită, nu numai pe credincioşii greco-catolici.. - Oamenii vă cunosc mai

mult de la slujbele religioase ori datorită acţiunilor dvs. de caritate. Văzută din interior şi zi de zi, ce înseamnă viaţa într-o mănăstire ca Sf. Macrina?

(citiţi c partea a ll-a a inteiyiului în pagina "Femeia” a ziarului nostru de miercurea viitoare).

M o n ic a T R IP O N

ADEVARULde Olul ECONOMIA miercuri, 12 februarie 1997 (141

r I I I I II , ______ — --------------.------------ :— — -------- — ----------------- • — --------- — -- -------------------------------- ---I (interviu cu d-l Mihai COSTIN, director general adjunct Direcţia GeneralăJ (a Finanţelor Publice ţ i Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj

E V A Z I U I U E A F I S C A L A -

C A U Z E S I C O N S E C I N Ţ E

- Carc sînt factorii care favorizează apariţia şi amplificareaI

J fenomenelor de' evaziune fiscală? Cunoscînd fenomenul, mă - l'în lrcb şi vă întreb d-le director dacă este vina legislaţiei, a actelor I normative elaborate în ultimii şapte ani? . *■| - în condiţiile sociale şi economice ale perioadei de tranziţie■ pc care o străbate ţara noastră se constată o creştere alarmantă a

cazurilor de încălcare a normelor financiar-fiscale, prin sustragerea unui marc număr de contribuabil/de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului.

Sancţiunea contravenţiilor la reglementările financiare şi fiscale s-a realizat, o perioadă,‘numai prin aplicarea de amenzi contravenţionale, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 17/1994, situaţie ce nu era în măsură să asigure o reacţie corespunzătoare

I gravităţii încălcării de lege în acest domeniu. A apărut ca nccesară | elaborarea unti legi pentru combaterea evaziunii fiscale care,■ prin gravitatea pedepselor pe care le instituie, să-i determine pe

evazionişti să mediteze asupra riscului imens pe care şi-l asumă, fiind în joc însăşi libertatea lor. Pentru a cunoaşte factorii care favorizează apariţia evaziunii fiscale se impune cunoaşterea sensului acestei noţiuni. Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale defineşte evaziunea ca fiind'“sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale şi fondurilor speciale extra-bugetare

| de către persoane fizice si persoane juridice române si străine”.| F I S C A L I T A T E A E X C E S I V Ă■ Amploarea fenomenelor de evaziune fiscală se explică _ printr-o serie de cauze. în primul-rînd trebuie menţionată * necunoaşterea de către agenţii economici sau personalului financiarI al acestora, a legislaţiei fiscale, sau interpretarea în defavoarea. . | bugetului statului a prevederilor referitoare la obligaţiile fiscale,■ pe care îe au. în al doilea rînd este şi slaba pregătire pe probleme , î financiar-contabile a personalului contabil din aceste societăţi şi■ uneori chiar a unei părţi din personalul cu atribuţii de control I fiscal. Una dintre cauzele cele mai frecvente este înregistrarea | incorectă în contabilitate, cu Bună ştiinţă, a unor operaţii ce duc■ la denaturarea rezultatelor financiare şi, implicit, a obligaţiilor de ! plată la buget. O altă cauză a evaziunii o constituie fiscalitatea■ excesivă, între cele două fapte existînd o corelaţie evidentă: “un I impozit excesiv pune pe fugă materiaimpozabilă”. Se mai poate | vorbi şi de existenţa unei psihologii a contribuabilului de a nu■ plăti, înşelarea fiscului fiind considerată ca o probă de abilitate, î nu dc necinste.■ Evaziunea fiscală are drept cauză şi unele inadvertenţe sau I lacune ale legislaţiei fiscale pe care contribuabilii le exploatează,| eludează în mod “legal”, sustrăgîndu-se total sau parţial de la | plata impozitului. •'

Un exemplu în acest sens îl constituie acel neajuns al Legii nr. , 12/1994 privind impozitul pe profit (înlăturat prin intrarea în

I vigoare începînd cu anul fiscal 1995 a Ordonanţei Guvernului | nr. 70/1994) care prevedea numai obligativitatea menţinerii■ societăţii pe o perioadă egală cu cea în. care a fost scutită de

impozit, neavînd şi obligativitatea obţinerii unui profit, după perioada de scutire. La fel, prevederile Legii nr. 31/1990, privind

I

II societăţile comerciale, referitoare la dreptul unei persoane sau

mai multor persoane de a crea mai multe societăţi cu răspundere limitată, a creat posibilitatea apariţiei evaziunii fiscale privind impozitul pe profit. Aceasta se realiza prin “plimbarea” mărfii de la societatea nouă-la cea veche, cu consecinţa unui impozit pe profit mai mare la cea nouă (scutită) şi un impozit mai mic la cea veche (plătitoare de impozit). ' -

S E F U R Ă " L E G A L "în practică, cazurile de evaziune fiscală “legale” sînt foarte

diversificate, în funcţie de largheţea legii şi inventivitatea contribuabilului.

Evaziunea fiscală este adesea rezultatul fraudei fiscale. în funcţie de nedeclarări sau de declarări false, materia impozitabilă scapă fiscalităţii şi nu se supune impozitării şi astfel scapă impozitării sume importante! Dintre formele de evaziune fiscală de acest gen se pot menţiona:

• nejustificarea cu documenţe legale a înregistrărilor;• falsificarea unor documente justificative;• contabilizări de cheltuieli şi facturi fictive; -• trecerea de cifre nereale în registreţe comerciale;• amortismente nelegale; ' '

- • erori de adunare, de raportare etc. 'Posibilităţile de eludare a fiscului diferă de la o categorie

socială la alta, în funcţie, de natura şi provenienţa veniturilor, cu a averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a controlului fiscal şi de alţi factori specifici. ^ ;

E B I N E S Ă Ş T I Mîn vederea prevenfrii evaziunii fiscale, prin Legea nr. 87/1994

s-au introdus măi multe obligaţii, dintre acestea enumerăm: pentru efectuarea unei activităţi permanente sau temporare care generează venituri, este necesară obţinerea unei autorizaţii sau a unui temei prevăzut de lege; obligativitatea contribuabililor de a declara la organul fiscal în termen de 5 Mc de la înregistrare, datele privind răspîndirea' geografică a subunităţilor constituite în sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine şi alte locuri în care se produc venituri; declararea locurilor de desfăşurare a activităţii subunităţilor se face şi la organul fiscal teritorial unde acestea funcţionează; declararea la organele fiscale a băncilor şi conturilor în lei şi valută, indiferent dacă acestea au fost deschise în ţară sau străinătate; schimbările care intervin în cursul anului se comunică organelor fiscale teritoriale în termen de 15 zile de la producerea lor; evidenţierea de către contribuabili ă veniturilor realizate şi a . cheltuielilor efectuate, prin înscrierea acestora în registre şi alte documente prevăzute de lege; declararea veniturilor, bunurilor mobile şi imobile proprietate sau deţinute cu titlu legal, precum şi alte valori care generează obligaţii fiscale; în lipsa unui text de lege care să prevadă obligaţia depunerii declaraţiei de impunere,. contribuabilii răspund de calcularea corectă a impozitelor şi taxelor pe care la varsă la buget. . ;, De asemenea, prin lege s-a stabilit obligaţia contribuabililor de a permite efectuarea controlului organelor, financiare fiscale ale Ministerului Finanţelor şi unităţilor sale teritoriale şi de a pune la dispoziţia acestora documentele contabile, evidenţele şi elementele materiale si valorice solicitate pentru control, (va urma)-

io n GOIA

S a l a r i u p e n t r u p e r s o n a l u l b u g e t a r

Guveriiul a propus un nivel al salariului mediu pentru personalul din sectorul bugetar dc 555.700 de lei lunar brut,, după indcxarea-compcnsarea acordată în primul trimestru.

Conform documentelor privind indexarea salariilor transmise, ccntralclor sindicale, salariul mediu luat în calcul pentru luna dcccmbric 1996 este dc 425.000 dc Ici brut, în care este inclusă şi compensaţia de17.000 dc Ici brut, acordată începînd cu luna octombrie 1996. Ca urmare a indexării, compcnşaţia dc 17.000 dc lei va fi dc 22.200 dc Ici lunar brut

în accstc condiţii, salariul mediu net va creşte cu peste100.000 dc Ici pc lună, de la329.001 Ici în dcccmbric 1996, la 430.255 dc Ici lunar în primul trimestru al anului 1997.

Guvernul a propus ca valoarea ’ salariului dc bază corespunzător

cocficicntului dc ierarhizare 1.00, în raport cu carc sc determină salariile de bază în scctorul bugetar, sâ crească dc

la 180.500 de lei lunar brut, la 232.300 de lei.

Astfel, pentru un salariat cu un venit lunar dc 150.000 de lei brut, salariul de bază brut va ajunge la 235.800 de lei, reprezentînd o acoperire de 100% a creşterii preţurilor. Pentru un salariat cu un venit de 200.000 de lei lunar brut, indcxarea-compcnsarea acoperă creşterea preţurilor la un nivel de 93,4%. Pentru un venit lunar de 30Q.000 dc Ici rezultă un grad de acopcrire de 70,2%.

. Pentru personalul cu un salariu brut de pînă la 250.000 dc lei, ' sc va acorda o compensaţie suplimentară de maxim 20.500 dc Ici, cc va fi invers proporţională cu valoarea salariului. Compensaţia suplimentară sc adaugă compensaţiei dc 22.200 dc Ici.

Grila dc impozitare a salariilor va fi glisată, astfel incit majorările de salarii sâ nu fie afcctatc dc progrcsivitatca grilei dc impozitare.

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAU ’ ' FILIALA CLUJ

A N U N Ţ A

JV

programul de instruire a cenzorilor de la societăţile comerciale pe probleme de verificare şi certificarea bilanţului contabil pe 1996, după cum urmează:

- pentru cenzorii din . Municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi în zilele de 17, 18, 19, 20 şi 21 februarie 1997, de la orele 14-18 la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj- Napoca;

- pentru cenzorii din municipiul Dej şi împrejurimi în zilele de 20, 21, 24, 25 şi 26 februarie 1997, de la orele 14-18 la Casa tehnicii a S .C.

Someşul SA Dej;.- pentru cenzorii din

municipiul Turda şi împrejurimi în zilele de 13,14, 17, 18, .19 februarie 1997, orele 14-18 la Sala de şedinţe a S.C. Coral SA Turda, P-ta Republicii nr.15. ‘

La instruirea în cauză pot participa şi alţi specialişti aic o m p a r t i m e n t e l o r financiar-contabile din unităţi precum şi experţi contabili şi contabi i autorizaţi.

P r e ş e d in t e , p ro f . u n iv . d r.

P e t r u PÂ N TEA

Ratele anuale ale dobînzilor acordate delinele bănci comerciale, cu activitate

in iudeţul Cluj, la depozitele in lei- p e r s o a n e f i z i c e - %

Bancala

vedere1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

B C R ' 18 53 55 ' 55 55 5 ^ ,

BANCOREX* 22 65 65 67 -\ 67 67 /

BR D' 18 52 57 58 ' 59 60 lBA* 18 60 62 56 56 58

Banc Post* 25 54 55 / 57 - ’ f 58 62

Ion Ţiriac 25 55 50 45 t 42

BANKCOOP* 24! 65 65 65 . 65 67

Bucureşti 18 55 56 -• - . - :

Transilvania 20 54 58 62 65 71

Românească . 20 ' 53 55 55 ' 55 56

C E C 18 - v - 54

ALIANŢA ■ 20 50 52- 52 52 55

Albina* ■ 22 55 60 : 55- 55 55

B.I.R. 20 56 57 57 .57 58 j

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Bancala

vedere1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR i 16 48 50 ■50 50 51

BANCOREX* 22 60 55 55 55 ' 55

BRD 18 48 .50 ' 51 " 5 2 53

BA* , 18 52 . 53 50 50 51

Banc Post* 22 40 45 48 V - 50

Ion Ţiriac 11 55 50 . 45 • . 40

BANKCOOP* 24 , 65 65 65 65 67

Bucureşti 18 55 56 - -

Transilvania. -20 50 51 , 52 53 53

Românească 20 57 58 59 . 55 56

C E C 15 - 35

Albina 22 53 55 . : 55 ^ 55 55 ! ;

B.I.R. 23 50 51' 49 ,■ 49 51

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afîscitc^x

C u r s u l d e r e f e r i n ţ ă

a l B ă n c i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i

v a l a b i l p e n t r u 1 2 . 0 2 . 1 9 9 7

DENUMIREA VALUTEISHILING AUSTRIA

DOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMARCA GERMANA

COROANA DANEMARCAPESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZAFRANC FRANŢALIRA STERLINA

LIRA ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDA

COROANE NORVEGIA

ESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIA

DOLAR SUA

ECUDST

CURSUL ÎN L E I

555,004897,00

189,004779,004534,003906,00

1025,0046,18

1317,00

1157,00

10556,00

3,9752,67

987,00 f S7 Vi40,22

880,00

6464,00

7581,00

8954,00

C u r s u l l a c a s e l e d e s c h i m b v a lu ta *

d i n C l u j - N a p o c a

1 1 . 0 2 . 1 9 9 7

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 6350 6550

o marcă germană 3840 3950

miercuri, 12 februarie 1997 EVENIMENT ADEVARULde Clui

Drumul aurului nazist ■ noi descoperiri• Banca Natională E lveţiană • A u r şi în Italia • Statele Unite, Marea

Britanic si l'ranţa îngheaţă distribuirea aurulu i nazist fu r a t din băncile ccntral- europene pentru administrarea de no i probe • Suedia, acuzată că a acceptat, la schimb, aur nazist ju r a t • I

f[ O ' nouă campanic de V&pistare a aurului nazist şi ( de rcturnare a acestuia se j manifestă, în ultimul timp, cu . tot mai multă virulenţă în* lume, după cum reiese dinI comunicatele Agenţiei de ştiri | Rompres. Campania se | întinde prin mai multe ţări

europene şi pe teritoriul . i Statelor Unite. La Geneva,I Michel Fior, un student la .) istorie, cercetînd arhivele | Băncii Naţionale Elveţiene a• afirmat că, încă din 1940,• direcţia băncii a constatat căI Banca Reichului aproape că | nu dispune , de aur. Ştirea aI fost confirmată de un j specialist elveţian, care afirmă* că BNS a avut bănuieli cuI privire la originea . aurului | nazist care . îi fuseseI încredinţat. -

. Intre timp, în Italia, într-oI magazie a MinisteruluiI Trezoreriei, la Roma,' s-aui___

găsit cinci casete metalice conţinînd aur, bijuterii şiobiâîte preţioase furate de ~ nazişti evreilor deportaţi din Triest. In scopul restitu irii bunurilor evreieşti furate de nazişti s-a constituit o comisie care, 4imp de două luni, are sarcina de a aduna date despre acest tezaur şi de a identifica eventualii proprietari, rămaşi în viaţă. La lucrările comisiei participă şi membri ai comunităţii evreieşti de la Triest. . .

în acest timp, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au îngheţat distribuirea unei . cantităţi de 88 milioane de dolari, prădat de nazişti din băncile central -. europene. A cţiunea dc îngheţare se datorează apariţiei unor noi probe/ care atestă că o parte a acestor bani au aparţinut unor persoane particulare, moarte în lagărele de concenţrare naziste. Suspendarea a fost dispusă pînă

la administrarea probelor.Administraţia Clinton . crede Ică ar putea crea un fond.de |compensare a- supravieţui- |torilor Holocaustului. Din i întreaga cantitate care aexistat (337 tone de aur - Ilingouri), cea mai mare parte |a fost retumată deja băncilor |elveţiene. ' . . . : j

în plin curent de restituire,Suedia a fost acuzată de IAvraham Burg, preşedintele |Agenţiei evreieşti şi de doi |cercetători suedezi că ar fi iacceptat, în timpul celui de-al 'doilea război mondial , aur Inazist - care se ştia că e furat |- în schimbul oţelului furnizat |Suedia, însă, la- sfîrşitul .războiu lu i a înapoiat 'lingourile puterilor aliate, ele Ifăcînd parte din cantitatea |înapoiată băncilor central - ieuropene de către Puterile .Aliate. ' ■

D ia n a CĂIENARU I

Serviciu! de Presă ş i Cultură Ambasada Statelor Unite a!e Am ericii

Seminar privind sistem ul bancar internaţional si spălarea banilor

Centrul de Instruire în Domeniul Aplicării Legisla­ţiei Federale (FLETC) din . Glynco, Georgia, în colabo­rare cu Ambasada Statelor Unite . a le ; Americii la Bucureşti,- susţine, în peri­oada 10-14 februarie a.c., un program de instruire pri-vind, sistemul bancar inter-naţional şi spălarea banilor, la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor de Politie din Şoseaua Olteniţei nr. 158.

La cursul de cincizile vor participa treizeci de cadre de la Procuratura Generală, Poliţia Română, Ministerul de Finanţe, Garda Financiară, Direcţia Generală a Vămilor, şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale şi ai băncilor comerciale. Se vor aborda

‘ următoarele teme: spălarea banilpr, frauda în sistemul de

telecomunicaţii şi modalităţi de investigare asistată de calculator. Instructorii de program din partea FLETC, dl Doug Atkins, specialist la Biroul de Instruire,, Naţională şi Internaţională, dl Frank Klonoski, coordonator şi instructor de-program şi dl Bill Wuerth instructor şef, Institutul de Investigare a Fraudei Financiare, aii sosit la Bucureşti în 4 februarie. A ceştia se întîlnesc cu cadre superioare ale Procuraturii Generale, Băncii' N aţionale a . Rom âniei, Inspectoratu lu i' G eneral al Poliţiei, Ministerului de Finanţe şi Centrului de Perfecţionare a Ofiţerilor de Poliţie, pentru a definitiva- p rogram ul de instruire. In zilele următoare li se vor alătura alţi instructori din partea FLETC şi reprezentanţi ai Sistemului Federal de Rezerve,. Monetare al Statelor Unite si ai

Adm inistraţiei F inanciare americane.

FLETC este principate instituţiei de instruire pentru investigarea fraudelor financiare şi .urm ărirea aplicării legislaţiei federale. în prezent, instruieştereprezentanţi ai peste 70 de agenţii de control al aplicării legislaţiei federale. Cei 300 de instructori ai FLETC se ocupă de instruirea simultană a aproximativ 2000 de cadre. Pe lîngă cursurile de iniţiere în procedura de investigare a fraudelor financiare pentru cadrele de poliţie, FLETC ‘desfăşoară peste 40 de cursuri de perfecţionare pentru personalul agenţiilo r de control al aplicării legislaţiei de stat, r federale şi internaţionale. ^

O analiză responsabilăla I n s p e c t o r a t u l d e P r o t e c ţ i e c i v i l ă

Ieri, la Sala mare a Primăriei municipiului Cluj- Napoca a avut loc analiza stării structurii protecţiei civile din judeţul nostru pe anul 1996., Au fost prezenţi prefectul de Cluj* domnul,

Cy r Alexandru Fărcaş (care este şi şeful protecţiei civile), alte persoane din conducerea Consiliului judeţean şi al

■Prefecturii, general dc brigadă Maftei Roşea, locţiitorul c o m a n d a r i t iLl u i :' Comandamentului protecţiei' civile din România, primari, directori de'servicii publice, agenţi economici, invitaţi.

Dl col. Ioan Savin, şeful Inspectoratului, teritorial,: a evidenţiat - realizările semnificative din acest important domeniu al vieţii şi ■

protecţiei sociale, eficienţa activităţilor şi măsurilor de participare la inundaţii,4 rezo lvarea celor mai stringente probleme legate de descoperirea, depozitarea şi distrugerea m aterialelor explozibile.

S-a subliniat importanţa Legii protecţiei civile (106/ 1996 şi a Legii 124/1995) privind apărarea împotriva dezastrelor.- Analiza responsabilă a scos în evidenţă plusuri şiinînusuri,- yorbitorii relevînd imperioasa necesitate de aliniere şi a acestei activităţi lă standarde superioare, cu oameni deosebit de bine pregătiţi şi dotaţi cu modeme.mijloace de detectare, transmisie. \

v a l . m .

Dispăruţi f â n urma

l £

I X y ?

I int.ni dm imaginile dc mai sus sînl Alexandru Callimachi Panu, dc 20 ani din Bucureşti şi irina I’islarii, di124 «mi din Slobozia. Ei au dispărut laxă urina de la domiciliu, de hwi bine dc două săptănjîni. Cine pi>ale d-i rel itu, osie rugat să se adrcsc/c celui ni ii ;ipropial posl d«. polilie

Consilierii gherleni au dezbătut combaterea fenomenului infracţionalPe agenda ordinii de zi a

ultimei şedinţe ordinare a Consiliului local Gherla au figurat 5 probleme, dar cea m ai importantă a fost inform area prezentată de comandantul Poliţiei oraşului Gherla cu privire,la apărarea., ordinii şi liniştii publice şi com baterea fenomenului infracţional ; v ■

în anul 1996, cadrele po liţiei şi-au intensificat eforturile pentru îndeplinirea în condiţiile legii a . atribuţiunilor specifice, acţionînd cu mai,, m ult dinamism pentru prevenirea, constatarea şi cercetarea încălcărilor de lege, asigurarea stării de legalitate, ordinii şi liniştii publice. S-a reuşit, prin măsurile eficiente întreprinse şi implicarea tu turor cadrelor poliţiei, menţinerea la nivelul oraşului a unui climat de legalitate la parametri normali, raportînd situaţia existentă la tendinţele evoluţiei fenomenului infracţional din ţară.

Cei 2.1 de consilieri şi invitaţii la şedinţă au avut •ocazia să facă cunoştinţă cu dale exacte şi concrete privind starea infracţională din localitate. Din materialul prezentat am aflat că în cursul anului trecut pe raza urbei de pe Someş s-au comis 360 infracţiuni, din care 116 în dauna avutului particular. Pentru încălcarea unor legi şi hotărîri ale Guvernului au fost aplicate 3.489 sancţiuni

contravenţionale, în valoare de peste 53 milioane lei. Pentru încălcarea Legii 12/90 privind protejarea populaţiei îm potriva unor activităţi comerciale ilicite s-au constatat 30 de contravenţii şi 25, infracţiuni. Tot în aceeaşi perioadă s-au consemnat şi 4 infracţiuni de înşelăciune îri dauna avutului public şi 15 infracţiuni de : evaziune fiscală.

C irculaţia rutieră a înregistrat mutaţii importante, sub raport cantitativ,' al intensităţii şi vitezei de desfăşurare. în acest context, din păcate, s-au înmulţit şi evenimentele rutiere pe raza oraşului Gherla. Bilanţul este destul de trist. In perioada supusă analizei au avut loc 189 accidente uşoare şi 6 accidente de , circulaţie, soldate cu 4 morţi şi 3 răniţi grav. Cu ocazia celor 86 de. acţiuni organizate şi executate au fost constatate 20 . infracţiuni- la regim ul circu laţiei pe drum urile publice. Au fost suspendate 286 de permise de conducere şi ridicate 193 certificate de înmatriculare pentru diferite defecţiuni tehnice.

în concluzie, au avut despre ce discuta cei 21 de consilieri gherleni. Pe lîngă

' inform area prezentată de Poliţia oraşului, participanţii au mai ascultat şi un material despre activitatea celor 74 gardieni publici.

>-'■ SZEK ELY C s a b a

> 7 ~

U N A CALDA... A LTA ... RECE

Femeile din Hong Kong îşi refac virginitatea în ChinaReunificarea , Hong

Kongului cu China nu are limite:, femeile din Hong Kong îşi regăsesc himenul la o clinică din provincia Guangzhou (sudul Chinei), plătind 3.500 dolari Hong Kong (aproximativ 450 dolari

SUA) pentru o operaţie de refacere a virginităţii înaintea mariajului, transmite agenţia France Presse. Clinică se află la trei ore, dc mers cu trenul, dc Hong Kong, iar acolo operaţia este mult mai scumpă dccît în colonia . britanică. , D ar;

menţinerea tarifelor ridicate este justificată de dorinţa de a ţine în afara'circuitului ei prostituatele, care ar veni să se opereze dc fiecare dată cînd ar vrea sâ obţină un preţ mai mare pentru serviciile lor.

Clinicile din Hong Kong nu

sînt bune de nimic, afirmă ' şeful celei din Guangzhou,

pentru că folosesc ţesut dc ovine la refacerea himenului

D a r nu.a precizat ce ţesuturi se folosesc în aceasta din urmă.

Un filcnt tras degeaba!Simţindu-se, după cine

ştie ce opinii occidentale, mai aproape de Europa (!) şi cu un picior în NATO, şoferul slovac Garkar Âlibor .ne credea marginalizaţi undeva în abisul Balcanilor. Şi s-a gîndit e! la un pian diabolic (mai degrabă paranoic): să inducă în, eroare autorităţile române. S-a pregătit’atît de minuţios îneît, într-un moment’de exacerbare a prostiei, s-a automutilat, trăgîndu-şi un glonţ în braţ (el zicea în sinea lui că este o dovadă fără tăgadă!). După ce a tranzitat cu autotrenul judeţul Cluj, s-a oprit la Poliţia judeţeană Bihor, reclamînd că a fost jefuit şi rănit în judeţul nostru.

Valoarea era, ce-i drept,. mare: 150.000 DM. Poza foarte mîhnit şi indignat şi a acceptat cu seninătate testul la ‘‘Poligraf”. Aparatul cel isteţ a confirmat bănuielile şi probele ofiţerilor de combatere â crimei organizate clujene. După ce a tras adînc în piept 2- 3 ţigări americane a , recunoscut şi-cealaltă parte a plân’ului: adică fjrma din Slovacia era

' falimentară .şi a vrut să inducă în eroare Poliţia Română pentru ai iritra’în posesia asigurării transportului! N-a mers!, Bine că, în prostia sa, nu şi-a tăiat mîna sau alte organe vitale!

A d r ia n S T O IC A

A D E V Ă R U L .d e C l u j

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

ULTIMA ORĂ m i e r c u r i , 1 2 f e b r u a r i e 1 9 9 7 ( l 6 ^

m m i m m i m

Federaţiile din C N S lM ăţla sorin Dimitriu este noul considera hsuttelente flreş8flWe a| Fps

propiBierlle de protecţie ........ : , •;.............■.........

P m s h n a f f lw E i r a lM i i l

“ S l S T S r

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 12. 02., a.c. în jurul orei 15.

Via si vinul, Codul rutier> • 7

si motocicletele> urm are din pagina 1

potriveşte cu cea a lor. De bună seaină că nu este dispus nimeni să facă cadou o astfel de sumă, mare şi în leii cei piperniciţi. D in 'c îte . am înţeles din declaraţiile investitorilor americani şi englezi, domniile lor sînt foarte interesate de acţiunile Bursei de Valori Bucureşti şi de valorile mobile de pe piaţa secundară. C um 'noi avem nevoie de dolari ca de. aer (după opinia guvernatorului BNR, nu ne putem permite să pierdem nici un dolar), vom fi fericiţi sâ încasăm bani pe titluri m obiliare. în aparenţă, nu pierdem mare lucru, ci vindem avantajos nişte titluri pe care nu se omoară românii să-şi dea banii. Cum oferta de titluri mobiliare este masivă, iar cererea mică, într-o ţară cu oameni tot mai sărăciţi, acţiunile au preţuri derizorii şi pentru autohtoni. Cu o sticlă de Coca Cola pot fi cumpărate două acţiuni a căror valoare nominativă este de zece ori mai mare! Dar, asta-i situaţia, românul şi-a pierdut pofta de a investi în caritas, fonduri mutuale, bănci falimentare, iar piaţa îşi are regulile ei implacabile. Conform acestora, acţiunile vor fi cumpărate la preţul zilei, dictat de cerere şi ofertă.

Revin ca să vedem cîte acţiuni de la BVB pot fi

cumpărate cu veniturile lunare ale unui “proletar” american? Să zicem că acesta rămîne cu 1000 de dolari şi vrea să cumpere acţiuni

• IAIFO Zalău. Pe cei 1000. de dolari, ia îri România, cca 6.500.000 de lei. Cu această sumă, poate să cumpere cca 1625 de acţiuni, cu valoare nominativă de 25.000 de lei, dar cu valoare de piaţă de cca 4.000 de Iei/acţiunea,

Supraevaluarea capitalului social (1994 - Văcăroiu - H.G. 500) a fost compensată de scăderea preţului, impusă de cererea redusă. Cu alte cuvinte, valorile m obiliare. "sînt foarte ieftine, iar românii, în viitoarea vremurilor, uită că pot face şi asemenea investiţii. Cu toate că epoca posţ-socialistă, vag definită ca tranziţia la economiaede piaţă, este cu certitudine, una a capitalului, investiţiile m obiliare interne sînt descurajate, prin toate metodele. Şi, mai-că m-aş aventura să spun, este încurajată înstrăinarea

; titlurilor de valoare, tratarea cu uşurinţă a unui fenomen vital pentru naţiune, cum este cel al fonhării capitalului. Primul pas a fost făcut, chiar aberaţia ■valorii nominative de un milion a cuponului şi CCP, cînd, în fapt, milionul face doar cîteva zeci de mii! în acest punct, a tît'foştii guvernanţi, cît şi cei actuali, au poziţii identice.

Federaţiile din CNSLR-Frăţia consideră insuficiente propunerile făcute de Executiv. deoarece salariaţii^din regiile autonome şi diri societăţile comerciale cu capital majoritar de stat sînt insuficient protejaţi.

Reprezentanţii federaţiilor consideră că, din cauza blocajului financiar, multe societăţi nu vor putea acordă indexările şi compensările. Ei cred că există resurse pentru protecţia socială, însă acestea sînt. dirijate spre economia subterană.

CNSLR-Frâţia va cerc Guvernului, în cadrul întîlnirii de miercuri cu sindicatele, să discute pe valorile concrete ale puterii de cumpărare pe 1997. ■

în cadrul întîlnirii de marţi, reprezentanţii . federaţiilor sindicale au spus că aşteptă ca Guvernul să le remită programul strategic de reformă economică, pentru • fiecare • ramură industrială.

CNSLR-Frăţia revendică aplicarea urgentă a măsurilor de protecţie socială, eradicarea corupţiei şi clarificarea modului

. în care s-a făcut privatizarea unor societăţi.. Sindicaliştii confederaţiei doresc ca, în paralel cu discuţiile de la Guvern, să poarte un dialog cu reprezentanţii FPS şi cu cei ai Patronatelor, pentru a găsi soluţii de acordare a corecţiilor de salarii pe sectoare industriale şi pentru a analiza metodele prin care se aplică reforma.

Conducerea CNSLR-Frăţia consideră că cele două zile acordate pentru , analizarea propunerilo r de indexare-

' compensare sînt insuficiente.F răţia a declanşat un

referendum în rîndul menjbrilor „găi de sindicat, privind măsurile sociale şi declanşarea de acţiuni revendicative, urmînd ca, pe 28 februarie, să fie definitivat programul naţional, de proteste. Pe 19 februarie, sindicatele confederaţiei vor picheta prefecturile.

fost ales în funcţia de preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, în şedinţa Consiliului de Administraţie al FPS de marţi, a declarat agenţiei MEDIAFAX Valentin M arian^ Ionescu, preşedintele ANP, membru ai Consiliului

• Dimitriu a fost ales cu 13 voturi pentru din 17.

Bogdan Baltazar (PD) a fost ales în funcţia de vicepreşedinte, cu 14 voturi. 4 - '

Vom reveni.

socială

PDSR va ataca in Parlament H.G. 11/1997 privind nomele metodologice de aplicare a Legii caselor naţionalizatePDSR intenţionează să atace

în Parlam ent Hotărîrea Guvernului nr. H/1997 privind, normele m etodologice de aplicare a, Legii caselor naţionalizate, a anunţat, marţi,- purtătorul de cuvînt al PDSR, senatorul Teodor Meleşcanu.

' El nu a .precizat modalitatea parlamentară de atac, însă a spus că PDSR a constituit un colectiv de specialişti, format din senatori şi deputaţi; care analizează hotărîrea Guvernului Ciorbea.

1 Meleşcanu a precizat că PDSR a apelat' şi ,1a Antonie Iorgovan, unul dintre iniţiatorii Constituţiei României, pentru a identifica în ce măsură hotărîrea de Guvern încalcă prevederile constituţionale, şi modifică Legea caselor naţionalizate - lege organică. • • '

In plus, PDSR acordă sprijinul juridic necesar, cetăţenilor care intenţionează să atace hotărîrea guvernamentală în contencios administrativ. Purtătorul de cuvînt al PDSR a spus că, la partid; numeroşi cetăţeni au solicitat lămuriri asupra hotărîrii Guvernului Ciorbea, mulţi dintre aceştia semnalînd că această- hotărîre se aplică şi retroactiv asupra unor categorii de locuinţe care, în condiţiile legii în vigoare şi fară alte reglementări, ar fi revenit chiriaşilor.

Federaţia Naţională a Pensionarilor din România (FNPR) şi celelalte organizaţii centrale ale pensionarilQr cer Executivului să se întîlnească cu reprezentanţii acestora pentru discutarea pachetului de măsuri de protecţie socială.

în comunicatul remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, FNPR îşi ex p riM protestul faţă de “maniera de lucru a Executivului în relaţiile cu organizaţiile care reprezintă segmentul cel mai defavorizat al populaţiei”.

“Este normal ca Guvernul să discute în prealabil măsurile privind protecţia socială a pensionarilor, care urmează a fi adoptate,' cu reprezentanţii acestora, pentru a nu fi puşi în faţa unui fapt împliniţ”, se mai arată în comunicat.

FNPR mai precizează că, deşi organizaţiile de pensionari au trimis memorii şi au cerut să fie primiţi de membri ai Executivului, nu au primit nici' un răspuns.

Noul preţ al huilei de ziar este 2.840 de lei/ kg

Noul preţ al unui kilogram dc hîrtie dc ziar este, începînd dc marţi, de 2.840 de lei, 'fară TVA.

Preţul a fost stabilit în funcţie de evoluţia cursului dolarului, de preţul lem nului, ' al combustibilului, al chimicalelor, al transportului şi al pieselor. El va fi modificat în funcţie de schimbările . majore ale preţurilor, dar vom încerca să nu îl depăşim pe cel al hîrtiei de import sau al concurenţei, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, / Manea Avramescu, directorul Societăţii Letea Bacău, principalul producător de hîrtie de ziar din ţară. La celelalte tipuri de hîrtie produse de Letea majorarea de preţ a fost între 30-40%. La produsele greu vandabile preţurile nu se m odifică, a precizat Avramescu.

Purtătorul de cuvînt al PDS, senatorul Teodor Meleşcanu, i afirmat, marţi, într-o conferiri de presă, că PDSR intenţionez modificarea şi îmbunătăţiră Legii pentru organizarea

- funcţionarea Radiodifuziunii Televiziunii, în senii sim plificării desemnai Consiliilor de Administraţie it celor două instituţii publice.

. Meleşcanu a susţinut că, primul rînd, există intenţia dt se renunţa la prevederea prin ce desemnarea membrii; Consiliilor de Administraţie face cu două treimi din voturi; tuturor membrilor comisiil: parlamentare de cultură, arte mass-media.

Teodor Meleşcanu a spus { PDSR se pronunţă, acum, peij rezolvarea situaţiei din TVKp: desemnarea tuturor membri!: Consiliului de Administraţie intrarea Televiziunii în Iegaiifc Meleşcanu a declarat că PE nu este de acord cu faptul “Guvernul conduce ţara p declaraţii şi «Jurnalub> TV”.

“După cucerirea ŢVR deci un comando deşănţat a a;h acum, problema accesului dosarele fostei Securităţi”,as: Meleşcanu, opinînd că, astfel • evita problemele grave ale ţr ! Purtătorul de cuvînt al PDS criticat şi concursul pet? ocuparea unor posturi în TC fiind de părere că “toţi cei ai de Alina Mungiu au reuşit”. “ concurs-vine cine doreşte reuşeşte cine trebuie”, a afi Meleşcanu. El a mai spus că din condiţiile privind cunoaşte a două limbi străine a fost scc. pentru că nu era îndepliniţi doi concurenţi aduşi de Mungiu. Purtătorul de cuvii PDSR a afirmat că, potrivit

- informaţii pe care le deţine, n conducere a TVR are salarii fel 1,5 şi 2,5 milioane de lei pe t cu mult mai mari decil reporterilor şi redactori": Teodor Meleşcanu a protestat de neincluderea în emisie informative a punctelor de vă ale PDSR. Meleşcanu corni; că, prin situaţia actuală şi? unele emisiuni, ar putea si ajungă la “prăbuşi' credibilităţii TVR”.

Inlipsa’prbprietaruluiclardefinit:

Casa Tineretului nu are cui da dividendeleCasa Tineretului din Cluj-

Napoca a realizat anul trecut un profit estimat la cca 15-20 de milioane de lei. în anul 1992, Consiliul judeţean Cluj a decis transformarea accsteia în societate • pc acţiuni. Din cauza faptului că transmiterea acţiunilor spre FPS şi FPP nu a fost realizată (societatea înrcgistrîndu-se ulterior legilor 15/1990 şi 58/1991), Casa Tineretului nu are unde “să-şi verse” dividendele.

, După -1992, Fundaţia pentru tineret, organizaţie carc îşi rcvcndică atributul de succesor al

fostului UTC, a dat în judecată Prefectura, cerînd desfiinţarea societăţii comerciale. Tribunalul Judeţean Cluj a decis Rularea hotărîrii de înfiinţare a Casei Tineretului. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul înaintat de Prefectura Cluj împotriva sentinţei Tribunalului Cluj.

Ciprian Oltean, membru în consiliul de conduccre al Fundaţiei jjenlru tineret, susţine că: proprietarul de drept al Casei

Tineretului şi al întregului patrimoniu al fostului UTC rămîne Fundaţia pentru tineret”.

Revendicările Fundaţiei pentru tineret Cluj au fost considerate de către puterea locală drept exagerate. Casa Tineretului a fost. realizată din investiţii preponderent naţionale. în opinia unor persoane avizate soluţia cea mai potrivită ar fi fost trecerea Casei Tineretului în “domeniu” Regiei autonome a administraţiei patrimoniului protocolului de stat. în pofida statutului incert al proprietarului cea mai acută problemă rămîne destinaţia dividendelor. -

G.M.

La Cîmpia TurziiRegulatorul Cluj al Regionalei CFR se întilneşie

cu beneficiariiAstăzi, la combinatul Industria Sîrmei din Cîmpia- Turzii are loc întîlnirea între reprezentanţii SNCFR Cluj cu agenţii economici de pe regulatorul de circulaţie

de transport, sub forma unor agenţii comerciale de marfa care facilitează legătura cu marii agenţi economici. Regionala

feroviară Cluj. în ţară sînt opt Cluj are patru regulatoare (Cluj, regionale, între care regionala Oradea, Dej şi Blaj). Întîlnirile

între cele două părţi sînt programate la cel mai mare . agent economic de pe regulator. Astfel, după Cluj, urmează cea de vineri, de la Oradea, iar săptămînă viitoare pentru Blaj (laTîmăveni) şi, ultima, pentru

CFR Cluj este cea mai mare ca întindere, avînd trei puncte de graniţă (două cu MAV, căile ferate maghiare şi unui la Halmeu). în prima etapă de restructurare a SNCFR, au fost înfiinţate regulatoarele

regulatorul Dej, la Baia-Mr.Pe ordinea de zi si:

trecute: prezentară realizărilor pe colaborarea dintre ager econom ici şi SNCFx schimbări organizatorice: structura de transpo' planurile pe 1997. I! întîlnire vor participa pe* 21 de directori ai societăţi care utilizează transporr. feroviar.

• IL IE C Ă L IA N (r c d a c to r şef); VALER CHIOREÂNU (rcdactor şef adjunct); ~

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . .N a p o c a 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.^

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.CQ.1991 ood fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

TIPARUL EXECUTAT L A T O -----13400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 y ) V T it-J . • tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 ’ L /

ctscfii(fda\Birn

înSe