JOHil HIGGs

MAI CIIUDATA

ilflCIAT ffiT TUTTM

IMAGIffiAo IoIOffi [tfinilATlvfi [ STCOLIIIU XX

{ratLITERAO

CupnlNs

Introducere ...........'.... 11

1. RelatMtate. Desfiinq area omphalos-ului .......'................ 17

2. Modernism. $ocul noului ......37

3. Razboi. Sus flamura!............'.... ................56

4. Individualism. Fa ce wei! .......73

5. Incongtient. Dincolo de opresiune, e libertatea ......'... 89

6. Incertitudine. Pisica este 9i vie, 9i moartf,.................. 104

7. $tiinqifico-fantastic. Cu mult timp in urmf,,

intr-o galaxie indep[rtat5............... .........122

8. Nihilism. Nu-mi pun pielea la bataie

pentru nimeni! .....'...............138

9. Spagiu. Venim cu gAnduri paqnice

pentru intreaga omenire ....,.154

10. Sex. in o mie noul sute Eaizeci gi trei(deci niqel cam tirziu pentru mine) .........'.................... 184

1 1. Adolescengi.'Wopbom'a'loomop'a'lompbomiom .... 203

12. Haos. Un fluture bate din aripi in Tckyo.....................219

13. Dezvoltare. Investitorul de azi nu beneficiaze

de pe urma creEterii de ieri ........-............736

14. Postmodernism. intdmplarea a fecut ca domnul

Mcluhan se fie chiar aici............. --.........258

15. Reqea. O planet[ de indivizi.. ..-...............278

Note qi surse bibliografice ..........798

Bibliografie ..............312

Mulgumiri. .'.............318

Indice........ ............... 319

1. RrmrvrrATE.

DrsrrrNTAREA oMPHALos-uLUr

in dupi-amiazazilei de 15 februarie 1894, Martial Bourdin, unanarhist francez, gi-a pirisit locuinfa de pe strada Fitzroy, dinLondra, unde stitea cu chirie. Avea cu el o bombi artizanali qio mare sumi de bani. Afari era o cilduri inibugitoare, iar, laiVestminster, Bourdin s-a urcat intr-un tramvai descoperit trasCe cai, care l-a dus de partea cealalte a riului, in Greenwich.

Dupi ce a coborit din tramvai, a traversat Parcul Greenwich,inspre Observatorul Regal. Bomba a explodat inainte de vre-ne, Bourdin fiind inci in parc. i-a sfArtecat mAna stAngi gic mare parte din abdomen, lisAnd Observatorul neatins. Ungrup de gcolari l-a gisit intins pe jos; era confuz gi cerea si fiej.us acasi. SAnge gi rimSgile din trupul siu au fost depistate:e o distanli de mai bine de 50 de metri. Bourdin a murit la30 de minute dupd explozie, fdrd. a spune ce intenfionase.

Agentul secret, un roman scris in 1907 de polonezul JosephConrad, a fost inspirat de aceste evenimente. Scriitorul a sur-prins uluirea generali fali de acliunile lui Bourdin, descriindatacul cu bombe ca pe ,,o tAmpenie atAt de sAngeroasi, incAtn-aveai cum si inlelegi care era sursa ei, prin nici un procesrational ori chiar irafional de gindire [...] Nu avem decit ima-ginea unui om sfArtecat pentru nimic, nici micar pentru o

aga-zisi convingere, fie ea anarhisti sau de alt fel".Pe Conrad nu-l intriga politica lui Bourdin. intelesul ter-

menului de ,,anarhism" s-a schimbat pe parcursul secoluluitrecut, denotAnd, acum, absenqa oricirei reguli: toati lumeaface ce vrea. Pe vremea lui Bourdin, anarhismul viza mai de-grabi respingerea structurilor politice, decit revendicareaunor libertili personale. Anarhigtii din secolul al XIX-lea nu

L7

JonN Hrccs

voiau libertate totala, ci doar si nu fie controlafi. Conformunui slogan din epoci, ei nu recunoqteau ,,nici un zeu, nici unstipin". Din perspectiva teologiei crestine, acestia si.vArseaupicatul mAndriei. Asta era r5;zvr5ltirea Satanei, motivul pentrucare fusese alungat din rai: non serviam, ,,nu mi voi supune".

Conrad nu a fost uimit nici de dorinla lui Bourdin de a plasao bombi. Era apogeul unei perioade pline de atacuri anarhistecu bomb5, care incepuse in 1881, cu asasinarea tarului rusAlexandru al ll-lea, dur6nd pAni la izbucnirea Primului RdzboiMondial. Toate acestea au fost alimentate atit de faptul cidinamita era foarte accesibili, cAt gi de conceptul anarhist al,,propagandei prin faptd", potrivit cS.ruia acteie de violenfdindividuaie contau, intrucAt ii inspirau pe ceilal1i. AnarhistulLeon Czolgosz, pentru a da un exemplu, I-a asasinat, in septem-brie 1901, pe William McKinley, pregedintele Statelor Unite.

Chestiunea frapanti era, de fapt, urmitoarea: ca anar-hist dotat cu o bombi, in Londya, ce ciutai si mergi spreObservatorul Regal? Ce avea acesta fafi de, si zicem, PalatulBuckingham sau Palatul Westminster? Acestea erau, amAndo-ui, mai aproape de locuinla lui Bourdin, erau mai cunoscute gisimbolizau puterea statald. De ce nu le vizase pe acestea? Sepirea c5 intrezdrise ceva referitor Ia Observatorul Regal, inde-ajuns de semnificativ, cAt si-gi rigte viata pentru a-l distruge.

Evenimentele gi relatirile vizind atacul cu bombe de laGreenwich acordi prea putinl atentie tintei lui Bourdin.Explozia e descrisi, fictiv, in romanul lui Conrad, care l-ainfluenlat pe teroristul american Ted Kaczynski, cunoscutdrept Unabomber. Alfred Hitchcock a adaptat povestea pentrufilmul siu din 1936, Sabotage, actualizAnd parcursul atacato-rului prin Londra prin schimbarea tramvaiului tras de cai cuun autobuz modern. La Hitchcock, bomba explodeazi gi maidevreme, in autobuz, pe cAnd acesta trecea pe Strand - o re-latare infricogitoare ce precedi un incident petrecut cu 60 deani mai tirziu, cAnd un terorist din IRA se arunci, accidental,in aer, intr-un autobuz, chiar lAngi aceasti arteri.

Chiar daci tinta atacului cu bombi era lipsiti de sens pen-tru Conrad, asta nu inseamni ci gi pentru Bourdin era la fel.

18

Mar cluoar oecAr NE purEM TMAGTNA

Dupi cum avea si afirme William Gibson, scriitor americancyberpunk: ,,Viitorul este.deja aici. Doar ci nu este distribuitsimetric". Ideile se rispindesc asimetric si circuli cu o viteziimprevizibili. Poate ci Bourdin aintrezdrit o semnificatie careii scipase lui Conrad. La inceputul secolului XX, Iogica inbazacireia isi alesese Bourdin tinta intri in atenfia lumii.

PimAntul stribitea spafiul cu vitezi.. La nivelul lui, domniiigi verificau ceasurile de buzunar, si vadi cAt e ora.

Era 31 decembrie 1900. PimAntul se invArtea in jurui Soa-relui, iar pe cadranele ceasurilor se invArteau limbile micule.Cdnd ambele au indicat ora 12, insemna ci PimAntul, dupice strebetuse mii de kilometri, ajunsese in pozilia stabiliti,incheindu-gi ciclul anual. in acel moment, incepea secolul XX.

in istoria antici., existi un concept denumit omphalos.Acesta desemneazi centrul lumii sau, mai precis, ceea ce

considera lumea culturali a fi centrul lumii. Din perspectivareligiei, omphalos-ul reprezenta, totodati, legitura dintre cergi pimAnt. Mai era denumit gi ,,buricui pimAntului" sau axismundi, stilpul lumii, fiind reprezentat printr-un obiect pre-cum un stAlp sau o piatri.

Omphalos-ul este un simbol universal, comun aproape tu-turor culturilor, cu localiz5:i variate, totugi. Pentru Japoniaantici, acesta era Muntele Fuji. Pentru triburile amerindienesioux, Dealurile Negre. in mitologia greaci, Zeus trimite doivulturi sd caute centrul lumii. Acestia se ciocnesc deasupraoragului Delphi, care devine omphalos-ul grecilor. Iar,la ro-mani, omphalos-ul era Roma, de vreme ce toate drumurileduceau aici. Mai tdrziu, h;rfile crestine au avut in centruIerusalimul.

in ajunul Anului Nou din 1900, omphalos-rtl global eraObservatorul Regal din Greenwich, localizat in Londra.

Observatorul Regai este o clidire eleganti, fondati de Carolal Il-lea in1-675 gi conceputi, initial, de sir Christopher Wren.La 1900, lumea era misurati prin raportare ia o linie caretraversa aceaste clidire de la nord la sud. Standardul interna-fional fusese stabilit la o conferinli linutd la Washington,

19

JouN Hrc,cs

cu 16 ani mai devreme, cind delegalii din 25 d'e liri votaseripentru Greenwich ca meridiart zero. Santo Domingo a votatimpotrivi, iar Franla gi Brazilia s-au abginut, dar intAlnirea afost mai mult o formalitate;72Vo din flota maritimi mondialifolosea hi4i navale pe care Greenwich apirea cu latitudineade zero grade, iar Statele Unite igi stabiliseri deja fusul orar infunclie de acest punct.

Greenwich era, pe atunci, centrul lumii, un leagin al gtiinleicu patronaj regal. Avea vedere peste Tamisa, in Londra, capi-tala celui mai mare imperiu din istorie. Secolul XX a inceputabia cAnd ceasurile din aceasti clidire i-au semnalat inceputul,ceasuri care erau calibrate in funclie de pozilia stelelor aflateexact deasupra. Acest omphalos modern Ei gtiinlific nu pierdu-se legitura dintre cer gi pimAnt.

Astizi, cAnd vizitim Observatorul, la amurg sau pe timpde noapte, vedem meridianui zero cape o razi de laser verde,dreapti gi fixi, intretiind cerul. incepe chiar din dreptul ob-servatorului gi este perfect aliniatd la zero grade latitudine.Aceasti razi. nu exista in 1900, bineingeles. Pe atunci, aceastilinie era o idee, o proieclie mentali cu aplicabilitate in lumeareali. Din ea plecau, spre vest 9i est, multe linii iongitudinalesimilare, imbriligind globul rotund gi intAlnindu-se de cea-

laltA parte a lui. Acestea se intersectau cu o serie similari de

linii latitudinale, pornind de la ecuator, spre nord 9i spre sud.

Aceasti ampli refea imaginari didea un fus orar universal gi

un sistem de pozilionare care sincroniza intreaga planeti.in ajunul Anului Nou din 1900, lumea din toate collurile

pimAntului era iegiti pe strizi, sd intAmpine noul secol' Dupiaproape 1-00 de ani, festivitilile care marcau intrarea in noulmileniu au avut loc in ajunul Anului Nou din 1999, in locde 2000. Evenimentul era celebrat cu un an mai devreme gi,

propriu-zis, era o gregeali, dar oamenilor nu prea le-a pisat.CAnd cei de la Observatorul din Greenwich au explicat ci se-

colul XXI nu incepea, practic, decAt la 1 ianuarie 2001, au fostconsiderati pedanli. Prin opozifie, Ia inceputul secolului XX,

Observatorul reprezenta o autoritate, iar lumea sirbitoreadupi cum dictau cei de aici. Greenwichul conta. Aga se face

20

Mat ctuoer oBcAr NE PUTEM IMAGINA

ci, plini de satisfacfie, membrii societilii victoriene de atunci

gi-au verificat ceasurile, agteptAnd ora exacti, si au foat mar-

tori la nagterea unei noi ere.

in mare, noua epocd pirea una ordonati, structurati' Vizi-

unea victoriani asupra lumii avea la bazi patru stAlpi: monar-

hia, biserica, imperiui gi pe Newton.Stilpii pireau de nezdruncinat. in ciliva ani, imperiul

britanic avea si acopere un sfert din intreg globul. in ciuda

umilinlei aduse de rizboiul burilor, nu mul! gi-au dat seama

cit de mult avusese imperiul de suferit 9i chiar mai pulini au

inleles ci pribugirea acestuia era iminenti. Pozifia Bisericii

pdrea la fei de siguri, in ciuda progreselor gtiinfifice' Deqi

autoritatea Bibliei fusese contrazisi de Darwin 9i de progre-

sele geologiei, societatea nu considera politicos si insiste prea

muliasupra unor asemenea chestiuni. Legile lui Newton fuse-

seri testate meticulos, iar Universul bine ordonat 9i exact pe

care-l descriau pirea de necontestat. E adevdrat ci au existat

citeva particularitili neobignuite care i-au incurcat pe oame-

nii de Eiiirrla. De exemplu, orbita planetei Mercur se dovedea a

fi destul de diferita fap de ceea ce crezuse lumea. in plus, mai

era, desigur, gi chestiunea eterului.Eterul e o substanli teoretici, un soi de urzeali ce line

universul laolalta. Omenirea a ajuns la concluzia ci trebuie

si existe. Experimentele au aritat, in nenumirate randuri, cilumina circuii sub formi de undi. O undi de lumini are ne-

voie de un mediu prin care si circule, la fel cum unda oceanici

are nevoie de api gi unda sonori; de aer' Undeie de lumind

care traver seazi spafiul, dinspre Soare spre PimAnt, trebuie

si stribati un mediu, iar acesta este eterul. Problema e ciexperimentele ficute pentru a demonstra existenla eterului

au-equat unele dupi alteie. Totugi, acest lucru nu a fost vi-zut ca un obstacol serios. Era nevoie doar de o mobilizare mai

mare gi de experimente mai inteligente' Revelarea eterului a

fost la fel de aqteptati ca revelarea bosonului Higgs, inain-

te de existenfa Marelui Accelerator de Hadroni de la GERN.

Judecata oamenilor de gtiinli postula ci trebuie si existe, a9a

21