BROSURA DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREABROSURA DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCARISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA

IN INDUSTRIA TEXTILAIN INDUSTRIA TEXTILA

This document does not necessarily represent the Commission’s official position

CUPRINS

Scop si obiective

PARTEA A

Definiţiile de baza

Categorizarea pericolelor

“De ce” să realizăm o evaluare a riscurilor – beneficii pentru toţi

Cum să evaluăm riscurile la locul de muncă

Un instrument de evaluare a riscului

Evaluarea riscului de zgomot

Evaluarea riscului in cazul manipulărilorEvaluarea riscului de stres la locul de muncă

PARTEA B

Tabel reprezentativ pentru evaluarea riscurilor

1

Scop şi obiective

Această broşură este împărţită în două:

Partea A are ca scop furnizarea unui cadru evaluării riscului, familiarizarea utilizatorului cu un instrument de evaluare uşor de folosit şi prezentarea cadrului procesului de evaluare pentru patru riscuri generice ce se găsesc la orice loc de muncă.

Partea B are ca scop promovarea practicilor de lucru în siguranţă într-un atelier de reparaţii auto, prin prezentarea celor mai comune pericole, şi a măsurilor corespunzătoare de prevenire, sintetizate într-un table. Vă rugăm să ţineţi cont că informaţiile furnizate in Partea B nu sunt complete, deoarece scopul nostru nu este să epuizăm subiectul.

Principalul obiectiv al demersului nostru este creşterea nivelului cunoaşterii de bază privind problematica sănătăţii şi securităţii în muncă, în vederea participării angajaţilor la evaluarea riscurilor la locul lor de muncă.

Această broşură a fost realizată in cadrul programului Leonardo da Vinci si este una din cele zece broşuri pregătite pentru diferite sectoare economice de activitate.

2

PARTEA A

Definiţii de bază

Pericol înseamnă tot ce prezintă potenţial cauzator distrugere, accident.

Sursa pericolului: înseamnă orice (obiect, substanţa, unealtă, maşina, activitate, comportament etc.) care poate da naştere la unul sau mai multe pericole cauzatoare de răniri, accidente.

Risc înseamnă probabilitatea potenţialului de accidentare (răni, boli, deces) datorat expunerii la pericol.

Evaluarea riscului este procesul prin care identificăm care pericole există la un loc de muncă şi în ce mod acestea pot afecta angajaţii şi terţii, pentru a decide ce măsuri de prevenire sau control sunt necesare. Este un proces sistematic şi dinamic, pentru crearea unui mediu de lucru mai sănătos şi sigur.

Aceşti temeni sunt adesea utilizaţi interşanjabil şi incorect, după cum reiese din definiţiile de mai jos:

Sursa pericolului consta în ceva fizic şi este mereu prezentă;

Pericolul apare în timpul unei activităţi desfăşurate în prezenţa surselor de pericol, în sensul că ele sunt mereu prezente;

Riscul legat de pericolele care apar în timpul operaţiei depind de măsurile de siguranţă (preventive) luate, aceasta însemnând ca riscul scade pe măsură ce masurile de prevenire cresc.

3

Categorizarea pericolelor

Sursa pericolelor Categoria pericolelor

Daunele potenţiale

Instalaţii electrice, echipament electric

Pericole electrice Arsuri, incendiu, electrocutări

Mecanism, echipament de ridicare, vehicule, transport

Pericole mecanice

Răni, deces

Substanţe chimice, emisii (gaze, vapori, smog, fum, praf), revelatori, materiale inflamabile

Pericole chimice Probleme de sănătate, iritaţii, dureri de cap, cancer, deces, explozii, incendii

Micro-organisme (viruşi, bacterii, paraziţi, mucegai in culturi de laborator, animale, plante)

Pericole biologice Probleme de sănătate, alergii, boala legionarului (o infecţie a plămânilor provocata de o bacterie numita Legionella).

Operaţii zgomotoase si mecanisme

Zgomot, probleme de comunicare

Pierderea auzului, probleme psihologice, accidente

Maşini manuale care vibrează

Vibraţii Neirigarea cu sânge a degetelor

Lucrul la înălţime, în spaţii mici

Condiţii de lucru Răniri, probleme de sănătate, deces, explozii, incendiu.

Echipamente de birou, operaţii manuale,

Pericole ergonomice,

Boli musculo-scheletice, stres

4

constrângeri fizice, posturi ciudate

psihosociale

Temperatura şi umezeala Microclimatul de muncă, pericole psihosociale

Probleme de sănătate, stres

Radiaţii ionice, UV, infraroşii, câmpuri electromagnetice, microunde

Radiaţii Arsuri, rănirea ochilor, probleme de sănătate, cancer, incendii

Podele alunecoase, suprafeţe inegale ca nivel, iluminarea, trepte, ieşiri, semnalizări, ventilaţie, spaţiu

Mediul de lucru Răni din cădere, alunecări, împiedicări probleme de sănătate; incendii

Loc de munca îngust Organizare Răniri

Facilitaţi pentru igiena şi odihna, primul ajutor

Starea de bine, de siguranţa la locul de muncă

Infecţii, contaminări, îmbolnăviri

Organizarea muncii, încărcarea muncii, muncă repetitivă, program de lucru, izolare, relaţii cu angajatorii, cu managementul, slabă consultare, sprijin insuficient, slabă participare, hărţuire, violenţă, agresiuni, probleme temperamentale

Pericole psihosociale si ergonomice

Dureri de cap, lipsa de concentrare, afecţiuni nervoase, stres, afecţiuni musculo-scheletice

5

Principiile sănătăţi şi securităţii la locul de muncă (OSH) cer eliminarea riscurilor în timpul oricărei activităţi

Dat fiind faptul ca pericolele sunt mereu prezente în timpul unei activităţi, riscurile conexe pot fi eliminate sau măcar diminuate doar prin stabilirea de măsuri de siguranţa corespunzătoare. Măsurile ulterioare pot fi stabilite prin procesul evaluării riscului (R/A = ER).

6

“DE CE” să realizăm o evaluare a riscului?

Beneficii pentru toţi

Scopul evaluării riscului este să ne asiguram că nimeni nu va fi rănit sau nu se va îmbolnăvi. Realizarea unei astfel de evaluări a riscului este în beneficiul atât al angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Dacă un loc de muncă a fost evaluat corect şi fiecare lucrător care trebuie să realizeze munca respectivă a fost informat despre modul în care să realizeze munca în siguranţă, atunci principalele beneficii sunt următoarele:

Pentru salariat: Reducerea ratei accidentelor şi prevederi pentru condiţii

mai bune de lucru Eliminarea îngrijorării privind siguranţa personala şi a

colegilor O satisfacţie la locul de muncă crescută Stabilirea unei comunicări fructuoase cu managerii.

Pentru angajator: Nu mai sunt pierderi ale producţiei datorate accidentelor Nu mai se mai strică utilaje, datorita faptului că nu s-au

stabilit măsuri preventive potrivite Nu mai creste costul asigurărilor Nu se mai plătesc compensaţii muncitorilor a căror

sănătate a fost afectată de un accident la locul de muncă sau de o boală profesională

Acord cu legislaţia – nu mai există cheltuială cu procese Creşte productivitatea, datorită creşterii satisfacţiei la

locul de muncă Stabilirea unei imagini publice a unei întreprinderi

orientate spre om.

7

Cum evaluăm riscurile la locul de muncă

In locurile de muncă mici este posibil ca evaluarea riscului să se realizeze în bloc, ca un exerciţiu simplu, pe când în întreprinderile mari va fi necesar să împarţi evaluarea în unităţi manageriale.

Abordarea în cinci paşi prezentata aici este o metodologie structurata, care arata modul în care angajatorii, cei care lucrează pe cont propriu, reprezentanţii salariaţilor pot evalua riscurile la locul lor de muncă.

Pasul 1: Identificarea pericolelor

In timpul acestei etape este necesara identificarea a ceea ce poate, în mod logic, cauza accidente.

Pasul al 2-lea: Identificarea persoanelor care pot fi accidentate şi a modului în care se pot accidenta

In timpul acestei etape, toţi cei aflaţi în pericol datorită activităţilor desfăşurate, atât angajaţi cât şi alte persoane, trebuie identificate. Diferitele categorii de salariaţi care trebuie luate în considerare sunt: muncitorii productivi, depanatorii, personalul administrativ, paznicii, oamenii de serviciu, şoferii, reprezentanţii de vânzări, subcontractanţii, muncitorii temporari, clienţii şi orice alţi terţi.

Pasul al 3-lea: Evaluarea riscurilor si decizia privind adecvarea măsurilor existente sau luarea altora noi

Toate pericolele identificate nu pot fi înlăturate imediat. Aici trebui evaluată mărimea riscurilor conexe, înainte de a decide asupra măsurilor de luat de către management şi înainte stabilirii priorităţilor acţiunilor necesare.

Una din cele mai simple metode este calcularea posibilităţilor şi severităţii prejudiciului, prin crearea unei matrice şi furnizarea unui scor riscului, în concordanţă cu formula:

8

Riscul = probabilitatea x severitatea consecinţelorExistă o rată a probabilităţii şi severităţii consecinţelor, după cum urmează:

Probabilitatea efectelor adverse

Rata

Categorie Explicaţie

1 Improbabil Evenimentul cauzator de accident nu este aşteptat să apară în întreaga cariera profesională a angajatului (evenimentul apare o dată la 100-1000 de ani)

2 Posibil Evenimentul cauzator de accident poate apărea într-un anumit punct al întregii cariere profesionale a angajatului (evenimentul apare o data la 10-100 de ani)

3 Frecvent Evenimentul cauzator de accident poate apărea repetat in timpul carierei profesionale a unui angajat (evenimentul apare o data la 1-10 ani).

Severitatea consecinţelor

Ra-ta

Categorie

Explicaţie

1 Prejudiciu minor

Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator de accidente nu cauzează distres prelungit si este necesar doar primul ajutor (de ex., mici zgârieturi, iritarea ochilor, dureri de cap temporare, alte dureri trecătoare etc.)

2 Prejudiciu mode

rat

Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator de accidente cauzează distres prelungit şi care apare periodic, cum ar fi rănirile, arsurile de gradul 2 pe o suprafaţa a corpului limitata, alergiile, rănile limitate şi care cer mai mult de o zi de absenţă de la lucru.

3 Preju Accidentele şi îmbolnăvirile legate de un eveniment

9

diciu sever

cauzator de accidente cauzează distres serios sau permanent, cum ar fi arsuri de gradul 2 pe o suprafaţă mare a corpului, arsuri de gradul 3, dizabilităţi, răni care duc la multe zile de absenţa de la locul de muncă sau la deces.

Apoi, matricea de evaluare a riscului arată astfel:

1.1 Matricea de evaluare a riscului

Severitatea consecinţelor

1.1.1 Prejudiciu minor

(1)

Prejudiciu moderat

(2)

Prejudiciu sever

(3)

Improbabil (1)

Scăzut

(1)

Scăzut

(2)

Mediu

(3)

Posibil (2) Scăzut

(2)

Mediu

(4)

Ridicat

(6)

Frecvent (3) Mediu

(3)

Ridicat

(6)

Foarte ridicat

(9)

Iar rata riscului este după cum urmează:

1.2 Rata riscului

Rata Categoria Explicaţie

1, 2 Scăzuta Nu este nevoie de acţiuni, riscul este acceptabil, dar este necesar să ne asiguram că va rămâne la aceleaşi nivel.

3, 4 Medie Sunt cerute şi trebuie planificate acţiuni pentru reducerea nivelului de risc. După realizarea acţiunilor este cerută o reevaluare a riscurilor.

6, 9 Ridicata / foarte ridicata

Riscul nu este acceptabil şi trebuie luate imediat acţiuni pentru reducerea lui. Activitatea la locul de muncă nu trebuie reluate înainte de implementarea

10

masurilor de prevenire necesare.

In cazul în care un pericol nu poate fi eliminat, este important să luăm toate măsurile, pentru ca riscul asociat să fie cât mai mic posibil.

Pasul la patrulea: Înregistrarea situaţiei si masuri prevenire

Trebuie creat un format standard, pentru a fi utilizat pentru toate evaluările de risc în locuri specifice de munca. Un asemenea format poate fi utilizat şi pentru a ne reaminti să fim atenţi la anumite pericole şi măsuri de prevenire. Acest format standard, numit „Instrument de evaluare a riscului”, este furnizat în secţiunea 4.3 a prezentului manual de formare.

Pasul al cincilea: Trecerea în revistă şi revizuirea evaluării riscului realizată pana acum

Evaluarea riscului trebuie să conducă la un plan de acţiune cu masuri de prevenire. Evaluarea şi prevenirea planificate trebuie revizuite regulat, pentru a ne asigura că prevederile stabilite funcţionează eficient, altfel impactul evaluării asupra calităţii condiţiilor de muncă este minim. Revizuirea evaluării riscului realizata până acum e necesara pentru revizuirea noilor pericole şi in cazul în care:

Se folosesc noi dispozitive Unor angajaţi noi li s-a cerut să realizeze activităţi specifice Sunt introduse noi procese / activităţi la locul de muncă Sunt utilizate noi substanţe Mediul de lucru (de ex. spaţiul, ventilaţia, podelele) s-a alterat

în mod semnificativ Condiţiile de operare (de ex. lucrul în schimburi, îndatoririle)

sau schimbat semnificativ Oricăror schimbări semnificative.

11

Priorităţi de prevenire

Directiva cadru 89/391/EEC trasează principiile generale de prevenire, care trebuie urmate, atunci ne decidem ce să facem cu un pericol identificat. Sunt daţi următorii paşi, în ordinea priorităţii:1. evitarea riscului2. evaluarea riscului ce nu poate fi evitat3. combaterea riscului la sursa4. adaptarea muncii la om, mai ales proiectarea locurilor de munca,

alegerea echipamentelor de lucru şi a metodelor de lucru şi producţie, având ca scop eliminarea muncii monotone şi lucrul într-un ritm predeterminat

5. adaptarea la progresul tehnic6. înlocuirea pericolului cu lipsa pericolului sau cu ceva mai puţin

periculos7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerentă şi cuprinzătoare,

care să acopere tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenta factorilor legaţi de mediul de lucru

8. Acordaţi prioritate masurilor de protecţie colective, nu celor de protecţie personală. Echipamentul de protecţie personal (EPP) trebuie luat în considerare la urmă.

9. Acordaţi instrucţia potrivita angajaţilor.10. Consultări.

12

De completat înainte de inspecţie

Nume angajator / adresă întreprindere: …………………………………………………………………………………………………….

Numele şi funcţia responsabilului pentru evaluarea riscului: ………………………………………………………………………..

Activităţi inspectate TOATE CATEVA (Specificaţi:…………………………………………………………………………………………)

Data inspecţiei: ……………………………………

De completat după inspecţie

Data propusă pentru următaorea inspecţie …………..…………………………

13

Pericol CINE

(Persoana care poate suferi)

Vătămarea

Măsuri

curente de siguranţă

Evaluarea riscului

Sursă

Descrie-rea

pericolu-lui

Pro

bab

ilita

te

Gra

vit

ate

Ris

c

Acţi

un

i n

ecesare

(da/

Nu

)

Acţiuni de între-prins

Resp

on

sab

ilu

l p

en

tru

re

sp

ecta

rea

term

en

ulu

i d

e

imp

lem

en

tare

Term

en

de

realizare

a

acţi

un

ilo

14

Evaluarea riscurilor legate de zgomot

Zgomot înseamnă orice “sunet nedorit”.

Expunerea la zgomot excesiv accelerează pierderea auzului, apariţia tinitus-ului (auzim sonerii, fluierături, bâzâituri sau pocnituri în urechi), care pot conduce la tulburări de somn şi stres exprimat prin creşterea pulsului, tensiunii si ritmului respirator.

Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 6 februarie 2003, privind prevederile minime de sănătate şi securitate în cazul expunerii lucrătorilor la riscurile agenţilor fizici stabileşte următoarele limite de expunere zilnice (adică in timpul celor 8 ore de lucru):

87 dB(A) (şi 200 Pa): nici un lucrător nu trebuie expus unui asemenea nivel de zgomot sau unui nivel superior; trebuie făcută evaluarea riscului şi un plan de acţiune;

>85 dB(A): trebuie luate acţiuni viitoare pentru reducerea zgomotului, ariile în care trebuie să purtăm caşti de protecţie a urechilor trebuie marcate. Toţi lucrătorii expuşi trebuie să poarte aceste caşti.

80-85 dB(A): trebuie furnizat echipament de protecţie lucrătorilor.

Toţi operatorii expuşi unui nivel de zgomot >85 dB trebuie să participe la un program de supraveghere medicală.

Factori de luat în considerare la evaluarea riscului generat de zgomot

sursa zgomotului (de la echipamente, maşini, comunicare, trafic, transportului produselor, apropierea de fabrici)

măsuri de reducere a expunerii la zgomot (de exemplu, selectarea unor maşini mai puţin zgomotoase, izolare fonică, utilizarea de materiale ce absorb zgomotul, proiectarea unor zone antifonate)

15

organizarea muncii (rotirea posturilor, creşterea utilizării echipamentului de protecţie auditiv, semnalizare)

formarea – informarea angajaţilor privind efectele zgomotului asupra sănătăţii, asupra rezultatelor studiilor privind zgomotul şi asupra corectei folosiri a echipamentului de protecţie auditiv.

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor legate de zgomot Reducerea generării de zgomote

Reproiectarea proceselor şi activităţilor generatoare de zgomot

Alegerea maşinilor şi echipamentelor silenţioase, cerând furnizorilor să ne dea informaţii privind nivelurile de zgomot la poziţiile operatorilor

Introducerea metodelor de lucru sau echipamentelor mai puţin zgomotoase

Repararea maşinilor

Reducerea surselor de vibraţii

Aşezarea maşinilor care vibrează pe materiale absorbante

Înlocuirea mecanismelor din metal cu mecanisme din plastic sau centuri

Utilizarea suporturilor izolate, antivibratoare

Separarea suprafeţelor care vibrează de componentele mobile

Plasarea de garnituri de absorbţie în jurul uşilor şi a capacelor

Alegerea ventilatoarelor centrifugale, nu a celor cu elice, propulsive

Utilizarea ventilatoarelor mari ca diametru şi mici ca viteză

Utilizarea conductelor largi ca diametru şi mici ca presiune

Conducte aerodinamice pentru evitarea turbulentelor

16

Utilizaţi tuburi cu zgomot redus sau ejectoare pneumatice.

Reducerea transmisiei zgomotului

Plasarea maşinilor zgomotoase în spaţii închise

Izolarea acestor spaţii cu materiale izolatoare fonic

Micşorarea deschiderilor către aceste spaţii

Instalarea de garnituri izolatoare în jurul uşilor, ferestrelor, orificiilor etc.

Evitarea contactului împrejmuirii cu părţile vibratoare

Utilizarea spaţiilor închise pentru salariaţi, cum ar fi cabine de refugiu sau refugii împotriva zgomotului, atunci când utilajele zgomotoase sunt mari sau când sunt mai multe surse de zgomot

Aplicaţi materiale absorbante aproape de sursă, pentru a evita reflectarea zgomotului din pereţii şi tavanul camerelor

Poziţionaţi evacuatorul de zgomot al sistemelor de extracţie departe de operatori, dacă este posibil.

Prevederi pentru mijloacele de protecţie a auzului

Căşti de protecţie care acoperă complet urechile

Tampoane antifonice care acoperă complet urechile

„Bonete de canal” (semi-inserate), care acoperă intrarea în canalul auditiv

Evaluarea riscului de incendiu

De obicei este realizată pentru toată întreprinderea, nu pentru secţii mici, in moment de sistemele de protecţie împotriva incendiilor (detector de foc, alarme, proceduri de evacuare) sunt proiectate pentru întregul loc de muncă.

Spaţiile pe care trebuie să le evaluam pentru riscul de incendiu sunt:- clădiri în exteriorul clădirii principale (de ex., depozite, locuri pentru boilere)- pivniţe, gropi pentru echipament, spaţii înguste

17

- scări rulante şi platforme- plafoane acoperite unde proviziile sunt făcute pentru menţinerea accesului.

Factori de luat în considerare la evaluarea riscului de incendiu

Căi de ieşire: Toţi vizitatorii trebuie să aibă acces la ieşirile de incendiuIeşirile de urgenţă trebuie să se deschidă în exterior şi să nu fie încuiate Căile de urgenţă trebuie să aibă iluminare de urgenţă

Semnalizare pentru: Ieşiri în caz de incendiuPoziţionarea echipamentelor Cerinţele de prevenireSistemul de alarmă Uşile către încăperile de protecţie şi siguranţă

Detectarea şi avertizările în caz de incendiuEchipamente de stingere: Stingătoare portabile

Pături Furtunuri Sistem antiscântei Alte sisteme fixe

Proceduri de evacuare: Acţiuni la descoperirea unui foc Reacţia la alarma de incendiuDescrierea punctelor de întâlnire desemnate

Stingătoare de incendiu

Există diferite extinctoare (având diverse color de cod), care sunt potrivite pentru diferite materiale:

Apă (roşu): Lemn, hârtie, textile, ţesătură (combustibile obişnuite, clasa A).Nu se foloseşte la incendiile legate de lichide inflamabile şi la electricitate

Spumă (Crem): Lichide inflamabile, cum ar fi vaselina, gazolina, benzina, petrolul etc. (clasa B de incendii),

18

lemn, hârtie, textile, ţesături (toata clasa A). Nu se foloseşte pentru fire electrice.

Pudră uscată (albastru): Pentru incendii legate de lichide inflamabile (clasa B) şi energie electrică, lemn, hârtie, textile, ţesături (incendii clasa A).

Dioxid de carbon (negru): Pentru lichide inflamabile (clasa B) şi cel mai potrivit pentru electricitate (clasa C). Nu pentru incendii provenind de la hârtii.

Clasa D: Realizate pentru metale inflamabile (cum ar fi aluminiu, magneziu, sodiu, potasiu).

Lichid sub formă de vapori - verde: Pentru lichide inflamabile şi incendii electrice

Pături pentru incendii: Pentru lichide inflamabile din containere, cum ar fi friteuze cu grăsime, uleiuri de gătit, ulei din tigăi (clasa F).

Elemente cheie pentru prevenirea incendiului

Prevenirea incendiului poate fi realizată prin anumite metode, cum ar fi:

Reducerea surselor de aprindere (înlocuirea flăcării directe şi a radiatoarelor cu centrale termice, având ca restricţie fumatul şi descărcările electrostatice)

Reducerea cantităţilor de substanţe periculoase, inflamabile la minim

Depozitarea substanţelor inflamabile şi a materialelor la temperatură scăzută

Prevenirea apariţiei unei atmosfere explozive (inclusiv ventilaţie adecvată)

Reducerea cantităţii combustibilului uşor accesibil

Reducerea surselor de oxigen

Separarea substanţelor periculoase incompatibile, uşor inflamabile.

19

Evaluarea riscurilor în cazul manipulărilor

Manipularea include o varietate mare de sarcini, cum ar fi ridicările, coborârile, împingerile, tragerile, cărarea greutăţilor.

20

Factori de luat in considerare la evaluarea riscurilor în caz de manipulări

Natura încărcăturii

Greutatea, mărimea, forma, rigiditatea încărcăturii

Volumul încărcăturii (inclusiv efectele vântului la încărcăturile mari, posibilitatea obstrucţionării prin lovire sau pierderea centrului de greutate)

Poziţiile de prindere (cele incorecte pot duce la pierderea controlului greutăţii)

Instabilitatea greutăţii

Unghiuri ascuţite, suprafeţe grunjoase, suprafeţe prea calde sau prea reci

Mediul de lucru

Spatiile strâmte (tavane joase, suprafeţe de lucru mici) pot duce la posturi nesatisfăcătoare

Podelele inegale, alunecoase sau instabile

Locuri de muncă (posturi) mobile (de ex., nave, trenuri, platforme ) aduc ceva imprevizibil când mergi

Pardoseala (udă, cu trepte), pardoseala alunecoasă, schimbarea nivelului suprafeţei de lucru

Temperatura şi/sau umiditatea extreme

Ventilare inadecvată sau curent

Iluminare insuficientă

Capacităţi individuale

Gen

Vârsta

Experienţa

Graviditate

Dizabilitate

Boli anterioare

Îmbrăcăminte, încălţăminte

Factori legaţi de sarcini

Ridicarea şi manipularea greutăţilor la distanţă de autovehicul

21

Mişcări sau posturi incorecte ale corpului

Ridicări excesive ale încărcăturilor

Împingeri sau trageri excesive.

Organizarea muncii

Efort fizic frecvent sau prelungit

Viteza muncii impusă de un proces

Oportunităţi de odihnă şi refacere.

Cursuri de formare

Tipul şi frecventa cursurilor privind manipularea în bune condiţii

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor Măsuri Mijloace

Eliminarea manipulării

Reproiectarea proceselor sau activităţilor

Utilizarea transportului, acolo unde este posibil.

Automatizarea sau mecanizarea

Utilizarea soluţiilor de manipulare mecanică, cum ar fi: dispozitive de ridicare mecanice, dispozitive ce pot fi operate manual, transportatoare electrice, trolee, camioane, dispozitive de ridicat.

Măsuri privind încărcarea

reducerea mărimii sau greutăţii încărcăturii

Uşurarea apucării încărcăturii Creşterea stabilităţii încărcăturii.

Măsuri legate de sarcină

Reducerea ridicării şi cărării prin tehnici de împingere, tragere, alunecare sau rulare; Evitarea necesităţii de manipulare în

poziţia şezând încărcătura să fie ţinută aproape de corp Utilizarea muşchilor picioarelor, mai

degrabă decât a celor de la braţe sau umeri

Limitarea frecvenţei ridicărilor Pauze de odihnă Introducerea rotaţiei posturilor între

echipele de lucru.

22

Măsuri legate de mediul de lucru

prevederea unui spaţiu clar pentru manipulări Prevederea de podele drepte si ferme Reducerea schimbărilor bruşte de

niveluri de lucru Iluminat corespunzător Temperatură şi ventilaţie

corespunzătoare.

Evaluarea stresului la locul de muncă

Factori de care trebuie să se ţină cont în timpul evaluării stresului la locul de muncă

Factor Problemele principale care trebuie avute in vedere

Conţinutul şi organizarea muncii

Claritatea rolului şi responsabilităţilor angajatului

existenţa unui posibil conflict de roluri

diversificarea muncii şi interesul faţă de aceasta

dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi capacităţilor

gradul de iniţiativă abilitaţi tehnice şi intelectuale oportunităţi oferite pentru adaptarea

la noile metode de lucru, la noul ritm şi la îmbunătăţiri

distribuţia muncii (pauzele, rotirile, posturi vacante, lucrători absenţi, lucrători temporari)

repetiţia sarcinilor şi acţiunilorEvaluare sistemului de lucru şi a lucrătorului

nivelul de control şi de planificare a muncii individual, de către angajat

existenţa unui sistem de auto-evaluare

participarea personalului la procesul de evaluare

23

Relaţionarea climatul social şi cultural (cooperare, înţelegere, respect reciproc)

managementul conflictelor – sprijin în rezolvarea problemelor (ierarhic, colegial)

nivelul comunicării cu colegii, managementul, celelalte departamente

calitatea comunicării (libertatea de comunicare pe orice subiect în timpul muncii, existenţa sistemelor de comunicaţie (telefon, email etc.))

existenţa premizelor şi facilitaţilor sociale (de ex., bufet, sală de mese).

Managementul timpului

supraîncărcare sau subîncărcare

programul (pauze, concedii de odihna)

boala sau absenţa (politica existentă) lucrul în tura de noapte ore de lucru atipice

Incertitudinea profesională

dezvoltarea profesională şi perspective de viitor

promovarea şanselor contract şi salariu

Respectul integritatii personale

hărţuire (sexuală şi morală) violenţă (fizică şi psihologică) intoleranţă (rasism, pe bază

religioasă) brutalizare, izolare, tratament

diferenţiatMediul general de muncă

dispozitive, echipamente, posturi şi suprafeţe de lucru

iluminare şi ventilaţie zgomot şi vibraţii manipularea încărcăturilor expunere la pericole chimice şi

24

biologice temperatura înaltă sau scăzută şi

umiditatea. Relaţia dintre viata profesională şi cea privată

Lucrul sistematic peste program afectează viaţa de familie etc.

Cursuri de formare şi sprijin

cursuri pentru noii veniţi şi subcontractori

cursuri pentru cei care şi-au schimbat locul de muncă

furnizarea de sprijin social, feedback şi încurajări.

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor de stres la locul de muncă

Măsuri MijloaceMăsuri manageriale şi comunicaţionale

claritatea obiectivelor companiei

claritatea proceselor ce implică angajaţii

furnizarea de sprijin adecvat managerial pentru indivizi şi echipe

concordanţa dintre responsabilităţi şi controlul asupra muncii

îmbunătăţirea organizării muncii, proceselor, condiţiilor de lucru şi mediului

realizarea evaluării risculuiOrganizarea muncii adaptarea muncii la om

evitarea muncii monotone şi repetitive

adaptarea programului de lucru nevoilor individuale, acolo unde este posibil.

Cursuri de formare şi sprijin

cursuri pentru conştientizarea şi înţelegerea problematicii stresului,

25

a posibilelor lui cauze şi a modului de gestionare, pentru manageri şi lucrători

furnizarea de informaţii şi consultări valabile pentru lucrători şi reprezentanţii lor, în concordanţă cu legislaţia naţionala şi a UE, cu contractele colective de muncă şi practici, în timp util.

26

Pericol

Măsuri de siguranţăSursă Descriere

Birouri-Servicii suport

Imposibilitatea de a evacua locul de muncă într-un timp rapid şi în condiţii de siguranţă

Imposibilitatea de a lupta contra focului

Alunecări, împiedicări Aerul din interior este

necorespunzător Temperatura nepotrivită Lumină insuficient Spargerea suprafeţelor

din sticlă Efortul la locul de muncă Oboseală a ochilor

datorată ecranului calculatorului

Ieşiri corespunzătoare şi eficiente ( prin numere şi dimensiuni), care se pot deschide rapid, nu sunt închise sau interzise, sunt dispuse cu anumite semne de orientare şi sunt luminate corespunzător.

Uşile mecanice ar trebuie să cuprindă şi un manual suplimentar de manevrare a sistemului.

Ieşiri de siguranţă eficiente ,aceste ieşiri nu sunt interzise, sunt dispuse cu anumite semne de orientare şi luminate cu un sistem de iluminare suplimentar.

Un număr corespunzător de extinctoare ce sunt uşor de folosit, recent reşapate şi dispuse cu anumite semne de orientare.

Personal instruit corespunzător. Sisteme de alarmă menţinute într-o formă

corespunzătoare. Ieşiri largi, gospodărire, curăţire, trecerea peste

fiecare obstacol, mai jos de genunchi, înclinarea către coridor, fixarea cablurilor, întreţinerea podelei într-un mod corespunzător.

27

Reînlocuirea eficientă cu anumite sisteme tehnice a aerului şi controlarea acestora în cazul în care nu poate fi obţinut pe cale naturală.

Păstrarea unei temperaturi corespunzătoare pentru fiecare tip de activităţi

Lumină corespunzătoare ( preferabil din sursă naturală).

Dacă este necesară o lumină electrică atunci aceasta nu ar trebui să fie orbitoare, iar lumina suplimentară ar trebui folosită doar în cazurile de întrerupere a acesteia.

Suprafeţele de sticlă ar trebui să fie însoţite de indicatoare de informare iar dacă se află în apropierea angajaţilor, ar trebui să fie din sticlă corespunzătoare.

Poziţia şi ecranul computerului ar trebui schimbate frecvent .

Întreruperea frecventă a lucrului datorită apariţiei pe ecran a altor sarcini.

Producţia

Aerul din interior este necorespunzător

Temperatura necorespunzătoare

Lumină necorespunzător Semnalizarea

necorespunzătoare

Înlocuire eficientă a aerului şi controlarea periodică a sistemului de funcţionare al aparatelor tehnice de împrospătare a aerului, în cazul în care aerul nu poate fi obţinut pe cale naturală.

Menţinerea unei temperaturi corespunzătoare la anumite nivele în funcţie de activităţile desfăşurate.

28

Siguranţă generală

Zgomot excesiv Aerosoli

Iluminare corespunzătoare ( pe cale naturală,

dacă acest lucru e posibil). Dacă este necesară o iluminare electrică,

aceasta nu ar trebui să fie orbitoare, iar lumina suplimentară ar trebui folosită în cazul unei căderi de curent.

Suprafeţele din sticlă ar trebui să fie semnalizate prin indicatoare iar în cazul în care se afla în apropierea locului de muncă, suprafaţa de sticlă să fie corespunzătoare.

Zgomotul produs de izolarea echipamentului mecanic şi de deplasarea echipamentului de pompare în afara spaţiului de producţie.

Folosirea unui echipament împotriva zgomotului în toate etapele de producţie..

Folosirea maşinilor automate de curăţat în operaţiile de răsucire şi în maşinile de război.

Folosirea echipamentului de protecţie, în special în sectorul de prelucrare a bumbacului.

Echipamente şi instalaţii

Anumite capcane existente

Vătămarea prin mutarea anumitor obiecte

Încordarea Arderea

Oprirea galoanelor de-a lungul maşinii de tăiat. Foto-celula pentru detectarea greutatii,

pentru evitarea mişcării presei în prezenta unui om.

Evitarea mişcării de greutate a celulei în prezenţa unui om.

Încercuirea întregii maşini de presare.

29

Unde este posibil, opriţi sistemul de celule-foto în anumite zone primejdioase , în special în zonele de prelucrare a bumbacului.

Automatizarea şi controlarea sistemului de alimentare şi de împingere, în momentul în care curentul se opreşte, supravegherea celui care efectuează operaţia de împingere.

Celula foto în braţul de deschidere. Protejarea de suprafeţele care se află în mişcare, precum şi de cele ascuţite, cu ajutorul unei gărzi de corp. Partea externă a sertarelor transparentă,

pregătirea maşinilor de dărăcit. Debarasarea automatizata. Angrenarea

războaielor. Oprirea operaţiei de ţesătorie şi frânare a

sistemului. Acordarea unei protecţii speciale pentru operaţia de ţesătorie.

Protecţie a tifonului atunci când bumbacul este absorbit..

Automatizarea lustruirii şi spaţiul suficient garantat în partea de jos a maşini.

Spălarea seminţelor de bumbac înainte de prelucrarea lui. Păstrarea unui sistem de loturi de bumbac în cazuri de urgenţă.

Loturile de bumbac deschid automatizarea. Folosirea procesului de automatizare în

30

procesul de ambalare loturilor de bumbac. Pierderea colecţiei şi reinstalarea

automatizării. Design ergonomic al pompei Automatizarea maşinii de bobinat pentru

operaţia de ţesere a maşinii de dărăcit, schimbarea semnalelor, a operaţiei de rotire.

Rotirea sarcinilor de lucru

Întreţinerea

Eliberarea energiei cinetice

Eliberarea energiei hidraulice-pneumatic

Pericol electric Contactul cu suprafeţele

tăioase.

Lumină corespunzătoare Spaţiu suficient. Izolarea spaţiului şi interzicerea intrării altor

angajaţi. Sprijinirea părţilor mai grele înainte de a fi

dezasamblate.* Închiderea presiunii apei – aprovizionării cu aer, depresurizarea şi diminuarea aprovizionării înainte de intretinerea acestora. Oprirea şi deconectarea aprovizionării cu

curent electric. Susţinere corespunzătoare şi protecţie

personală pe timpul lucrului la înălţime.

Vehicule în mişcare

Riscuri privind lipsa de aprovizionare a camioanelor private cu bumbac.

Riscuri privind suplinirea

Controlul strict al intrărilor – ieşirilor vehiculelor.

Instalarea unor spaţii diferite pentru fiecare tip de maşină.

Îndrumarea celei de-a 3 părţi a vehiculelor la locul de muncă.

31

camioanelor clienţilor. Riscuri privind

elevatoarele de camioane.

Riscuri privind macaralele în sectorul de prelucrarea a bumbacului.

Riscuri legate de maşinile personale.

Izolarea unei zone atunci când o macara este în funcţiune.

Controlul strict al intrărilor – ieşirilor vehiculelor .

Instalarea unor spaţii diferite pentru fiecare tip de maşină.

Îndrumarea celei de-a 3 părţi a vehiculelor la locul de muncă.

Izolarea unei zone atunci când o macara este în funcţiune.

Verificarea vehiculelor, în special sistemul de frânare, oglinzile, farurile.

Personalul este dispus doar în locurile special amenajate.

Folosirea vehiculelor se efectuează de către persoanele autorizate.

Nu este specificată folosirea elevatoarelor de camioane în anumite situaţii.

Viteză redusă, în special la operaţia de încărcare.

Încărcarea până la punctul de vizibilitate maximă. Conduceţi astfel încât încărcătura să fie cât

mai aproape de vehicul. Semnalizarea direcţiei drumului. Fixarea unor oglinzi în colţuri. Instruirea personalului.

32

Ghidul manualului

Riscuri legate de folosirea obiectelor metalice.

Riscuri apărute în timpul deplasării cutiilor.

Instruirea personalului referitor la operaţia de încărcare.

Automatizarea operaţiei de ridicare cu aparate speciale, acolo unde este posibil.

Folosirea unui echipament de ridicare a cutiilor oriunde este posibil.

33

Încordarea datorată poziţiei corpului

Riscuri legate de munca în picioare.

Riscuri legate de operaţie de ridicare a încărcăturii peste umăr.

Riscuri legate de aplecare.

Evitarea statului în picioare prin crearea unor scaune, acolo unde posibil sau la mici intervaluri.

Renunţarea la automatizare. Rotirea sarcinilor. Schimbarea sistemului de automatizare a

tijelor şi de răsucire a maşinii de filat. Schimbarea sistemului de împingere cu

ajutorul picioarelor a fusului cu unul manual.

Alunecări şi împiedicări

Riscuri legate de alunecări datorită iluminatului insuficient.

Riscuri legate de capcane ale canalizării datorită lipsei capacelor.

Riscuri legate de alunecare

Riscul legat de lovirea obiectelor fixe şi joase.

Trotuare largi de ieşire, păstrarea curăţeniei şi îngrijirii, îndepărtarea fiecărui obstacol care e mai jos de nivelul genunchilor sau a sertarelor ce se pot deschide de-a lungul unui coridor, fixarea cablurilor, întreţinerea adecvată a podelelor.

Ieşiri largi, gospodărire, curăţire, trecerea peste fiecare obstacol, mai jos de genunchi, de-a lungul coridorului , fixarea cablurilor, menţinerea podelei într-un mod corespunzător.

Folosirea luminii naturale acolo unde este posibil.

Lumina corespunzătoare ( de preferat lumina naturala).

Dacă este necesară o iluminare electrică, aceasta nu ar trebui să fie orbitoare, iar lumina suplimentară ar trebui folosită în cazul unei căderi de curent.

34

Căderi

Riscul de cădere pe podele de susţinere

Riscul de a cădea în timpul întreţinerii.

Riscul de a cădea în timpul spălării.

Balustradă de 1 m şi un suport de 15 cm pe o suprafaţă de 75 cm.

Înlocuirea învelitoarelor. Folosirea echipamentului împotriva alunecării

în timpul exercitării sarcinilor de întreţinere a acestora.

Folosirea unui stivuitor sau a personalului specializat în ridicarea vehiculelor în prezenţa unui operator de control atunci când munca se realizează la înălţime.

Foc Riscul legat de

producerea unei scântei sau a unui incendiu.

Riscului aprinderii bumbacului înainte de lustrinare

Riscul aprinderii substanţelor chimice în timpul ţeserii.

Riscul aprinderii în timpul toarcerii

Riscul unui incendiu la locul de muncă.

Riscul extinderii incendiului .

Folosirea extinctoarelor

Ieşiri corespunzătoare şi eficiente ( prin numere şi dimensiuni), care se pot deschide rapid, nu sunt închise sau interzise, sunt dispuse cu anumite semne de orientare şi sunt luminate corespunzător.

Uşile mecanice ar trebuie să cuprindă şi un manual suplimentar de manevrare a sistemului.

Ieşiri de siguranţă eficiente ,aceste ieşiri nu sunt interzise, sunt dispuse cu anumite semne de orientare şi luminate cu un sistem de iluminare suplimentar.

Graficele dispuse pentru ieşirea în cazul unor pericole ar trebuie aşezate în anumite puncte de întâlnire.

O mare atenţie trebuie acordată fazei de umiditate a bumbacului, trebuie cunoscute toate fazele de prelucrare a textilelor.

35

necorespunzătoare. Riscul apariţiei unui haos

în timpul incendiului.

Un număr corespunzător de extinctoare ce sunt uşor de folosit, recent reşapate şi dispuse cu anumite semne de orientare.

Verificarea frecventă a mijloacelor şi sistemelor de stingere a incendiilor conform ghidului de stingere a incendiilor.

Uşi rezistente la incendiu şi un sistem de verificare a ventilaţiei.

Metode de semnalizare a extinctoarelor de incendiu şi realizarea unei instruiri de folosire a acestora.

Întemeierea unei gărzi de protecţie împotriva incendiului, dezvoltarea unui plan de management al riscului precum şi informarea membrilor din garda de protecţie asupra responsabilităţilor fiecăruia.

Dacă este posibil, evidenţierea unui semnal de alarmă în cazul unui incendiu şi evacuarea personalului

Echipamentul de incendiu precum şi mijlocele folosite pentru stingerea incendiului trebuie să fie depozitate într-o anumită zonă semnalizată ca atare.

Riscuri legate de

Slabă legătură a instalaţiilor electrice.

Uzura cablurilor Neîmpământarea

Instalarea şi supravegherea infrastructurii electrice de către persoane autorizate în acest domeniu.

Verificarea frecventă a instalaţiilor electrice. Înlocuirea imediată a întrerupătoarelor şi

36

electricitate

instalaţiilor electrice în zonele neizolate.

Riscuri legate de şocuri electrice în zonele cu umiditate.

Riscuri legate de şocuri electrice la contactul cu firele neizolate.

Riscuri legate de şocuri electrice în timpul lucrului cu instalaţiile electrice.

Riscul unui şoc electric a unui angajat ce vine în ajutorul altei persoane.

prizelor precum şi schimbarea echipamentelor şi a cablurilor.

Înlocuirea rapidă a unui fitil care s-a ars cu unul nou, care are aceeaşi intensitate.

În cazul în care acestea se ard repede, se identifică şi repară ceea ce s-a deteriorat sau se înlocuieşte fitilul respectiv.

Împământarea instalaţiei electrice, dispozitiv sau maşină, mai ales în cazul în care se află în apropierea unor spaţii neizolate. Acesta ii afectează şi pe cei care lucrează cu burghiul. Închiderea aprovizionării cu curent înaintea operaţiilor de spălare, reparare, întreţinerii maşinăriei respective. În special la operaţia de spălare, unde este indicată evitarea săpunului, a apei care are ca rezultat umiditatea, înainte de a fi reconectat curentul. Evitarea contactului cu întrerupătoarele prizele şi echipamente electrice sau alte surse în cazul în care mâinile sunt umede.

Instruirea personalului în legătura cu acordarea primului ajutor la şocuri electrice.

Folosirea unor instrumente izolate, corespunzătoare.

Zonă pentru folosirea emulsiilor, stabilizatorilor, anticorozivilor, agenţilor biologici, aromatizaţilor si

Aerisirea continuă pe cale naturală sau pe cale artificială, verificarea continuă a acestei operaţii.

Instruirea personalului pentru a folosi

37

Riscuri chimice

aditivilor înalt presurizaţi, Aer poluat datorită

mirosului emanat de picături de ulei sau fum produs de lucrul cu maşinile respective.

Riscul legat de folosirea greşită a fluidului de tăiere a metalului.

Riscul de contaminare a hainelor cu substanţe chimice.

Inexistenţa caiete de sarcini pentru materiale de siguranţă în cazul dizolvanţilor substanţelor chimice

Riscul infectării angajaţilor cu substanţe chimice.

corespunzător instrumentele specifice de utilizare a combustibilului.

Folosirea echipamentului special pentru protecţia pielii, a ochilor şi pentru substanţele chimice.

Folosirea fluidului de tăiere a metalului ar trebuie să se realizeze în spaţii bine aerisite şi în condiţii corespunzătoare.

Verificarea echipamentului de protecţie, după ce a fost folosit pentru a controla dacă acesta a fost spălat corespunzător sau dacă are vreo tăietură .

Toate hainele contaminate trebuie să fie spălate corespunzător înainte de a fi folosite.

Angajaţii ar trebui să evite contactul cu echipamentele contaminate, nefolosirea aparatelor respiratoare speciale împreună cu mănuşile speciale poate avea ca rezultat arsuri ale feţei.

Conţinutul materialelor fiecărei substanţe ar trebui să fie cerute de la fiecare importator, producător sau de vânzătorul substanţei.

Instruirea personalului despre cursuri de prim ajutor acordate victimelor unui accident produs de substanţe chimice.

38

Echipamente personale de protecţie.

Selectare greşită Folosire greşită Nefolosirea Întreţinere

necorespunzătoare

Folosirea doar a echipamentului personal protectiv, certificat.

Selectarea unui echipament corespunzător pentru fiecare post şi încredinţarea angajaţilor.

Iniţierea unei instruiri pentru folosirea echipamentului şi pentru întreţinerea acestuia.

Folosirea echipamentului de protecţie în toate etapele producţiei.

Protejarea capului, ochilor şi mâinilor în timpul lucrului.

Folosirea unor încălţări împotriva alunecărilor în toate etapele producţiei.

Echipament special pentru munca la înălţime.

Stresul la locul de muncă

Absenţa Rotire prea deasă de

personal Împărţirea proastă a

timpului Erori Greşeli de decizie Hărţuire izolarea Comunicarea agresivă Probleme de somn Iritabilitate Iritabilitate Abuzul de droguri sau de

alcool

O înţelegere clară a rolurilor şi responsabilităţilor de către fiecare angajat

Dezvoltarea capacităţilor, cunoştinţelor, aptitudinilor.

Organizarea muncii ( rotaţii, vacanţe, pauze) Evitarea sarcinilor monotone şi repetitive. Realizarea unui curs de formare pentru a

înţelege mai bine care sunt cauzele stresului şi cum poete fi evitat.

Acordarea unui suport din partea conducerii atât individual cât şi în grup.

Îmbunătăţirea evaluării riscurilor

39

Probleme cu spatele Probleme psihosomatice

40

Coordonator: 1. Confederaţia lucrătorilor din Cipru, Departamentul Sănătate şi Mediu, SEK

Participanti: 2. Departamentul Inspecţiei Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale din Cipru, CY3. Asociatia pentru Sanatate si Securitate din Cipru (CY) 4. Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru, CY5. Fundaţia Arbeit und Leben, D6. Şcoala Tehnica din Odense, Danemarca, DK7. Institutul Elenic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă, ELINYAE, EL8. Colegiul KAUNO, Lituania, LT9. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – FRATIA (RO)10. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Centrul pentru Tehnologii Avansate (RO)

41