m perelman.docx

7/23/2019 M PERELMAN.docx

http://slidepdf.com/reader/full/m-perelmandocx 1/12

INVENTAREA CAPITALISMULUI – Economia politică clasică şi Istoria secretă acumulării primitive

Autor Mic!ael Perelman

Pu"licată #e $u%e Universit& Press ' $ur!am ( Lon#on )***

CAPIT+LUL ) Teoria Acumulării Primitive

Preliminarii analitice

$eşi acumularea primitivă a ,ost preocuparea centrală a clasicilor economiei politicestu#iul acestui concept a .nceput prin a ,i .nvăluit .n con,u/ie şi mai t0r/iu a ,ost aruncat .ntr1une,ast col2 .ntunecat3 Aparenta e4presie mar4istă- 5acumulare primitivă5- .și are ori6inea .aser țiunea lui A#am Smit! 7Smit! 89:;- )3<- )::= că 5acumularea c0şti6ului- su" ,ormă #e lucrurtre"uie să ai"ă loc .nainte #e #ivi/iunea muncii35 A"or#area lui Smit! asupra acumulării ori6inare cel puțin "i/ară3 Cu si6uranță- #ivi/iunea muncii se re6ăsește peste tot #e1a lun6ul istorie

E4istă c!iar și .n societățile insectelor 7ve/i Morel& 89>?=3

Totuşi Smit! ne1ar ,i lăsat să cre#em că #ivi/iunea muncii a tre"uit să aştepte @c0şti6ul5 co#ul său pentru capital3 + asemenea i#ee e ,ără ec!ivoc ,alsă3 Cum să interpretăm #ivi/iunemuncii .ntr1o matcă sau muşuroi #e ,urnici ca o consecin2ă a acumulării #e "unuri

Mar4 a tra#us cuv0ntul ,olosit #e Smit! #inaintea- premer6ătoare B previous5 – c@ursprDn6lic!5 7Mar4 şi En6els 89:<- <<:?8=- pe care tra#ucătorii lui Mar4 .n en6le/ă la r0n#u lol1au re#at ,olosin# e4presia primitivă53 n acest proces- Mar4 a respins concep2ia venită #in al

s,ere a lui Smit! #e acumulare premer6ătoare3 L1a ,ăcut cu ou şi cu o2et pe Smit! pentru că .ncercat să e4plice e4isten2a pre/entă a clasei ,ăc0n# re,erire la un trecut mitic care e #incolo #

posi"ilitatea noastră #e a1l veri,ica sau contesta3 Mar4 a insistat Acumularea primitivă Foacapro4imativ acelaşi rol .n economia politică la ,el cum şi păcatul ori6inar a Fucat .n teolo6ie789::- G:<=3

Analo6ia lui Mar4 e ,oarte potrivită3 At0t păcatul ori6inar c0t şi acumularea ne #istraaten2ia #e la timpul pre/ent apel0n# la un trecut mitic- care se presupune că ar tre"ui să Fusti,icnenorocirile şi su,erin2ele pe care le .n#ură a/i oamenii3

Cu alte cuvinte- orice teorie care se "a/ea/ă ori pe păcatul ori6inar- ori pe acumulare e e4cesivă şi insu,icientă #in punct #e ve#ere istoric3 E e4cesivă istoric pentru că plasea/ă su"iectu.ntr1un trecut .n#epărtat- #econectat- rupt #e societatea contemporană3 $in punct #e ve#ere istorice insu,icientă pentru că se "a/ea/ă pe consi#erarea trecutului .n termeni mitolo6ici3 E4presi,olosită #e Etienne Hali"ar 789GG- ?9= istoricism a1istoric- sau istoricitate ,ără istorie .n 60n#irelui Mar45 e o caracteri/are potrivită a acestei păr2i a operei lui Mar43 Pentru a su"linia #e/acor#usău cu Smit!- Mar4 a ,olosit e4presia aşa1/isă5 pentru a #a un sens peiorativ .n titlul ultimei păr



a celor trei volume ale Capitalului5- pe care a #e#icat1o stu#iului acumulării primitive3 Mar4- .esen2ă- #emontea/ă mitica acumulare premer6ătoare5 a lui Smit!- pentru a atra6e aten2ia asupre4perien2ei istorice #in pre/ent3 n contrast cu aşa1/isa5 acumulare primitivă- Mar4 anali/ea/

"rutalitatea e4perien2elor istorice #in acea vreme- c0n# oamenii au ,ost #epose#a2i #e miFloacele # pro#uc2ie .ntr1un e,ort #e a eli"era terenul pentru sistemul capitalist3

Ha/a istorică a acumulării primitive

Contrastul #intre consi#erarea acci#entală şi super,icială #e către Smit! a acumulăr premer6ătoare şi e4!austiva #ocumentare a lui Mar4 asupra acestei c!estiui e i/"itor3 Anali/a luMar4 789::- 98>= asupra acumulării primitive ne #e/văluie un proces care s1a .ntins pe c0tevsecole- .n care 6rupuri mici #e oameni au ,ost e4propria2i cu "rutalitate #e miFloacele lor #

pro#uc2ie #e către cei care ,ăceau parte #in societatea precapitalistă- pe tot 6lo"ul

$escoperirea aurului şi ar6intului .n America- e4tra6erea lui- luarea .n sclavie .n6roparea .n mine a popula2iilor in#i6ene #e pe acel continent- .nceputurile cuceririi şi Fe,uir

In#iei- şi convertirea A,ricii .ntr1o re/erva2ie comercială pentru v0narea oamenilor #e culoartoate acestea sunt caracteristice timpurilor .n care pro#uc2ia capitalistă miFea la ori/ont3 Acest

proce#uri i#ilice sunt momentele c!eie ale acumulării primitive35

Mar4 nu şi1a limitat interpretarea asupra acumulării primitive #oar la anumite "u/unari/olate prin toată lumea3 ructele acumulării primitive sunt interşanFa"ile3 $e e4emplu- el a insistcă o mare parte a capitalului- care apare a/i .n Statele Unite ,ără să ai"ă vreun certi,icat #naştere- era ieri .n An6lia s0n6ele capitali/at al copiilor35 7i"i#3- 9)*=3

Potrivit lui Smit!- #e/voltarea economică a pro6resat pe "a/a ac2iunilor voluntare al participan2ilor3 Mar4 7i"i#3- 9);=- #impotrivă- spunea capitalul se o"2ine prin Fupuirea #in ca p0nă1n picioare- a ,iecarui por- #in s0n6e şi noroi35 Muncitorii sunt tortura2i #e le6i 6rotesc #teroriste pentru a accepta #isciplina necesară sistemului muncii plătite cu salariul57i"i#3-G99=3

Acolo un#e Smit! a evitat cu o"stinen2ă orice anali/ă a rela2iilor sociale- Mar4 a pro#us ustu#iu ela"orat al le6ăturilor #intre #e/voltarea rela2iilor .n societatea capitalistă şi al aşa1numiteacumulări primitive3 n anii următori- Mar4 şi1a pier#ut ră"#area cu cei care n1au reuşit sar6umente/e acumularea primitivă .n termenii anali/elor istorice concrete3 $e e4emplu- a critica

cu aci#itate supra1istorica pre/entare a acumulării primitive a lui Ni%olai Mi%!ailovs%&- .n caracesta a e4trapolat mecanic viitorul Rusiei #in anali/a lui Mar4 asupra e4perienței europene acumulării primitive 7scrisoare către re#acția /iarului +tec!estvenni&e Japits%i- noiem"rie 8G:citată .n Mar4 și En6els 89:>- )98–9?=3

in0n# cont că acumularea primitivă e un proces istoricȚ și nu un eveniment mitic- se nașurmătoarea .ntre"are $e ce acest proces- sau cel puțin cele mai multe consi#erații ,ăcute #e Marasupra lui par să se oprească at0t #e a"rupt o#ată cu sta"ilirea societății capitaliste



Mar4 .nsuși a o,erit puține e4emple ale acumulării primitive care au avut loc .n secolul a891lea .n a,ara teritoriilor un#e au ,ost sta"ilite colonii3

n scrisoarea sa către +tec!estvenni&e Japits%i- Mar4 a părut să ia aproape o po/i țSmit!iană- #iminu0n# importanța acumulării primitive .n momentul .n care a e4ilat1o .ntr1utrecut .n#epărtat3 Mar4 c!iar a #eni6rat ultimul capitol #in lucrarea sa Capitalul5 privinacumularea primitivă- ca ,iin# o sc!i2ă istorică5 şi insist0n# că nu pretin#e mai mult #ec0t s

retrase/e #rumul pe care economia capitalistă l1a urmat .n Europa +cci#entală c0n# s1a născut #i p0ntecul sistemului economic ,eu#al3 Ast,el #escrie procesul istoric prin care lucrătorii a6ricoli a,ost #epose#a2i #e miFloacele lor #e pro#uc2ie- prin care se sus2ineau- pentru a ,i trans,orma2i .muncitori plăti2i pentru munca lor cu un salariu35 7i"i#3- )9<=3

Tre"uie să citim această scrisoare .n conte4tul ei politic #e atunci3 Mar4 era supărat cMi%!ailovs%& .ncerca să ,olosească capitolul #espre acumularea primitivă pentru a lăsa impresică viitorul Rusiei va ,i #eterminat .n mo# mecanic #e le6ile ine4ora"ile5 ale capitalismulu

7i"i#3=3Mar4 era si6ur că- #eşi natura capitalului ar ,i putut răm0ne aceeaşi- nesc!im"at

con#i2iile speci,ice ale #e/voltării Rusiei vor ,i ,oarte #i,erite #e cele ale #e/voltării capitalismulu.n Europa +cci#entală3 Prin urmare- a vrut să arate1i lui Mi%!ailovs%& 6reşeala #e a cre#e ccineva poate pre/ice5 .n mo# mecanic- automat- viitorul Rusiei pe "a/a e4perien2elor Europe+cci#entale3 Uneori- Mar4 c!iar a propus po/i2ii teoretice care păreau să limite/e importan2acumulării primitive la trecutul istoric3

Lucio Colletti 789:9- 8<*= insistă asupra următorului pasaF #in lucrarea lui Mar@Krun#risse5

Con#i2iile care ,ormea/ă punctul #e plecare al capitalului spre pro#uc2ie – a#ică acecon#i2ie pe care capitalistul tre"uie să o ai"ă pentru a #ispune #e capital- a#ică el tre"uie să pună .circula2ie valori pe care le1a creat prin propria sa muncă- sau prin miFloace mai pu2in importantee4cept0n#u1le pe cele #eFa #isponi"ile- premer6ătoare sistemului muncii salariate – ,ac parte #icon#i2iile ante#eluviane ale capitalului- țin #e presupuneri istorice care- așa #e precis cum sun

presupuneri istorice- au rămas .n trecut- și ast,el- apar țin istoriei ,ormării sale- și .n nici un ca

istoriei contemporane- a#ică nu apar țin sistemului real care #etermină pro#ucția3 n timp ce- #e4emplu- ,u6a anumitor șer"i spre orașe e una #intre con#ițiile istorice şi presupo/i2ii aur"anismului- nu e o con#i2ie- nu un moment al realită2ii #e/voltării oraşelor- ci apar2ine ma#e6ra"ă presupunerilor trecute- presupunerilor care sunt suspen#ate c0n# ele #evin con#i2ie- .momentul .n care această con#i2e .ncepe să e4iste ca atare3 Con#i2iile şi presupunerile #evenirisau apari2iei capitalului presupun precis că acesta nu e4istă .ncă- ci că e mai #e6ra"ă .n #evenireast,el ele #ispar c0n# capitalul apare- capital care prin sine .nsuşi- pe "a/a propriei sale realită2#e2ine acum con#i2iile pentru reali/area sa35 7Mar4 89:?- ?>9–;*=



n Capitalul5 aceeaşi i#ee apare ,ormulată #i,erit- cu e4cep2ia eliminării unei păr2i terminolo6iei !e6eliene "aroce 7Mar4 89::- ::>=3

Spus ,oarte simplu- Mar4 a părut să su6ere/e că ini2iala #epose#are a 2ăranilor 7viitormuncitori= #e miFloacele #e pro#uc2ie a ,ost un eveniment istoric necesar pentru sta"ilirecapitalismului3 Pe scurt- acumularea primitivă a ,ost o parte esen2ială a ceea ce En6els 78G9?-)8:a numit marea #ivi/iune a muncii .ntre masele care puneau la #ispo/i2ie muncă manuală simplă

cele c0teva persoane privile6iate care le coman#au să muncească-5 #ar era irelevantă pentr procesul continuu al capitalismului3

n Capitalul5- Mar4- .n 6eneral- pare să restric2ione/e ac2iunea acumulării primitive la perioa#ă scurtă #e timp .n care economiile tra#i2ionale au ,ost convertite la capitalism3 Aşa cum scris .n Capitalul5

Momentele #i,erite ale acumulării primitive pot ,i 6ăsite mai ales .n Spania- Portu6ali+lan#a- ran2a şi An6lia- .ntr1o or#ine mai mult sau mai pu2in cronolo6ică3 Aceste moment

#i,erite se com"ină sistematic .ntre ele la s,0rşitul secolului al 8:1lea .n An6lia5 7Mar4 89::- 98>=

A avut Smit! atunci #reptate la urma urmei c0n# a e4ilat acumularea primitivă #oar .trecut – cel puțin .n societățile capitalismului avansat Vom ve#ea că răspunsul e- .n mocate6oric- nu3

Coe4istența acumulării primitive cu acumularea capitalistă

n ciu#a cuvintelor lui Mar4 care susțin contrariul- pre/entarea 6enerală a primului volumal Capitalului5 su6erea/ă că el a respins a"or#area lui Smit! care ,i4a acumularea primitivă #oa.n trecutul .n#epărtat3

ntr1a#evăr- materialul #in partea G a sa- Aşa1/isa acumulare primitivă5 nu pare să ,icalitativ #i,erit #e ceea ce el spune .n capitolul anterior- Teoria Kenerală a acumulării capitaliste5

C0n# stu#iul lui Mar4 ascupra acumulării primitive a ,ost .n s,0rşit a"or#at #e E#arKi""on a%e,iel#- Mar4 nu şi1a cali,icat aprecierea tatălui teoriei coloniale mo#erne- limit0n#urelevan2a .ntr1o An6lie a,lată la .nceputuri3 $impotrivă- el a insistat că a%e,iel# a o,erit puncte #ve#ere semni,icative .n privin2a An6liei- un#e Mar4 trăia şi muncea 7Mar4 89::- 9?* ve/i şi Mar

8G><- ?9G=3

Citită .n această lumină- scrisoarea lui Mar4 către Mi%!ailovs%& e consecventă şi cu i#eecă importan2a acumulării primitive nu stătea .n ceea ce arăta #espre societă2ile .napoiate- ci .n ceece arăta şi #espre cele mai avansate3 n ciu#a presupunerilor unor autori care .ncearcă s#ove#ească altceva 7ve/i- #e e4emplu- oster1Carter 89:G- mai ales ))9=- Mar4 789:;- ?**n.nsuși- re,erin#u1se la instituțiile #in Me4ic- a conclu/ionat că 5natura capitalului răm0nnesc!im"ată și .n ,ormele sale #e/voltate- și .n ,ormele sale ne#e/voltate35



C!iar și așa- pre/entarea #in 5Capitalul5 .ncă su6erea/ă o ruptură temporală .ntrmomentul inițial al acumulării primitive- c0n# capitaliștii au acumulat prin ,or ță "rută- #irectă-era acumulării capitaliste- c0n# capitaliștii acumulea/ă surplusul #e valoare #e pe piață3

Această #i!otomie ar putea ,ace apel la "unul nostru sim2- şi totuşi- e .n sine mai #e6ra"aistorică3 n conclu/ie- uneori- anali/a lui Mar4 asupra acumulării primitive pare să ,ie un procecare .ncetea/ă o#ată cu sta"ilirea capitalismului3 n alte #ă2i- pare să ,ie un proces continuu3 Atun

care este sursa acestei con,u/ii

nt0ietatea acumulării capitaliste .n capital

$e ce nu a ,ost Mar4 mai e4plicit .n privin2a continuită2ii acumulării primitive Pentru răspun#e la această .ntre"are- să ne amintim care a ,ost scopul e4punerii pe care a ,ăcut1o Maracumulării primitive3 La nivel teoretic- Mar4 .ncerca să #emonte/e teolo6ia lui Smit! re,eritoare acumularea premer6ătoare- care su6era că po/i2ia #ominantă a capitaliştilor se #atora procesulueconomisirilor #in trecut3

n acest proces- .ncerca să scoată la iveală ori6inile istorice ale rela2iilor pie2ei3 inten2ionat ca anali/a sa istorică să respin6ă ar6umentul clasicilor economiei politice că pie2elerau presupuse să ,unc2ione/e corect #atorită m0inii invi/i"ile care cumva- .n mo# inteli6en6!i#a lumea către o prosperitate inevita"ilă şi un nivel cultural mai .nalt3

$escrierea pe care o ,ace Mar4 acumulării primitive a o,erit un sens #e prim ran6 privinincorectitu#inea acelei e4perien2e- pe #e1a1ntre6ul "rutală3 Oi totuşi- #escrierea sa vine .contra#ic2ie cu principala #o6mă a Capitalului53 La urma urmei- mesaFul principal al lui Mar4 er

că re6ula- aparent onestă şi o"iectivă a capitalului- #ucea .n mo# necesar la e4ploatare3

$eşi Mar4 a acceptat că pie2ele sunt pro6resive pe termen lun6- pentru că pre6ăteau terenu pentru socialism- el era convins că ,or2ele pie2ei- presupus impar2iale- pro#uceau mai mulcru/ime #ec0t meto#ele pline #e cru/ime şi ar"itrare ale acumulării primitive3 Să scoată .n ,a2acumularea primitivă- să insiste asupra ei- ar ,i su"minat critica lui Mar4 asupra capitalismuluMar4 nu şi1ar ,i #orit ca cititorii săi să crea#ă că măsurile #e eliminare a ne#reptelor5 #ove/i alacumulării primitive ar ,i putut ,i su,iciente pentru a crea o societate "ună3

$acă ar ,i insistat asupra continuei in,luen2e a acumulării primitive- ar ,i riscat să1i #ucă pcititori .n altă #irec2ie3 Cu si6uran2ă- Mar4 nu #orea ca cititorii săi să conclu/ione/e că ne#reptă2isocietă2ii ar ,i re/ultat #in ac2iunile ne#repte care nu aveau le6ătură cu esen2a societă2ii #e pia2ă3

$impotrivă- Mar4 a insistat că le6ea cererii şi o,ertei- şi nu acumularea primitivă- erresponsa"ilă .n cea mai mare parte pentru con#i2iile ori"ile pe care le .n#ura clasa muncitoare3 Priurmare- a su"or#onat anali/ele sale asupra acumulării primitive unei critici şi mai 6răitoare capitalismului- a#ică aceea că- o#ată ce capitalismul s1a ,ormat- capitaliştii au .nvă2at că presiunil#in partea pie2ei erau mult mai e,iciente .n e4ploatarea muncii #ec0t actele "rutale ale acumulăr



primitive3 Privin# lucrurile aşa- are sens ca Mar4 să ,i e4ilat acumularea primitivă .n trecutuistoric3

Atr060n# aten2ia asupra consecin2elor unicii lo6ici a pie2ei- el .şi .ntărea ar6umentu,un#amental că re,ormele .n paşi mărun2i erau ina#ecvate3

Pe acest ton- Mar4 789::- G99–9**= a scris

Nu e #estul că con#i2iile muncii sunt concentrate la un pol al societă2ii .n ,ormă #e capita.n timp ce la celtălalt pol sunt 6rupate mase #e oameni care nu au altceva #e v0n#ut #ec0t puterelor #e muncă3 Nu e su,icient nici că sunt o"li6a2i să se v0n#ă voluntar3 Avansul pro#uc2iecapitaliste #e/voltă o clasă muncitoare care- prin e#uca2ie- tra#i2ie şi o"iceiuri va aFun6e s

privească aceste cerin2e ale mo#ului #e pro#uc2ie ca ,iin# a4iome naturale3 +r6ani/area procesulucapitalist #e pro#uc2ie- o#ată ce s1a #e/voltat- va su6ruma şi va /#ro"i orice re/isten2ă i s1ar opunConstanta 6enerare a unei relative popula2ii .n surplus asi6ură men2inerea le6ii cererii şi o,ertei .

privin2a muncii- şi prin urmare şi salariile sunt men2inute .n limite Foase care corespun# nevoilo

#e valori/are a capitalului3 Tăcuta coerci2ie a rela2iilor economice pune pecetea pe #omina2capitalistului asupra muncitorului3

+ ,or2ă #irectă e4tra1economică e #esi6ur necesară .n continuare- #ar numai .n ca/ue4cep2ionale3 n mo#ul o"işnuit .n care se #erulea/ă lucrurile- muncitorul poate ,i lăsat l#ispo/i2ia le6ilor naturale ale pro#uc2iei5- a#ică e posi"il ca #epen#en2a sa să se "a/e/e pcapitalul- care re/ultă #in c!iar con#i2iile #e pro#uc2ie- şi e 6arantat că le va perpetua3 Altul esca/ul pe parcursul procesului istoric #e 6enerare a pro#uc2iei capitaliste3 Hur6!e/ia a,lată .a,irmare are nevoie #e puterea statului- şi o ,oloseşte pentru a re6lementa5 salariile B a#ică

pentru a le impune cu ,or2a .n limitele care .i permit ei să o"2ină pro,it B pentru a mări /iua #lucru- şi pentru a1l 2ine pe muncitor la un nivel consi#erat normal #e #epen#en2ă3 Acesta estaspectul esen2ial al aşa1numitei acumulări primitive35

A impune cu ,or2a coerci2ia tăcută5 e mult mai e,icient #ec0t meto#ele "rutale alacumulării primitive

Preten2iile capitalului .n sta#iul său em"rionic- .n sta#iul său #e #evenire- c0n# nu poa,olosi .ncă ,or2a uriaşă .n rela2iile economice pentru a1şi asi6ura #reptul #e a a"sor"i o su,icient

cantitate #e muncă .n surplus- ci are nevoie să ,ie aFutat #e puterea statului Secole sunt necesar.nainte ca muncitorul li"er5- #atorită #e/voltării mo#ului #e pro#uc2ie capitalist- să aFun6ă .situa2ia #e a1şi #a acor#ul voluntar- a#ică să ,ie o"li6at #e con#i2iile sociale să .şi v0n#ă .ntrea6a svia2ă socială activă35 7i"i#3- <G)=

$in nou- #escriin# centrali/area capitalului- Mar4 789G8- <;*9= a o"servat cum .n moe,ectiv ,or2ele pie2ei au luat locul acumulării primitive



Pro,iturile şi pier#erile care re/ultă #in ,luctua2iile #e pre2 asupra titlurilor #e proprietatşi- #e asemenea- centrali/area lor .n m0inile unor ma6na2i #e la căile ,erate apare acum .n locumuncii ca sursa ori6inală a proprietă2ii capitalului- .n aceeaşi măsură .n care ia locul şi ,or2e

"rute35

Mar4 7i"i#3- <>?= a ,ăcut şi le6ătura .ntre ,or2ele pie2ei şi acumularea primitivă c0n# #iscutat ten#in2a ratei pro,itului #e a se pră"uşi

Acesta e pur şi simplu #ivor2ul #intre con#i2iile muncii #e pro#ucătorii care au aFuns s#e2ină mai multă putere $e ,apt- acest #ivor2 .ntre con#i2iile muncii pe #e o parte şi pro#ucăto

pe #e altă parte e ceea ce ,ormea/ă conceptul #e capital- la ,el cum acesta se naşte #in acumulare primitivă35

Aici- Mar4 7i"i#3- <?G= se re,eră la e4proprierea ultimelor resurse ale pro#ucătorilo#irec2i care ar mai avea .ncă ceva ce poate ,i e4propriat35

Această o"serva2ie e importantă pentru că arată că Mar4 a reali/at natura continuă acumulării primitive- #eşi- aşa cum am arătat- şi1a #orit să .i suprime importan2a pentru a scoate .evi#en2ă tăcuta coerci2ie5 a pie2ei3

Qu#ec0n# #upă propriile sale cuvinte- Mar4 a avut 6riFă #e asemenea şi să evite scon,un#e- #e e4emplu- acumularea primitivă ,inanciară5 cu acumularea primitivă ca atare3

Mar4 7i"i#3- >:*–:8= a o"servat

Concep2iile care .ncă mai au un anumit sens la un nivel mai pu2in #e/voltat al pro#uc2ie

capitaliste acum #evin complet lipsite #e sens3 Succesul şi eşecul au #us .n am"ele ca/uri lcentrali/area capitalurilor şi ast,el la e4proprieri pe o scară enormă3 E4proprierea acum se e4tin#aici #e la pro#ucătorii #irec2i la .nşişi capitaliştii mici şi miFlocii3 E4proprierea e punctul #e plecaral mo#ului capitalist #e pro#uc2ie- al cărui scop e să o #ucă p0nă la punctul ,inal- şi c!iar- .n ultiminstan2ă- la e4proprierea tuturor in#ivi/ilor35

+ricare1ar ,i ,ost motivele sale strate6ice- Mar4 pare să ,i re#us rolul acumulării primitiv pentru a pune .n lumină şi a se concentra asupra acumulării capitaliste mo#erne3 $eşi şi1a atinscopul .n această privin2ă- această lipsă #e istoricitate ține .n o"scuritate .nțele6erea #e către noi

primelor ,a/e ale procesului #e #e/voltare capitalistă3

n mo# speci,ic- lăs0n# acumularea primitivă #oar .n trecutul precapitalist- pier#em #ive#ere #imensiunea #u"lă a acumulării primitive3 Prima- așa cum vom arăta .n continuarsepararea oamenilor #e miFloacele lor tra#iționale #e pro#ucție a avut loc #e1a lun6ul timpului pmăsură ce capitalul avea nevoie ca un număr #in ce .n ce mai mare #e muncitori să intre pe pia ț

muncii3 A #oua procesul #e acumulare primitivă a ,ost o c!estiune #e 6ra#a2ie3 + acumular primitivă #intr1o #ată și totală nu ar ,i servit .n cel mai "un mo# interesul capitalului3 n sc!im



capitalul va manipula măsura .n care muncitorii se pot "a/a pe auto1aprovi/ionare cu cele necesartraiului pentru a1și ma4imi/a propria sa po/iție avantaFoasă3

Conte4tul teoretic al acumulării primitive

Pre/entarea ,ăcută #e Mar4 acumulării primitive a avut consecin2a ne,astă #e a pro#uce ruptură a procesului 7acumulării primitive= #e economia politică3 Peter Cresse& şi Qo!n MacInne

789G*- 8G= au sus2inut un punct #e ve#ere similar- c0n# au o"servatMar4 ar6umentea/ă că acumularea primitivă a ,ost un proces care nu putea ,i re#us l

cate6oriile economiei politice şi care putea ,i e4plicat numai .n termenii #e luptă şi- .n cele #iurmă- #e ,or2ă3 La o primă ve#ere pare că anali/a istorică a acumulării #e capital e4plică ini2ialsu"or#onare ,ormală5 a muncii- .n sensul că la locul muncii capitalistul .şi .nsuşeşte 7,ormal= u

proces #e pro#uc2ie lăsat moştenire #e către societatea pre1capitalistă3 7n cele #in urmă=conceptul su"or#onării ,ormale a muncii- la ,el ca conceptul lui Smit! privin# acumulare

premer6ătoare- nu re/ultă #in istorie- ci #in economia politică35

Anali/a lui Etienne Hali"ar asupra mo#ului .n care Mar4 a ,olosit termenul #e proletariae un ar6ument .n plus pentru ar6umentul pe care .l sus2inem noi că procesul #e acumular

primitivă tre"uie anali/at mai .n#eaproape3 Hali"ar a o"servat că- .n Capitalul5- Mar4 ,oarte ramen2ionea/ă proletariatul- #ar .n 6eneral se re,eră la clasa muncitoare3 n prima e#i2ie a primuluvolum- termenul proletariat5 apare #oar .n #e#ica2ia pe care i1a a#resat1o lui il!elm ol,, şi .ultimele #ouă sec2iuni ale capitolului Le6ea 6enerală a acumulării capitaliste5- care privea le6e7aplicată= popula2iei şi procesul #e acumulare primitivă3

$oar .ntr1o sin6ură oca/ie se con,runtă proletarul şi capitalistul #irect .n CapitalulHali"ar 789GG- 89–)*= conclu/ionea/ă

Aceste pasaFe au .n comun insisten2a asupra nesi6uran2ei caracteristică con#i2iei # proletar35

La un nivel mai 6eneral- Hali"ar sus2ine că ,olosirea #e către Mar4 a termenului #proletariat5 era ,ăcută cu scopul #e a arăta că con#i2ia clasei muncitoare era insta"ilă- şi c

perpetua violen2a asociată cu tran/i2ia la capitalism- şi că situa2ia e istoric #e neconceput 7i"i#3=3

Urm0n# ar6umentul lui Hali"ar- am putea interpreta no2iunea #e proletariat ca un concepa"stract pentru a #escrie situa2ia oamenilor #epose#ați #e tra#i2ionalele miFloace #e trai B priacumularea primitivă3 Conceptul #e proletariat e e4tras #in oricare altă con#i2ie speci,ică carea,ectea/ă pe aceşti oameni- cu e4cep2ia lipsei #e control asupra miFloacelor #e pro#uc2ie- car

pre6ăteşte terenul pentru intro#ucerea ,or2elor capitaliste3 At0t sensul .n care .n2ele6e Hali"a,olosirea #e către Mar4 a termenului proletariat c0t şi mo#ul .n care eu .nțele6 anali/area ,ăcută #Mar4 acumulării primitive su6erea/ă că Mar4 nu a lămurit ,enomenul acumulării primitive pentra concentra atenția asupra mo#ului .n care ,uncționau piețele3 Consi#er0n# importanța acumulăr



primitive .n conte4tul procesului istoric al proletari/ării- i6norăm centrul #e 6reutate pe car procesul continuu al acumulării primitive l1a avut .n mo#elarea con#ițiilor clasei muncitoare3

Sunt convins că avem ce .nvăța #acă ne uităm mai atent la acumularea primitivă- ,ără s pier#em #in ve#ere anali/a neprețuită pe care Mar4 a ,ăcut1o ,or țelor pieței3 n investi6areacestei c!estiuni- voi .ncerca să reinte6re/ acumularea primitivă .n structura economiei politice- .special .n a cea a economiei politice clasice3

Recunoașterea #imensiunii acumulării primitive

n realitate- acumularea primitivă nu a avut loc #intr1o #ată- c!iar .nainte #e tran/iția capitalismul european3 Nici nu a ,ost limitată la societățile rurale ale Europei #e vest3 Acumulare

primitivă poate ,i o"servată ca av0n# loc peste tot .nainte #e era capitalismului3

$e e4emplu- păm0ntul se .mpuținase #eFa pentru maForitatea oamenilor .n timpul EvuluMe#iu3

Potrivit lui M3 M3 Postan 789;;- ;))–)<=

5apro4imativ Fumătate #intre populația #e țărani nu avea cele necesare pentru a1și mențin,amiliile la nivelul minim #e su"/istență3 Asta .nsemna că pentru a putea supraviețui 6ospo#arme#iu avea nevoie să .și suplimente/e venitul .n alte mo#uriActivitățile in#ustriale și #comer ț puteau susține sate .ntre6i #e mici 6ospo#ari Cele mai #ese oca/ii pentru a 6ăsi o sluF"erau o,erite oricum #e a6ricultură n cele mai multe sate- unii săteni lucrau pentru al ții3 Al,actori au .ntărit presiunea lipsei #e păm0nt3 $e e4emplu- .n secolul 8)- #ane/ii le #ă#eau "iru

"ritanicilor3 Această e4torcare nu a ,ost acumulare primitivă- #in moment ce nu era ,ăcută cscopul #e a1i ,or ța pe lucrătorii a6ricoli să intre pe piața muncii in#ustriale și să alimente/e piaț$ar- .mpin6e Marea Hritanie să1și moneti/e/e economia .ntr1un ,el care a avut anumisimilarități cu acumularea primitivă 7So!n1Ret!el 89:G- 8*:=3

n mo# similar- cămătăria me#ievală- a#esea #ată la o parte și consi#erată ca ,iinintru/iunea unui para/it .n economie- a stimulat economia să avanse/e 7Mar4 89;:- <>9;–9:=3

Procesul acumulării primitive nu se #uce aproape #eloc .n urmă- .nainte #e epoceconomiei politice clasice3 A #urat mult mai mult .n timpurile mo#erne3 n An6lia- la ,el ca

și

alte țări un#e capitalismul avansa- convertirea micilor ,ermieri .n proletari a continuat #e1a lun6usecolului 89 și p0nă .n secolul )*3

Această trans,ormare a implicat mai mult #e 5coerciția tăcută5 a ,or2elor pieței3 n ca/u#istru6erii ,ermelor #e mici #imensiuni #in Statele Unite- 6uvernul ,e#eral a Fucat un rol central .transportarea şi .n sistemele #e cercetare care au .nclinat "alan2a .n ,avoarea unei a6riculturi #mari #imensiuni- pe supra,ețe a6ricole mari 7see Perelman 89:: 8998"=3



Continuitatea acumulării primitive vine .n contrast puternic cu ima6inea sa o"ișnuită c,iin# o ,a/ă limitată .n timp #e #istru6ere a economiei țăranilor- al cărei e,ect ime#iat a ,ocrearea societății av0n#u1i pe capitaliști .ntr1o parte și pe muncitori .n cealaltă parte3 Aceast

percepție e #e .nțeles- #ar in#uce .n eroare3 ntr1a#evăr- .n aFunul capitalismului- cei mai muloameni erau țărani sau aveau cel puțin le6ătură cu societatea a6ricolă3 Și mai mult- acumulare

primitivă nu a ,ost limitată la a6ricultură3 S1a e4tins la mult mai multe- #acă nu la toate sectoarel

economiei 7Her6 89G;- :*=3A avut loc .n orașe- precum și la sate3 La urma urmei- oamenii care trăiau la orașe .

asi6urau și ei lor .nșile provi/ii #irect .ntr1o multitu#ine #e ,eluri ,ără să cultive sin6uri !ran$epose#a2i #e miFloacele prin care .și puteau asi6ura cele necesare- au ,ost ,or ța2i să #evină și m#epen#enți #e piață- la ,el #e si6ur cum a ,ăcut1o si restr0n6erea accesului la miFloacele #

pro#ucere a alimentelor3

Să luăm un e4emplu relativ simplu3 n6rămă#in#u1i pe oameni .n cartiere ur"ane a lăsa

puțin spațiu pentru ca ei să1și mai poată spăla !ainele3 Prin urmare- oamenii au #even#epen#enți #e spălătoriile comerciale3 $upă al #oilea ră/"oi mon#ial- a"ilitatea unei ,amilamericane o"ișnuite #e a1și pro#uce sau asi6ura sin6ură cele necesare traiului a continuat ssca#ă- .n ciu#a răsp0n#itei #isponi"ilită2i o,erite #e aparatura #in 6ospo#ării- cum ar ,i mașinile #spălat- care ar ,i ,ăcut multe ,eluri #e asi6urare a traiului mai ușoare3 La ,el- Paul See/& 789G8<= interpretea/ă sectorul uriaș #e #ivertisment al Qaponiei ca ,iin# un re/ultat par țial al ,aptului coamenii au ,ost ,or țați să trăiască .n cartiere at0t #e .n6!esuite și #e a6lomerate că a #evenimposi"il pentru ei să mai ai"ă o viață socială c!iar .n propriile lor locuințe3 Nevoia #e

ac!i/iționa asemenea servicii i1a o"li6at pe oameni să muncească și mai mult3 Ve#em impactu#irect al acestei presiuni re,lectat .n creșterea recentă a numărului #e ,emei care intră pe piațmuncii3

Ka"riel ol%o 789:G- );:= a calculat că partea #e viață pe care un a#ult #e nivel me#iu consumă muncin# pentru a primi un salariu a crescut #e la <9 la sută .n 89** la ??-? la sută .89:*- .n ciu#a ,aptului că nivelul #e e#uca2ie a crescut- le6ile pentru proteFarea copiilor #e pia2muncii au apărut- iar săptăm0na #e lucru era mai mică #ec0t .n 89**3 $in acea vreme- munca .nceput să măn0nce #in ce .n ce mai mult #in timpul #e via2ă al unei ,amilii o"işnuite3 Quliet Sc!

78998- )9= estimea/ă că .n me#ie o persoană muncea mai mult cu 8;< #e ore .n 89G: #ec0t .89;93 Acest proces se !răneşte #in sine .nsuşi3 Pentru că oamenii tre"uie să c0şti6e salarii mamulte pentru a compensa #i,icultatea .n creştere #e a1şi asi6ura anumite nevoi- ei au şi mai pu2timp pentru a ,ace alte lucruri pentru ei- ceea ce ,or2ea/ă ,amiliile să trans,ere şi mai multă munc#e la 6ospo#ărie .n sectorul comercial3 Sistemul #e .n6riFire a copiilor e un re/ultat evi#ent aacestui proces3 Prin urmare- in#ustria ,ast1,oo# e concepută pe #i,icultatea #e a munci la serviciu #e a ,ace şi o mul2ime #e alte tre"uri acasă .n aceeaşi /i3



$iscu2ia #e mai sus su6erea/ă că şi mai multă muncă salariată şi nesalariată sunt- .ntra#evăr- le6ate .n mo# ine4trica"il3 Anali/area unei cate6orii necesită şi anali/area celeilalte3 Aşcum vom ve#ea- conceptul #e #ivi/iune socială a muncii creşte .n2ele6erea asupra acestinter#epen#en2e #intre munca salariată şi munca nesalariată3 Pentru moment- e nevoie să 2inemminte e4emplele #in timpurile noastre mo#erne #espre cum "unurile şi serviciile erau pe vremur

pro#use .n interiorul 6ospo#ăriei- şi cum acum au #evenit măr,uri v0n#ute #e ,irme comerciale3

Acest nou aranFament are le6ătură- cel pu2in par2ial- cu mo#elul #e proprietate asuprmiFloacelor prin care aceste "unuri şi servicii sunt create .n interiorul 6ospo#ăriei3 n mo# ,ormalipsa #e proprietate asupra spa2iului #e lucru pentru spălarea !ainelor nu #i,eră #e lipsa #

proprietate asupra parcelei #e păm0nt pe care o 6ospo#ărie .şi cultiva pe vremuri !rana necesarn ,iecare ca/- ne6area proprietă2ii asupra unui anumit miFloc #e pro#uc2ie pro#uce o sc!im"are .mi4ul #intre munca salariată şi munca nesalariată3

I6nor0n# avertismentul lui Hali"ar privin# ,olosirea in#i,erentă a cuv0ntului proletaria putem interpreta această restructurare a vie2ii .ntr1o 6ospo#ărie mo#ernă ca ,iin# varianta mo#erna procesului #e acumulare primitivă- prin care masele mari #e oameni care au aFuns să munceasc

pentru un salariu s1au mărit3 n acest sens- conceptul #e acumulare primitivă e str0ns le6at #e cel #ivi/iunii sociale a muncii3

Economia politică clasică şi acumularea primitivă

$eşi Mar4 a mutat anali/a sa #e pe natura continuă a acumulării primitive- el a ,ost mamult #ec0t clar că acumularea primitivă a #eterminat numeroase sc!im"ări .n rela2iile sociale carau stat .n centrul apari2iei sistemului capitalist 7ve/i $o"" 89;<- );:=3 Lecția lui Mar4 a ,oi6norată #e economiștii care i1au urmat3 Ei s1a mulțumit să consi#ere revoluția in#ustrială cacum ar ,i ,ost cel mult intro#ucerea unor meto#e superioare #e pro#ucție3 Prin contrast- clasiceconomiei politice au vă/ut acumularea primitivă ca ,iin# miFlocul prin care au rearanFat .n mora#ical #ivi/iunea socială a muncii- pe care Mar4 a recunoscut1o ca ,iin# precon#iția ,ormăr

proletariatului3 Scriin# pe această linie #espre acumularea primitivă- Mar4 789::- :;?=- a propu,ormula @Acumularea #e capital e multiplicarea proletariatului35

Vom ve#ea că putem e4prima teoria clasică a acumulării primitive ca pe un mo#el car

seamănă cu un proto1mar4ism- #espuiat #e #ialectică3Anali/0n# acest mo#el- 2inem minte că Mar4 a .nceput prin consi#erarea cate6oriilor #

economie politică clasică aşa cum le1a 6ăsit 7see Perelman 89G:- c!ap3 ?=3 Investi60n#u1le maatent- a putut să acor#e cate6oriilor tipic statice- ne#ialectice ale economiei politice clasice #inamică şi o calitate #ialectică3

Vom .ncerca să urmăm aceeaşi tra#i2e .n stu#iul teoriei clasice a acumulării primitivClasicii economiei politice au ,ăcut această sarcină mai uşoară3



Comparată cu propria lor anali/ă a pro,iturilor sau salariilor- ei au avut o a"or#are mult m#inamică- aproape #ialectică asupra acumulării primitive3 ăc0n# o asemenea anali/ă a teoriclasice a acumulării primitive are o importan2ă #u"lă e4pune o latură a economiei politice clasiccare .nainte a scăpat neo"servată- şi ne reaminteşte că acumularea primitivă e un proces ne.ncetat

C!iar şi comentatorii mo#erni asupra acumulării primitive nu ,ac acestei c!estiuni #reptat#eplină3 Ca Mar4- cele mai multe re,erin2e contemporane e4ilea/ă acest concept .n trecutu

.n#epărtat- cu e4cep2ia- poate- a ca/ului proletari/ării care are loc .n 2ări mai pu2in #e/voltate #iA,rica- Asia- şi America Latină3

Prin urmare- separarea muncitorilor #e miFloacele lor #e pro#uc2ie e implicit asumată c,iin# un eveniment static- care s1a .nt0mplat o #ată la un moment #at şi at0t3

$in moment ce clasicii economiei politice .şi "a/ea/ă ar6umentele asupra acumulăr primitive pe un ca#ru #inamic- o privire atentă asupra clasicilor are mai mult #e o,erit #ec0t ce poo,eri comentatorii mo#erni cu privire la acumularea primitivă3 ntr1o anumită măsură- lacunele #i

anali/ele mo#erne ar putea ,i .n2elese3 C!iar şi Mar4 a scris a#esea #espre acumularea primitivă caerul că ar ,i ,ost un proces ,inali/at şi posi"il c!iar şi cu o anumită in,luen2ă a mitolo6ieSmit!iene3 $e e4emplu- prima men2iune a conceputului #e acumulare primitivă #in @Capitalulapare .n capitolul )<- @Simpla repro#ucere5 7Mar4 89::- :8?=3 n acest punct- Mar4 a tre"uit srăspun#ă la .ntre"area @Cum aFun6e sistemul să ,ie structurat pe muncă şi capital5 Oi a răspunast,el @$e un#e ve#em lucrurile acum pare pro"a"il că- o#inioară- capitalistul a aFuns să intre .

posesiunea "anilor printr1un miFloc #e acumulare primitivă5 7Mar4 89::- :8?=3

Atipica e4presie pentru Mar4- @o#inioară5- care sună la ,el #e nerealist ca şi .n mitolo6Smit!iană- a ,ost cu si6uran2ă provi/orie3 Cuvintele @#e un#e ve#em lucrurile acum5 su6erea/ă #asemenea că urma o anali/ă mai apro,un#ată3

$in motivele pe care le1am arătat #F- Mar4 nu a mai insistat asupra unei critici mamănun2ite3 n locul ei- #ăm #oar peste istorie3

Totuşi- acumularea primitivă răm0ne un concept c!eie pentru .n2ele6erea capitalismului şi nu #oar a unei anumite etape a capitalismului asociată cu tran/i2ia #e la ,eu#alism- ci capitalismului ca atare3

Acumularea primitivă e un proces care continuă şi a/i3 Ast,el- tre"uie să ne #ucem purmele istoriei acumulării primitive p0nă .n vremea clasicilor economiei politice- ,ăc0n# le6ătur#intre acest concept şi no2iunea lui Mar4 privin# #ivi/iunea socială a muncii

m perelman.docx

Documents