luminqtorul - roboam · luptele wi vrqjmqwia geabou pascu g. alexandrinul ‘ncercare. vedeyi,...

LUMINQTORUL RevistaAsociayieiBisericilorBaptistedinSUAwiCanada Anul91Februarie2005

El dq zqpada ca lkna, El presarq bruma albq ca cenuwa;

El ”wi asvkrle gheaya ‘n bucqyi; cine poate sta ‘naintea frigului Sãu?

- Psalmul 147:16-17

Dincuprins

CalendarulAsociayiei

Abonamente, abonamente 3Certurile, luptele wi disciplina 4 Societatea ultracontrolatq 6Principiul acceptqrii 7Cutremurul din Asia de sud est 10Interviul lunii 13Este posibil sq comunicqm cu moryii? 14<Rqspunsul meu>- Bill] Graham 18Noutayi vechi de la Vatican 19Wtiri de pretutindeni 20 Sq ne cunoawtem Asociayia 21 Cqryi care vq awteaptq 24

Preyuluneirevisteestede$2.00($25.00pean).“ncurajqmabonarea<inbul\>-pebiserici.

Abonementelesefacla:IonCotkrlq-Casier administrativ3015{.|ilburnRd.RochesterHills,Mi.48306

[email protected]

Festivalulcorurilordetineret-Portland,OR(503) 785-0372“ntklnireapqstorilorlaFlorida-Februarie(847) 774-6199“ntklnireadeprimqvarq-N/AConvenyia2005-N/A

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte:ViorelClintoc(330) 896-1552 [email protected]

ViceprewedinteEst:TitiCocian (770) 640-7460 [email protected]

ViceprewedinteVest:LiviuYiplea (626) 839-5432 [email protected]

ViceprewedinteCanada:IonelPqsui (519) 743-4736

Secretar:GeorgeDancea (847) 774-6199 [email protected]

ScoalaDuminicalq:NeluCiorba(360) 694-5127 [email protected]

DepartamentuldemisiuneIoan Gug (916) 480-9693

Departamentuldesfqtuire Geabou Pascu (623) 486-1465

[email protected] Iosif Serac (510) 351-1329

Vasile Branzei (714) 776-8828

Casieradministrativ:Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casiermisiune:Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

DepartamentuldeliteraturqEditor al revistei: Daniel Branzai

(714) 670-7772 barzilai@earthlin\.net

TiparwiexpediereTitus Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Titus Cocian - Atlanta

Teofil Ciortuz - Ne[ }or\ Narcis Pasca - Cleveland Nelu Ciorbq - Portland

Nelu Wtir - Houston Liviu Tiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron Alin Cristea - Oradea

Geabqu Pascu - Phoenix

�LUMINQTORUL - Februarie 2005

Editorial

R evista <Luminqtorul> nu este un bun pentru cumpqrarea cqruia trebuie sq plqtiyi, ci o lucrare la care sunteyi chemayi sq fiyi parteneri! Nu spuneyi: <Meritq

doi dolari!>, ci <Sunt gata sq contribui cu doi dolari la rqspkndirea avestei reviste !>

Fratele Viorel Clintoc, prewedintele Asociayiei noastre are o vorbq cu care m-am obiwnuit ‘ncq de pe vremea Seminarului: <Vrei sq faci un bine care sq nu te coste?>

Aceastq publicayie este <cartea de vizitq> a Asociayiei Bisericilor Romkne Baptiste din Statele Unite ale Americii wi Canada. Ne strqduim sq o facem ckt mai atrqgqtoare wi mai folositoare. Ea are rolul de a fi un intermediar ‘ntre bisericile noastre wi romknii din jur, dar wi un mijloc de comunicare ‘ntre biserici care sunt la mii wi mii de mile depqrtare una de alta. Fiecare familie wi fiecare bisericq trebuie sq se considere parte din aceastq minunatq lucrare.

Revista este un minunat instrument de evanghelizare a prietenilor care ne viziteazq bisericile. Ce bine ar fi dacq fiecare musafir ar putea primi la plecare un exemplar al revistei! Iatq de ce, pe lkngq abonamentele familiale, fiecare biserica trebuie sq facq un numqri de abonamente numite <misionare>.

Preyul actual al revistei nu acopere integral costul de producyie wi cheltuielile de expediere. Tipografia ne-a impus un minim de 2.000 de exemplare, iar abonamentele actuale n-au ajuns ‘ncq nici la jumqtatea acestui numqr.

Sigur, am putea scade preyul de producyie al revistei dacq ne-am ‘ntoarce la tipqrirea ‘n alb-negru sau dacq am reduce drastic numqrul de pagini. Deja, numqrul pe Februarie este redus de la 28 de pagini la 24 de pagini. Ambele mqsuri <ciuntesc> ‘nsq din calitatea wi eficacitatea acestei lucrqri.

Noi putem munci pentru realizarea unei reviste excelente, dar dacq suportul dumneavoastrq va fi insuficient, idealurile noastre vor rqmkne doar niwte dorinye irealizabile.

Ca wi apostolul Pavel, <mqcar cq vorbim astfel, preaiubiyilor, totuwi de la voi awteptqm lucruri mai bune wi care ‘nsoyesc mkntuirea> (Ev. 6:9).

Suntem bucurowi, suntem optimiwti wi suntem siguri cq pqstorii, bisericile wi fiecare familie de cititori ‘nyelege ckt de importantq este contribuyia fiecqruia la realizarea revistei.

Mulyumim anticipat tuturor celor ce susyin <Luminqtorul> cu materiale publicabile, wtiri din biserici wi abonamente. - Viorel Clintoc, Daniel Brknzei

Dialog cu cititoriiM-am bucurat foarte mult de includerea unor proverbe

‘n revistq. Autorul nu wi-a trecut numele, dar ‘l ‘ndemn sq continue wi ‘n alte numere. Este o completare foarte utilq wi necesarq a experienyelor noastre de viayq. Vq felicit wi vq rog sq nu obosiyi ‘n lucrarea pe care o faceyi pentru Domnul wi pentru noi.> - Ioan Bradea (Canton, OH).

Editor - Proverbele wi maximele fac parte dintr-o colecyie adunatq din multe pqryi. Nu ne-ar strica dacq ne-ayi ‘mbogqyi wi dumneavoastrq aceastq zestre.

<Revista aratq de milioane, conyinutul este interesant! Felicitqri! N-am putut sq las revista din mknq pknq ce n-am citit-o toatq. De acum ‘nainte, voi face o colecyie personalq. Am sq recomand wi bisericii sq facq o colecyie pe care s-o putem pune la dispoziyia doritorilor. Apreciez mai ales articolele cu comentarii crewtine la evenimente contemporane. M-ar bucura mai multe wtiri din biserici. Extraordinar de bine venitq este prezentarea fiecqrei biserici din Asociayie.> - un cititor

<Wi spuneyi lui Arhip: „Ia seama sq ‘mplinewti bine slujba pe care ai primit-o ‘n Domnul.> (Coloseni 4:17).

“yi spun wi eu acelawi lucru, <Spor la lucru> wi <’mplinewte-yi bine slujba> - Petru Popovici

Editor - Vq mulyumesc pentru ‘ndemn wi amintirea activitqyii alqturi de dumneavoastrq mq inspirq wi mq ‘ndeamnq sq vq calc pe urme.

Abonamente,abonamente...

Revista <Luminqtorul> nu este un bun pentru cumpqrarea

cqruia trebuie sq plqtiyi, ci o lucarare la care sunteyi chemayi

sq fiyi parteneri !

� LUMINQTORUL - Februarie 2005

Certurile, luptele wi vrqjmqwiaGeabou Pascu G. Alexandrinul

Exodul 17:1-7

Iacov 4:1-10 <De unde vin luptele wi certurile

‘ntre voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptq ‘n mqdularele voastre?>

Istoria Vechiului Testament a fost scrisq wi pqstratq pentru noi, ca sq ne slujeascq drept pildq, pentruca poporul lui Dumnezeu de azi sq nu mai repete pqcatele

pe care le-au fqcut cei din trecut. Dumnezeu ne cheamq sq ‘nvqyqm din experienya altora.

Pilde din vechime“n 1 Corinteni 10:5-11 citim:

<Totuwi cei mai mulyi dintre ei n-au fost plqcuyi lui Dumnezeu, cqci au pierit ‘n pustie. Wi aceste lucruri s-au ‘ntkmplat ca sq ne slujeascq nouq drept pilde ...> Ce a vrut Dumnezeu sq ‘nvqyqm din pqyaniile lor:

- sq nu poftim dupq lucrurile rele, cum au poftit ei

- sq nu fim ‘nchinqtori la idoli, ca unii dintre ei

- sq nu curvim, cum au fqcut unii din ei

- sq nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei

- sq nu ckrtim, cum au ckrtit unii din ei

Credem noi cq aceste lucruri au fost scrise wi pentru ‘nvqyqtura romknilor din veacul douqzeci?

Suntem noi gata sq ‘nvqyam din cele scrise cum sq trqim plqcuyi lui Dumnezeu, ca sq nu pierim wi noi pe cale cum au pierit unii dintre ei in drum spre Canaan?

Dacq da, atunci vq invit sq meditqm ‘mpreunq asupra cktorva evenimente din istoria copiilor lui Israel. Vom vedea mai ‘ntki mila wi dragostea arqtatq de Dumnezeu fayq de ei. Vom privi cum <cu mknq tare wi cu bray puternic, i-a scos din casa robiei, din yara Egiptului.> Vom vedea cum le-a pregqtit Dumnezeu un eliberator, pe Moise, care dupq ce a crescut ‘n casa lui Faraon a fost trimis de Dumnezeu ‘naintea lui Faraon ca sq lase pe poporul lui Dumnezeu sq plece spre yara lui. Vom privi apoi cu uimire spre cele zece plqgi cu care a lovit Dumnezeu yara Egiptului wi cum, dupq moartea ‘ntkilor nqscuyi, Faraon cedeazq ‘n sfkrwit, se dq bqtut wi-i lasq pe evrei sq plece. Putem privi apoi cum sqrbqtoresc copiii lui Israel Pawtele timp de wapte zile ‘n pustie. Vom ajunge ‘mpreunq cu ei la Marea Rowie wi-i vom vedea ‘ncolyiyi de armatele lui Faraon. Intrayi ‘n panicq, evreii ckrtesc ‘mpotriva lui Moise (Exod 14:11-12), dar el mijlocewte pentru ei ‘naintea lui Dumnezeu wi El ‘i trece ‘n chip miraculos prin apele mqrii, ca pe uscat.

<”n ziua aceea, Domnul a izbqvit pe Israel din mkna Egiptenilor wi Israel a vqzut pe Egipteni moryi pe yqrmul mqrii. Israel a vqzut mkna puternicq a Domnului wi poporul s-a temut de Dumnezeu wi a crezut ‘n Domnul wi ‘n robul Squ Moise> (Exod 14:30-31).

Bucurowi de marea izbqvire, cei din adunarea lui Israel ajunsq pe celqlat mal au ckntat wi au lqudat cu mare vklvq pe Dumnezeu (Exod 15).

Ckt timp a durat ‘nsq lauda wi bucuria aceasta a lor?

Dupq numai trei zile de mers prin pustie, au ajuns la Mara. Aici lauda wi ‘ncredere au dispqrut wi citim cq: <Poporul a ckrtit ‘mpotriva lui Moise> (Exod 15 :24)

Se cuvine sq ‘ntrebqm: <Era oare Moise de vinq cq apele de acolo erau amare?> Wi ‘ncq: <De ce ‘ngqduie Dumnezeu ca poporul Lui sq ajungq uneori wi la ape amare?>

Iatq ce explicayie gqsim ‘n text:<Acolo ... i-a pus la ‘ncercare>.Dupq ce au avut atktea expe-

rienye minunate, Dumnezeu le pune la ‘ncercare ‘ncrederea lor ‘n El.

Cred cq se potrivewte sq spun cq wi pe noi ne pune Dumnezeu la aceastq

5LUMINQTORUL - Februarie 2005

Certurile, luptele wi vrqjmqwiaGeabou Pascu G. Alexandrinul

‘ncercare. Vedeyi, Dumnezeu a avut deja pregqtitq soluyia transformqrii apei amare ‘n apq bunq de bqut, dar ei n-au avut ‘ncredere. “n loc sq stea liniwtiyi, ei au ‘nceput iar sq ckrteascq.

Meditknd asupra acestor ‘ntkmplqri, ne dqm seama cq wi noi suntem rknduiyi sq ‘ntklnim locuri cu <ape amare> unde ne va fi pusq la ‘ncercare credinya. Trebuie sq trecem wi noi, ca wi ei, prin ‘ncercqri ‘n care sq ne fie pusq la ‘ncercare ‘ncrederea noastrq ‘n Dumnezeul mkntuirii noastre.

Sq nu uitqm atunci cq Dumnezeul care ne ‘ncearcq are deja pregqtitq wi soluyia problemei noastre. Sq nu ne pierdem ‘ncrederea, ci sq ne ayintim privirea la Cqpetenia noastrq, awa cum citim ‘n Evrei 12:1-3.

Copiii lui Israel, dupq ce vqd minunea de la Mara, dupq ce mai experimenteazq ‘ncq o datq puterea lui Dumnezeu, ajung repede la <ELIM>, un adevqrat paradis ‘n pustie. Acolo erau 12 izvoare de apq wi 70 de finici.

Dupq Elim, evreii ajung ‘n pustia <Sin>, care este ‘ntre Elim wi Sinai. “n Exod 16:2citim cq <toatq adunarea copiilor lui Israel a ckrtit ‘n pustia aceea ‘mpotriva lui Moise wi Aron.>

Cum de s-a ajuns ca toatq adunarea sq ckrteascq? Cum de toyi au ajuns sq regrete viaya din Egipt? Nu fuseserq ei aceia a cqror strigqte de asupriyi ajunseserq pknq la urechea lui Dumnezeu? Cine i-a scos din Egipt: Moise sau Dumnezeu? Cui au ckntat ei ckntarea de laudq?

Se vede aici influenya rqului, forya de contaminare a clevetitorilor wi ckrtitorilor, care niciodatq n-au fost atunci wi niciodatq nu vor fi astqzi mulyumiyi ‘n adunarea lui Dumnezeu.

“n Exodul 16:6-7 Moise le spune celor ce ckrteau: <Astqsearq veyi ‘nyelege cq Domnul este Acela care v-a scos din yara Egiptului ... pentru cq v-a auzit ckrtirile ‘mpotriva Domnului; cqci ce suntem noi, ca sq ckrtiyi ‘mpotriva noastrq?>

Dumnezeu ‘i spune lui Samuel, cq cei care ckrtesc sunt oameni care nu acceptq autoritatea lui Dumnezeu peste ei: < ... nu pe tine te leapqdq, ci pe Mine Mq leapqdq, ca sq nu domnesc peste ei ... Ei se poartq cu tine cum s-au purtat totdeauna, de

cknd I-am scos din Egipt wi pknq ‘n ziua de azi> (1 Samuel 8:7-8).

Apostolul Iacov, comfruntat wi el atunci, ca wi noi astqzi, cu ambiyiile wi certurile dintre frayi, pune urmqtoarea ‘ntrebare:

<De unde vin luptele wi certurile ‘ntre voi?>

Iacov ne aratq cq sunt trei feluri de lupte, de certuri, de vrqjmqwii:

1. Intki este cearta dintre frayi. (<dintre voi> - Iacov 4:1a). Cauza acestei vrqjmqwii este determinatq de un conflict din interiorul nostru: <Nu vin din poftele voastre care se luptq ‘n mqdularele voastre?>

Lupta exterioarq dintre frayi este cauzatq de o luptq interioarq ‘n dorinya firii pqmkntewti de a-wi satisface ambiyiile wi poftele: <Voi poftiyi wi nu aveyi; ucideyi, pizmuiyi, wi nu izbutiyi sq cqpqtayi; vq certayi wi vq luptayi wi nu aveyi.>

Dece nu aveyi ? <Nu aveyi, pentru cq nu cereyi>.Soluyia tuturor problemelor

noastre nu se aflq ‘n luptele wi ambiyiile noastre, ci ‘n puterea lui Dumnezeu. “n loc sq ne luptqm, ‘n loc sq ne certqm unii cu alyii, noi trebuie sq-I cerem lui Dumnezeu sq ne rezolve problemele. Soluyia este postul wi rugqciunea. Nu este o soluyie a firii, ci una duhovniceascq, awa cum ni se cere ‘n Isaia 58:1-14 wi 59:1-3.

De fapt, conflictele din noi sunt wi ele generate de un alt conflict dintre voia lui Dumnezeu wi prietenia noastrq cu lumea (Iacov 4:4).

Dacq suntem ‘n vrqjmqwie cu Dumnezeu vom avea un conflict lquntric wi el va duce la rkndul lui spre un rqzboi cu cei din jurul nostru.

Ce-i de fqcut?Soluyia este: <”mpqcayi-vq cu

Dumnezeu wi veyi avea pace>. Asta ‘nseamnq sq umblqm ckrmuiyi de Duhul wi sq nu ‘mplinim poftele firii pqmkntewti. Ele sunt potrivnice unele altora (Galateni 5:16-17).

<Credeyi cq degeaba vorbewte Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu sq locuiascq ‘n noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine> (Iacov 4:5).

Trebuie sq fim 100% plini de Dumnezeu, sq fim templul Duhului Sfknt wi Cuvkntul Lui sq locuiascq din belwug ‘n inimile noastre. Trebuie sq ne smerim dacq vrem ‘nqlyarea. Cine vrea sq se ‘nalye pe calea ambiyiilor, a luptelor, a certurilor, nu va reuwi pentru cq Dumnezeu <stq ‘mpotriva celor mkndri, dar dq har celor smeriyi>.

Soluyia pqcii pe toate fronturile este pacea cu

Dumnezeu. Iatq recomandqrile fqcute de

Iacov:- <Supuneyi-vq lui Dumnezeu.

”mpotriviyi-vq diavolului wi el va fugi dela voi.> v.7

- <Apropiayi-vq de Dumnezeu wi El se va apropia de voi. Curqyiyi-vq mkinile, pqcqtowilor; curqyiyi-vq inima, oameni cu inima ‘mpqryitq! v.8.

- <Simyiyi-vq ticqlowia; tknguiyi-vq wi plkngeyi ! Rksul vostru sq se prefacq ‘n tknguire wi bucuria voastrq ‘n ‘ntristare> v.9 .

- <Smeriyi-vq ‘naintea Domnului wi El vq va ‘nqlya> v.10.

Domnul Isus: <Orice ‘mpqrqyie desbinatq ‘mpotriva ei insqwi este pustiitq; wi orice cetate sau casq dezbinatq ‘mpotriva ei ‘nsqwi nu poate dqinui>, Matei 12:25.

Apostolul Pavel le scrie Galatenilor:

<... dacq vq muwcayi wi vq mkncayi unii pe alyii, luayi seama sq nu fiyi nimiciyi unii de alyii> (Galateni 5:15). “n asemenea situayii nu este niciun ckwtigqtor. Cearta aduce pustiirea.

Iatq de ce este de folos sq ‘nvqyqm din istoria Sfintelor Scripturi. Tot ce a fost scris <a fost scris pentru noi, ca sq ne slujeascq drept pildq>, ca sq nu repetqm pqcatele lor, ckrtirile lor, certurile lor, lucruri care ne despart de Dumnezeu wi Yara fqgqduinyei.

Sq ‘nyelegem cq tot ce nu putem obyine prin lupte wi prin certuri, putem obyine cqutknd voia Domnului, smerindu-ne sub mkna cea tare a Lui.

Dumnezeu sq ne ajute sq facem lucrul acesta.

Amin


Lumea ‘n care trqim

Societateaultracontrolatq

Autoritqyile federale americane plqnuiesc sq punq sub urmqrire fiecare mawinq care se miwcq prin yarq

Octombrie 7, 2004 Din {orldNetDail].com

O foarte puyin cunoscutq agenyie federalq plqnuiewte un program de monitorizare prin care guvernul va fi ‘n stare sq urmqreascq, prin intermediul unor transmiyqtoare mobile, fiecare mawinq aflatq ‘n circulayie pe teritoriul Statelor Unite.

Agenyia <Intelligent Transportation S]stems Joint Program Office> este o parte integrantq a Departamentului de Transport. Conform unui raport amqnunyit apqrut ‘n publicayia <Creative Loafing> din Charlotte, N.C., agenyia amintitq nu are datoria sq rqspundq niciunei anchete iniyiate de public asupra activitqyii ei.

Potrivit raportului amintit, Departamentul de Transport are de gknd sq foloseascq cea mai avansatq tehnologie pentru a ‘nfiinya niwte centre de monitorizare a tuturor aspectelor legate de transport wi circulayie.

Planul prevede nu numai urmqrirea mawinilor aflate ‘n miwcare, ci wi stocarea, ‘nregistrarea tuturor acestor informayii ‘n arhive pentru folosirea wi analizarea lor ‘n viitor. Publicayia spune cq un grup de companii producqtoare wi de reprezentanyi guvernamentali au

lucrat pentru implementarea acestui plan timp de 13 ani de zile.

Iatq ce citim ‘n articol: <Singura cale de a scqpa de monitorizarea pe care o pune la cale sistemul nayional de transport va fi <mersul pe jos>. Dacq vei conduce o mawinq, fiecare miwcare a ta va fi ‘nregistratq ‘n memoria sistemului. Guvernul Federal va wti ruta exactq pe care mergi la servici, de ckte ori ai apqsat cu piciorul pe frknq pe parcurs, momentul la care ai ajuns la servici wi dacq ai ales ca ‘n fiecare zi de Miercuri sq mergi la servici cu autobuzul.>

<Ei vor cunoawte pknq wi faptul cq se apropie data la care trebuie sq-yi verifici sistemul de transmisie wi cq, din cauza neglijenyei, crqpqtura aceea fqcutq de o pietricicq ce yi-a sqrit ‘n

fayq, s-a mqrit pe toatq suprafaya parbrizului.>

Pagina de internet a agenyiei ‘n discuyie susyine cq singurul ei scop este sq foloseascq cea mai avansatq tehnologie pentru ‘mbunqtqyirea eficienyei wi siguranyei ‘n sistemul nayional de transporturi rutiere.

V-am semnalat aceastq wtire ca un avertisment despre apropierea acelei vremi ‘n care, sub domnia lui Antichrist, societatea va fi ultracontrolatq wi total supravegheatq:

<Wi a fqcut ca toyi: mici wi mari, bogayi wi sqraci, slobozi wi robi, sq primeascq un semn pe mkna dreaptq sau pe frunte wi nimeni sq nu poatq cumpqra sau vinde, fqrq sq aibq semnul acesta, adicq numele fiarei sau numqrul numelui ei> (Apoc. 13:16-17).

Daniel Branzai


tristeye wi clipele de optimism cu cele de descurajare; entuziasmul este urmat de dezamqgire, iar pasiunea de apatie. Existq o fluctuayie regulatq asemqnqtoare <fluxului wi refluxului> din apele oceanelor planetare; un fel de alternanyq ciclicq identicq cu respirayia plqmknilor nowtri.

“n termeni matematici de graficq, realitatea aceasta se poate reprezenta astfel:

Urcuwurile wi coborkwurile sunt parte integrantq din viayq. Ceea ce trqim noi se poate asemqna cu evoluyia unui avion care are nevoie de un anumit consum de benzinq pentru a se ridica de la sol. Pentru organismul uman, acest consum de energie produs de stqrile de bucurie euforicq este urmat inevitabil de o perioadq ‘n care organismul se resimte wi are nevoie de odihnq. Ciclul acesta nu este afectat de nawterea din nou wi nu are de a face nimic cu maturizarea crewtinq. El este ‘nscris prin creayie ‘n ‘nsqwi structura fiinyei umane wi nu va dispare deckt odatq cu <schimbarea stqrii noastre smerite>.

Ceea ce se schimbq prin nawterea din nou este valoarea medie a trqirilor emoyionale. Duhul Sfknt ne scutewte de <cqderile> ‘n adkncul deznqdejdilor de altqdatq (<Cqci noi nu suntem dintre aceia care n-au nqdejde>).

Pentru cei care au studiat mai ‘ndeaproape fluctuayiile vieyii emoyionale, a devenit clar cq o anumitq persoanq se ‘ndepqrteazq la fel de mult wi ‘n jos wi ‘n sus fayq de valoarea de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru un anumit om, intensitatea bucuriilor wi a triste-yilor este egalq ‘n valoare absolutq. Dacq am trage pe graficul nostru o linie dreaptq la nivelul echilibrului emoyional am obyine urmqtoarea figurq:

Bine’nyeles cq amplitudinea oscilayiilor nu este aceeawi la toate persoanele. Existq, ‘n mare, douq tipuri de temperamente.

Dar rqbdarea trebuie sq-wi facq desqvkrwit lucrarea, pentru ca sq fiyi desqvkrwiyi, ‘ntregi - Iacov 1:4 -

Este uimitor ce mulyi nu wi-au dat ‘ncq seama cq fiecare dintre noi suntem <unicate> wi cq suntem chemayi sq trqim ‘ntr-o lume ‘n care ceilalyi oameni sunt, ‘ntr-o mqsurq mai mare sau mai micq deosebiyi de noi ‘nwine.

Existq deosebiri ‘ntre oameni, luayi ‘n general wi, mai ales, existq deosebiri ‘ntre bqrbat wi femeie.

Cei simpliwti wi orgoliowi ar vrea sq trqiascq ‘ntr-o lume croitq <dupq chipul wi asemqnarea lor>. Ei se strqduiesc ani de zile sq-i <convingq> pe cei din jur cq numai ei au dreptate wi cq cine nu gkndewte ca ei este cu siguranyq grewit. Panica lor ‘ncepe atunci cknd nimeni nu-i ascultq wi cknd pqrerile lor sunt trecute prea uwor cu vederea.

La nivelul familiei, cu ckt vom ‘nyelege mai repede cq farmecul wi valoarea cqminului stq tocmai ‘n faptul cq suntem deosebiyi wi, prin aceasta, ne putem completa unul pe celqlalt, cu atkt va fi mai bine.

Din cauza deosebirilor dintre noi, calea spre fericirea familialq trebuie sq treacq prin douq etape succesive: acceptarea wi respectul fayq de personalitatea celuilalt, urmate de treapta ‘naltq a jertfirii de sine.

Haideyi sq ‘ncepem prin a scoate ‘n evidenyq ckteva deosebiri fundamentale:

Deosebiri de temperament Fiecare dintre noi este

caracterizat de rqspunsul specific pe care-l dqm ‘n faya evenimentelor vieyii. Evoluyia noastrq nu este liniarq. Am putea compara reacyiile noastre cu o curbq sinusoidq.

Spune, nu ai observat wi tu cq <dupq soare vine nor, dupq nor, iar vreme bunq> ? Viaya noastrq alterneazq bucuriile cu clipe de

Rubrica familiei

Tipul A

Este ilustrat de figura de mai sus wi se caracterizeazq prin amplitudini modeste ale oscilayiilor de stqri sufletewti. Acewti oameni sunt socotiyi oameni <echilibrayi>, pe care nici bucuriile wi nici necazurile nu-i fac sq-wi pqrqseascq calmul. Fie cq au ckwtigat la loto, fie cq le-a fost zgkriatq mawina cea nouq, ei rqmkn aceiawi wi nu-wi ies <din matca lor>. Ieri au fost ca astqzi wi mkine vor fi la fel ca alaltqieri.

Tipul BAcewtia sunt oameni emotivi wi,

cel puyin ckteodatq, <schimbqtori ca wi vremea>. Bucuria ‘i propulseazq pknq ‘n cel de al nouqlea cer, iar necazurile ‘i prqbuwesc ‘n criptele deznqdejdii.

Ceea ce este interesant de remarcat este cq, de obicei, Dumnezeu unewte prin cqsqtorie un om aparyinknd tipului A cu un altul aparyinknd tipului B. Dewi pare paradoxal, este mai bine awa, cqci aparentele nepotriviri sunt, ‘n realitate, aspecte complementare. Cknd privim mai ‘ndeaproape un

Principiulacceptqrii


astfel de cuplu ne dqm seama cq temperamentul de tip B are ‘n cqsnicie funcyia de foryq motoare, ‘n timp ce temperamentul de tip A este <frkna> familiei. Dacq n-ar exista aceastq combinayie, familia ar fi neechilibratq wi ar constitui o pradq uwoarq pentru ispitirile celui rqu.

“nchipuiyi-vq cq am avea de-a face cu o familie ‘n care amkndoi ar fi temperamente de tipul A. O astfel de cqsnicie ar fi sortitq monotoniei wi ne’mplinirilor, cqci ea ar fi lipsitq de <grquntele de nebunie> necesar marilor iniyiative.

Nici cu o familie ‘n care amkndoi partenerii ar fi temperamente de tipul B lucrurile n-ar sta mai bine. “n situayiile ‘n care reacyiile lor nu s-ar suprapune, conflictul ar fi iminent, iar ‘n cele ‘n care reacyiile s-ar suprapune, aventurismul lipsit de chibzuinyq sau pesimismul exagerat ar pune ‘n pericol cqminul.

Nepotrivirile, de care ades ne plkngem, sunt de fapt veritabile binecuvkntqri dqruite de Dumnezeu familiei

Sunt sigur cq ayi observat cq femeia wi bqrbatul reacyioneazq diferit ‘n cadrul vieyii de familie.

Ritmul gkndirii Medicina modernq a studiat

felul ‘n care se comportq creierul bqrbatului wi creierul femeii wi, spre surprinderea generalq, au constatat cq cele douq emisfere ale creierului feminin pqstreazq conexii interdependente toatq viaya, ‘n timp ce, la puyinq vreme dupq nawtere, creierul bqiatului cade sub acyiunea unui hormon care <reteazq> anumite legqturi cerebrale, separknd mare parte din funcyiunile celor doi lobi. Am putea spune cq femeia pqstreazq o gkndire <stereo>, ‘n timp ce bqrbatul este condamnat sq lucreze <mono>. Specificul feminin este intuiyia, ‘n timp ce pe bqrbat ‘l caracterizeazq <rayiunea>.

Uitayi-vq la soy! “n general, el are nevoie de un timp de gkndire, de concentrare, ‘nainte ca sq reacyioneze. Este ca wi cum ar trece printr-un punct mort, ‘nainte de a se putea apuca de o nouq activitate.

Soyia poate sqri de la o activitate la alta wi chiar se poate ocupa ‘n acelawi timp de mai multe lucruri: sq

citeascq un roman, sq supravegheze prqjitura din cuptor wi sq yinq ‘n acelawi timp biberonul ‘n gura celui mic.

Mintea soyului are nevoie de mai multq pregqtire, mintea soyiei, de mai multq activitate. Iatq de ce se spune cq bqrbatul gkndewte de douq ori ‘nainte de a face o datq, ‘n timp ce femeia se lasq mknatq mai mult de instinct wi de sentimente.

Cknd bqrbatul se concentreazq asupra unui subiect care reclamq ingeniozitate wi pricepere, el se cufundq ‘ntr-o stare de muyenie wi de izolare ‘n care stimulii externi nu-l mai ating. El pierde chiar wi noyiunea timpului. Astfel de stqri sunt secretul capacitqyii extraordinare de muncq a bqrbatului, dar ... pentru viaya de familie ele pot fi un izvor de tulburare. Cknd se aflq cufundat ‘n gkndire sau ‘n lucrare, chemqri ca acestea: <Hai la masq! Supa e gata. Vei continua dupq aceea>, rqmkn cel mai adesea fqrq rqspuns. Cel mult, va urma un fel de : <Imediat> , fqrq nici un fel de urmqri practice.

Ambiyia ‘nfqptuiriiUn bqrbat se ambiyioneazq sq

ducq o problemq pknq la capqt. Iatq-l, de exemplu, cqutknd o notiyq rqtqcitq ‘n bibliotecq ... Dacq n-o gqsewte imediat, rqstoarnq totul, rqsfoiewte fiecare carte, o ia iarqwi de la capqt, se enerveazq wi ... persevereazq. “n zadar i se spune: <Lasq dragq, fq altceva. Liniwtewte-te wi o sq o gqsewti altqdatq>. Ambiyia lui crewte wi mai mult wi pur wi simplu nu se poate opri din cqutare.

Psihologia spune cq bqrbatul are o fire de vknqtor. Pentru el, toate trebuie sq aibq un scop wi un rezultat final. Toate ‘ndeletnicirile trebuiesc ‘ncununate cu rqsplata unui <trofeu>.

O soyie poate sq meargq la cumpqrqturi <ca sq vadq ce mai este nou>. Bqrbatul merge sq cumpere. Ce se ‘ntkmplq cknd cei doi soyi se hotqrqsc sq meargq sq cumpere o cqmawq? Cknd amkndoi intrq ‘n magazin, el se ‘ndreaptq direct spre standul de cqmqwi, alege una wi spune: <Hai s-o plqtim wi sq plecqm>. Trofeul a fost identificat, vknat wi acyiunea s-a ‘ncheiat! Pentru o soyie, lucrurile nu se pot termina aici: <Stai dragq sq mq mai uit puyin wi pe la rochii wi pe la pqlqrii wi pe la ...>

SociabilitateaS-a spus mereu cq bqrbatul ‘wi

definewte imaginea despre sine din felul ‘n care reuwewte sq-wi ‘mplineascq sarcinile wi scopurile profesionale, ‘n timp ce femeia ‘wi clqdewte fericirea sau nefericirea ‘n funcyie de felul cum este tratatq ‘n atmosfera colectivului ‘n care trqiewte (acasq sau la servici).

Un grup de cercetqtori au ‘nregistrat felul ‘n care se comportq un bqiat wi o fatq atunci cknd sunt lqsayi singuri ‘ntr-o camerq. “n cazul bqieyelului, banda magneticq a ‘nregistrat tot felul de sunete nearticulate wi de comenzi: <Bkrr, bkrr, poc, pornewte, stai, etc.> A fost evident cq ‘n imaginayia lui el mergea cu mawina, poruncea motorului, fiind preocupat cu <acyiunile>.

Cknd au ascultat ‘nregistrarea fqcutq pentru fetiyq, cercetqtorii au constatat cq, aproape ‘n toate instanyele, ea <conversa> cu cineva: cu pqpuwa, cu piciorul, cu pisica, etc.> Diferenyele acestea de comportament nu sunt dobkndite prin educayie ‘n anii copilqriei. Ele sunt ‘nnqscute, fqcknd parte din modul ‘n care ne-a zidit Creatorul.

O legendq din India spune cq :

<Dupq ce a terminat facerea bqrbatului, Creatorul wi-a dat seama cq folosise toate elementele concrete wi cq nu-i mai rqmqsese material pentru facerea femeii. Atunci, El a luat:

rotunjimea lunii,supleyea corzii de viyq,tremurul ierbii, zvelteyea trestiei wi frumuseyea florii curate,mobilitatea frunzei,seninqtatea razei de soare,lacrimile norilor,nestatornicia vkntului,timiditatea iepurelui,‘nfumurarea pqunului,moliciunea pufului wi duritatea diamantului,blkndeyea mielului wi cruzimea tigrului, cqldura focului wi rqceala zqpezii,vorbqria coyofanei wi trilul privighetorii,prefqcqtoria vulpii,


<Ce mq, tu nu ewti ‘ntreg?!> a cqzut pieziw replica predicatorului poznaw.

Jignit, tknqrul a replicat: <Ce vreyi sq spuneyi?>

Fratele Cure l-a potolit adqugknd: <Nu vorbeam sq fii ‘ntreg la minte! Am spus doar cq numai cine nu este <‘ntreg>, ‘ncepe sq-wi caute o <jumqtate> cu care sq se cqsqtoreascq. Mq bucur cq ai ajuns sq-I dai dreptate lui Dumnezeu. Fii sigur cq El yi-a pregqtit wi yie o Evq!>

Departe de a fi motive de discordie, deosebirile dintre bqrbat wi femeie ar trebui sq fie tocmai motivayia cea mai ‘naltq a cqsqtoriei. La urma urmei, ‘n toate jocurile de dublu, wi la tenis de ckmp wi la tenis de masq, cele mai bune cupluri sunt cele ‘n care sunt awezayi ‘mpreunq un <dreptaci> wi cu un <stkngaci>. Deosebirile dintre ei ‘i ajutq sq se <completeze> de minune unul pe celqlalt!

Cum rqmkne atunci cu situayiile ‘n care ceea ce-i place unuia nu se potrivewte cu ceea ce ‘i place celuilalt?

Aici intervine ceea ce Biblia numewte <jertfirea de sine>.

Jertfirea de sine Un specialist ‘n probleme de

familie spunea: <Familia este wcoala altruismului>. Nicqieri ‘n altq parte, dragostea nu are ocazia sq se manifeste atkt de minunat, dqruindu-se.

<Cqci este mai ferice ca sq dai deckt sq primewti> - Fapte 20:35

O familie crewtinq este alcqtuitq dintr-un soy wi o soyie care aparyin amkndoi “mpqrqyiei lui Dumnezeu, iar ‘n aceastq “mpqrqyie, legea de bazq este <dqruirea>.

Membrii familiei crewtine au prilejul sq se lase pregqtiyi pentru vewnicie, practicknd altruismul ‘n viaya de fiecare zi.

Majoritatea crizelor familiale ar fi evitate dacq soyii ar ‘nvqya <legea dqruirii de sine> wi identificarea cu nevoile wi idealurile celuilalt.

O altq poveste cu tklc din Orient spune cq soyul wi soyia s-au supqrat. Bqrbatul a plecat afarq, trkntind cu furie uwa dupq el.

Dupq un timp, el s-a potolit wi a vrut sq intre ‘n casq, dar uwa casei era ‘ncuiatq. Cknd a bqtut ‘n uwq, femeia l-a ‘ntrebat:

credinciowia leoaiceiwi, punkndu-le toate la un loc,

a dat nawtere femeii wi a dqruit-o bqrbatului. Dupq o sqptqmknq, bqrbatul s-a ‘ntors la Creator wi i-a zis:

<Doamne, creatura pe care mi-ai dqruit-o ‘mi chinuiewte viaya. Vorbewte tot timpul, mq enerveazq la culme wi nu-mi dq nici o clipq de odihnq. Ea insistq sq mq ‘nsoyeascq peste tot wi stq pe capul meu toatq ziua. Plknge din orice wi duce o viayq de trkndqvealq. Am venit sq yi-o dau ‘napoi pentru cq nu mai pot trqi cu ea>.

<Bine>, a rqspuns Creatorul. Wi a luat-o pe femeie la Sine.

O sqptqmknq mai tkrziu, bqrbatul s-a ‘ntors iar ‘n faya Creatorului:

<Doamne, viaya mea este awa de pustie de cknd yi-am dat ‘napoi creatura aceea! Nu mq gkndesc deckt la ea! O revqd dansknd wi ckntknd, privindu-mq cu coada ochiului, glumind cu mine wi apoi ascunzkndu-se ‘n brayele mele. Era awa de frumoasq la vedere wi plqcutq la mkngkiat. “mi lipsewte mult rksul ei vesel. Te rog frumos, Doamne, dq-mi-o ‘napoi>.

<Bine>, a rqspuns Creatorul, wi i-a dat-o ‘napoi.

Dupq alte trei zile, bqrbatul veni iarqwi val vkrtej ‘naintea Creatorului zicknd:

<Doamne, nu mai wtiu ce sq cred wi ce sq spun. Am ajuns la concluzia cq femeia aceasta ‘mi produce totuwi mai mult necaz deckt bucurie. Te rog, ia-o ‘napoi. M-am sqturat sq o vqd lkngq mine>.

Creatorul l-a privit lung wi i-a zis:<Tu zici cq nu poyi sq mai trqiewti

cu ea, dar nici fqrq ea nu vei mai putea trqi de acuma>. Wi, ‘ntorckndu-i spatele, Creatorul wi-a continuat lucrul.

Orice legendq are ‘n ea un skmbure de adevqr. Aceasta pe care am amintit-o ne spune cq specificul feminin nu este ... bqrbqtesc, dar wi cq uneori este tare greu sq ne ‘nyelegem pe noi ‘nwine!>

Ce-i de fqcut?Odatq, un tknqr s-a apropiat de

fratele Cure Simion wi i-a spus timid: <Frate Cure, vreau sq mq ‘nsor>.

<Cine este?><Eu sunt>, i-a rqspuns el sec.<Nu te cunosc> a rqsunat

dinquntrul casei.Supqrat, bqrbatul a plecat iarqwi wi

s-a ‘ntors abia a doua zi. Uwa era tot ‘ncuiatq.

<Cine ewti?> l-a ‘ntrebat iar femeia.<Sunt eu!> s-a rqstit bqrbatul.<Nu te cunosc> i s-a rqspuns

dinquntru.Mkniat, bqrbatul a plecat ‘n lumea

largq. A colindat tot pqmkntul, dar n-a gqsit ce dorise, awa cq, ‘ntr-un tkrziu, a bqtut iar la uwa ‘nchisq a casei:

<Cine ewti?> l-a ‘ntrebat glasul femeii.

<Sunt Tu>, i-a rqspuns el blknd, iar femeia i-a deschis wi s-au prqbuwit unul ‘n brayele celuilalt.

Awa este normal ‘n viaya familiei crewtine! De ce sq rqmkn la egoismul care crede cq <mi s-a dat un ajutor potrivit> wi sq nu trec la jertfirea de sine care wtie cq eu am fost dqruit ca <ajutor potrivit> pentru partenerul meu de viayq?

Fiecare dintre soyi are datoria sq se ‘ntrebe: <Am fost wi sunt eu un ajutor potrivit pentru el (ea)? Am fqcut eu tot ceea ce mi-a spus Dumnezeu pentru fericirea lui (ei)?>

Cuvintele acestea sunt frumoase wi, dewi par grele, ele mqsoarq crewterea noastrq ‘n asemqnarea cu Domnul Isus. “n ierarhia de valori a lui Dumnezeu, cel mai mare nu este cel cqruia i se slujewte, ci acela care slujewte el ‘nsuwi celor din jurul squ.

Vrei sq wti dacq ai o cqsnicie fericitq? Vrei sq wtii dacq ai reuwit sq fii un ajutor potrivit pentru partenerul tqu de viayq? Aplicq atunci <testul cqsqtoriei>!

Acest test constq ‘n repetarea ‘ntrebqrilor care v-au fost puse ‘n ziua cununiei: <De bunq voie wi nesilit de nimeni ...?> Vezi dacq soyul sau soyia ta mai are aceeawi strqlucire ‘n ochi cknd rostewte: <Da>. Bine’nyeles cq nu se pune problema unei eventuale despqryiri. Totuwi, testul poate da pe fayq multe realitqyi wi resentimente ascunse. Dacq se ‘ntkmplq awa wi ‘n cazul tqu, lasq totul de o parte wi stai de vorbq, pe ‘ndelete, cu partenerul tqu de viayq. Este timpul sq rqstignewti <egoismul ascuns> wi sq revii cu rkvnq <la faptele tale dintki>. ()

10 LUMINQTORUL - Februarie 2005

7CUTREMUR “N ASIA

Puncte de vedere

Ne oprim foarte greu wi foarte rar din iurewul vieyii de fiecare zi pentru a ne gkndi la adevqrurile mari wi la ‘ntrebqrile fundamentale. Trebuie sq vinq ckte o catastrofq de magnitudinea tragediei din Asia de sud est pentru a ne da o astfel de oportunitate.

Una din definiyiile date procesului de gkndire este <Dialogul sufletului cu el ’nsuwi.> Din astfel de <dialoguri> se nasc concluzii care ne influenyeazq apoi tot restul vieyii. Vq invit sq

Perspective profetice

Chuc\Missler,unuldinteologiiamericanipasionatdeprofetologie,‘ntreyineun<site>deInternetundeurmqrewtezecemiwcqrimondialecareprevestescapropiereaveniriiDomnului.Site-ulsenumewte<|oinonia>wipoatefiaccesatlaadresa:http://[[[.\house.org/strategictrends/Vompreluadelaaceststudentalprofeyiilorarticolepecarelesocotimdeinteresgeneralpentrunoitoyi.

1. Armededistrugere‘nmasq Mat.24:222. PericolulIslamic Dan.113. BqtqliapentruIerusalim Zah.12;Luca214. InvazialuiMagog Ezech38,395. Apariyiasuperstatuluieuropean Dan.2:76. RidicareaChinei Isaia49;Apoc.197. Plqgibiotehniceglobale Apoc.6:88. Religiaecumenicq Apoc13,17,189. Guvernulmondial Apoc.1310.RolulAmericii 2Cron7:14

Vomcqutasqpqstrqmnumerotareaaceastawivomidentificaspecificuluneiwtiridupqnumqrulperspectiveiprofetice‘ncarese‘ncadreazq.Cuprudenyarecomandatq‘nastfelde‘ndeletniciri,vomparcurge‘mpreunqstudiileacestuiomdeexcepyie.

au abqtut apoi asupra uscatului. “n alte cazuri, copii au fost smulwi de valuri din brayele pqrinyilor lor, soyi au fost despqryiyi pentru totdeauna de soyiile lor, ‘ntregi localitqyi au fost distruse, iar asupra pqmkntului ‘ntreg s-a coborkt ‘ntunecarea unei tristeyi chinuitoare.

“n doar ckteva minute, unele din cele mai frumoase regiuni ale globului au ajuns gropi de gonoi urkt mirositoare; un paradis turistic s-a transformat ‘ntr-un iad al disperqrii. Valul de apq a ridicat imediat dupq el un alt val, valul ‘ntrebqrilor. Cum de a fost posibil?

Care este explicayia crewtinq a acestei catastrofe? Ce ‘nsemnq acest eveniment? Din nefericire, rqspunsurile care s-au dat pe alocuri au nqscut o wi mai dureroasq stare de confuzie.

Pqrerea teologilor liberali

Unii lideri religiowi au spus cq nu trebuie sq citim nimic acolo unde Dumnezeu n-a scris nimic clar. Dupq ei, <astfel de catastrofe nu pot fi ‘nyelese wi n-are rost sq ne preocupqm cu explicarea lor.> Un astfel de punct de vedere ne lasq ‘nsq sq contemplqm un Dumnezeu arbitrar wi imposibil de ‘nyeles de creaturile Sale. O asemenea atitudine este mai degrabq rodul unei teologii liberale, care promoveazq lipsa unei legqturi personale reale ‘ntre Dumnezeu wi copiii Sqi de pe pqmknt.

Martin |ettle, reporter al ziarului englez <The Guardian> pune problema ‘n termeni foarte clari: <Sau existq o explicayie naturalq a acestor fenomene sau trebuie sq le punem pe seama lui Dumnezeu. O explicare naturalq ne lasq fqrq nici o logicq mulyumitoare. Dar nici ‘ncercarea de a ‘mpqca existenya unui Dumnezeu bun cu existenya atktor evenimente tragice nu ne lasq ‘ntr-o stare cu mult mai bunq.>

Un exemplu de cum <nu> trebuie sq rqspundem, ca wi crewtini, ‘n faya unor astfel de tragedii ne-a fost pus

aflayi ckteva puncte de vedere ale oamenilor despre teribila tragedie umanq din Asia wi sq ‘ncercayi apoi sq vq formayi propriile dumneavoastrq concluzii.

Ce s-a ‘ntkmplat?

Pe 26 Decembrie 2004, s-a produs un cutremur devastator de magnitudinea 9.1 pe scara Richter la o adkncime de 9 \ilometri sub scoarya pqmkntului ‘n imediata vecinqtate a insulei Sumatra din arhipelagul indonezian.

Peste 155.000 de oameni wi-au pierdut viaya. Familii ‘ntregi au fost ‘nghiyite de valurile uriawe care s-


la dispoziyie de arhiepiscopul de Cantebur], Ro[an {illiams. Scriind ‘n <The Sunda] Telegraph> el spune: <Orice moarte accidentalq, fqrq noimq ,pune ‘n pericol credinya care dorewte sq aibq ‘ntotdeauna rqspunsuri imediate wi clare. Puwi ‘n faya unor dezastre paralizante de magnitudinea celor petrecute ‘n Asia, este normal sq ne simyim profund tulburayi wi ‘ncq wi mai profund neputinciowi. Nu gqsesc nici o explicayie wi nu vqd nici cum vom putea iewi dintr-un asemenea impas al credinyei. Prevqd, cu un sentiment de greayq bolnqvicioasq, cq va trebui pur wi simplu sq mergem mai departe, fqrq sq putem uita wi fqrq sq putem da vreo interpretare fericitq.> Ziarul a profitat de ezitqrile arhiepiscopului pentru a intitula articolul: <Awa ceva ne face sq ne ‘ndoim de existenya lui Dumnezeu>.

Provocarea pe care o aruncq astfel de gknditori crewtinismului este evidentq. Dacq Dumnezeu este wi atotputernic wi bun ‘n acelawi timp, cum de se ‘ntkmplq dezastre wi cum de existq suferinyq? “n cuvintele unui personaj dintr-o piesq care a luat premiul <Pulitzer> aici ‘n America: <Dacq Dumnezeu este Dumnezeu, atunci El nu este wi bun, iar dacq Dumnezeu este bun, atunci El nu este Dumnezeu.>

Explicayia ateului

Pentru un intelectual ateu, catastrofele sunt la fel de lipsite de sens ca wi ‘ntreaga noastrq existenyq pe pqmknt. Nu trebuie sq cqutqm o explicayie logicq de dincolo de foryele oarbe ale naturii. Tragediile fac parte integrantq din haosul general care ne ‘nconjoarq. Filosoful britanic Br]an Apple]ard trage concluzia: <Adevqrul simplu; n-are rost sa complicqm lucrurile. Natura, necontrolatq, nestqvilitq, impredictibilq ne poate wi astqzi, ‘ntr-o singurq secundq, umili toatq mkndria wi prqbuwi toate planurile. Suntem doar o pojghiyq subyire de inteligenyq silitq sq existe ‘ntr-un spayiu subyire de atmosferq din jurul unei planete micuye, care orbiteazq ‘n jurul unei stele oarecare.> Cu alte cuvinte, tragedia din Asia este doar ‘ncq un accident petrecut ‘ntr-o lume ea ‘nsqwi accidentalq wi observat

de niwte creaturi umane, apqrute wi ele accidental. Nu ne rqmkne deckt sq-l ‘ntrebqm pe un astfel de ateu: <De unde a apqrut parerea lui atkt de rayionalq wi inteligentq ‘ntr-o lume atkt de haoticq?>

Pqrerea crewtinilor biblici

“n Australia, situatq mult mai aproape de locul tragediei, Phillip Jensen este de pqrere cq <astfel de cutremure wi dezastrele de care sunt urmate trebuie vqzute ca avertismente venite din partea lui Dumnezeu despre apropierea judecqyii de la urmq.> Pqrerea lui a fost ‘nsq mult prea >extremistq> ca sq fie acceptatq de Neil Bro[n, Diacon la Catedrala Catolicq Sfknta Maria, care a comentat: <O asemenea credinyq este mai degrabq oribilq, cknd stai sq o analizezi ‘ndeaproape.>

“n ciuda reacyiei lui Neil Bro[n, eu cred ca Phillip Jensen are perfectq dreptate. Domnul Isus ‘nsuwi ne-a anunyat despre dezastre naturale care vor marca wi anunya venirea vremii sfkrwitului (Matei 24:7-8). Acesta este adevqrul Scripturii. Cataclismele <naturale> anunyate de Domnul Isus nu au o origine naturalq, ci supranaturalq. Foametea, cutremurele, rqzboaiele wi ciumele vor fi <durerile nawterii> care vor prefaya Necazul cel Mare wi Judecata. A spune altfel ‘nseamnq a <lega ‘n chip uwuratec rana> oamenilor, ‘ntr-o ‘ncercare vinovatq de a le liniwti conwtiinya.

R. Albert Mohler, Jr., prewedinte la <The Southern Baptist Theological Seminar]> din Louisville, |entuc\] este de pqrere cq:

<Un rqspuns crewtin corect trebuie sq includq nu pqrerile oamenilor, ci textul Cuvkntului inspirat. El trebuie sq reafirme nu doar atotputernicia wi bunqtatea lui Dumnezeu, ci wi dreptatea wi sfinyenia divinq. Da, Dumnezeu controleazq ‘ntregul univers, pknq la limitele celor mai mici particole elementare ale lui. El este interesat ‘nsq mult mai mult ‘n ceea ce se va ’ntkmpla nu cu partea materialq a universului, ci cu partea spiritualq a

lui, cu sufletele oamenilor care trqiesc ‘n el.

Dumnezeul care a creat lumea aceasta este wi Dumnezeul care a condamnat-o la pieire din cauza

pqcatului care o mistuie pe dinquntru. Crewtinii trebuie sq rqspundq unui astfel de cataclism cu o stare de simpatie pentru cei nqpqstuiyi, plkngknd ‘mpreunq cu cei ce plkng, oferind asistenyq materialq, dar mai ales fiind gatq sq ofere o asistenyq spiritualq curajoasq care nu se ruwineazq sq-L prezinte pe Isus Christos drept singura cale de a scqpa de sub mknia viitoare.>

Este interesant sq vedem cq pqrerea acestui teolog baptist seamqnq ‘n mare mqsurq cu pqrerea unui cleric musulman proeminent. Bazat pe pasaje din Coran care au preluat istoria Vechiului Testament, el aduce aminte de Sodoma wi Gomora.

Pqrerea unui teolog musulman

Sub titlul <Homosexualitatea wi curvia, cauzele valului ucigaw>, Middle East Media Research Institute TV Monitor Project, a tradus un interviu televizat acordat de Shei\ Fa[zan Al-Fa[zan, profesor la Al-Imam Universit]. Iatq pqrerea acestui om despre evenimentele petrecute ‘n preajma Crqciunului:

<Aceste mari tragedii wi pedepse care au wters de pe faya pqmkntului sate ‘ntregi, orawe wi chiar ‘ntregi yinuturi, sunt pedepse ale lui Alah peste


oamenii de acolo, chiar dacq ei au fost musulmani. Unii din pqrinyii credinyei noastre au spus cq dacq va fi dezmqy wi curvie ‘ntr-o anumitq localitate, Alah ‘ngqduie distrugerea ei.> Profesorul pune ‘n aceastq categorie a locurilor pqcqtoase resorturile turistice distruse de valul maritim.

<Wtim cu toyi cq, ‘n aceste stayiuni turistice, care existq din pqcate ‘n yqrile islamice wi neislamice din aceastq parte a Asiei, se practicq, mai ales la Crqciun, tot felul de curvii wi perversiuni sexuale. Faptul cq pedeapsa a venit tocmai atunci este un semn de la Alah. S-a ‘ntkmplat de Crqciun, cknd curvari wi dezmqyayi din toate pqryile lumii se adunq acolo ca sq se <distreze> curvind wi sqvkrwind tot felul de perversiuni. S-a ‘ntkmplat exact atunci, lovindu-i pe toyi wi distrugknd toatq aceastq industrie a desfrkului. Yara a fost transformatq ‘ntr-un pustiu ‘n care nu se mai aud deckt croncqnitul corbilor. Vq spun, acesta este un semn deosebit wi o pedeapsq la care ar trebui ca toyi musulmanii sq se gkndeascq bine. Tot ce ne mai rqmkne este sq ne rugqm pentru iertare. Trebuie sq facem ispqwire pentru pqcatele noastre wi pentru faptele pqgknilor prowti care trqiesc printre noi. Numai awa vom scqpa de pedeapsq. Trebuie sq luptqm ‘mpotriva curviei, a homosexualitqyii, a luxului desfrknat, a corupyiei de pe faya pqmkntului wi a celor care pun ‘n primejdie viaya oamenilor.>

Analiza acestui teolog islamic s-ar purtea sq fie corectq, chiar dacq teologia lui ‘n ceea ce privewte

soluyiile oferite este nu tocmai corectq.

Pqrerea Domnului Isus

Nu-i awa cq dacq L-am putea ‘ntreba direct pe Domnul Isus wi dacq El ne-ar rqspunde, am afla care este adevqrul ? Care este oare punctul Lui de vedere? Perplexitatea noastrq ‘n faya tragediei din Asia nu este singularq. Ceva asemqnqtor s-a ‘mtkmplat wi ‘n timpul vieyii Lui terestre:

<”n vremea aceea au venit unii, wi au istorisit lui Isus ce se ‘ntkmplase unor Galileeni, al cqror sknge ‘l amestecase Pilat cu jertfele lor.

„Credeyi voi> le-a rqspuns Isus „cq acewti Galileeni au fost mai pqcqtowi deckt toyi ceilalyi Galileeni, pentru cq au pqyit astfel? Eu vq spun: nu; ci, dacq nu vq pocqiyi, toyi veyi pieri la fel. Sau acei optsprezece inwi, peste care a cqzut turnul din Siloam, wi i-a omorkt, credeyi cq au fost mai pqcqtowi deckt toyi ceilalyi oameni, care locuiau ‘n Ierusalim? Eu vq spun: nu; ci, dacq nu vq pocqiyi, toyi veyi pieri la fel.>

El a spus wi pilda aceasta: „Un om avea un smochin sqdit ‘n

via sa. A venit sq caute rod ‘n el, wi n-a gqsit. Atunci a zis vierului: „Iatq cq sunt trei ani, de cknd vin wi caut rod ‘n smochinul acesta, wi nu gqsesc. Taie-l. La ce sq mai cuprindq wi pqmkntul degeaba?>

„Doamne> i-a rqspuns vierul „mai lasq-l wi anul acesta; am sq-l sap de

jur ‘mprejur, wi am sq-i pun gunoi la rqdqcinq. Poate cq de acum ‘nainte va face roadq; dacq nu, ‘l vei tqia.> (Luca 13:1-9).

<Dacq nu vq pocqiyi, toyi veyi pieri la fel>. Rqspunsul acesta este direct wi rqspicat. El ne spune cq ne aflqm toyi sub ameninyarea mkniei lui Dumnezeu, toyi la fel de vinovayi wi toyi la fel de condamnayi la pieire. Lipsa de rodire corespunzqtoare cu awteptqrile lui Dumnezeu ne aweazq ‘ntr-un pericol mortal. <Vierul> acestui univers nu va rqbda la nesfkrwit <sq facem umbrq pqmkntului degeaba!>

Singura cale de iewire din aceastq primejdie este calea pocqinyei, adicq examinarea propriei poziyii ‘naintea lui Dumnezeu, realizarea unei ‘ntoarceri la El wi a unei ‘mpqcqri cu El prin jertfa Domnului Isus wi reintrarea ‘n calea ascultqrii de voia Domnului.

Un studiu foarte bun de pedagogie a arqtat cq ‘nyeleptul ‘nvayq din propria-i gkndire, oamenii obiwnuiyi ‘nvayq din experienyq, cei prowti ‘nvayq de nevoie, iar cei rqi ‘nvayq din instinctul de conservare. Pe unii ‘i poyi schimba cu cuvkntul, pe alyii doar cu forya. Wtiind cq suntem awa, Dumnezeu folosewte wi binele, dar wi rqul, wi mkngkierea, dar wi nuiaua, pentru a ne ajuta sq ne ‘nyelepyim.

Fie ca aceastq recentq ‘ntklnire cu moartea sq ‘nyelepyeascq mqcar pe unii wi sq-i facq sq ckwtige viaya. - M.M.

Vremurile bune sunt cknd cei care umblau mai ieri desculyi, ‘ncep sq se plkngq de preyul pantofilor.

O coincidenyq este o minune mai micq ‘n care Dumnezeu preferq sq rqmknq anonim. - Anatole France

Nu-i important de unde vii, ci unde te ’ndrepyi, nu ce stqpknewti, ci ce te stqpknewte, nu ce ai pe tine, ci ce ai ’n tine.

Nu omul este controlat de circumstanye, ci ele sunt controlate de om. - Benjamin Disraeli

Nu existq circumstanye, orickt ar fi ele de rele, din care un om ’nyelept sq nu scoatq ceva bun; nici circumstanye, orickt de bune ar fi ele, pe care cel rqu sq nu le foloseascq spre paguba lui - Francois de Rochefoucald

Nu circumstanyele din viaya noastrq ne determinq caracterul, ci relayia noastrq cu Dumnezeu, indiferent de circumstanyele vieyii.

S-ar putea ca circumstanyele sq te ’mpiedice sq aduni o avere mare, dar ele nu vor reuwi sq te ’mpiedice sq-yi formezi un mare caracter.

Important nu este sq spui: Iatq ce au fqcut din mine, ci: Iatq ce am fqcut eu din ceea ce au fqcut ei din mine. - J.P. Sartre

Fii optimist ‘n ceea ce crezi wi dq ‘ntotdeuna o wansq viitorului.

De cea mai mare importanyq nu este ceea ce ni se ‘ntkmplq, ci ceea ce se ‘ntkmplq <’n noi> !

1�LUMINQTORUL - Februarie 2005

Interviul lunii

RADIO<VOCEAEVANGHELIEI>-

TIMIwOARAREPORTER-IOANCIOBOTQ

Ce awteaptq o fatq care vrea sq se cqsqtoreascq de la un

bqiat?

Bunq ‘ntrebare. Poate wi bqieyii se ‘ntreabq la fel,

oare ce awteaptq o fatq care ar vrea sq se cqsqtoreascq de la mine?

Sunt pe deplin convinsq cq puyini sunt aceia care nu ar putea sq-wi rqspundq singuri la o asemenea ‘ntrebare, de aceea cred cq acest articol vine doar ‘n confirmarea a ceea ce bqieyii deja cred. “n calitate de fatq necqsqtoritq, dar cu dorinya de cqsqtorie, aw putea spune ce doresc eu sq gqsesc la un bqiat cu care vreau sq mq cqsqtoresc.

“mi doresc ‘n primul rknd sq vqd cq el are o relayie bunq cu Dumnezeu, wi cq Isus este wi Domn ‘n viaya lui, nu numai Mkntuitor.

Nu mi-ar plqcea sq vqd cq-wi cautq o soyie ‘ncerckndu-le pe toate care ‘i sunt la dispoziyie, ci sq vqd cq se consultq cu Domnul ‘n privinya aceasta, cq este gata sq renunye la etalonul lui, la idealul lui de femeie, ‘n cazul ‘n care o fatq anume ar pqrea sq-i fie destinatq lui de cqtre Dumnezeu. Sq nu fie fixist, de neclintit, ‘ncqpqyknat, ci flexibil wi ‘nyelept.

Dumnezeu ne ‘nvayq sq deosebim lucrurile de prey de cele fqrq prey. Asta se potrivewte wi la capitolul frumuseye. Se spune cq o femeie frumoasq este bunq o saptqmknq, dar o femeie bunq este frumoasq toatq viaya. Biblia ‘nsqwi spune ‘n

Proverbe ... cq ceea ce face farmecul unui om este bunqtatea lui.

Mi-ar plqcea sq vqd cq bqrbatul, ‘n alegerea femeii potrivite, iwi concentreazq atenyia ‘n special asupra frumuseyii interioare a acesteia wi mai apoi asupra celei exterioare. Wtiu cq acest lucru poate fi destul de dificil pentu ei la un moment dat, dar un bqrbat ‘n Christos, un om al lui Dumnezeu, va fi capabil de asta wi va dobkndi apoi o fericire wi o ‘mplinire care vor depqwi cu mult asteptqrile lui iniyiale wi chiar idealul squ.

Responsabilitatea este o altq caracteristicq pe care un bqrbat trebuie sq o deyinq. Sq fie responsabil de ceea ce spune, de ceea ce face, gata sq-wi recunoascq grewelile wi sq se ‘ndrepte, fqrq a cquta scuze, conwtient de faptul cq aceastq calitate ‘i este impusq ‘n primul rknd de cqtre Dumnezeu. Responsabil de siguranya familiei wi de condiyia spiritualq a acesteia, atkt ca soy, ckt ei ca tata.

Mi-ar plqcea deasemenea sq vqd cq este un om cqruia ‘i place curqyenia. Cred cq asta vorbewte wi despre lquntrul unui om ‘ntr-o oarecare mqsurq.

Aproape toate femeile iwi doresc sq gqseascq un bqiat care sq fie capabil sq rqspundq nevoilor lor de a fi iubite. Aceste nevoi diferq de la o persoanq la alta, iar bqrbatul trebuie sq fie suficient de interesat cq sq ‘ncerce sq le descopere.

O femeie awteaptq sq fie ‘nyeleasq wi sq aibq siguranya cq bqrbatul este pentru ea putere ‘n slqbiciune, far ‘n ‘ntuneric wi cqlquzq ‘n rqtqcire.

Chiar wi apostolul Pavel spune cq femeia este un vas mai slab, de aceea nevoile wi dorinyele ei pot fi mai multe deckt ale bqrbatului.

Cu toate acestea, fiecare dintre noi, bqrbati sau femei, nu trebuie sq ne hrqnim cu awteptqrile noastre, ci sq cerem ‘ncredinyarea cq avem alqturi de noi persoana hqrqzitq de Dumnezeu wi apoi sq o iubim awa cum este, cu o dragoste care acceptq wi dqruiewte totul.

(articol de Florina Cazan - misionara Draganesti-Olt)

1� LUMINQTORUL - Februarie 2005

Este posibil sq comunicqm cu cei moryi?

<Dacq cineva se duce la cei ce cheamq pe moryi wi la ghicitori, ca sq curveascq dupq ei, “mi voi ‘ntoarce mkna ‘mpotriva omului aceluia, wi-l voi nimici din mijlocul poporului lui> (Levitic 20:6).

Aceastq ‘ntrebare vine mai ales din partea celor care au pierdut de curknd pe cineva foarte drag wi-i simt foarte acut lipsa. Singurqtatea produsq de moartea cuiva este una din cele mai grele. Ea poate duce uneori la stqri de depresie nervoasq, de melancolie bolnqvicioasq. “n astfel de situayii, cel ‘n suferinyq <simte> parcq prin preajmq prezenya fiinyei iubite. Folclorul popular vorbewte despre strigoi wi nqluci care mai circulq ‘ncq noaptea prin preajma locurilor unde au trqit.

“n Romknia, este cunoscut cazul marelui scriitor, filolog, istoric wi folclorist Bogdan Petriceicu Hawdeu

(1838-1907), descendent dintr-un bunic evreu numit <Tadeu>, din Basarabia. Mircea Eliade ‘l numewte <un geniu de o ‘nspqimkntqtoare vastitate>.

Hawdeu a resimyit foarte acut pierderea fiicei sale Iulia. “n anul 1888, la numai nouqsprezec ani, aceastq promiyqtoare poetq ‘n limba francezq, a fost seceratq

de o boalq necruyqtoare pe atunci, tuberculoza. Dupq moartea fiicei sale, Hawdeu a cqzut ‘ntr-o puternicq depresie. A devenit pesimist wi ‘nchis ‘n sine. “n faya unei coli albe de hkrtie, avea el sq mqrturiseascq mai tkrziu, a simyit deodatq o zvkcnire ca o bqtaie ‘n tkmpla stkngq. Ochii i

s-au ‘ntunecat wi mintea i-a devenit confuzq. “n ciuda acestui fapt, cknd wi-a revenit, a descoperit cu uimire cq pe hkrtie erau awternute ckteva rknduri, ‘n atkt de cunoscuta caligrafiere a fiicei sale: <Sunt fericitq. Te iubesc. Ne vom revedea. Asta ar trebui sq-yi fie deajuns.>

Iulia Hawdeu a fost un copil supradotat, la doi ani jumqtate putea citi, la opt ani putea scrie. La opt ani ne’mpliniyi, lulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani a absolvit, la Colegiul Nayional <Sfkntul Sava>, cele patru clase gimnaziale. “n paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzicq din Bucurewti (clasele de pian wi canto), pe care le-a terminat cu Premiul I. “n 1881, lulia a plecat la studii la Paris. Dupq primele examene pe care le trece cu succes a devenit bursierq a Statului Romkn. “n iulie 1886, wi-a luat bacalaureatul ‘n litere, la Sorbona (retoricq wi filosofie), dupq care urmeazq cursurile <Ecole des Hautes Etudes> din Paris. “n paralel a luat lecyii de picturq cu Diogene-Ul]sse Napoleon Maillard wi de canto cu tenorul La[ers. Pentru teza de doctorat a ales ca subiect <Filosofia popularq a Romknilor: logica, psihologia, metafizica, etica>.

Bogdan Petriceicu Hawdeu a fost mkndru de inteligenya fenomenalq a fetei sale. Separayi de distanyq, cei doi au ‘ntreyinut o bogatq corespondenyq.

Pentru tatql cuprins de jale, moartea fetei preaiubite a marcat ‘nceputul unui total colaps psihologic. Viaya socialq wi activitatea ca om de litere ‘nceteazq. Singura lui preocu-pare rqmkne o ‘ncercare pasionatq de a intra ‘n contact cu fata lui. Retras ‘n singurqtate, Hawdeu pornewte pe poteca unor cercetqri stranii: comunicarea cu cei moryi. O mqrturie despre asta este cripta funerarq din cimitirul Belu din Bucurewti. Iatq o descriere fqcutq de cineva ‘n anul 1939: <Iat-o! Iulia Hawdeu este printre noi! Pqmkntul i-a pqstrat trupul intact chiar wi dupq moarte! Nici un vierme n-a ‘ntinat acest crin. Prin sticla vrqjitq a criptei, Hawdeu venea sq vegheze ‘n fiecare zi trupul copilului ‘mbqlsqmat, sq stea la

O carte ‘n serial


masa ei de lucru, printre obiectele care ‘i aparyinuserq wi sq comunice cu ea ‘ntr-o limbq numai de ei doi cunoscutq. O putem vedea wi noi, chiar dacq au trecut ‘ntre timp cinci zeci de ani. Stq awezatq ‘n sarcofagul ei alb, sub un acoperiw de cristal. Este ‘mbrqcatq ‘n alb, faya ‘i este ca de pergament, de aceiawi culoare albq ca wi rochia.> (C. Manolache - <Viaya strqlucitoare a Iuliei Hawdeu>).

Nefericitul tatq dorea ‘nsq un loc unde sq se poatq ‘ntklni cu spiritul fiicei sale departe de curiozitatea wi compasiunea oame-nilor. Pentru aceasta, Hawdeu a construit pe proprietatea de la Ckmpina un castel memorial, ale cqrui planuri, pretinde el, i-au fost trasmise direct de fata lui prin comunicqri spiritiste.

Tknjind dupq o ‘ntklnire cu Iulia wi dorind sq biruiascq limitele impuse de moartea ei, Hawdeu s-a dedicat experimentelor spiritiste. “n proologul faimoasei lui lucrqri <Sic cogito> (Awa gkndesc eu>), el pretinde cq toatq cartea a fost scrisq sub dictare transcendetalq directq, prin comunicare directq cu spiritul fiicei sale, la wase luni dupq moartea ei.

Hawdeu credea cq fata lui vegheazq asupra lui wi-i cqlquzewte toate acyiunile. De altfel, el susyinea cq fiica lui a avut puteri paranormale chiar wi ‘nainte de moarte, awa cq s-a abandonal total autoritqyii spiritului ei. “mbqtrknit wi foarte sensibil, wedinyele de spiritism ‘l oboseau foarte repede, awa cq nu reuwea sq scrie deckt maximul zece cuvinte ale comunic-qrilor lui cu Iulia. Pe parcurs, sedinyele lui de spiritism au devenit populare, mai ales printre intelectualii vremii. Chiar wi pictorul Nicolae Grigorescu, care wi-a trqit ultimii ani ‘n vecinqtatea castelului, a participat la aceste ceremonii. “n ele, s-au desfqwurat tot felul de lucruri stranii. Au fost efectuate tot felul de fotografii ‘n ‘ncercarea de

a imortaliza <apariyiile> de dincolo de moarte. Una din reuwitele acestor experimente este socotitq wi imaginea bunicului lui Hawdeu, ‘nregistratq pe o placq fotograficq <Lumiere 6684>.

Castelul din Ckmpina a dat nawtere la tot felul de legende locale. Sedus de faima fetei lui Hawdeu, un ziarist obscur din Ardeal, Teodor Olimpiu Albini, a avut o ideie demnq de presa modernq: sq treacq munyii cu un pawaport, sq meargq la Ckmpina

wi sq adune folclorul creat ‘n jurul castelului. Iatq ckteva fragmente din ‘nsemnqrile lui, republicate la jumqtate de secol mai tkrziu ‘n revista <Cosknzeana> din Brawov:

<Noaptea, dincolo de poryile zqvorkte ale castelului, o poyi auzi pe Iulia ckntknd la pian. Ckteodatq, ‘l poyi auzi wi pe bqtrknul Hawdeu strigknd: <Bravo!> wi aplaudknd (la moartea Iuliei avea numai 50 de ani). Uneori poyi auzi pianul ckntknd wi ‘n amiaza mare.>

<Nimeni nu ‘ndrqznewte sq meargq pe lkngq castel. Oamenii trec pe cealaltq parte a drumului

wi-wi fac cruce de parcq ar fi speriayi de dracu. Oamenii care trqiesc ‘n preajmq s-au plkns la primqrie wi au cerut ca sq fie dqrkmate wi casa wi castelul ‘ndrqcit.>

<Ne-am urcat ‘ntr-un pom wi am stat ascunwi toatq noaptea. N-am putut vedea nici un strigoi intrknd ‘n castel, dar, ‘n zori, domniwoara Iulia

a iewit afarq pe terasa din stknga. Era ‘mbrqcatq ‘ntr-o rochie albq, avea brayele pline de flori, iar pqrul era adunat ‘ntr-un coc cu o stea mare. A doua zi, mqturqtorii au gqsit niwte flori de-a lungul zidului castelului. Era ‘n septembrie wi nu mai era normal sq existe flori ca acelea. Chiar

wi poliyaiul ‘yi poate spune cq este adevqrat.>

<Cknd veneau domnii la wedinyele spiritiste de acolo, la noi se stingeau ‘n casq toate lqmpile. Ieri, mama mea a trebuit sq le reaprindq de vreo patru ori. Uneori, noaptea bqtrknul urla ca un lup. Vine la fereastrq, cu cqmawa de noapte descheiatq, cu ochii rowii ca focul, wi strigq: <Vinq mafilq / Papaliga tatanta>, yi-o spun eu, o desckntare vrqjitoreascq ...> (probabil: <Vien, ma fille, papaliga t^attende>, ‘n traducere din francezq: <Vino fata mea, <papaliga> - awa ‘l numea Iulia pe tatal ei - te-awteaptq>).

Este evident cq Hawdeu a cqzut ‘n spiritism (o miwcare pseudo wtiinyificq care pretinde cq poate comunica cu spiritele celor moryi).

Cum a fost posibil awa ceva? Cum a putut un om de cultura lui Hawdeu sq cadq ‘ntr-o awa rqtqcire? Poate faptul cq pe cknd era ‘ncq bine wi sqnqtos a fost editorul revistei <Aghi-uyq> din Bucurewti (1863) este un indiciu pentru adevqrata sa motivayie. Chiar wi cartea <Sic Cogito>, nu este altceva deckt o lucrare de filosofie spiritistq.

Avem voie sq comunicqm cu cei moryi?

Biblia este foarte clarq wi ne interzice cu desqvkrwire awa ceva:

< ... dacq un om sau o femeie cheamq duhul unui mort, sau se ‘ndeletnicewte cu ghicirea, sq fie pedepsiyi cu moartea; sq-i ucideyi cu pietre: skngele lor sq cadq asupra lor> (Leviticul 20:27).

<Sq nu fie la tine nimeni care sq-wi treacq pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care sq aibq mewtewugul de ghicitor, de cititor ’n stele, de vestitor al viitorului, de vrqjitor, de desckntqtor, nimeni care sq ’ntrebe pe cei ce cheamq duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care sq ’ntrebe pe moryi. Cqci oricine face aceste lucruri

este o urkciune ’naintea Domnului; wi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tqu, pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu sq te yii ’n totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tqu. Cqci neamurile acelea pe care le vei


izgoni, ascultq de cei ce citesc ’n stele wi de ghicitori; dar yie, Domnul, Dumnezeul tqu, nu-yi ’ngqduie lucrul acesta> (Deutermonom 18:10-14).

Dumnezeu nu ne interzice ceva ce este imposibil. Nu veyi citi, de exemplu, ‘n Biblie cq Dumnezeu a spus cuiva <‘yi interzic sq zbori> sau ‘yi interzic sq te faci nevqzut> ! Atunci cknd ne interzice ceva printr-o poruncq expresq, Dumnezeu o face sau pentru cq lucrul acela este posibil, dar periculos, sau pentru cq lucrul acela poate fi foarte uwor confundat cu o pervertire satanicq ‘nrobitoare.

Sq ne aducem aminte de rkvna ‘mpqratului Saul pentru Dumnezeu wi felul ‘n care a curqyit el yara de astfel de practici:

<Saul ‘ndepqrtase din yarq pe cei ce cheamq moryii wi pe cei ce ghiceau> (1 Samuel 28:3b).

Este evident cq ascultarea de Dumnezeu l-a ‘ndemnat sq facq asta. Numai neascultarea vinovatq l-a fqcut apoi sq se rqzgkndeascq wi sq meargq la En-Dor:

<La vederea taberii Filistenilor, Saul a fost cuprins de fricq, wi un tremur puternic i-a apucat inima. Saul a ’ntrebat pe Domnul wi Domnul nu i-a rqspuns nici prin vise, nici prin Urim..., nici prin prooroci. Atunci Saul a zis slujitorilor lui: <Cqutayi-mi o femeie care sq cheme moryii, ca sq mq duc s-o ’ntreb.> Slujitorii lui i-au zis: <Iatq cq ’n En-Dor este o femeie care cheamq moryii.> Atunci Saul s-a schimbat, a luat alte haine, wi a plecat cu doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: <Spune-mi viitorul chemknd un mort, wi scoalq-mi pe cine-yi voi spune.> Femeia a zis: <Pe cine vrei sq-yi scol?> Wi el a rqspuns: <Scoalq-mi pe Samuel.> Cknd a vqzut femeia pe Samuel, a scos un yipqt mare wi i-a zis lui Saul: <Pentru ce m-ai ’nwelat? Tu ewti Saul!> “mpqratul i-a zis: <Nu te teme de nimic; dar ce vezi?> Femeia i-a zis lui Saul: <Vqd o fiinyq dumnezeiascq sculkndu-se din pqmknt.> El i-a zis: <Cum e la chip?> Wi ea a rqspuns: <Este un bqtrkn care se scoalq, wi este ’nvelit cu o mantie.> Saul a ’nyeles cq era Samuel, wi s-a plecat cu faya la pqmknt, wi s-a ’nchinat. Samuel i-a zis lui Saul: <Pentru ce m-ai tulburat, chemkndu-mq?> Saul a rqspuns: <Sunt ’ntr-o mare strkmtoare: Filistenii ’mi fac rqzboi, wi Dumnezeu S-a depqrtat de la mine; nu mi-a...

rqspuns nici prin prooroci, nici prin vise. Wi te-am chemat sq-mi arqyi ce sq fac.>

Samuel a zis: <Pentru ce mq ’ntrebi pe mine cknd Domnul S-a depqrtat de tine wi S-a fqcut vrqjmawul tqu? Mkine, tu wi fiii tqi, veyi fi ’mpre-unq cu mine wi Domnul va da tabqra lui Israel ’n mkinile Filistenilor.>

<Mi-am pus viaya ‘n primejdie> a spus vrqjitoarea din En-Dor. Aceasta pentru cq legea lui Dumnezeu interzicea chemarea moryilor sub ameninyarea pedepsei capitale. Poporul lui Dumnezeu trebuie sq stea de vorbq cu Dumnezeu, nu cu cei moryi!

De fapt, faptul cq Saul <a chemat moryii> a fost wi motivul care l-a determinat pe Dumnezeu sq ‘l omoare. Dacq n-ar fi fqcut acest lucru, poate cq ar mai fi rqmas ‘n viayq:

<Saul a murit, pentru cq s-a fqcut vinovat de fqrqdelege fayq de Domnul, al cqrui cuvknt nu l-a pqzit, wi pentru cq a ‘ntrebat wi cerut sfatul celor ce cheamq moryii. N-a ‘ntrebat pe Domnul: de aceea Domnul l-a omorkt, wi ‘mpqrqyia a dat-o lui David, fiul lui Isai> (1 Cronici 10:13-14).

Profetul Isaia se mirq din partea lui Dumnezeu de aplecarea celor din Israel spre consultarea cu spiritele celor moryi:

<Dacq vi se zice ’nsq: <”ntrebayi pe cei ce cheamq moryii wi pe cei ce spun viitorul, care woptesc wi bolborosesc> rqspundeyi: <Nu va ’ntreba oare un popor pe Dumnezeul squ? Va ’ntreba el

pe cei moryi pentru cei vii? La lege wi la mqrturie!> Cqci dacq nu vor vorbi awa, nu vor mai rqsqri zorile pentru poporul

acesta (Isaia 8:19).

Aceste realitqyi din Vechiul Testament trebuie sq ne fie avertismente wi nouq, cqci wi astqzi mulyi manifestq o ‘nclinare periculoasq spre supranaturalul magic wi spre practici spiritiste. Nu tot ce este supranatural este dumnezeiesc! Cei ce trec ‘n teritoriul <duwmanului>, chiar dacq sunt animayi de cele mai sincere porniri, riscq sq fie luayi <prizonieri> wi sq fie <‘nrobiyi> pentru vecie. Unii, care vor sq-wi justifice neascultqrile, citeazq ‘ntklnirea dintre Domnul Isus wi ucenicii cu Moise wi Ilie pe muntele schimbqrii la fayq. Ei spun cq Dumnezeu ne poate ‘ngqdui sq stqm de vorbq cu cei plecayi <dincolo>. Oare sq se fi rqzgkndit Dumnezeu ‘n aceastq priv-inyq?

Nicidecum! Moise wi Ilie au apqrut atunci wi acolo ca sq stea

de vorbq cu Domnul Isus, nu cu ucenicii! Nu existq nici un evreu care sq practice astqzi rugqciunea la Moise sau la Ilie, sub pretenyia de a primi mijlocirea lor ‘naintea lui Dumnezeu! Enoh a fost rqpit ‘ncq de viu la cer ca wi Ilie, totuwi, nici unui evreu nu i-a trecut vreodatq prin cap sq caute sq stea de vorbq cu el sau sq-l roage sq mijloceascq! Dumnezeul evreilor este Dumnezeul <lui Avraam, Isaac wi iacov>, dar nici un evreu nu se roagq astqzi patriarhilor! Ei wtiu cq awa ceva ar intra sub pedeapsa divinq wi ar fi tot una cu idolatria. Necazul este cu unii din poporul lui Dumnezeu de astqzi, cu cei din awa zisa bisericq crewtinq istoricq ‘n care s-a furiwat pe nebqgare de seamq ‘nchinarea la sufletele celor moryi sub titlul de <cinstire a sfinyilor> sau <rugqciune la sfinyi>! Sq ne fie ‘ngqduit sq spunem cq cine o practicq se expune la mari pericole spiritiste wi dq dovadq de o flagrantq neascultare fayq de voia lui Dumnezeu. Oare pelerinajele la tot felul de <moawte> ale unor sfinyi nu este la fel de <bolnqvicioasq> ca wi atitudinea lui Hawdeu fayq de trupul mort al Iuliei ? Wi nu este asta o practicq la fel de vinovatq ca wi <chemarea moryilor> osknditq atkt de categoric de Dumnezeu ‘n cartea Deuteronomul?

<Sq nu fie la tine nimeni care sq-wi treacq pe fiul sau pe fiica lui prin


foc, nimeni care sq aibq mewtewugul de ghicitor, de cititor ’n stele, de vestitor al viitorului, de vrqjitor, de desckntqtor, nimeni care sq ’ntrebe pe cei ce cheamq duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care sq ’ntrebe pe moryi. Cqci oricine face aceste lucruri este o urkciune ’naintea Domnului; wi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tqu, pe aceste neamuri dinaintea ta> (Deut. 18:10-11).

Orickt ar ‘ncerca ei sq o justifice, ‘nchinarea la sfinyi este o practicq vinovatq wi chiar caraghioasq. Iatq ce a scris Erastmus de Rotherdam, un catolic, despre aceastq realitate:

<Wi ce sq spun despre cei care se ‘nwealq mkngkietor pe ei ‘nwiwi cu iluzorii absolviri de pqcate wi care mqsoarq timpul din purgatoriu cu <clepsidra>, drqmuindu-l cu precizia unui tabel matematic ‘n ani, luni, zile wi ore de <necesarq ispqwire?> Sunt wi alyii destui care, bazkndu-se pe mici, dar magice certificate wi rugqciuni - inventate ‘n timpul liber de cqtre vreun impostor pios, ca distracyie sau ca sursq de umplere a propriului buzunar - cred cq pot dobkndi bogqyii, onoare, un viitor fericit, sqnqtate, eternq prosperitate, viayq lungq wi o nqbqdqioasq bqtrkneye, ‘ncununate toate la sfkrwit de rezervarea unui loc <la dreapta lui Christos> ‘n slavq. “n ce privewte aceastq cinste de la urmq, ei ar vrea sq o amkne pe ckt se poate de mai tkrziu, socotind cq bucuriile cerului meritq sq fie gustate numai atunci cknd vor fi isprqvit sq guste din toate bucuriile acestei lumi, de care se yin strkns legayi cu amkndouq mkinile!

Negustorul, soldatul wi judecqtorul deopotrivq cred cq pot curqya dintr-o singurq miwcare toatq murdqria adunatq o viayq ‘ntreagq ‘n grajdul Augean al propriei vieyi, plqtind cu un singur bqnuy din averea lor adunatq necinstit. Se mqgulesc singuri crezknd cq tot felul de minciuni, beyii, certuri, omoruri, ‘nwelqtorii, perfidii wi dezmqyuri imorale pot fi achitate financiar wi cq odatq plqtind pentru trecut se pot ‘ntoarce sq se bqlqceascq ‘ntr-o nouq poryie de pqcate.

Ckt de prostewte este pentru rangurile bisericewti sq-wi aleagq fiecare ckte un sfknt <patron>! Ce caraghios sq vezi cum fiecare asemenea sfknt primewte ckte un anumit sector de activitate wi

pretinde sq i se facq rugqciuni doar ‘ntr-un anume fel: unul este specializat ‘n alinarea durerilor de dinyi, altul ‘n uwurarea nawterilor, un altul ‘n restituirea lucrurilor furate, ‘n salvarea celor naufragiayi, ‘n protejarea animalelor wi ‘n multe alte <‘ndeletniciri> sfinte, prea multe sq le pot enumera. Existq chiar wi sfinyi cu specializqri multiple, ‘n special Maica Domnului, pe care omul de rknd a ajuns sq o cinsteascq parcq mai mult deckt pe Fiul ei, Christos.

Wi pentru ce, la urma urmei, se roagq acewti oameni prostuyi sfinyilor? Ce le cer? Bine’nyeles cq cer wi primesc lucruri prostewti. Priviyi frescele cu <izbqviri> care au ‘nceput sq acopere pereyii bisericilor, cqyqrkndu-se pknq wi pe bolta tavanelor. Veyi vedea oare oameni mulyumind pentru cq au fost ajutayi sq se scape de prostie sau pentru cq au ajuns cu o iotq mai ‘nyelepyi ‘n viayq? Niciodatq!

Veyi vedea ’n schimb, scene ‘nfqyiwknd izbqviri de care te apucq rksul: unul care a fost scqpat de la ‘nec, altul care a scqpat cu viayq din bqtaia pe care i-a tras-o un duwman, un altul care a fugit cu banii ‘n timp ce tovarqwii sqi de furt se mqcelqreau unul pe celqlalt, iar un altul pentru cq a fost scqpat de la spknzurqtoare de un astfel de <sfknt patron al hoyilor>, care l-a trimis apoi sq-i uwureze de bani pe alyi ckyiva considerayi prea ‘mpovqrayi cu avere ...

Ckt despre teologi wi teologie, cu ckt vom spune mai puyin, cu atkt va fi mai bine, cqci aceastq ceyoasq wi periculoasq tagmq este ‘nyesatq de oameni dintr-o categorie ckt se poate de iritabilq wi agresivq, ‘n stare sq sarq imediat la beregata ta, deplin convinwi cq ewti vinovat de cel puyin wase sute de convingeri <eretice>, de care tre-buie sq te pocqiewti. Dacq refuzi, se grqbesc sq te declare <rqtqcit> - tactica lor fiind sq-i terorizeze cu tunete wi trqznete pe toyi aceia care nu le sunt pe plac ...

Sfkntul apostol Pavel, spun ei, a fost renumit pentru credinyq, dar a fost complet grewit cknd a proclamat aceastq credinyq doar drept <o ‘ncredere neclintitq ‘n lucrurile nqdqjduite, o puternicq ‘ncredinyare despre lucrurile care nu se vqd.> S-ar putea ca Pavel sq fi fost un specialist ‘n ce privewte dragostea, dar el, spun ei, a ewuat ‘n ‘ncercarea de a o defini wi a o delimita cu precizie dialecticq ‘n 1 Corinteni 13. “n concepyia lor,

ucenicii din vechime or fi luat ei evlaviowi Cina Domnului, dar nici unul din ei n-a wtiut ce ‘nseamnq <Terminus a ~uo> wi <Terminus ad ~uem>? ‘n transubstanyiere; wi nici n-au priceput cum poate fi trupul lui Christos ‘n douq locuri concomitent; sau despre diferenyele care existq ‘ntre trupul lui Christos din cer, trupul lui de pe cruce, trupul lui din apq sfinyitq; wi nici despre momentul pre-cis cknd are loc transubstanyierea, ‘n care parte a rugqciunii rostitq pentru aceasta, ca <~uantitas Discreta> sau ‘ntr-o <stare de flux>. Ei sunt siguri cq, ‘ntrebayi despre astfel de lucruri, apostolii n-ar fi wtiut sq rqspundq cu exactitatea wi subtilitatea la care au ajuns acum discipolii lui Scotus> (Erasmus de Rotterdam, un mare umanist care a rqmas pknq la moarte ‘n rkndurile catolicismului, a criticat <dinquntru> abuzurile wi <falsurile> din Biserica Romei. Citatele sunt din lucrarea <Elogiul nebuniei> - 1511).

Rqtqcirea rugqciunii <la sfinyii de dincolo> a fost profeyitq de apostolul Pavel ‘n Noul Testament:

<Dar Duhul spune lqmurit cq, ’n vremurile din urmq, unii se vor lepqda de credinyq, ca sq se alipeascq de duhuri ’nwelqtoare wi de ’nvqyqturile dracilor, abqtuyi de fqyqrnicia unor oameni care vorbesc minciuni, ’nsemnayi cu ferul rowu ’n ’nsuwi cugetul lor. Ferewte-te de basmele lumewti wi bqbewti. Cautq sq fii evlavios. (1 Timotei 2:1-7).

La ‘ntrebarea din titlul acestui subcapitol, <Este posibil sq comunicqm cu cei moryi?>, trebuie sq spunem cq Biblia interzice categoric orice ‘ncercare de a comunica cu cei moryi wi cq nu existq nici un singur text care sq ne ‘ndreptqyeascq sq credem cq sfinyii plecayi <la Domnul> ar avea o parte activq, conwtientq ‘n activitqyile Bisericii de pe pqmknt sau ‘n viaya celor credinciowi.

Toate <rugqciunile la sfinyi>, <cultul moawtelor> wi <cultul moryilor> sunt practici pqgkne vinovate furiwate pe uwa din dos ‘n crewtinism, care-l ‘ntristeazq pe Dumnezeu wi dau posibilitate diavolului wi duhurilor rele sq-i stqpkneascq pe oameni.

(Puteyi comanda careta <Lucrurile de sus>. Informayii la sfkrwitul revistei)


credincios principiilor Sale. Eu nu cred cq Lui I-a fost ruwine cknd a fost vqzut ’n compania celor decqzuyi, cqci El nu era coplewit de decqderea lor, ci reuwea totdeauna sq-i ridice pe ei la ’nqlyimea staturii Lui morale.

Cu cktva timp ’nainte, am ’ndeplinit funcyia de casier al Bisericii. De mai multe ori, am luat mici sume de bani din caserie cu intenyia de a-i pune ’napoi ckt de repede ’mi va sta ’n putinyq. Numai cq acum, a fost ales un alt casier wi ’mi este ruwine sq-i spun ce s-a ’mtkmplat. Totuwi trebuie sq ’napoiez o anumitq sumq pentru a corecta conturile. Puteyi sq mq ajutayi ’n aceastq privinyq?

Trebuie neapqrat sq-yi liniwtewti conwtiinya ’napoind ceea ce ai sustras. Nu vei putea avea pace, ’nainte de a face acest lucru. Te sfqtuiesc sq-i spui totul pqstorului bisericii. Fii sigur cq el nu ’yi va face publicitate. Problema ta are wi o laturq spiritualq.

Nu ’ncape nici o discuyie asupra ceea ce trebuie fqcut. Trebuie ’nsq sq vedem care este cea mai bunq modalitate, iar eu cred cq o stare de vorbq cu pqstorul este cea mai indicatq. Biblia ne spune cq trebuie sq ne supunem celor care au o astfel de responsabilitate. <Ascultayi de mai marii vowtri wi fiyi-le supuwi, cqci ei privegheazq asupra sufletelor voastre ca unii care au sq dea socotealq de ele, pentru ca sq poatq face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinknd, cqci awa nu v-ar fi de nici un folos> (Evrei 13:17).

ce mult te va ajuta wi pe tine wi pe cei despre care vei da informayii.

Suntem crewtini wi ’mpreunq cu soyul meu am cqutat mereu sq facem cqminul nostru ckt mai plqcut ’n ochii lui Dumnezeu. Avem niwte cunowtinye care ne viziteazq uneori, dar, atunci cknd vin, practicq ckteva obiceiuri proaste, care ne deranjeazq foarte mult. Nu ne-ar bucura cktuwi de puyin sq fie gqsiyi la noi cknd primim vizita altor cunowtinye respectabile. Credeyi cq trebuie sq-i invitqm sq plece sau ar fi mai bine sq-i punem la curent cu felul nostru de a fi?

Ayi ’ncercat vreodatq ’n timpul vreunei vizite sq-i ajutayi spiritual, ’ntr-un mod foarte clar wi limpede? Poate cq ei vin la voi tocmai pentru cq au nevoie de un astfel de ajutor. Inconwtient, ei vq bqnuiesc posesorii unor principii de viayq pe care ar vrea sq wi le ’nsuweascq. Nu ’ntkrziayi sq le faceyi cunoscute. Nu vq opriyi numai la refuzul de a practica obiceiurile rele ’n familia voastrq, ci treceyi la aspectul pozitiv al problemei, practicknd ckt mai des wi mai evident obiceiurile voastre bune. Lipsa primelor v-ar goli casa de activitate, dar prezenya celor din urmq o va umple de sens.

Este foarte bine ca sq obiwnuiyi sq vq rugayi ’mpreunq cu cei care vq viziteazq casa. Puteyi sq vorbiyi din Biblie fqrq a face bine’nyeles polemici wi, mai ales, vorbiyi-le de bunqtatea cu care Dumnezeu lucreazq ’n vieyile voastre.

Sunt sigur cq din prea mult tact wi politeye ayi lqsat sq vq scape foarte multe ocazii prielnice.

Aduceyi-vq aminte cq wi Domnul Isus a stat la masq cu vamewii wi pqcqtowii, dar a rqmas ’ntotdeauna

Rqspunsul meu

Acum cktva timp, am fqcut o glumq la adresa unui prieten. O credeam nevinovatq wi n-am avut nici o rea intenyie, dar, de curknd, mi-am dat seama cq din ea a izbucnit un adevqrat scandal. Ce pot sq fac ca sq repar greweala mea?

Sq spui lucruri denaturate, chiar mici wi neimportante, despre o altq persoanq, este un mare pqcat. Niciodatq nu vom putea aduce ’napoi cuvintele pe care le-am spus. Ele se rostogolesc mai departe ca wi bulgqrawul de zqpadq care dq nawtere unei adevqrate avalanwe. Nici o glumq neserioasq nu este nevinovatq wi lipsitq de consecinye.

Yi-aduci aminte de <telefonul fqrq fir>, jocul acela din copilqrie care consta ’n murmurarea unei fraze la urechea celui mai apropiat partener? “nainte ca sq se ’ncheie cercul, fraza era deja mult schimbatq wi schimonositq. Cine ar mai fi putut recunoawte ceea ce a spus?

Nimic nu poate ilustra mai bine ceea ce se ’ntkmplq atunci cknd ne permitem sq vorbim pe altul de rqu.

Vorbele sunt ca penele pe care le risipim de-a lungul drumului, nu le vom putea niciodatq strknge ’napoi. “n cazul tqu, singura atitudine crewtinq pe care o poyi avea, este sq te duci direct la prietenul tqu sq-i mqrturisewti ceea ce ai fqcut wi sq-i ceri iertare. Apoi, ’ncearcq imposibilul wi reparq ceea ce ai fqcut wi fayq de alyii. Biblia spune: <Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse, dar omul cu pricepere primewte wi tace> (Prov. 11:13).

Biblia ne dq wi ’n aceastq privinyq, ca wi ’n toate celelalte, sfatul cel mai bun. “ncepe sq-i vorbewti de bine pe ceilalyi, vei fi surprins cknd vei vedea

Dialoguri cu Bill] Graham


Vaticanul scoate la luminq noi documente despre

Inchiziyie In luna Noiembrie 2004,

numeroase documente referitoare la Inchiziyie, aflate ‘n prezent ‘n arhive de stat sau particulare din Italia, Spania wi de la Vatican vor fi catalogate wi oferite spre studiu celor interesayi.

Inchiziyia era o reyea de tribunale ecleziastice, din care fqceau parte anchetatori wi judecqtori. Se estimeazq cq Inchiziyia a condamnat sq fie arse pe rug ‘n jur de 50 de mii de persoane ‘n diferite yqri din Europa.

Istoricul InchiziyieiInchiziyia a fost creatq de Papq

‘n sec. 13. Perioada de <glorie> a Inchiziyiei a fost secolul XVI, cknd a pornit prigoana ‘mpotriva reformiwtilor. Ea a supravieyuit ca un departament al Vaticanului pknq la ‘nceputul secolului 20.

Departamentul existq, ‘ntr-o anumitq formq wi astqzi, fiind condus de un prieten intim al papei.

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Vknqtoarea de ereticiDupq ce biserica romano-catolicq

wi-a consolidat puterea de-a lungul Europei, ‘n secolele XII wi XIII, a format Inchiziyia, al cqrei scop era sq se asigure cq nici un eretic nu va submina autoritatea bisericii.

Pedepsele pe care le aplica celor care <fqceau rqul> erau variate, de la a-i obliga pe cei gqsiyi vinovayi sq meargq la bisericq sau sq facq pelerinaje, pknq la ‘nchisoare pe viayq sau execuyie prin arderea pe rug. Trqsqtura principalq a Inchiziyiei era cq nu awtepta sq primeascq plkngeri sau sq vinq cineva cu acuzayii. Membrii Inchiziyiei mergeau ei ‘nsiwi ‘n cqutarea <ereticilor>, categorie ‘n care includeau vrqjitoarele, blasfemiatorii sau membrii altor secte religioase. Cei puwi sub acuzare nu aveau dreptul sq ‘i confrunte direct pe cei care ‘i acuzau sau sq le punq ‘ntrebqri pe timpul judecatei.

“mpotriva celor puwi sub acuzare puteau depune mqrturie chiar criminalii sau cei excomunicayi.

Cel mai faimos proces a fost al lui Galileo, ‘n 1633, condamnat fiindcq a susyinut cq Pqmkntul se ‘nvkrte ‘n jurul soarelui.

Arderea pe rugInchiziyia spaniolq, care a devenit

independentq de Vatican ‘n secolul XV, a pus la cale unele din cele mai mari abuzuri, sub argumentul <actelor de credinyq>- arderea pe rug devenise lege. Membrii Inchiziyiei spaniole, foarte zelowi, torturau oameni, organizau judecqyi sumare, foryau la convertire wi dqdeau, fqrq milq, sentinye cu moartea.

“ntre cei cqutayi de Inchiziyie se numqrau membrii unei biserici protestante, scoasq ‘n afara legii ‘n secolul XII.

Un pastor al bisericii, care locuiewte acum la Roma, afirmq cq nu are importanyq ckte cazuri a avut Inchiziyia, dacq multe sau puyine. Important e, adaugq pastorul, sq nu spui <Eu am dreptate, tu nu, awa cq o sq te ard pe rug.>

Studiul Vaticanului mai aratq cq ‘n Inchiziyia germanq a prigonit mai mulyi vrqjitori wi mai multe vrqjitoare deckt oriunde ‘n altq parte ‘n lume- ‘n jur de 25.000 de execuyii.

“n Lichtenstein, au fost numai 300 dar, avknd ‘n vedere ckt de mic e acest stat, numqrul reprezintq 10% din ‘ntreaga populayie. ()


Sacramento, California

Stiri de pretutindeni

Nou pqstor la Nuernberg, Germania

Biserica Crewtin Baptistq Romanq din Nurenberg, Germania s-a bucurat ‘n dumineca de 12 Decembrie 2004 sq sqrbatoreascq punerea ‘n lucrarea de slujire ca pqstor a fratelui Sorin Medrea.

Fratele pqstor Sorin Medrea este de loc din Cugir, Sebes Alba, a terminat teologia la Oradea wi a studiat wi asistenya socialq. A fost ordinat la Biserica din Petrewti, unde a slujit o vreme. Apoi s-a mutat la Cugir wi a slujit onorific un grup de Biserici mai mici din Sebew Alba wi a lucrat ca asistent social ‘n Cugir. Biserica din Nuremberg a considerat ca foarte necesar chemarea ‘n slujire a unui pqstor, astfel cq la 16 Mai 2004 fratele Sorin a fost ales ca slujitor al acestei Biserici.

Actul de binecuvkntare si primire ‘n Comunitatea Bisericilor Baptiste Germane a fost oficiat de fratele pqstor al Bisericii din Forcheim {olf Brus\e, care este wi conducatorul Comunitqyii de Ba]ern, de pqstorul Bisericii Germane Nuernberg Mathias Barthel, care este wi prewedintele Alianyei Evanghelice, precum wi de fratele Ilie Craiovan, conducatorul wi presbiterul Bisericii Baptiste Romkne din Nurenberg. (Ilie Craiovan - [email protected])

Tabere pentru tineret“n organizarea Asociayiei de

tineret din cadrul RBA, ‘n luna Ianuarie au avut loc douq tabere pentru tinerii adolescenyi (coasta de est wi coasta de vest).

Tema generalq a fost <O crewtere idealq> wi a cuprins trei studii: Tknqrul bogat - o crewtere pe dimensiuni grewite, Maria - o crewtere ‘n ascultarea rqsplqtitq wi Isus - o crewtere exemplarq ‘naintea oamenilor wi ‘naintea lui Dumnezeu.

Viorel Clintoc Jr. a fost coordonatorul acestor lucrqri wi lectorul pe coasta de est; pe coasta de vest, lectorul a fost Daniel Brknzei.

BotezuriPe 19 Septembrie, prin harul

Domnului am avut la Ha][ard sqrbqtoarea unui Botez Nou Testamental, ocazie ‘n care 5 suflete L-au mqrturisit pe Domnul ca Mkntuitor. Au ckntat corurile mixte reunite din Ha][ard wi San Leandro. A predicat fratele Sebi Rusu. - pqstor George Motzoc

Biserica Baptistq <Speranya> a organizat ‘n perioada 19-24 Octombrie 2004 servicii de evanghelizare pe teme de familie. “n fiecare searq, ‘ntr-o atmosferq ‘nqlyqtoare, Dr. Viorel Iuga din Arad, Romknia, a predicat cu putere Cuvkntul lui Dumnezeu. Formayiile corale ale bisericilor din Sacramento, tinerii wi soliwtii, ‘mpreunq cu cei peste 400 de participanyi, au dat slavq Celui Atotputernic. - Mircea Filip, pqstor

Ionel wi Doina Werban wi Samuel

Trei noi veniyi ‘n familia Domnului, botezayi de Titus Mihey ‘n {ashington DC, (24-10-2004).


Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei - 2005

Biserica din A\ron, Ohio1243 Boettler Rd.Unionto[n OH 44685Tel, fax: 330-896-4462

Anii ‘nceputurilor Anii 1910 wi 1911 au fost ani de

activitate misionarq ‘ntre romknii din America. Aceastq activitate se datorewte zelului wi rkvnei de care erau ‘nsufleyiyi primii frayi care ajunseserq pe plaiurile acestei yqri wi care doreau sq ‘mpartq Cuvkntul Vieyii la confrayii lor romkni.

“nceputul lucrqrii misionare din A\ron ni-l descrie mai bine unul dintre acewti pioneri, George Mag]ar, din a cqrui scrisoare din anul 1926 aflqm urmqtoarele:

<Am ajuns ‘n A\ron, Ohio, ‘n 3 iunie, 1910. “n acest oraw n-am aflat adunare baptistq romknq. Duminicq dimineayq, ‘n 2 Iulie 1910, m-am ‘ntklnit cu un alt frate cu numele George Moyu, wi amkndoi am mers ‘n cqutarea unei biserici baptiste. Un poliyist ne-a ‘ndrumat la <First Baptist Church>. Am intrat ‘nquntru, cumva fricowi. Pqstorul, Rev. {. Ambrose, ne-a ‘ntkmpinat, wi cknd i-am spus cq suntem romkni baptiwti, dknsul ne-a luat ‘n clasa lui la wcoalq de Biblie. Am avut mare bucurie ‘n ziua aceea...

Mai tkrziu, am aflat pe alyi trei frayi de ai nowtri wi toyi cinci umblam la biserica

frayilor americani. Rev. Ambrose ne-a ‘ncredinyat fratelui Bo[er care ne da lecyii ‘n wcoala duminicalq, wi eu interpretam ‘n romknewte. Awa cq dupq ce se termina wcoala duminicalq, noi yineam serviciul ‘n romknewte, ‘n aceeawi camerq ...

Am continuat awa pknq cknd, ‘ntr-o duminicq, Dr. Charles Broo\s ne-a vizitat din Cleveland wi a vqzut cq noi progresam, ‘nsq aveam lipsq de un lucrqtor mai bun wi cu experienyq care sq ne ajute. Awa dknsul ne-a trimis pe fratele L. A. Gred]s, care era misionar ‘ntre evreii din Cleveland.

Aceasta a fost ‘n Februarie 1911. Wi fratele Gred]s ne-a vizitat pentru un timp o datq pe lunq.>

Acesta a fost nucleul cu care a ‘nceput lucrul Domnului ‘n A\ron. Acewti frayi au continuat sq se ‘nchine wi sq yinq servicii ‘n biserica frayilor americani, pknq ‘ntr-o zi cknd s-au hotqrkt ca sq aibq un local al lor de ‘nchinqciune, deoarece camera aceea unde se ‘ntruneau era prea mica. Ei s-au ‘nyeles cu frayii americani, ‘n timp ce ei erau membri la First Baptist Church, wi astfel, ‘n 15 Iunie 1912, wi-au deschis propria misiune ‘ntr-o casq aflatq la 1136 Andrus

Street. La scurt timp ‘nsq, wi acest local de ‘nchinqciune a fost prea mic pentru poporul care venea sq asculte Evanghelia lui Christos. “n 15 August, grupul acesta de frayi s-a mutat ‘n subsolul bisericii frayilor americani. Au yinut servicii ‘n acea bisericq pknq ‘n 20 Decembrie 1912. Numqrul membrilor crescuse la peste 40 wi chiar wi subsolul bisericii ajunsese prea mic. Frayii au ‘nchiriat o bisericq pe High Street. Fratele L. A. Gred]s a luat sub ‘ngrijire lucrul Domnului ‘n aceastq bisericq. Poporul crewtea wi mulyi se ‘ntorceau la Domnul. Frayii wi-au cumpqrat loc pentru zidirea unei biserici wi ‘n revista <Crewtinul> din Mai 1914, se publica urmqtorul raport:

<Un frumos wi mare loc a fost cumpqrat pentru zidirea Adunqrii Baptiste Romkne din A\ron, Ohio. Preyul locului a fost $1,550.00. Cu ajutorul Domnului sperqm cq ‘n curknd se va ‘ncepe zidirea.>

“n 6 Decembrie 1914, frayii au sqrbqtorit dedicarea bisericii. Cknd frayii au intrat ‘n noua lor clqdire, erau cam 87 de membri. Sub pqstoria fratelui Gred]s, biserica s-a organizat ‘n departamente pentru


wcoala biblicq wi pentru poporul tknqr. S-a organizat un cor puternic, sub conducerea fratelui George Crqciun. Tinerii erau angajayi ‘n servicii de stradq, nu numai ‘n A\ron, ci wi prin orawele din vecinqtate. Atkt tinerii ckt wi bqtrknii fqceau vizite pe la casele romknilor, le vorbeau despre mkntuire, ‘i invitau la bisericq wi le ‘mpqryeau literaturq crewtinq.

“n anul 1916, numqrul membrilor a crescut la aproape 300. Awa de fenomenalq a fost crewterea acestei biserici cq ‘n 24 Martie 1917, ea a devenit de sine stqtqtoare, suportkndu-wi singurq pqstorul. Pe lkngq aceasta, biserica a cumpqrat o casq pentru predicator. “n raport cu crewterea a fost ‘nsq wi descurajarea. Dupq terminarea rqzboiului, ‘n 1918-1919, multi frayi au plecat ‘napoi <’n yarq>. “n 28 octombrie 1917, fratele Gred]s a demisionat wi locul lui a fost luat de fr. Mihai Borha. Fratele Borha a servit biserica pknq ‘n Iunie 1919, cknd a plecat wi el <’n yarq>. Locul fratelui Borha l-a luat fratele Wtefan Stupariu, un frate din sknul bisericii. Dknsul a servit biserica pknq ‘n Ianuarie 1921, cknd a plecat wi dknsul ‘n Romknia.

“n 1 Februarie 1921, biserica a chemat ca pqstor pe fratele Iosif Ardelean, care servise biserica din Cincinnati. Fratele Ardelean, un tknqr graduat din Seminarul din Louisville, |]., a servit aceastq bisericq cu credinciowie timp de 15 ani. La sfkrwitul anului 1935, fratele

Ardelean a fost chemat ca pqstor la biserica din Chicago. Astfel, dknsul a plecat de la aceasta bisericq la terminarea anului 1935 wi la 1 Ianuarie1936 a devenit pqstorul bisericii din Chicago.

Biserica din A\ron a fost un timp fqrq pqstor, ‘nsa ‘n vara anului 1936 l-a chemat pe fratele John Churdar care a servit biserica din A\ron pknq ‘n anul 1939.

“n vara anului 1939, biserica a chemat ca pqstor pe fratele John Cocutz, care venise ‘n America ca delegat din partea frqyietqyii din Romknia la Congresul Alianyei Baptiste Mondiale. Fratele Cocutz a servit ca pqstor la aceastq bisericq pknq ‘n luna Aprilie 1945. “n timpul acesta, biserica a difuzat wi programe religioase la radio.

Din anul 1946, fratele Iosif Ardelean a fost chemat sq preia din nou lucrarea wi el a pqstorit biserica din A\ron pknq ‘n 1979, cknd s-a retras din cauza bqtrkneyii, la scurt timp dupq aceea fiind chemat la Domnul. ”n 1968, biserica a trecut printr-o crizq wi s-a divizat ‘n douq: un grup desprins din bisericq a fost pqstorit de fratele Alexandru Balc, dar dupq un timp biserica aceasta a ‘ncetat. “n 1976, fratele pqstor Ardelean a chemat sq fie pqstor al bisericii pe fratele Balla Gavril, din Romknia, dar autoritqyile romkne din vremea aceea au refuzat sq ‘l lase sq plece. “n 1977, numqrul membrilor a scqzut atkt de mult ‘nckt biserica a ajuns ‘n pragul desfiinyqrii.

O renawtere“n 15 Mai 1977, trei familii, Titus

Dan, John Vidican wi Alexandru Suwman s-au adunat wi, pe genunchi, au cerut Domnului o ‘nviorare a frqyietqyii baptiste romkne din A\ron. Atunci a fost ales ca pqstor fratele Titus Dan, un proaspqt ordinat ‘n slujirea Evangheliei, care-qi luase doctoratul de la Southern Baptist Theological Seminar], din Louisville, |entuc\]. Evenimentul a marcat un nou ‘nceput al bisericii.

Imediat, dr. Titus Dan, noul pqstor, a iniyiat ckteva lucruri noi pentru inviorarea bisericii. Astfel, ‘n primqvara anului 1978 au fost yinute evanghelizqri ‘n biserica din A\ron. Mai rqmqseserq doar 20 de membri. “nainte de evanghelizare s-au facut pregqtiri prin post wi rugqciune. Au avut loc vizite ale tinerilor din alte biserici ‘mpreunq cu pqstorii lor. “n 22 octombrie 1978, ‘n biserica din Cleveland, fratelui Iosif Ardelean i s-a conferit din partea Asociatiei un certificat de apreciere a muncii sale pe terenul Evangheliei. “n ziua de 28 octombrie 1979, la vkrsta de 87 ani, fratele Iosif Ardelean a trecut la cele vewnice.

“n Decembrie 1979, orawul A\ron anunya biserica cq locul pe care se aflq cladirea ei va fi folosit ca wi centru comercial wi cq frayii trebuie sq-wi gqseascq un alt loc de ‘nchinare. Frayii s-au adunat pentru o perioadq de timp ‘ntr-o bisericq americanq, panq ce, prin harul Domnului, la data de 1 august 1982, s-a inaugurat clqdirea de pe 1243 Boettler Road, suma pentru construirea ei fiind de $64,000. Fratele Alex Suwman a fost cel care a condus lucrarea de construire a clqdirii.

“n aceastq perioadq, Biserica din A\ron a avut bucuria sq gqzduiascq wi douq ‘ntklnirii speciale: “ntrunirea Societayii Misionare Romkne din anul 1979 wi Congresul Asociayiei Baptiste Romkne din USA wi Canada din 1983.

Dr. Titus Dan a pqstorit biserica pknq ‘n 1985, timp ‘n care a pus pe picioare wi orchestra bisericii, iar apoi a plecat ‘n lucrarea misionarq din Australia.

Frayii rqmawi au fost ajutayi de fratele Ioan Bradea din Canton, Ohio. Din anul 1986 pknq ‘n vara anului 1989, a lucrat ‘n bisericq fratele Ben Teodosiu, care era


responsabilul bisericii. Tot ‘n acelawi timp, a ajutat biserica wi fratele pqstor Simion Cure. “ncet, ‘ncet, biserica a ‘nceput iar sq creascq prin ckteva familii venite din Romknia.

“n August 1989, biserica a chemat ca pqstor pe fr. Eugen Oanq, un tknqr energic, care s-a ocupat de formarea bisericii ‘n doctrina Adevarului. “n perioada aceasta s-a ‘nfiinyat corul bisericii sub conducerea fr. Dan Suwman wi s-a pus baza grupului de tineret. Deasemenea, s-a gqsit de bine sq fie ordinat fratele Beniamin Teodosiu ca diacon al bisericii, el slujind pknq cknd s-a mutat la Nashville, Tennessee. Fratele Sandu Peshel a fost ordinat ca misionar al bisericii pentru localitatea Canton, Ohio.

“n luna Aprilie 1991 a ajuns ‘n biserica din A\ron fratele pqstor pensionar Balla Gavril care a fost un colaborator pentru frayii pqstori pknq ‘n prezent.

Simyind chemarea lui Dumnezeu pentru rromi, fratele Eugen Oanq wi familia au plecat ca misionari ‘n Romknia ‘n anul 1995, nu ‘nainte ‘nsq de a se asigura cq biserica nu va rqmkne fqrq pqstor. “n scopul acesta, fratele Viorel Clintoc a fost chemat ca pqstor ‘n Septembrie 1996.

Sub cqlquzirea fratelui Viorel Clintoc biserica s-a ‘ntqrit ca trup al lui Christos, iar un mare accent s-a pus asupra lucrqrii misionare. Fqclia evangheliei a fost aprinsq din nou ‘n vechile puncte misionare. “n primul rknd, ‘n Alliance, unde, pentru vestirea evangheliei a fost folosit fratele Dan Suwman. Iar apoi, ‘n }oungsto[n, localitate ‘n care a avut loc un botez nou testamental ‘n anul 2003. Bine’nyeles, lucrarea misionarq a fost vie mai ‘ntki ‘n <Ierusalim>, unde au avut loc trei botezuri nou testamentale ‘n aceastq perioadq. Tot ‘n aceastq perioadq biserica a gqzduit o ‘ntklnire de Asociayie wi un Congres.

“n prezent, fratele Viorel Clintoc continuq sq slujeascq ca pqstor al bisericii. Pentru 2003-2005, el este wi prewedintele Asociayiei Baptiste Romkne din USA wi Canada. “n bisericq mai slujesc wi fratele diacon George Cornici wi fratele diacon Dan Suwman.

ANIVERSARE DE 90 DE ANI LA A|RONPe data de 6 Decembrie 2004 a avut loc o frumoasq

‘ntklnire prilejuitq de Aniversarea a 90 de ani de la fondarea primei biserici baptiste romkne din A\ron, Ohio. La ora deschiderii serviciului de dimineayq, lqcaşul de ‘nchinqciune era plin cu frayi din loc wi musafiri din mai multe biserici din zonq: Canton, Cleveland, }oungsto[n. Tot programul s-a desfqwurat ‘ntr-o atmosferq de cereascq sqrbqtoare. A fost o pqrtqwie care va rqmkne mult timp ‘n amintirea tuturor participanyilor. Motto-ul Aniversqrii a fost versetul 12 din 1 Samuel capitolul 7: EBEN EZER, pknq aici Domnul ne-a ajutat. “ntr-adevqr, Dumnezeu este bun wi ‘n veci yine ‘ndurarea Lui. Fratele Viorel Clintoc, pqstorul bisericii, precum wi Dan Suwman, diacon, au prezentat un scurt istoric al activitqyii bisericii de la ‘nceputurile ei wi pknq ‘n prezent. Fratele George Cornici, diacon al bisericii, a recitat un poem compus special pentru aceastq ocazie. Momente emoyionante am avut cknd au fost prezentate pe ecran poze din activitatea bisericii de-a lungul anilor.

La aceastq ‘ntrunire au avut mesaje potrivite pentru aceastq ocazie urmatorii frayi: George Cornici, Dan Paul, Sandu Pewel, Viorel Clintoc. Titus Dan, fost pqstor al

bisericii, a avut predica de bazq. Serviciul a fost plin de imnurile corului bisercii, poezii wi ckntqri.

Din partea Asociayiei locale Southern Baptist au participat frayii Martin Jones şi Charles {ithloc\

La ‘ncheierea ‘ntrunirii, toyi participanyii au servit masa ‘mpreunq. “ntr-o ambianyq caldq wi frqyeascq, s-a arqtat ospitalitatea wi dragostea frayilor din loc. Domnul sq fie slqvit pentru toate binecuvkntqrile revqrsate asupra bisericii noastre. (George Cornici)

La nouqzeci de ani...

Sq-i mulyumim cu foc prea-bunului pqrinteCe ne-a condus prin valuri wi furtuniNe-a insuflat wi dor de lucruri sfinteNe-a-nvrednicit la lupte ce dobkndesc cununi.

Magnificul squ Nume veniyi sq-L venerqmCu sfkntq adorare din inimi ce vibreazqIn exaltqri divine cu toyi sq ne ‘nqlyqmLa tronul ‘ndurqrii unde-un Stqpkn vegheazq.

Venit-am de pe plaiuri cu doine wi mioareDar am pqstrat credinya ca pe-un mqrgqritarIar azi ne-nckntq cereasca sqrbqtoareWi preyul ispqwirii wi-al mkntuirii dar.

La nouqzeci de ani de slujbq wi-ndurareEBEN EZER rostim cu caldq-nsufleyireBuchet de osanale, ckntqri wi dedicareAducem lui Christos wi-n cuget wi-n simyire.

La nouqzeci de ani de zel wi biruinyqNe angajqm plenar sq nu dqm ‘napoiSq crewtem ‘n dor de cer wi ‘n credinyqSq fim mai tari wi la necaz wi la nevoi.

Pe-altarul ‘nchinqrii turnqm prinos de consacrareVom merge spre luminq pe drumul stabilitVom depqwi obstacole, nevoi wi ‘ncercareWi vom ajunge-acasq la-l nostru Domn slqvit.

Cu El vom ‘nfrunta ispite wi greu wi-mpotrivireSpre zqri astrale avkntu-l vom ‘nsufleyiIar nimbul rqsplqtirii ‘l vom avea-n privireCqci wtim cq suflul wi tknjirea Tu le ‘ntreyii.

Iar flacqra credinyei o vom pqstra nestinsqVom rqspkndi mireasma sfinyeniei divineVom spune lumii de iubirea-I necuprinsqDe jertfa ce scapq de pqcat wi de ruwine.

Nouqzeci de ani cucernici la poala crucii TaleCu haruri ce-n belwug s-au revqrsatE-o zestre ce ne-ndeamnq s-aducem osanaleUnui Pqrinte darnic wi-n veci glorificat.

George Cornici, Dec 2004

Librqrie crewtinq

CQRYIPECARELEPUTEYIPROCURAPRINPOwTQ.COMANDAwIPLATASEFACEDIRECTLAPERSOANAMENYIONATQ.VARUGQM,PECkTPOSIBIL,SQFACEYICOMENZI<INBUL|>(“NNUMARMARE)wIAPOISQLEDISTRIBUIYI

INDIVIDUAL“NBISERICQ.VAFIMULTMAIUwORwIVEYIOBYINEREDUCERIDEPREYURI.STQMLADISPOZIYIECELORCESEOCUPQCUVkNZAREA

CQRYILORPENTRUCUMPQRAREA“NCANTITQYIMARICUREDUCERIDEPREYURI(PkNQLA50%).

De la Daniel Branzai-(714)670-777215572AshgroveDrLaMiradaCA90638

-Evangheliapentruvremuricaacestea(PetruPopovici) $2-HarulluiDumnezeu(PetruPopovici) $5-Luminipesteveacuri(PetruPopovici) $5-Orevqrsaredeviayq(DanielBranzai) $2-Chemarela‘nyelepciune(DanielBranzai) $7-Identitatecrewtinq‘nistorie(DanielBranzai) $7-Amintiricusfinyi,vol.IsauII(DanielBranzai) $7-Lucruriledesus(DanielBranzai) $8-Ghidulfamiliei(diferiyiautori) $12-Dumnezeu‘micunoawtemqsura(SilviaTqrniceriu) $12-Elena-StrenghthenedTroughTrials(eng.) $12-Cartedecqntqrinoipenote(DanielStquceanu) $15-Seminarul<Bisericacuscopuri>Ric\{arren(DVD-rom) $55

De la Christian Aid MinistriesGicuCotley-(330)893-24284464SR39EastBerlin,OH44610-0360

-RomanianStud]Bible,Vin]lEdition-RomanianStud]Bible,DeluxeEditioncufermoar-RomanianLargePrintBible-Viayafamilieicrewtine-Grijqdefrayi-Nuiubiyilumea-“nawteptareazorilor-Iudita-Tiparuldivinpentruviayadefamilie-Ewtitusigurcqewticrewtin? -LaudeleDomnului(Carte de ckntqri)

(sunayipentrupreyuri)

DelaIoanCiorbq-(360)694-5127

-Viayacondusqdescopuri(Ric\{arren) $11.95

luminqtorul - roboam · luptele wi vrqjmqwia geabou pascu g. alexandrinul ‘ncercare. vedeyi,...

Documents