luminqtorul - roboam.com

<Nu este aici; a ‘nviat, dupq cum zisese. Veniyi de vedeyi locul unde zqcea Domnul> - Mat. 28:6

Alexandru Criwan, Vasile Brknzei wi Nelu Gug la Ierusalim, ‘n faya Golgotei.

LUMINQTORUL RevistaAsociayieiBisericilorBaptistedinSUAwiCanada Anul92Nr.3-Martie-Aprilie2006

Dincuprins

Colaborare

Fqrq seamqn 3“nvierea lui Isus: mit sau realitate 4 Trqind ‘n prezenya Sa 6O schimbare care sq te coste 11 Meditayii de Pawte 12Rqspunsul meu - Bill] Graham 13Ortodoxie - Marea despqryire 14Poezii 17Interviul lunii 18Perspective profetice 20Conflictul caricaturilor 22Brkncovenii 25Misionari wi misiune 26Maxime, cugetqri 28Biserica din Beaverton 29Wtiri de pretutindeni 30

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. [email protected]

Asociayia este un loc de lucrare ‘mpreunq. Mulyumim celor care au ‘mbogqyit paginile acestei reviste cu contribuyiile lor. Tuturor celorlalyi le spunem:

<Awteptqm materialele voastre trimise pentru publicare!>Vq rugqm sq ne trimiteyi wtiri, articole, traduceri, informayii wi studii pe

adresa: [email protected] Folosiyi un font cu caractere romknewti.

9 Aprilie - Florii16 Aprilie - Pawte25-27 Aprilie - “ntklnirea de primqvarq a pqstorilor de pe coasta de

vest, Portland, Oregon - responsabil, Eusebiu Rusu (503) 521-9853

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte:LiviuYiplea(626) 839-5432 liviutiplea@

verizon.net

ViceprewedinteEst:GeorgeDancea(847) 774-6199

[email protected]

ViceprewedinteVest:DanielBranzai (714) 670-7772

[email protected]

ViceprewedinteCanada:IonelPqsui (519) 743-4736

Secretar:PetreOrdeanu

DepartamentuldemisiuneTeofilCocian(770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Dan Paul, Mar\

Hobavcovici

DepartamentuldesfqtuireViorelClintoc(330) 896-1552

[email protected] Iosif Serac (510) 351-1329

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casieradministrativ:Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casiermisiune:Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

WcoalaDuminicalq:EusebiuRusu(503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editoralrevistei:

DanielBranzai (714) 670-7772 [email protected]

TiparwiexpediereTeofilCocian-Atlanta

Corespondenyi:

Teofil Cocian - Atlanta Nelu Ciorbq - Portland

Liviu Tiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron George Dancea - Chicago

Calendar

�LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Editorial

A wa cum spune cunoscuta ckntare, Isus este <fqrq seamqn pe pqmknt>!

El a fqcut trei lucrqri unice: ‘ntruparea, botezul wi rqstignirea.

A luat chip asemenea oamenilor. A luat chip de rob wi s-a fqcut asemenea oamenilor. Dimensiunile Lui de Creator a toate au fost reduse vremelnic pentru limitarea la ‘ntruparea ‘ntr-o celulq umanq wi apoi ‘ntr-un trup plqpknd de prunc.

A luat asupra Sa pqcatele oamenilor. La Iordan, Ioan a ‘nyeles enormitatea situayiei. Isus era fqrq pqcat. Nu avea trebuinyq de botezul pocqinyei. De aici wi reacyia lui: <Doamne, eu am trebuinyq sq fiu botezat de Tine> (cu alte cuvinte: <Doamne pqcqtosul sunt eu, Ioan botezqtorul! Nu Tu!>).

<Lasq-Mq Ioan cq awa se cade sq ‘mplinim ...> Botezul este un act public. “n loc sq awtearnq declarayia pe hkrtia efemerq de pergament, sortitq putrezirii sau rqtqcirii prin arhivele lumii, Isus a preferat o declarayie publicq: ‘n faya martorilor vqzuyi wi nevqzuyi. Prin botez, El a fqcut inversul declarayiei noastre de la botez. Noi ne declarqm vinovqyia wi mqrturisim necesitatea spqlqrii. El, prin botez, a luat asupra Sa vinovqyia noastrq a tuturor; S-a fqcut una cu noi ‘n cqderea noastrq vinovatq.

A luat asupra Sa pedeapsa care se cuvenea oamenilor. <Pedeapsa care ne dq pacea a cqzut peste El wi prin rqnile Lui suntem tqmqduiyi>. Unul singur a trebuit sq moarq pentru ca Dumnezeu sq poatq rqmkne drept wi totuwi sq socoteascq drept pe cel nedrept (Rom. 3). Isus a ispqwit pedeapsa ‘n locul nostru.

Iatq trei lucruri pe care nu le putem spune despre nici o altq personalitate a istoriei. Toyi ceilalyi s-au nqscut mici wi au devenit mari, Isus s-a limitat pe Sine ca sq poatq intra ‘n istorie. Ceilalyi au murit cu conwtiinya ‘mpovqratq. El singur a trqit fqrq pqcat, dar s-a ivit ca sq cureye conwtiinyele tururor wi sq satisfacq conwtiinya cosmicq: a murit ‘n locul nostru.

Wtiu, ‘mi veyi zice cq am uitat al patrulea eveniment al vieyii Lui prin care este unic, actul prin care primele trei ‘wi primesc valoarea plenarq: ‘nvierea din cea de

a treia zi dupq moarte. Iatq ceva ce n-a mai fqcut, cu adevqrat, nimeni. Ceilalyi au rqmas neputinciowi sub cripta mormkntului, El a dat-o la o parte biruitor asupra moryii wi S-a ‘nqlyat la dreapta Tatqlui.

C are este semnificayia ‘nvierii Lui?Este ‘nainte de toate o ‘ntreitq invitayie. O ofertq

care explicq ‘ntruparea, botezul wi crucificarea Lui.“nviind, a spus celor reduwi la dimensiunile firii

pqmkntewti: <Vq puteyi depqwi condiyia actualq! Primindu-mq pe Mine, veyi deveni fii ai Celui prea’nalt, copii ai Dumnezeului celui viu wi adevqrat!

“nviind, a spus celor apqsayi de greutatea unei conwtiinye pqtate, existq spqlare pentru vinovqyia voastrq! Isus a fost singurul om care a trqit vreodatq fqrq pqcat. Existenya Lui nu ne coplewewte ‘nsq, ci ne elibereazq! “nviind, a spus celor ce se ‘ndreaptq ireconciliabil spre moarte: <Existq un mai departe! Nu este o stradq ‘nfundatq. Wi mormintele voastre vor fi goale ‘ntr-o zi.>

“nviind, a spus celor vinovayi: <Dacq credeyi ‘n Mine, nu veyi veni la judecatq, ci ayi trecut din moarte la viayq!>

“ngenuncheat ‘naintea moryii, yinkndu-wi mqruntaiele ‘njunghiate ‘n mkini, unul din cezarii romani care au cqutat sq wteargq crewtinismul de pe faya pqmkntului a mai apucat sq zicq obsesiv: <Vincis Galileae!> (M-ai ‘nvins, Galileianule!). Gestul resemnat al revistei <Time>, aparenta ei capitulare ‘n faya mulyimii de contribuabili la sondajul sus amintit este wi el o simetrie istoricq, prevestind clipa ‘n care <orice genunchi se va pleca wi orice limbq va mqrturisi ‘n faya lui Dumnezeu Tatql cq: Isus este Domnul!>

S lava lui Dumnezeu pentru mulyimea owtirii de crewtini care-wi duc lupta pknq la capqt wi,

asemenea cetqyii awezate pe un munte wi asemenea sqrii care nu wi-a pierdut ‘ncq gustul, yin proaspqtq ‘naintea lumii vestea cq: Isus este ‘n continuare contemporanul nostru inevitabil, cea mai formidabilq foryq energeticq a societqyii, izvorul care a scos istoria din matca ei milenarq wi care vrea sq-i ‘ntoarcq pe oamenii creayi la Creatorul lor cu inimq de Tatq.

Fqrq seamqn ...

� LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Viaya crewtinq, credinya, nqdejdea wi istoria crewtinq, toate sunt ancorate ‘n crucea lui Cristos wi ‘n certitudinea ‘nvierii Lui. Aceastq realitate a ‘nvierii constituie un punct central al crewtinismului. Cu toate acestea, unii teologi wi academicieni nu considerq ‘nvierea ca fiind un eveniment istoric dovedit. De ce? Nu existq suficiente dovezi valabile pentru a crede cq Isus a ‘nviat cu-adevqrat din moryi?

Din punctul de vedere al autorilor nou-testamentali, ‘nvierea Domnului Isus reprezintq fundamentul Evangheliei wi al credinyei crewtine. Fqrq minunea din dimineaya Pawtelui nu ar fi existat crewtinismul. Isus ‘nsuwi a legat calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu de ‘nvierea Sa. “n discuyiile cu duwmanii Sqi, El a fqcut o remarcq ciudatq: <Stricayi Templul acesta wi ‘n trei zile ‘l voi ridica!> (Ioan 2:19).

Apostolul Petru a confirmat ‘n predica yinutq de Rusalii: <Pe Isus din Nazaret, dat ‘n mkinile voastre dupq sfatul hotqrkt wi dupq wtiinya mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ayi rqstignit wi L-ayi omorkt prin mkna celor fqrqdelege. Dar Dumnezeu L-a ‘nviat, dezlegkndu-I legqturile moryii...> (Faptele Apostolilor 2:22-24). “n urma acestui cuvknt al lui Petru, peste trei mii de suflete au crezut ‘ntr-o singurq zi ‘n Cristos cel ‘nviat, ‘n cea mai veche epistolq care mai existq wi astqzi, trimisq unei biserici crewtine, Pavel explicq faptul cq nqdejdea crewtinilor cu privire la viitor este strkns legatq de ‘nvierea lui Isus: <Cqci, dacq noi credem cq Isus a murit wi a ‘nviat, credem wi cq Dumnezeu va aduce ‘napoi ‘mpreunq cu Isus pe cei

ce au adormit ‘n El> (1 Tesaloniceni 4:14).

“n continuare, apostolul argumenteazq cq, de fapt, credinya crewtinq n-ar mai avea nici un sens, ba chiar ar fi redusq la zero, dacq Isus nu ar fi ‘nviat cu-adevqrat. El explicq bisericii din Corint: <Şi dacq n-a ‘nviat Cristos, credinya voastrq este zadarnicq; voi sunteyi ‘ncq ‘n pqcatele voastre> (1 Corinteni 15:17). Pentru Pavel, Isus era <dovedit cu putere cq e Fiul lui Dumnezeu, prin ‘nvierea moryilor> (Romani l:4).

Teologul englez Michael Ramse] pune lucrurile la punct: <Fqrq ‘nviere nu existq crewtinism.> De asemenea J.I. Pac\er accentueazq importanya strategicq a ‘nvierii lui Isus pentru credinya wi teologia crewtinq: <Crewtinqtatea afirmq cq evenimentele pascale sunt dovada cq Isus este ‘ntr-adevqr Fiul lui Dumnezeu wi cq ‘nvqyqtura Sa este de origine divinq. “n plus, ele confirmq puterea lui Isus de a acorda iertarea pqcatelor, precum wi stqpknirea Sa actualq asupra universului: <Toatq puterea Mi-a fost datq ‘n cer wi pe pqmknt> (Matei 28:18). El va reveni ca Judecqtor, demonstrknd astfel puterea Sa ‘n viaya fiecqrui om prin iertare wi ‘nnoire, garantknd celui care crede ‘nvierea ‘n trup ‘n lumea viitoare.>

“n schimb, Anthon] Fle[, un autor wi filozof ateu, respinge ‘nvierea ca eveniment istoric, admiyknd totuwi cq, ‘n orice caz, crewtinismul rezistq sau nu ‘n funcyie de acest fapt. El recunoawte definiyia nou-testamentalq a ‘nvierii ca fiind o <trezire fizicq din moarte> wi susyine totodatq cq un credincios adevqrat trebuie sq

creadq ‘n ‘nvierea ‘n trup. El scrie: <O caracteristicq deosebitq a unui crewtin adevqrat constq ‘n faptul cq acesta acceptq ‘nvierea ca pe un fapt care a avut realmente loc.> ‘n mod surprinzqtor, el recunoawte wi cq, dacq ‘nvierea este adevqratq, toate celelalte religii wi sisteme filozofice ar fi <complet false>. Prin urmare, nu este de mirare cq Biblia prezintq pe Cristos ca fiind singura cale de salvare, <‘n nimeni altul nu este mkntuire, cqci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor ‘n care trebuie sq fim mkntuiyi> (Faptele Apostolilor 4:12).

Mormkntul gol

Existq douq dovezi ale ‘nvierii lui Isus. Prima o reprezintq mormkntul gol, iar a doua constq ‘n experienyele de dupq Pawti ale ucenicilor, cknd ei relateazq cq s-au ‘ntklnit cu Cel ‘nviat.

Toate cele patru Evanghelii wi prima epistolq cqtre corinteni sunt de acord cq mormkntul lui Isus a fost gol la trei zile de la rqstignire. Ucenicii au explicat lucrul acesta prin faptul cq Isus a ‘nviat ‘n trup din moryi. Avocatul englez Sir Morman Anderson remarcq: <Realitatea de netqgqduit a mormkntului gol wi ‘ntklnirea absolut neawteptatq cu Domnul cel ‘nviat, au fost cele douq lucruri care - chiar dacq nu ‘ntotdeauna imediat - au transformat frica unor oameni ‘n bucurie triumfqtoare.>

Criticii au formulat diferite ipoteze cu privire la mormkntul gol, care au fost mereu dezvoltate pe parcursul popularei <cqutqri a lui Isus cel istoric>. Una dintre ele este cea a

“nvierea lui Isus:

iluzie sau reAlitate?


<mormkntului grewit> wi a fost avansatq de |irsopp La\e. El susyine cq femeile, ‘n semi-’ntunericul dimineyii de Pawti, s-ar fi dus la un alt mormknt; ele ar fi fost ‘ndrumate ‘ntr-acolo de cqtre un tknqr, pe care-l credeau a fi un ‘nger: <Veniyi de vedeyi locul unde zqcea Domnul> (Matei 28:6). Femeile, iar mai tkrziu wi ucenicii, s-ar fi dus la un alt mormknt, care era gol. De aceea ar fi anunyat ‘n mod eronat cq Isus a ‘nviat.

Numai cq ceva nu este ‘n regulq la aceastq tezq. Autoritqyile iudaice

wi romane cunowteau locul unde se afla mormkntul lui Iosif. Ele ar fi putut awadar dovedi uwor cq trupul lui Isus se mai afla ‘ncq ‘nquntru; astfel ar fi putut pune la punct afirmayiile ucenicilor cq Isus ar fi ‘nviat din moryi.

Sir Anderson contrazice cu multq convingere teza mormkntului grewit: <De ce autoritqyile nu au anihilat imediat rqdqcinile acestei miwcqri religioase periculoase? Ar fi fost suficient doar sq arate trupul intrat ‘n descompunere al Celui a cqrui ‘nviere era vestitq cu atkta tqrie.>

Un alt argument adus ulterior ‘mpotriva mormkntului gol este <teoria moryii aparente>. Ea susyine cq Isus fusese luat de pe cruce ‘ntr-o stare ‘n care ‘wi pierduse cunowtinya, awadar ‘n realitate nu era mort.

Datoritq umiditqyii din mormknt, El nu a murit, ci s-a trezit doar din letargie. Ar trebui awadar sq credem cq El a dat vqlul din interior la o parte, a ‘ndepqrtat piatra uriawq ce ckntqrea ckteva tone, S-a strecurat pe lkngq strqjerii care dormeau, alergknd apoi la ucenici pentru a-i convinge cq a ‘nviat din moryi.

O variantq a acestei teorii o reprezintq cea a <conspirayiei Pawtelui> - devenitq cunoscutq prin celebra carte scrisq de Hugh Schonfield ‘n 1960. Potrivit acesteia, Isus Şi-ar fi pregqtit ‘n mod foarte minuyios <‘nvierea>, ajutat fiind de Iosif din Arimatea. Pe cruce ar fi luat un drog puternic, care I-ar fi provocat o stare de inconwtienyq.

“n aceastq stare creatq artificial, ar fi fost luat de pe cruce de Iosif wi awezat ‘n mormknt, ‘nsq o asemenea teorie fantezistq nu lqmurewte cum au putut soldayii romani, care erau

experyi ‘n privinya ‘ngrozitoarelor proceduri de rqstignire, sq fie atkt de uwor ‘nwelayi, ‘nckt sq creadq cq cel rqstignit este ‘ntr-adevqr mort.

“n afarq de aceasta, Isus cel <re’nviat> astfel ar fi trebuit sq moarq, mai devreme sau mai tkrziu, iar trupul Squ sq disparq, pentru a fi pqstrat secretul conspirayiei.

Apariyiile Celui ‘nviat

“ntklnirile de dupq Paste ale lui Isus cu ucenicii Sqi wi cu alyi credinciowi oferq alte dovezi importante ale ‘nvierii. Ele explicq ‘n mod lqmurit ce s-a ‘ntkmplat cu trupul lui Isus: a fost ‘nviat din moryi prin puterea lui Dumnezeu. Chiar wi istoricii wi teologii cei mai radicali wi sceptici cred cq cercetarea istoricq dovedewte ckt de convinwi erau ucenicii de faptul cq vqzuserq ‘ntr-adevqr pe Domnul lor cel ‘nviat. Astfel cq mqrturia unanimq a apostolilor coincide cu ceea ce relataserq martorii oculari.

Cu toate acestea, respectivii cercetqtori critici nu sunt dispuwi sq admitq cq Isus a ‘nviat ‘ntr-adevqr din moryi. Ei preferq sq dea alte explicayii pentru <experienya pascalq> subiectivq wi colectivq a ucenicilor. Un exemplu este acela al episcopului James A. Pi\e, care, la scurt timp dupq moartea fiului squ, a ‘nceput sq practice spiritismul, susyinknd cq vorbewte cu moryii, ‘n cartea intitulatq <Cealaltq fayq: o relatare a experienyelor mele ‘n legqturq cu fenomenele psihice>, el descrie ‘ntkmplqrile prin care a trecut wi afirmq cq ucenicii ar fi avut parte de anumite ‘ntklniri wi experienye care le-ar fi schimbat viaya. El ‘ncearcq sq le interpreteze ca pe o alternativq la o ‘nviere fizicq a Mkntuitorului. Conform <teoriei ‘nvierii spirituale> emise de Pi\e, trupul lui Isus nu ar fi ‘nviat, ci doar duhul Squ ar fi pqrqsit trupul wi apoi ar fi apqrut ‘n faya ucenicilor ca fantomq. Spiritiwtii, dar wi mulyi teologi liberali wi laici, se agayq mult de o asemenea ipotezq.

Numai cq teoria spiritistq nu concordq cu ceea ce Isus le-a spus clar ucenicilor Sqi. Cknd Cel ‘nviat a apqrut ‘n faya ucenicilor adunayi ‘n camera de sus, ei s-au speriat fiindcq au crezut cq vqd o fantomq. Isus i-a liniwtit, spunkndu-le: <Uitayi-vq la mkinile wi la picioarele Mele, Eu sunt. Pipqiyi-le wi vedeyi: un duh nu are nici carne, nici oase cum vedeyi cq am Eu> (Luca 24:39). Teza lui Pi\e nu oferq nici o

explicayie cu privire la lipsa trupului mort din mormknt wi nici nu yine cont de faptul cq cuvkntul grecesc pentru <‘nviere> se referq ‘n mod expres la un trup ‘nviat wi nicidecum la spiritul care pqrqsewte trupul unui mort.

O teorie naturalist-psihologicq la care se face referire adesea, pentru a explica experienyele ucenicilor cu privire la ‘nviere, este <teoria halucinayiei>. Halucinayiile sunt limitate aproape exclusiv la anumite tipuri psihologice wi sunt absolut subiective. Este imposibil ca 500 de persoane aflate ‘ntr-un singur loc sq aibq halucinayii colective (1 Corinteni 15:6) wi ca alyi oameni cu alte prilejuri sq fie victimele acelorawi proiecyii imaginare (Marcu 16:12-13; Luca 24:36-43; Ioan 20:26-29; Matei 28:16-20).

Relatqrile unor astfel de experienye nu prezintq niwte impresii subiective, ci anumite fapte obiective. De asemenea lipsesc condiyiile psihologice pentru producerea halucinayiilor acestor oameni. Nici chiar Saul, pe drumul spre Damasc, nu era un candidat ideal pentru a avea halucinayii cu privire la Cristos cel ‘nviat, ‘n plus, ‘ntreruperea bruscq la toyi ucenicii a acestor apariyii ale Celui ‘nviat dovedewte limpede cq nu este vorba de halucinayii.

Siguranya crewtinului

Dacq examinqm evenimentele pascale, atunci ‘nvierea lui Isus este singura explicayie plauzibilq pentru mormkntul gol, pentru mqrturia ucenicilor cu privire la apariyiile ulterioare ale lui Cristos, pentru transformarea apostolilor, pocqinya a mii de persoane ‘n ziua de Rusalii wi rqspkndirea Evangheliei ‘n ‘ntreaga lume. {. Pannenberg scrie ‘n acest sens: <Apariyiile de dupq ‘nviere nu pot fi explicate pe baza credinyei ‘n ‘nviere a ucenicilor; dimpotrivq, credinya ucenicilor se explicq prin apariyiile Domnului.>

Noi, ca wi crewtini, nu avem numai siguranya cq Isus a ‘nviat din moryi, ci, ‘ntruckt El este viu, avem wi nqdejdea cq wi noi vom fi ‘nviayi. Viaya noastrq vewnicq depinde de faptul cq Isus a murit wi a ‘nviat. Credinya noastrq nu se bazeazq pe o iluzie, ci pe o certitudine istoricq wi spiritualq.

(Articol preluat din revista <Ethos>

nr.1 din 1999)


nu mai ewti strqin pentru mine! Tu ewti singura fiinyq din univers, care nu este un strqin pentru mine! Tu ewti peste tot ‘n mine. O, Dumnezeule, vreau sq mq lupt ‘n seara aceasta wi mkine ca niciodatq pknq acum, pentru ca sq nu Te pierd din priviri. Pentru cq, atunci, cknd Te pierd pe Tine, pentru o clipq, pierd ceea ce se poate face ‘n mine doar cknd influenya Ta se manifestq tot timpul asupra mea.

Lunea trecutq a fost ziua cea mai ‘ntunecatq de succes de pknq acum, ‘n ceea ce privewte ‘ncredinyarea mea completq ‘n mkinile lui Dumnezeu, - cu toate cq sper sq am zile wi mai bune, - wi ‘mi aduc aminte cum priveam oamenii cu dragostea pe care Dumnezeu mi-o dqduse, wi cum ei se uitau la rkndul lor la mine, dorind parcq sq vinq ‘mpreunq cu mine. M-am gkndit apoi, cq timp de o zi am experimentat atracyia extraordinarq pe care Isus o avea asupra oamenilor, fiind <‘mbqtat de Dumnezeu> wi radiind din cauza pqrtqwiei continue din sufletul Lui cu Dumnezeu.

2iulie1930Sunt foarte conwtient cq pot fi

acuzat de misticism, - de parcq cineva poate crede ‘n Isus fqrq sq creadq ‘n <misticism>, - poate pentru cq se crede cq zilele ‘n care oamenii aveau contact direct cu Dumnezeu, sau primeau mqcar ‘nwtiinyqri din partea Lui s-au sfkrwit odatq cu scrierea ultimei file a Noului Testament. Dar ckt de stupidq ar fi lumea ‘n care trqim dacq oamenii, de fricq sq nu fie criticayi, nu ar face nimic diferit de ceea ce se obiwnuiewte sq se facq!

21august1930Peste douq sqptqmkni voi ‘mplini

vkrsta de patruzeci wi wase de ani. Nu mai este ca acum ckyiva ani, cknd aveam impresia cq viaya ‘mi stqtea ‘nainte. O parte din ea a trecut, wi a fost atkt de nesemnificativq, atkt de departe de ce visasem, ‘nckt nici nu ‘ndrqznesc sq mq gkndesc la ea. Nici la viitor nu prea ‘ndrqznesc sq mq gkndesc. Prezentul, plin de Dumnezeu, este singurul refugiu pe care ‘l am, ca sq scap de dezamqgirea otrqvitoare pe care am simyit-o de atktea ori, wi chiar de rebeliunea mea ‘mpotriva lui Dumnezeu.

Aceasta am fqcut, m-am angajat ‘n cea mai glorioasq acyiune omeneascq, wi chiar supraomeneascq, - sq comunic cu “nsuwi Dumnezeul universului. El mi-a revelat chiar inima Lui, ceea ce nici chiar ‘ngerii nu pot vedea. Şi, pentru cine este cu Dumnezeu, nu mai conteazq faptul cq este ‘ntr-o ‘nchisoare. Noi predicqm wi spunem cq awa este, dar nu prea am vqzut pe mulyi experimentknd aceste lucruri.

VI. Cknd El ‘yi dq voie sq stai ‘n prezenya Lui

2septembrie1930Eram ‘mpreunq cu Tip wi

Dumnezeu pe dealul Signal Hill. O, Doamne, lasq-mq sq pot scrie ckt de glorios a fost acolo. Mq gkndesc cq a fost awa pentru cq am ‘ncercat sq fac din prima zi a celui de-al patruzeci wi waselea an o zi mqreayq. Presupun cq de aceea avem ckteodatq zile bune, wi altq datq zile nu prea bune. Dumnezeu awteaptq tot timpul ocazia ca sq ne dea o zi bunq. Prea rar suntem interesayi

Trqind în prezenYa Sa

V. Realizqrile... de pknq acum

1iunie1930Crezi cq, pentru a-L avea ‘n

vewnicii pe Dumnezeu, preyul pe care va trebui sq-l plqtim este sq ne dqruim Lui ‘n continuu?

Din punctul de vedere al primului experiment, ar trebui sq mqrturisesc cq a fost un ewec destul de mare. Dar celqlalt experiment, atunci cknd ‘mi reuwewte, ‘mi reuwewte atkt de bine, ‘nckt, ‘l contrabalanseazq pe primul. Dumnezeu schimbq ceva. Cknd mq ‘ntorc spre El este ca wi cum trece un curent electric prin toatq fiinya mea. De asemenea, ‘mi dau seama cq efortul are un efect asupra minyii mele. La fel ar trebui sq se ‘ntkmple wi cu alyii. Mi se ‘ntkmplq ceva din care cauzq ‘mi este foarte greu sq-mi pqstrez mintea ascuyitq. Oamenii au o tendinyq de a lqsa ca mintea lor sq ‘mbqtrkneascq wi sq-wi piardq agerimea. Probabil cq am o minte mai lenewq deckt cea a omului obiwnuit wi am nevoie de un efort constant pentru a o disciplina.

Cea mai mare descoperire a vieyii mele este cq o baracq poate fi transformatq ‘ntr-un palat, dacq este umplutq de Dumnezeu. Cineva, care a petrecut multe luni ‘ntr-o cqsuyq ca aceasta, gkndindu-se mereu la Dumnezeu, cknd se apropie de casq, de intrarea ei, ‘ncepe sq o asocieze cu ceea ce-i miwcq inima wi ‘i umple mintea.

Vreau sq-yi mqrturisesc: ‘ncq <nu m-am ‘mpotrivit pknq la sknge>, ca sq ckwtig aceastq bqtqlie. Vreau sq demonstrez cq acest lucru poate fi fqcut de cqtre oricine, ‘n orice condiyii, ‘nsq ‘ncq nu am reuwit sq o fac. Ceea ce pot spune este: ce lucru incredibil a fqcut Isus.

Sunt cuprins de o dorinyq fierbinte sq ‘ntklnesc pe cineva, care a trecut prin acelawi travaliu nesfkrwit al speranyelor, al aspirayiilor wi al ewecurilor, wi cu care sq vorbesc ‘n seara aceasta. Dar nu este nimeni. Cknd ‘mbqtrknim concepyiile noastre devin tot mai diferite de ale altora, wi bqnuiesc cq ‘n lumea ‘ntreagq nu este nimeni care sq mq ‘nyeleagq cu adevqrat, cu excepyia lui Dumnezeu; wi nici chiar tu nu mq poyi ‘nyelege! O, Dumnezeule, ce mult mq apropie de Tine faptul, cq numai Tu singur mq poyi ‘nyelege, pentru cq numai Tu le cunowti pe toate! Dumnezeule, Tu

(Partea a II-a)


Trqind în prezenYa Sa

sq-i oferim lui Dumnezeu ocazia, pe care El o urmqrewte pentru noi.

21septembrie1930Cqutkndu-L ‘n strkmtori pe

Dumnezeu am ajuns dintr-o datq sq fac o descoperire, aceeawi pe care o are un explorator ‘ntr-o mare nesfkrwitq, atunci cknd iese la suprafayq. Nu este vorba de o nouq ‘nyelegere asupra a ceva, ci un nou simyqmknt. “l simt astqzi pe Dumnezeu ca fiind dincolo de orice. “l simt. Este chiar sub mkna mea, chiar sub mawina de scris, dincolo de birou, ‘nlquntrul fiwetului wi al aparatului de fotografiat.

Unul din basmele acestor moro, spune cq ‘n spatele fiecqrei stknci stq o zknq ce-l urmqrewte pe eroul povewtii. Awa “l simt astqzi pe Dumnezeu. Bine’nyeles, acesta este doar unul din modurile ‘n care poyi exprima faptul cq, Dumnezeu este nevqzut wi cq este pretutindeni. Nu pot sq-mi imaginez cum aratq lucrurile nevqzute, dar pot sq-mi imaginez cq Dumnezeu se ascunde ‘n spatele a tot ceea ce vedem.

Pentru un singuratic este foarte plqcut wi odihnitor sq-L simtq pe Dumnezeu atkt de aproape, pretutindeni!

Este greu sq transmiyi altuia bucuria cunoawterii atotprezenyei lui Dumnezeu. Se pare a fi atkt de adevqrat cq privilegiul pqrtqwiei cu Dumnezeu face mai mult deckt orice altceva din universul ‘ntreg.

22septembrie1930Este datoria noastrq sq trqim pe

un munte al schimbqrii la fayq, ‘n

prezenya lui Dumnezeu, pknq cknd devenim la fel de albi ca Isus. La urma urmei, cel mai mare adevqr este cq trqirea unei vieyi asemqnqtoare celei trqite de Christos este glorioasq, nespus de glorioasq. Ckt timp “l ai pe Dumnezeu, nu ewti ‘nfrknt, dar cknd “l pierzi, ewti cel mai mare ‘nfrknt, chiar dacq stai ‘n castele wi te ‘ngropi ‘n bogqyii.

12octombrie1930Ckt de mult doresc ca zece

oameni sau mai mulyi sq ‘ncerce sq-L pqstreze tot timpul ‘n minyile lor pe Dumnezeu wi sq scrie apoi ce au experiementat, pentru ca fiecare sq afle ce au descoperit ceilalyi! Cred cq rezultatele ar fi wocante pentru ceilalyi oameni. Rezultatele eforturilor mele mq uimesc.

“ngrijorqrile s-au depqrtat de mine ca niwte nori urkyi wi sufletul mi se odihnewte ‘n razele unei pqci continue. Pot sq stau oriunde ‘n univers ‘ntruckt sunt ‘nconjurat din toate pqryile de cqtre Duhul Tatqlui meu. Universul ‘nsuwi mi se pare atkt de familiar! Ştiu puyine ‘n plus fayq de ckte am wtiut, dar acest puyin este totul! Universul vibreazq ‘ntr-o exaltare electrizantq! Ştiu ce ‘nseamnq sq fii <‘mbqtat cu Dumnezeu>.

Dacq destinul nostru este sq crewtem tot timpul wi sq devenim niwte creaturi mult mai frumoase deckt suntem acum, aceasta va face ca ‘nveliwul nostru exterior sq fie destul de des spart pentru a putea crewte.

Aw vrea sq spun lumii ‘ntregi cq are nevoie de o cale mai bunq, cq Dumnezeul de pe Dealul Signal Hill este suficient, wi cq se revarsq prin mine o glorie, care mq face sq fiu

sigur cq aceasta este calea adevqratei intuiyii.

25februarie1931Acesta este cel mai bun mod de a

proceda: vorbewte mult cu Domnul.

3martie1931

O, dacq l-am lqsa pe Dumnezeu sq facq ceea ce poate, El ne-ar strqpunge inimile cu gloria revelayiei Lui. Este de datoria mea sq-L privesc ‘n fayq, pknq cknd mq coplewewte fericirea. Awa mq simt ‘n dimineaya aceasta dupq douq ore petrecute cu Dumnezeu. Şi acum nu mai vreau sq plec de pe acest <munte al schimbqrii la fayq>.

5aprilie1931Alegerea lui Christos te conduce la

mistere, respingerea Lui la disperare.

VII. Viayq cereascq

18septembrie1931M-am decis sq privesc oamenii prin

Dumnezeu, Dumnezeu fiind ochelarii prin care privesc, ochelari colorayi de dragostea Lui pentru ei.

Awa cum wtii, anul trecut m-am decis sq-L pqstrez tot timpul pe Domnul ‘n mintea mea. A fost un lucru destul de uwor pentru un singuratic ‘ntr-o yarq strqinq. “ntotdeauna awa ceva a fost mai uwor pentru pqstori, cqlugqri wi pustnici, deckt pentru cei ‘nconjurayi de mulyimi de oameni.

Dar astqzi este un lucru cu totul diferit. Nu mai sunt un singuratic. Timpul, din zorii zilei pknq la culcare, mi-l petrec cu alyii. Aceastq nouq situayie fie “l va scoate pe Dumnezeu afarq din mintea mea, fie eu “l voi accepta ‘n toatq plinqtatea. Trebuie sq ‘nvqy sq am o continuq conversayie cu Dumnezeu, inimq cqtre inimq, ‘n timp ce privesc ‘n ochii altora wi aud vocile lor.

Nu pot sq-L yin pe Dumnezeu la o oarecare distanyq wi sq privesc la El, cum ar face un fotograf cu cineva, ci trebuie sq mq apropii de El awa cum cineva ar face-o fayq de iubita lui. O dragoste atkt de nemqsuratq ca dragostea lui Dumnezeu nu poate

O carte ‘n serial


fi niciodatq satisfqcutq, deckt dacq ducem lucrurile pknq la capqt.

28septembrie1931Cknd cineva are parte de niwte

binecuvkntqri extraordinare de care are dreptul sq afle ‘ntreaga omenire, n-ar trebui ca modestia protocolarq, sau falsq sq-l opreascq sq le dezvqluie, chiar dacq aceasta ar ‘nsemna expunerea sufletului acestuia privirii publice.

Eu trqiesc o astfel de viayq. Nu cer altuia sq o trqiascq, sau sq ‘ncerce sq o trqiascq. Pot doar sq spun cq este minunatq, este ‘ntr-adevqr cerul pe pqmknt. Şi este simplq, atkt de simplq ‘nckt wi un copil poate sq o trqiascq.

Experimentarea ei necesitq o uwoarq acyiune a voinyei, atkt ckt o persoanq poate sq exercite cu uwurinyq. Dupq ce se formeazq un obicei, lucrurile evolueazq mai uwor.

“nsq viaya este transformatq ‘ntr-un paradis. Oamenii vor arqta cu totul altfel, wi universul va pqrea cq este poleit cu slavq. Bine’nyeles cq nu wtiu ce spun alyii despre mine, dar bucuria pe care o am ‘n lquntrul meu nu poate fi descrisq. Dacq nu ar fi o altq rqsplatq deckt aceastq bucurie, pentru mine tot ar fi suficient.

11octombrie1931Putem pune trei ‘ntrebqri:

<Crezi ‘n Dumnezeu?> Aceasta nu ‘nseamnq prea mult, deoarece wi <dracii cred wi se ‘nfioarq>. A doua este: <“l cunowti pe Dumnezeu?> Noi ‘i cunoawtem pe cei cu care avem de-a face. A treia ‘ntrebare: <Este Dumnezeu prietenul tqu?>, sau <“l iubewti pe Dumnezeu?>

A treia ‘ntrebare este cu adevqrat importantq. Cum se poate ajunge la awa ceva? La fel cum se clqdewte orice prietenie. Acyionknd ‘mpreunq. Profunzimea wi adkncimea prieteniei vor depinde de varietatea wi mulyimea lucrurilor pe care le facem wi de care ne bucurqm ‘mpreunq. Va fi prietenia constantq? Aceasta depinde iarqwi de ckt de comune ne sunt interesele wi dacq cercul lor se lqrgewte ‘n awa fel ca sq nu ne oprim ‘n dezvoltarea prieteniei noastre. Prietenia adevqratq cere crewtere. <Trebuie sq progreseze awa cum wi viaya ‘nsqwi progreseazq.>

Prietenii trebuie sq umble ‘mpreunq; ei nu pot sq stea nemiwcayi pentru cq ar ‘nsemna moartea prieteniei wi a vieyii lor.

Prietenia cu Dumnezeu ‘nseamnq prietenia dintre copil wi pqrintele squ. Awa cum un copil ideal crewte zilnic avknd cu tatql squ o relayie tot mai apropiatq, tot awa trebuie wi noi sq avem o dragoste mai mare pentru Dumnezeu acceptkndu-I dorinyele, avknd ‘n minte gkndurile Lui wi ‘mpqrtqwind activitatea Lui.

Crucea, pe care atkrnq cea mai iubitoare persoanq pe care lumea a

cunoscut-o wi care iubewte ‘n mijlocul durerilor, este mijlocul prin care Dumnezeu a creat mai multq dragoste deckt prin orice altceva. Pentru o treime din omenire, crucea aceasta a devenit simbolul dragostei, pentru cq ea atinge profunzimea dragostei umane.

2ianuarie1932M-am decis sq accept fiecare

situayie din acest an, ca fiind planul lui Dumnezeu wi sq nu mq plkng niciodatq cq primesc o sarcinq banalq sau neplqcutq. Se poate gqsi ceva divin ‘n orice situayie.

Una din caracteristicile mele mintale ‘mpotriva cqreia m-am ‘mpotrivit cel mai mult este frecvenya cu care am perioade de <neclaritate>,

cknd nu mq pot gkndi la nimic, care meritq sq fie scris, wi ckteodatq nu-mi pot aduce aminte numele unor oameni. De acum ‘nainte voi considera acest lucru ca fiind un semnal din parte lui Dumnezeu ca sq mq opresc wi sq ascult. Ckteodatq vrei sq vorbewti cu fiul tqu wi altq datq vrei sq-l faci sq tacq. La fel face wi Dumnezeu cu noi. Ne yine liniwtiyi ‘n tqcere alqturi de El.

Iatq ceva, care poate fi ‘mpqrtqwit tuturor oamenilor. Nu pot fi toyi oamenii foarte inteligenyi, bogayi sau frumowi. Ei nici nu pot visa ceea ce Dumnezeu ne dq unora dintre noi. Nu la toyi le place muzica. Nu este ‘n toate inimile o dragoste ‘n flqcqri. Dar toyi pot ‘nvqya sq-L cunoascq pe Dumnezeu. Şi cknd Dumnezeu vorbewte, gkndurile ‘nviorqtoare ale cerului vor curge ca un pkrku de cristal. Toatq lumea se odihnewte la sfkrwitul zilei, dar ce ckwtig ar fi dacq oamenii s-ar odihni ‘n brayele Tatqlui, care ‘i awteaptq, wi ar asculta pknq ce El

le vorbewte.

VIII. Ajutor practic

Nu vom deveni ca Christos, deckt dacq ‘i acordqm mai mult timp.

Studenyii, care frecventeazq un colegiu ce pregqtewte profesori trebuie sq participe la cursuri timp de douqzeci wi cinci de ori pe sqptqmknq pe o duratq de trei ani. Ar putea acest colegiu sq pregqteascq profesori competenyi, sau ar putea o facultate de drept sq pregqteascq avocayi competenyi, dacq studenyii ar studia doar zece minute pe sqptqmknq? Nici Christos nu poate, wi El niciodatq nu a pretins cq va face awa ceva. El a spus ucenicilor Sqi: <Veniyi cu Mine, umblayi, mkncayi wi dormiyi alqturi de Mine douqzeci wi patru de ore pe zi timp de trei ani.> Aceasta a fost pregqtirea lor. Biblia spune: <El i-a ales pe ei, ca sq fie cu El>; 168 de ore pe sqptqmknq!

Cei ce au ‘ncercat sq rqmknq ‘n El, ‘n felul acesta, cunosc puterea acestui lucru - este ca o nawtere din nou, ceva care te schimbq din cap pknq ‘n picioare. “l schimbq pe oricine, care face awa ceva. Cum poate un bqrbat sau o femeie sq facq awa ceva? Este adevqrat cq dacq <nu ne schimbqm wi devenim ca niwte copilawi> nu putem.

“ncearcq sq-yi aduci aminte de Christos mqcar pentru o secundq ‘n


fiecare minut. Nu trebuie sq lawi alte lucruri sau sq-yi abandonezi lucrul, ci sq-L inviyi sq ‘mpqrtqweascq cu tine ceea ce faci sau spui sau gkndewti. Sunt din aceia, care au ‘ncercat aceasta pknq cknd au ajuns sq-L lase pe El sq ‘mpqrtqweascq cu ei fiecare minut ‘n care sunt conwtienyi. De fapt, nu este mai greu sq ‘nveyi awa ceva deckt sq ‘nveyi cum sq bayi la mawina de scris, wi cu timpul o mare parte din timpul zilei va fi dqruitq Domnului cu o uwurinyq asemqnqtoare cu a unui expert ‘n dactilografie, care scrie o scrisoare la mawina de scris. Aceastq umblare ‘n prezenya Lui Christos ne ia tot timpul pe care ‘l avem, ‘nsq nu ne reyine de la activitatea pe care o desfqwurqm. “l include pe Christos ‘n activitqyile noastre wi le face mai pline de succes.

Trqirea ‘n prezenya Domnului nu este ceva, care merge sau nu merge. Nenumqrayi sfinyi au dovedit cq se poate. Uriawii spirituali din toate vremurile au cunoscut ce ‘nseamnq awa ceva. Rezultatele acestui efort ‘ncep sq se arate dupq o lunq de zile. Ele devin mai evidente dupq wase luni, wi sunt glorioase dupq zece ani. Acesta este secretul marilor sfinyi din toate vremurile. <Rugayi-vq fqrq ‘ncetare>, a spus Pavel, wi <aduceyi cererile voastre ‘naintea lui Dumnezeu>. <Cei ce sunt cqlquziyi de Duhul lui Dumnezeu sunt copii ai lui Dumnezeu>.

Nimeni nu este satisfqcut cu el ‘nsuwi. Vieyile noastre sunt fqcute din lumini wi umbre, din zile bune wi zile lipsite de satisfacyie. Noi am ‘nvqyat cq zilele bune le avem cknd suntem foarte aproape de Christos. Este clar cq pentru a avea mai multe zile bune trebuie sq-L includem pe Christos ‘n tot ceea ce facem, spunem sau gkndim.

Experienya ne-a ‘nvqyat cq bunele intenyii nu sunt de ajuns. Trebuie sq ne disciplinqm vieyile. Mulyi dintre noi au gqsit ideea de a te gkndi la Christos ‘n fiecare minut, ca fiind de mare ajutor. Este o practicq veche de pe vremea lui Enoh, care <umbla cu Dumnezeu>. Este un mare ajutor. Este un mod de a trqi pe care aproape toyi ‘l wtiu wi pe care toyi ‘l ignorq. Unii ‘l vor recunoawte imediat ca fiind ceea ce Fratele La[rence numea: <Trqind ‘n prezenya lui Dumnezeu>. Este o experienyq minunatq wi un exerciyiu spiritual antrenant. “nsq, ‘n curknd descoperim,

cq este mult mai mult deckt atkt. Unii au comparat aceastq trqire cu iewirea dintr-o ‘nchisoare ‘ntunecatq wi ‘nceperea unei vieyi noi. “n continuare vedem aceeawi lume, wi totuwi nu este aceeawi, pentru cq are o strqlucire nouq, glorioasq wi o ‘nyelegem mult mai profund.

Vei gqsi acest lucru la fel de greu sau de uwor ca formarea unui alt obiect. Pknq acum te-ai gkndit la Domnul, doar pentru ckteva secunde sau minute pe sqptqmknq. De acum, ca fratele La[rence, vei ‘ncerca sq

“l pqstrezi pe Domnul ‘n minte ‘n fiecare minut, ckt ewti treaz. La ‘nceput o astfel de schimbare profundq a modului de gkndire va cere un efort destul de serios.

Cumsq‘ncepiAlege un moment favorabil, o orq,

‘n care sq nu ai probleme. Urmqrewte ‘n ckte din minutele orei l-ai atins pe Christos mqcar odatq pe minut; aceasta ar ‘nsemna sq “l ai ‘n minte cel puyin pentru o secundq din cele waizeci, ckte are un minut. La ‘nceput nu vei reuwi prea bine, dar dacq vei continua sq ‘ncerci va deveni tot mai uwor, wi dupq un timp va fi ca un reflex. Cknd ‘ncepi sq faci awa ceva descoperi cq din punct de vedere spiritual ewti ‘ncq un copil lipsit de putere. Un prunc ‘n pqtuyul lui se apucq de orice poate, ca sq se ridice ‘n picioare. Timp de

ckteva secunde face niwte pawi nesiguri, dupq care cade epuizat. Apoi, ‘ncearcq din nou, de fiecare datq reuwind sq stea ‘n picioare mai mult deckt ‘nainte.

Sq considerqm cq te-ai bucurat de prezenya Domnului, dupq care te gqsewti ‘n mijlocul unor prieteni, care discutq lucruri obiwnuite. Poyi sq-yi aduci aminte de Domnul cel puyin odatq pe minut? Este greu, dar iatq puyin ajutor practic. “n mintea ta ckntq o melodie favoritq. Spune ‘n tine mereu, <Doamne, Tu ewti viaya mea>, sau <Tu ewti gkndul meu>.

Iatq ckteva lucruri, care s-au dovedit a fi de folos.

Cknd ewti la masq adu-yi aminte de cuvintele lui Christos: <Sq mkncayi aceasta ‘n amintirea Mea>. Aceasta se poate face cu fiecare mkncare, astfel ‘nckt fiecare muwcqturq este din <trupul Lui, care se frknge pentru tine>.

Cknd citewti, vorbewte mereu cu El despre ceea ce citewti.

Cknd ai rezolvat vreo problemq, cum ‘yi vei aduce aminte de Domnul? Formkndu-yi un nou obicei! Gkndurile pe care le ai sunt cuvinte tqcute ale unei adevqrate conversayii cu tine ‘nsuyi. “n loc sq vorbewti cu tine ‘nsuyi, formeazq-yi obiceiul de a vorbi cu Christos. Cei ce au fqcut awa ceva au vqzut cq este atkt de bine, ‘nckt nici nu-i mai intereseazq vechiul mod de a proceda. Nimic nu preocupq mintea atkt de mult ca ‘ncercarea de a face din toate gkndurile o conversayie

cu Domnul. Cknd gkndurile rele de orice fel vin, spune: <Aceste gknduri nu sunt potrivite sq le gkndesc cu Tine. Doamne, gkndewte Tu ‘n mine. “noiewte-mi mintea prin prezenya Ta.>

Cknd iewi afarq ca sq te plimbi, poyi sq-yi aduci aminte de Domnul cel puyin odatq pe minut fqrq sq faci aproape nici un efort. Dacq te plimbi pe undeva, unde poyi vorbi fqrq sq fi auzit de altcineva, poyi sq vorbewti cu voce tare Celui ce-yi yine companie ‘n lquntrul tqu. “ntreabq-L care “i sunt dorinyele wi spune cu voce tare ceea ce crezi cq El ‘yi rqspunde.

Bine’nyeles nu suntem ‘ntotdeauna siguri de ceea ce ne rqspunde, dar este interesant cq de mult ori suntem foarte siguri cq cunoawtem rqspunsul. Nu este atkt de important sq wtim cq rqspunsul pe care credem cq l-am primit este corect, deoarece nu rqspunsul este cel care conteazq - El este cel ce conteazq!

10 LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Dumnezeu este infinit mai important deckt sfaturile sau darurile pe care El le poate da, ‘ntr-adevqr, El “nsuwi este marele dar. Cel mai mare privilegiu pe care ‘l avem vorbind cu Christos este intimitatea pe care o avem cu El ‘n acele momente. S-ar putea sq avem o succesiune glorioasq de ckteva minute cerewti. Ckt de ne’nyelepyi suntem pierzknd cea mai exuberantq bucurie a vieyii pe care am putea-o avea fqcknd o plimbare! Dar cea mai minunatq descoperire pe care o facem este, folosind cuvintele lui Pavel: <Christos trqiewte ‘n mine>. El locuiewte ‘n noi, umblq prin minyile noastre, atinge cu mkinile noastre, vorbewte cu gura noastrq, dacq noi rqspundem la fiecare woaptq a Sa.

Ai grijq ca ultimile gknduri ‘nainte de a adormi sq fie ‘ndreptate spre Christos. Şoptewte-I orice gknduri wi simyqminte de afecyiune pe care le ai ‘n inimq. Dacq pentru ziua ‘ntreagq ai umblat cu El, vei gqsi cq El este ‘nsoyitorul drag al visurilor tale. Uneori dupq asemenea zile adormim cu perinile ude de lacrimile bucuriei, simyind cum ne atinge cu gingqwie frunyile. De obicei, nu vei simyi ceva deosebit, dar vei avea ‘ntotdeauna o <pace, care ‘ntrece orice pricepere>. Acesta este sfkrwitul unei zile perfecte.

Cknd te trezewti dimineaya, ai putea spune: <“ncepem o nouq zi, Doamne?> Unii vorbesc woptit cu Domnul despre cum se spalq wi se ‘mbracq dimineaya.

Unii au vqzut cq Domnul poate fi ‘n gkndul lor chiar atunci cknd se gqsesc antrenayi ‘ntr-o activitate, mintalq sau fizicq, wi au vqzut cq sunt mai fericiyi wi au rezultate mai bune ‘n munca lor. Cei ce au rqbdat cele mai chinuitoare munci gqsesc noi puteri atunci cknd ‘wi dau seama cq “nsoyitorul lor nevqzut este de partea lor. (Fiyi siguri, cei a cqror afaceri fac rqu sau a cqror mijloace sunt necinstite sq nu se awtepte ca Dumnezeu sq le fie partener). Un tkmplar face ceva mult mai bine atunci cknd vorbewte ‘n tqcere cu Dumnezeu despre tot ceea ce face awa cum ‘n mod sigur, wi Isus fqcea pe cknd era tkmplar.

Sunt femei, care cultivq compania cu Christos atunci cknd fac de mkncare, cknd spalq vase, cknd mqturq, cos, sau au grijq de copii. Ele gqsesc ca fiind de mare ajutor sq vorbeascq cu Domnul despre toate lucrurile, orickt de mqrunte ar fi

ele, wtiind cq Lui ‘i place sq le ajute. Murmurq sau ckntq un ckntec favorit.

Elevii se pot bucura de prezenya lui Dumnezeu chiar wi atunci, cknd dau un examen. Spuneyi: <Doamne, pqstreazq-mi mintea clarq wi ajutq-mq sq-mi amintesc tot ce am ‘nvqyat>. <Cum sq rqspundem noi la aceastq ‘ntrebare?> El nu-yi va spune ceva ce niciodatq nu ai ‘nvqyat, dar El ‘yi limpezewte mintea wi ‘yi ‘ndepqrteazq emoyiile, cknd “i ceri Lui sq o facq.

Cei ce practicq trqirea ‘n prezenya Lui au parte de probleme wi dureri, dar ele sunt nesemnificative comparativ cu experienyele pline de bucurie pe care le au atunci cknd vin la Christos. Dacq ne petrecem timpul cu El vedem cq incendiul, cutremurul de pqmknt, foametea wi alte catastrofe care ne ameninyq, nu ne ‘nspqimkntq mai mult, deckt l-au ‘nspqimkntat pe Pavel atunci, cknd s-a rupt corabia cu care cqlqtorea. <Dragostea desqvkrwitq alungq frica>.

Preyulpecaretrebuiesq-lplqtim

Primul prey este o activitate continuq wi moderatq a voinyei noastre. Dar ce se ckwtigq fqrq efort?

Al doilea prey este perseverenya. Nu avem absolut nici un motiv sq descurajqm dacq la ‘nceput avem rezultate slabe; pentru o perioadq lungq de timp toyi trec prin aceastq experienyq. Dupq fiecare sqptqmknq este mai bine wi este nevoie de mai puyinq strqduinyq.

Al treilea prey este o dedicare completq. “n momentul ‘n care ne rqzvrqtim pierdem prezenya lui Christos. Dacq vom ‘ncerca sq pqstrqm un mic colyiwor al vieyii pentru sine sau pentru cele rele, wi refuzqm sq-l lqsqm pe Domnul sq ne conducq ‘n ‘ntregime, acel viermiwor va strica tot fructul. Trebuie sq fim pe deplin sinceri.

Al patrulea prey se plqtewte adesea ‘ntr-un grup de oameni. Avem nevoie de ‘ndemnul altor credinciowi, care urmeazq ceea ce wi noi urmqm, prezenya lui Christos.

CeobyinemS-ar putea sq nu ckwtigi toate

minutele pentru Christos, poate nici mqcar jumqtate, dar vei ckwtiga o viayq mai deplinq. “n afarq de cei ce

abandoneazq, nu este nimeni, care sq piardq ‘n urma acestui lucru.

Noi ckwtigqm ceea ce Thomas a |empis numea: <prietenia familiarq cu Isus>. Prietenul nostru nevqzut devine mai drag, mai apropiat, wi mai minunat pe zi ce trece pknq ce “l cunoawtem ca: <Isus, iubitul sufletului meu>, nu doar ca ‘n ckntec, ci ca o experienyq binecuvkntatq. “ndoielile dispar, suntem mai siguri deckt oricine cq El este cu noi. Aceastq prietenie aprinsq se maturizeazq repede wi continuq sq fie tot mai bogatq wi mai strqlucitoare ‘n fiecare lunq.

Devenim curayi ‘n gkndire pentru cq atunci cknd suntem ‘n prezenya lui Christos mintea noastrq este curatq ca un izvor de munte.

Indiferent ce ni se ‘ntkmplq, noi suntem mulyumiyi pentru cq El este cu noi. <Cknd Isus este cu mine, pot merge oriunde.>

Devine uwor sq le spunem altora despre Christos, pentru cq minyile ne sunt pline de El. <Din prisosul inimii vorbewte gura>.

EstepentrutoyiIdeea cq religia este seacq, stupidq

wi plictisitoare este dezgustqtoare pentru Dumnezeu, pentru cq El a creat o varietate infinitq de lucruri wi Lui “i place sq ne facq surprize. Dacq te-ai obosit de o formq plictisitoare de ‘nchinare, probabil cq Dumnezeu este la fel de obosit de ea, ca wi tine. Las-o wi apropie-te de El ‘ntr-unul din nenumqratele feluri noi ‘n care ai putea-o face.

Mulyi oameni considerq adesea cq umblarea cu Dumnezeu este prea sus pentru ei ca sq o poatq ajunge, sau cq ar putea pierde <un timp preyios>, dacq wi-ar ‘mpqrtqwi toate bucuriile cu Christos. Ce tragicq este ‘nyelegerea cq Christos este cel, care stricq fericirea! Un cor de voci vesele ckntq ‘n toatq lumea cq cea mai profundq bucurie pe care au cunoscut-o a fost ‘n orele petrecute cu Domnul, alqturi de care un meci de fotbal sau o cursq de cai este o tkmpenie. A petrece timp cu Domnul nu este o sarcinq sinistrq. Şi dacq uiyi de El pentru ckteva minute sau chiar ckteva zile, nu geme wi nu te pocqi, ci ‘ndreaptq-te spre El zkmbind. Fiecare minut poate sq fie un nou ‘nceput.

Fratele La[rence

11LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Pagina surorilor

Mihaela Stir

Presiunea conformqrii la mersul vremurilor

pe care le trqim nawte dorinya de schimbare ‘n viaya fiecqruia dintre noi. Awa se face cq devenim preocupayi de schimbqri ce yin de stilul coafurii, garderobq, automobilul personal, mobilq etc. De cele mai multe ori, dorinya de schimbare vine dintr-un sentiment de nemulyumire ori insatisfacyie fatq de ceea ce ai sau ce ewti, ori din spirit de competiyie cu ceilalyi. “nsq dacq toate aceste schimbqri dorite implicq prea mult sacrificiu din partea noastrq, gkndul abandonqrii apare imediat.

Unele schimbqri sunt uwor de realizat sau de ‘mplinit ‘n viaya noastrq. Multe schimbqri, ‘nsq sunt foarte greu de acceptat. Dacq alegem sq schimbqm ceva care cere multq determinare wi sacrificiu – cum ar fi pierderea ‘n greutate, ca sq dau doar un exemplu – multora dintre noi ne vine greu sa acyionqm ‘n direcyia respectivq. Sentimentul ‘mpovqrqrii cu o astfel de schimbare ne face sq renunyqm.

Dacq ne propunem schimbqri pe plan spiritual, credeyi cq acestea sunt mai uwor de realizat? Ar trebui sq fie, iar pentru unii probabil cq awa ceva e uwor de ‘ndeplinit. De ckte ori nu ne-am propus sq ‘i iertqm pe cei ce ne grewesc cu voia, sq ‘i iubim necondiyionat pe cei ce ne duwmqnesc, sq facem bine celui ce nu meritq etc? Multe lucruri nu se pot schimba uwor (wi de aceea renunyqm la gkndul propus) pentru cq ne este implicatq voinya. Aceastq voinyq ar trebui sq fie pusq la poala Crucii. De acolo izvorqwte puterea de schimbare.

Este bine sq ne gkndim la schimbqrile ce implicq maturizarea noastrq ‘n credinyq wi ‘ntqrirea mqrturiei crewtine pe care trebuie sq o avem ‘ntr-o lume schimbqtoare, dar ‘ncontinuu umbritq de pqcat. Ce schimbqri yi-ai propus recent? Un costum wi o coafurq ca sq fii ‘n pas cu moda, sau o schimbare a omului dinquntru

O schimbare care sq te coste

– o schimbare care sq-yi implice voinya ‘mpletitq cu iertarea, rqbdarea, dragostea etc. pe care trebuie sq le acorzi celui de lkngq tine? Schimbarea aceasta va fi izvorkt din dragostea wi recunowtinya ta fayq de Mkntuitorul –dacq le ai-, o schimbare care va produce o modificare ‘n alyii –un efect de Domino- wi care ‘n final va duce la asemqnarea ta cu Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos Domnul.

Notq:Se cere o inimq de femeie ca sq poatq ‘nyelege wi ‘ncuraja

o altq femeie! Surorile din Asociayia noastrq reprezintq o armatq harnicq wi cu rezultate foarte frumoase ‘n lucrarea crewtinq. Revista <Luminqtorul> gqzduiewte cu plqcere informayii, anunyuri wi articole scrise de surori wi pentru surorile din Asiciayie.

Mihaela Stir invitq toate surorile din Asociayie sq contribuie la aceastq rubricq.

Materialele pot fi trimise fie pe adresa revistei: [email protected] pe adresa lui Mihaela: ioan_stir@]ahoo.com


Nawterea lui Christos L-a adus pe Dumnezeu la om, ‘nsq doar crucea Lui Christos ‘l poate duce pe om la Dumnezeu.

Pe crucile de la Calvar au murit trei oameni: unul pentru pqcat, unul ‘n pqcat wi altul fayq de pqcat. Aceste trei prepoziyii circumscriu ‘ntreaga rasq umanq. Nu muri ‘n pqcat. Mori fayq de pqcat, primindu-L azi pe Domnul Isus, care ne-a mkntuit pe toyi murind pentru pqcatul tuturor.

Christos nu wi-a purtat crucea, ci a folosit-o!

Crucea este singura scarq suficient de lungq pentru a atinge pragul cerului.

Lucrul pe care nu-l ‘nyeleg mulyi este cq nu este suficient sq-yi atkrni o cruciuliyq la gkt, ci cq trebuie sq te awezi tu ‘nsuyi pe o cruce a pocqinyei.

Isus este numele cu care se iscqlewte Dumnezeu ’ntr-un limbaj accesibil oamenilor.

El a venit sq plqteascq o datorie pe care nu o fqcuse, motivat de faptul cq noi fqcusem o datorie pe care n-o puteam plqti.

<”n Simon din Cirena care a trebuit sq ducq crucea lui Christos pentru o vreme vedem portretul Bisericii de-a lungul veacurilor. Wi ea trebuie sq poarte crucea dupq Christos. Yine minte, crewtine, cq

Isus nu a purtat crucea ca tu sq fi total scutit de suferinye. Faptul cq El a purtat-o nu te scapq de suferinye, ci de ajutq sq le ’nduri. Christos te izbqvewte de pqcat, dar nu wi de suferinye. Yine minte asta wi fi pregqtit sq suferi.

Sq ne mkngkiem ’nsq cu gkndul cq, ’n cazul nostru, ca wi ’n cazul lui Simon, purtqm nu crucea noastrq, ci crucea lui Isus Christos. Cknd suntem batjocoriyi pentru neprihqnire, cqrqm ceva din crucea Lui, pqwim ’n umbra Lui, wi cqlcqm pe urmele pawilor Sqi. Cq mare onoare! Lemnul crucii pe care-l purtqm este ’ncq pqtat cu

skngele suferinyelor Lui! Wi ’ncq ceva, Simon wi noi purtqm crucea doar pentru puyinq vreme. Rqsplata wi cinstea sunt ’nsq eterne!

Crewtinismul ‘ncepe acolo unde se sfkrwesc toate religiile - cu ‘nvierea.

Evanghelia nu explicq ‘nvierea; ‘nvierea explicq Evanghelia!

Crewtinismul nu este o religie, ci o relayie cu o persoanq de dincolo de ‘nviere.

Meditayii de Pawte

1�LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Rqspunsul meu

Vq rog sq mq ajutayi ’n situayia delicatq ’n care am intrat. Sunt o vqduvq crewtinq. Fiul meu, care ’wi terminase stagiul la medicinq, s-a cqsqtorit wi vrea sq plece ca medic misionar. Nu trebuie oare sq-l ’mpiedic sq-wi distrugq astfel viaya wi talentele?

Ar trebui sq fii recunoscqtoare lui Dumnezeu cq ai un fiu cqruia El i-a fqcut cinstea sq-l cheme ca misionar. Departe de a-wi distruge viaya wi calitqyile, el va putea astfel sq le foloseascq mult mai bine deckt ar fi fqcut-o ’n patrie.

Am avut ocazia sq vizitez multe tabere misionare wi mi-am putut da seama cq misionarii sunt cei mai buni ambasadori ai yqrii lor ’n strqinqtate. Dar, ceea ce este mai important este cq ei duc Evanghelia, duc dragostea wi harul mkntuitor al Domnului Isus oamenilor care au nevoie de ele.

Domnul Isus a spus: <Cel ce va voi sq-wi scape viaya, o va pierde, dar oricine ’wi va pierde viaya pentru Mine o va ckwtiga> (Matei 16:15).

Prin aceste cuvinte, El vroia sq spunq cq o viayq trqitq ’n mod egoist este o viayq irositq, ’n timp ce o viayq trqitq ’n slujirea altora ’mplinewte voinya Lui.

“mi dau seama cq ’yi este greu sq te desparyi de bqiatul tqu. Totuwi, eu te sfqtuiesc sq privewti ca pe o onoare chemarea pe care Dumnezeu i-a fqcut-o. Cu siguranyq cq fiul tqu nu va face avere, dar el va ajuta oamenii wi va strknge comori pentru vewnicie.

Am ’ntklnit odatq un misionar care, trqind ’n condiyii foarte primitive wi lucrknd ’n situayii foarte potrivnice, a fost totuwi unul dintre cei mai fericiyi oameni pe care i-am ’ntklnit vreodatq.

El ’mplinise voia lui Dumnezeu pentru viaya lui wi Dumnezeu se folosea acum de el pentru a ’ntoarce sufletele la Christos. Crede-mq cq nu existq altq fericire mai mare ca aceasta.

Ezit sq mq angajez ’ntr-o afacere pe cont propriu pentru cq, dacq aw face-o, ar trebui sq lucrez ckteodatq wi Dumineca. Vreau sq wtiu pqrerea dumneavoastrq despre un servici care trebuie fqcut wi Dumineca.

Mi-ar place ca toyi oamenii sq poatq sq punq deoparte Dumineca ca pe o zi ’nchinatq Domnului. Aceasta ar da fiecqruia posibilitatea sq ia parte la serviciile divine sau la o altq activitate crewtinq. Nimic nu ’mpiedicq mai mult progresul Evangheliei ca profanarea zilei Domnului. Dacq nu vq afecteazq prea mult renunyq la serviciul de care aminteai.

Totuwi, trebuie sq spunem wi cq, de multe ori, crewtinii sunt ’n primejdie de a cqdea ’ntr-o formalitate rigidq ’n ceea ce privewte repausul duminical... Trebuie sq veghem ca ’ntotdeauna sq ne pqstrqm libertatea pe care Domnul Isus a dobkndit-o pentru noi. Nimic nu trebuie sq ne fie mai scump deckt aceastq libertate prin care <toate lucrurile ne sunt ’ngqduite>. Nu trebuie sq devenim robii unui crewtinism formalist ’ngheyat ’n datini wi ’n rknduieli, gktuit de rqstqlmqcirea principiilor care ar fi trebuit sq-i ’mbogqyeascq existenya. Prima wi cea mai mare poruncq este sq-L iubewti pe Domnul Dumnezeul tqu wi pe aproapele tqu.

Hotqrkrea pe care trebuie sq o iei depinde numai de tine, cqci numai tu ewti wi cel care va trebui sq dai socotealq ’naintea lui Dumnezeu de ceea ce ai fqcut cu banii wi cu timpul pe care yi l-a ’ncredinyat.

Oricum, nu-i dai voie lucrului de care te ocupi sq devinq un obstacol ’n calea crewterii tale spirituale wi a slujirii fayq de Christos.

Sunt mama unui copil nelegitim wi awtept un altul. De curknd, m-am pocqit wi nu wtiu cum sq ’ncep viaya cea nouq, uitkndu-mi un tre¬cut pqcqtos, atkta timp ckt vederea celor doi copii ai mei mi-l vor aduce mereu ’nainte?

Atunci cknd unii din farisei au adus la Domnul Isus o femeie adulterq prinsq chiar atunci cknd sqvkrwea pqcatul, El le-a propus ca cel care nu are nici un pqcat sq ridice piatra wi sq arunce primul ’n ea (Ioan 8:1-11).

Cum nu se afla printre ei nici un astfel de om, au plecat cu toyii, ruwinayi. Atunci, Domnul Isus a zis femeii: <Nici eu nu te oskndesc. Du-te wi sq nu mai pqcqtuiewti>. Pocqinya wi credinya ’wi dovedesc autenticitatea numai atunci cknd pqcqtosul ’ncepe o viayq nouq, de o calitate superioarq.

“n cazul tqu, amintirile trecutului vor persista, dar trebuie sq fii sigurq cq nu existq nici un pqcat care sq nu-i fie iertat celui ce dorewte o viayq nouq prin credinya ’n Christos Isus.

“ncepe prin a fi o mamq adevqratq pentru copiii tqi, roagq-te pentru ei wi adu-i ’n lumina prezentei lui Christos.

1� LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

o scrisoare cqtre ceilalyi patriarhi estici, el denunyq filioùe wi ‘i acuzq de erezie pe cei care ‘l foloseau. Photius a convocat un consiliu la Constantinopol, care l-a declarat pe Papa Nicolaus excomunicat, numindu-l „un eretic care face ravagii ‘n via Domnului.> Crewtinqtatea se afla la marginea schismei.

Situayia s-a schimbat brusc. “n acelawi an, 867, ‘mpqratul bizantin a fost omorkt, iar uzurpatorii l-au detronat pe Photius, redkndu-i patriarhatul lui Ignatius – omul al cqrui exil wi demisie ‘ncepuse controversa. “n aceeawi perioadq, Papa Nicolas a murit wi Hadrian al-II-lea a devenit papq, urmat de Ioan al-VIII-lea. Astfel intrq ‘n scenq, un nou set de rivalitqyi wi alianye, prea complexe pentru a putea fi prezentate aici ‘n detaliu.

Un alt consiliu de la Constantinopol, cunoscut drept Consiliul Anti-Photian, l-a condamnat pe Photius, anulknd decizia din 867. Consiliul a decis cq biserica bulgarq aparyinea patriarhatului de la Constantinopol. Dkndu-wi seama cq Roma i-ar permite mult mai puyinq independenyq deckt Bizanyul, Boris a

Mar\ Galli(continuare din numqrul trecut)

Imperiul se restrknge iarqwi

Grecii nu au luat ‘n considerare filioùe pknq ‘n secolul IX, dar atunci cknd au fqcut acest lucru, au avut o reacyie puternicq. Ortodocwii au obiectat (wi ‘ncq mai obiecteazq) la aceastq adqugare din douq motive. “n primul rknd, crezul este proprietatea comunq a ‘ntregii biserici; dacq i se aduce vreo modificare, aceasta trebuie fqcutq de cqtre ‘ntreaga bisericq la un consiliu ecumenic. Apusul, prin modificarea crezului fqrq consultarea rqsqritului, se face vinovat (dupq cum afirma un scriitor ortodox) de <fratricid moral>, pqcqtuind astfel ‘mpotriva unitqyii bisericii.

“n al doilea rknd, majoritatea ortodocwilor au convingerea cq filioùe este grewit din punct de vedere teologic. Unii afirmq faptul cq filioùe este chiar o erezie, deoarece modificq echilibrul sensibil al doctrinei Trinitqyii.

Dewi filioùe nu era ‘ncq folosit la Roma ‘n secolul IX, Nicolas i-a susyinut pe germani atunci cknd acewtia au insistat asupra folosirii lui ‘n Bulgaria.

Photius a fost alarmat de aceastq dezvoltare chiar la graniyele Imperiului Bizantin. “n anul 867 ‘ntr-

Ce wtim despre ... Biserica Ortodoxq

acceptat aceastq decizie. “n anul 870 misionarii vestici au fost expulzayi, iar ‘ncepknd de atunci filioùe nu a mai fost auzit ‘n Bulgaria.

Acesta ‘nsq, nu este sfkrwitul istorisirii. La Constantinopol, Ignatius wi Photius au fost reconciliayi, iar atunci cknd Ignatius a murit ‘n 877, Photius a devenit ‘ncq o datq succesorul acestuia la patriarhat. “n anul 879 a fost yinut un alt consiliu la Constantinopol. Consiliul precedent a fost anatemizat wi toate condamnqrile lui Photius au fost retrase. Roma nu a amintit nimic de filioùe wi nici nu a ‘ncercat sq revendice papalitatea ‘n rqsqrit.

“n acest mod, schisma pqrea a fi rezolvatq temporar.

Ewec diplomatic

La ‘nceputul secolului unsprezece, apqruserq probleme noi. “n anul 1014, la ‘ncoronarea Sfkntului “mpqrat Roman Henr] al-II-lea al Romei, crezul a fost ckntat ‘n forma

Marea despqryire(II.)


sa editatq. Mai mult deckt atkt, aflatq acum sub influenya germanicq, Roma a ‘nceput reforma. Prin regulile celor ca Papa Gregor] al-VII-lea, Roma a ckwtigat o poziyie de putere fqrq precedent ‘n Vest. Papalitatea ‘wi revendica jurisdicyia universalq.

Problemele au fost agravate de cqtre vi\ingi, care au atacat regiunile din Italia care erau controlate de cqtre Bizany. Mai mult, Veneyia, care era un puternic oraw-stat comercial ‘ncqlca afacerile bizantine din Italia wi Asia Micq.

La ‘nceputul anilor 1050, normanzii i-au foryat pe grecii din Italia bizantinq sq se conformeze practicilor latine. Patriarhul Michael Cerularius cerea ‘n schimb ca bisericile latine din Constantinopol sq adopte practicile grecewti. Fiind refuzat de latini, acesta le-a ‘nchis bisericile.

“n anul 1053, Cerularius a adoptat o atitudine mai conciliantq wi i-a scris Papei Leo al-IX-lea, oferindu-se sq ajungq la o ‘nyelegere asupra disputelor cu referire la uzuanye (datini). “n anul 1054, Leo trimite trei delegayi la Constantinopol, conducqtorul acestora fiind Humbert, episcop de Silva Candida.

Atkt cardinalul Humbert ckt wi Cerularius erau amkndoi de neclintit wi intransigenyi; era foarte puyin probabil ca ‘ntklnirea lor sq promoveze bunqvoinyq. Delegayii, cknd s-au ‘ntklnit cu Cerularius i-au ‘mpins o scrisoare papalq wi s-au retras fqrq saluturile uzuale. Scrisoarea fusese schiyatq de cqtre Humbert wi avea un ton antagonic.

Patriarhul a refuzat sq mai trateze cu delegayii. Humbert wi-a pierdut rqbdarea wi a scos o <bulq> de excomunicare ‘mpotriva lui Cerularius. Printre alte acuzayii rqu-voitoare aflate ‘n document, Humbert ‘i acuza pe greci de omiterea filio`ue din crez!

Humbert a plecat imediat, iar ‘n Italia ‘ntreg incidentul a fost prezentat ca fiind o mare victorie pentru Roma. Cerularius wi sinodul squ au contracarat prin excomunicarea lui Humbert. Astfel, aceastq ‘ncercare de reconciliere a agravat situayia precedentq.

Totuwi, dupq 1054, relayiile de prietenie au continuat. Cele douq

pqryi ale crewtinqtqyii nu erau ‘ncq conwtiente de marea rupturq dintre ele. La acel moment, totul pqrea o ne’nyelegere care putea fi lqmuritq cu tact wi diplomayie. “nsq, odatq cu cruciadele, toate speranyele de reconciliere au dispqrut.

Sacrilegiu

La ‘nceputul anilor 1090, ‘mpqratul bizantin, Alexis, a cerut Papei Urban al II lea sq ajute rqsqritul. Musulmanii cuceriserq recent o mare parte din Imperiul Bizantin, inclusiv multe zone importante din Pqmkntul Sfknt. Vestul s-a aliat cauzei, trimiyknd mii de cruciati, care au eliberat atkt Antiohia, ckt wi Ierusalimul.

Cruciayii au infiinyat patriarhii latine atkt ‘n Antiohia, ckt wi ‘n Ierusalim, alqturi de patriarhiile grecewti. “n Ierusalim, grecii wi latinii l-au acceptat la ‘nceput pe patriarhul latin drept lider al tuturor. “n anul 1107, un pelerin rus aflat la Ierusalim i-a gqsit pe greci wi pe latini avknd pqrtqwie ‘mpreunq, ‘n armonie, la locurile sfinte (dewi a observat cu satisfacyie cq la ceremonia focului sfknt, lumknarea grecilor s-a aprins

‘n mod miraculos, pe cknd cea a latinilor a trebuit sq fie aprinsq de cea a grecilor!).

Dupq 1187, cknd Saladin a cucerit Ierusalimul, situayia Locurilor Sfinte s-a deteriorat: doi rivali rezidenyi ‘n Palestina au ‘mpqryit populayia crewtinq ‘ntre ei – un patriarh latin la Acre, wi unul grec la Ierusalim. Aflatq ‘n expansiune, schisma ajunsese wi la nivel local.

Un secol mai tkrziu, orice urmq de armonie dintre Est wi Vest dispqruse cu desqvkrwire. “n anul 1204 cruciayii vestici se ‘ndreptau cqtre Egipt, ‘n ceea ce noi considerqm acum, ca fiind a patra cruciadq. Acewtia au fost convinwi sq facq un ocol, prin Constantinopol, de cqtre douq pqryi: ‘n primul rknd de cqtre comercianyii din Veneyia (care contribuiau la finanyarea cruciadei) care cqutau sq destabilizeze situayia bizantinilor spre propriul lor ckwtig; ‘n al doilea rknd de cqtre Alexius, fiul lui Isaac Angelus, ‘mpqratul deposedat care dorea sq revinq ‘mpreunq cu tatql squ la tronul Imperiului Bizantin. Dar intervenyia vesticilor nu a avut succes, iar ‘n cele din urmq cruciayii, dezgustayi de politica bizantinq, wi-au pierdut rqbdarea wi au jefuit orawul.

“n secolul VI, Imperiul Bizantin ‘wi extinsese graniyele, devenind unul dintre cele mai puternice wi bogate imperii din lume. Totuwi ‘n 500 ani, imperiul s-a restrkns, izolkndu-se de Vest. “n secolul XII, un istoric bizantin scria, <“ntre noi wi Franci (Vest) s-a ‘ntins cel mai sqlbatic golf. Nu mai avem nici mqcar un gknd ‘n comun.> (dupa cum se vede pe hartq, Romknia, mai bine zis, principatele romknewti, cu exceptia Dobrogei, nu erau atunci ‘n sfera ortodoxq bizantinq. Ele au fost bulgarizate wi ortodoxite mai tkrziu)

tronul patriarhului wi cknta un ckntec francez vulgar.

Aceste fapte abominabile au continuat timp de trei zile, pknq cknd acest oraw mare wi frumos arqta ca scena unui mqcel.

Schisma

Constantinopol nu wi-a revenit niciodatq. Peste 200 de ani, atunci cknd a fost atacat de turci, Imperiul Bizantin era atkt de slqbit ‘nckt a opus foarte puyinq rezistenyq. “n anul 1453 marele oraw era decqzut, civilizayia bizantinq dispqruse, iar biserica rqsqriteanq devenise minoritarq ‘ntr-o culturq ostilq.

Crewtinqtatea esticq nu a uitat niciodatq mqcelul wi jaful acelor trei zile teribile din 1204. Istoricul Steven Runciman scria, „Cruciayii au adus nu pace, ci sabie, iar sabia a determinat separarea Crewtinqtqyii.> Resentimentele wi indignarea ‘mpotriva sacrilegiului fqcut de vestici au fost adknc ‘ntipqrite ‘n inimile esticilor. „Pknq wi Saracenii (Musulmanii) sunt ‘ndurqtori wi ‘ngqduitori,> protesta un istoric ortodox contemporan, „‘n comparayie cu cei care poartq crucea lui Hristos pe umeri.>

Istoricii ‘ncq mai dezbat asupra datei de ‘ncepere a marii schisme, dar este foarte clar cq ceea ce fusese odatq unit, s-a despqryit pentru totdeauna ‘n anul 1204.

Cruciayii vestici au jefuit Constantinopolul ‘n 1204. Pe lkngq atacul la demnitatea umanq wi la viayq, mulyimea prqzii de rqzboi este ameyitoare. Nimeni, scria un cronic vestic, nu ar putea vreodatq sq numere aurul, argintul, bijuteriile, mqtasea wi blqnile furate.

Mar\ Galli este editor al revistei Istoria Crewtinq (Christian Histor]). Materialul a fost preluat din cartea <Biserica Ortodoxq>, de Timoth] {are (Penguin, 1993).

Jaful de trei zile al Constantinopolului nu are echivalent ‘n istorie. Timp de 900 de ani, marele oraw fusese capitala civilizayiei crewtine. Lucrqri de artq din Grecia Anticq wi capodopere bizantine de o excelentq mqiestrie ‘mpodobeau orawul. Mulyi jefuitori, ‘n special cei din Veneyia, au luat aceste comori pentru a decora pieyele wi bisericile din orawele lor.

Mulyimi de soldayi umblau pe strqzi wi prin case. Acewtia furau tot ceea ce era strqlucitor, iar ceea ce nu puteau lua, distrugeau – nici mqcar mqnqstirile, bisericile sau bibliotecile nu au scqpat. Atkt casele mari, ckt wi cele mici erau sparte wi jefuite. Soldayii se opreau doar ca sq omoare, sq violeze sau sq spargq cramele de vin pentru a se re’mprospqta. Cqlugqriyele se ascundeau speriate ‘n mqnqstirile lor. Femei wi copii plini de sknge mureau pe strqzi.

“n Hagia Sophia, cea mai glorioasq bisericq a crewtinqtqyii, soldayii beyi au rupt perdelele de mqtase wi au spart iconostasele mari de argint – care yineu icoanele sfinte – ‘n bucqyi. Cqryi sfinte wi icoane au fost cqlcate ‘n picioare. “n timp ce soldayii beau veseli din vasele de la altar, o prostituatq se awezase pe

<Fiindcq atkt de mult a iubit Dumnezeu lumea, ‘nckt a dat pe singurul Squ Fiu pentru ca oricine crede ‘n El sq nu piarq ci sq aibe viaya vewnicq> - Ioan 3:16

Atkt de mult ...

Atkt de multwi-atkt de arzqtoratkt de viu, fierbinte, truditor,atkt de multatkt de infinitatkt de niciodatq obosit ---

pe noi cei pqcqtowi wi cei sqrmaniwi orbi wi robi de mii wi mii de anirqtqcitori ca niwte biete oicqzute-n gropi wi-adkncuri de noroi,fqrq de turmqfqrq de Pqstorfqrq pqwuniori limpede izvor…atkt de mult, atkt de infinitcu-atkta dqruire ne-a iubit,atkt de viu wi de clocotitor,Supremul Dumnezeu wi Creator.

Pe toyi cei rqtqciyi wi cei strqinicqzuyi ‘ntre tklhari wi lupi haini,pe toyi cei vamewi wi pe cei leprowipe cei flqmknzi wi goi, pe cei setowi,pe cei ce cu pqcatul ne trudeam,pe gloatele din orice timp wi neam,

Pe cei sub Lege wi pe ce-i ce nu-sCel ce se nawte, cel de spate-adusPe Grec, Iudeu, Samaritean, Barbar,Pe toyi cei pqcqtowipe Iuda chiar,Pe toyi de azi wi toyi ce-s de venit ---Atkt ---- cu neputinyq de grqit ----Atkt de mult, de tare ne-a iubit,Atkt de viu, fierbinte, truditorSupremul Dumnezeu wi Salvator.

Nicholas Dinu

1� LUMINQTORUL - Martie 2006

Mq duc la cruce prin credinyqSq gust ce-nseamnq agoniaSq am deplinq cunowtinyqSq stau alqturi de MESIA.

Sq simt din sadica cruzimeCu care au tratat IUBIREASq vqd wi-a omului micimeSq vqd pe lemn wi rqstignirea.

Sq mq-nfioare biciul groaznicCe-a sfkwiat ‘n carne crudqSq mq pqtrundq plknsul tainicSq-ndur trqdqrile de iudq.

Wi sq privesc cu consternareLa gestul sfknt de dqruireCe n-are-n lume-asemqnareCe-aduce Terrei izbqvire.

Iar de-a pqcatului oroareSq mq cutremur cu pqmkntulSq cad la sfintele-I picioareSq am cu Domnul legqmkntul.

Apoi sq prind privirea-I dulceCe ‘ncq-ndeamnq la salvareCq de la El nu m-aw mai duce“n veci sq-I dau doar ‘nchinare.

S-ating apoi senina-I frunteWi faya-I arsq - cu sudoareWi-acolo pe sinistrul munteSq-mbrqyiwez a Lui candoare.

Sq ‘nsetez cu Domnul slaveiMai mult - pentru vieyi ratateSq ‘nyeleg wi rostul drameiPqrtaw sq fiu cu El ‘n toate.

Pqrtaw la chin wi la scuipareWi la cascada de insulteRqnit sq fiu de-a lor purtareWi de strqpungerile multe.

Pqrtaw wi-n ceasul de izbkndqCknd forya iadului e-nfrkntqCknd dulcea-nfqyiware, blkndqMq-ndurereazq wi mq-nckntq.

Mq duc la cruce prin credinyqSq cresc, mereu, ‘n pocqinyq.

George CorniciIunie 200�

1�LUMINQTORUL - Martie 2006

Ma duc la cruce...


Interviul lunii

RADIO<VOCEAEVANGhELIEI>-

TIMIWOARAREPORTER-IOANCIOBOTQ

DOCUMENTAR DE PAWTE

<Ce s-a ‘ntkmplat de fapt de Pawte?> - documentar radio

Difuzat de reyeaua Radio Vocea Evangheliei wi de BBC-Londra ‘n toatq Romknia wi Republica Moldova

****************************Reporter: De Pawte, crewtinii ‘wi

aduc aminte de moartea wi ‘nvierea ‘ntemeietorului religiei crewtine - Isus Cristos.

Toate marile religii ale lumii, cu excepyia a patru dintre ele, se ‘ntemeieazq pe simple presupuneri filozofice.

Dintre cele patru care au la bazq o personalitate mai degrabq deckt un sistem filozofic, doar crewtinismul pretinde cq mormkntul fondatorului squ este gol.

“n urmq cu aproape 2000 de ani, pe un deal din Orientul Apropiat, lkngq Ierusalimul de astqzi, erau rqstigniyi 3 oameni.

Am ‘ntrebat un medic chirurg, specializat ‘n operayii pe cord deschis, care este cauza moryii prin rqstignire.

Prof.Dr. Ion Socoteanu:Moartea prin rqstignire se fqcea

prin ceea ce noi numim pe de-o parte un woc traumatic - durere, pe de altq parte un woc hemoragic, determinat de skngerarea, de pierderea de sknge care se petrecea. De ce aceasta prelungea durerea? Pentru cq moartea nu se producea propriu-zis prin wocul traumatic sau wocul hemoragic, ci se producea - wi asta

au constatat medicii - prin ceea ce noi numim insuficienyq respiratorie. Condamnatul nu putea sq respire, ‘ntruckt mulsculatura respiratorie accesorie era blocatq, ‘ntruckt trebuia sq susyinq greutatea corpului.

Rep: Dar cum a murit rqstignitul Isus Cristos?

Din nou profesorul Socoteanu:El a murit prin cu totul alt

mecanism wi acest mecanism este unic: El Wi-a dat viaya, nu I-a fost luatq viaya.

Avea putere sq-wi dea aceastq viayq, era porunca pe care o primise de la Tatql. El a spus: <Am putere sq-mi dau viaya wi am putere sq-mi iau viaya.> Din pricina aceasta, moartea Lui este o moarte de bunq voie, este o moarte voluntarq, care dq valoare sacrificiului Squ. El nu a fost omorkt, El wi-a dat viaya.

Rep: L-am ‘ntrebat pe profesorul Ernest Valea, specialist ‘n religii orientale wi istoria religiilor, dacq ideea jertfei ‘n locul altuia, din dragoste pentru altul, este specificq crewtinismului.

Prof. Ernest Valea: “n perioada interbelicq s-a emis

ipoteza cq crewtinismul s-ar fi format sub influenya unor religii iniyiatice a vremii respective, ‘n care exista aceastq idee a unui zeu care a murit wi a ‘nviat. “n ultimul timp istoricii religiilor au stabilit cq influenya a fost de fapt inversq. Crewtinismul luase o amploare deosebitq ‘n primele secole wi aceste religii ale misterelor, pentru a putea supravieyui, au adaptat ‘n structura lor ideea ‘nvierii zeului lor. De exemplu, ‘nvierea lui Atis dateazq de la jumqtatea secolului al II-lea,

a lui Adonis din secolul al IV-lea; versiunea finalq wi completq a ‘nvierii lui Osiris - egipteanul - este relatatq de Plutarh abia ‘n secolul al II-lea dupq Cristos.

Rep: Care este de fapt baza acestor ‘nvieri wi a ‘nvierii lui Cristos?

Prof. Ernest Valea: Toate aceste ‘nvieri sunt de fapt

legende, lipsite de orice bazq istoricq. Cristos - dupq cum wtim - a fost o persoanq istoricq.

El a murit wi a ‘nviat la o datq istoricq precisq, ‘n anul 30. Semnificayia moryii wi ‘nvierii altor zei este diferitq.

Moartea lor nu are un rol mkntuitor pentru om, iar adepyii lor nu depindeau de acest zeu ‘nviat pentru a fi mkntuiyi.

Concluzia mea este cq moartea wi ‘nvierea lui Cristos nu are egal ‘n alte religii.

Rep: “nvierea lui Cristos este un eveniment de care depinde adevqrul sau falsitatea religiei crewtine.

Dacq scoyi ‘nvierea din crewtinism, acesta se prqbuwewte. Dar ‘nainte de ‘nviere Isus Cristos a trecut printr-un proces, s-a dat o sentinyq, a fost condamnat la moarte wi executat. Din punct de vedere al justiyiei, cum poate fi apreciat procesul lui Isus Cristos?

Avocat Angelica Romascu:Pentru aceasta nu pot sq nu-mi

imaginez odaia de sus wi seara, acea atmosferq sfkntq, plinq de smerenie wi dragoste, ‘n care Isus ‘wi petrecea ultimele momente ‘mpreunq cu ucenicii, dkndu-le cea mai minunatq

continuare ‘n pag. 1�


lecyie de umilinyq, de slujire wi de dragoste. Deodatq, liniwtea nopyii este tulburatq prin pqtrunderea ‘n foryq a trupelor speciale, cu scopul de a-L prinde, de a-L aresta pe Isus, fqrq ‘nsq a avea un mandat de arestare.

Rep: Ce spune textul biblic ‘n Evanghelia dupq Matei despre acele momente?

<Isus a zis gloatelor: <Ayi iewit ca dupq un tklhar, cu sqbii wi cu ciomege, ca sq mq prindeyi. “n toate zilele wedeam ‘n mijlocul vostru wi ‘nvqyam norodul ‘n Templu wi n-ayi pus mkna pe Mine>. Cei ce au prins pe Isus L-au dus la Marele Preot Caifa, unde erau adunayi cqrturarii wi bqtrknii.>

Avocat Angelica Romascu: “mi imaginez aceastq adunare ca

fiind ‘n faya organelor de cercetare penalq, Poliyie, Procuraturq wi cred cq nu grewesc dacq ‘l asemqn pe Caiafa chiar cu Prim-Procurorul.

Aici trebuia sq fie cercetat Isus, trebuia sq se ‘ntocmeascq actul de acuzare, adicq Rechizitoriul, ca sq poata fi trimis ‘n judecatq.

Astfel, pe mqrturia a doi martori mincinowi wi prin recunoawterea lui Isus cq este Fiul lui Dumnezeu, I se ‘ntocmeqte rechizitoriul, cu verdictul: <Este vinovat sq fie pedepsit cu moartea>. Wi este trimis Isus ‘n judecatq wi astfel ajunge ‘n faya marelui judecqtor Pilat.

Acesta studiazq dosarul, citewte, recitewte rechizitoriul wi constatq cq nu sunt ‘ntrunite elementele constitutive ale infracyiunii ca ‘nvinuitul, inculpatul Isus sq fie condamnat.

Rep: Guvernatorul roman Pilat avea poziyia, funcyia wi puterea de pronunya verdictul: <Nevinovat> ‘n cel mai celebru proces, al Celui mai celebru inculpat.

Cum se raporteazq Pilat la acest caz?

Avocat Angelica Romascu: Pilat este convins de nevinovqyia

lui Isus, dar datoritq presiunilor realizate atkt din partea foryelor puterii, ckt wi din partea mulyimii aflate ‘n stradq, care toyi solicitau

condamnarea la moarte a lui Isus, Pilat cedeazq.

“wi spalq mkinile ‘naintea norodului wi “l dq pe Isus sq fie rqstignit, adicq sq fie executatq sentinya de condamnare.

Rep: Existq implicayii sociale majore ale evenimnentului de la Pawte.

Sociolog Ioan Bugnaruc:Pawtele ‘nseamnq relayii noi, un

model de reconciliere, de ‘mpqcare ‘n familie, ‘ntre nayiuni. Wi modelul acesta nu este modelul impunerii foryei, nu este modelul dominqrii ci este modelul jertfirii.

Pawtele ‘nseamnq ‘n acelawi timp o intrare ‘ntr-o familie nouq. Ne-a oferit Dumnezeu fiecqruia dintre noi privilegiul sq-L considerqm Tatql nostru, iar pe cei care sunt de asemenea copii Lui sq-i considerqm frayii nowtri.

Rep: Dincolo de modificarea relayiilor sociale la nivel personal, modelul lui Isus Cristos, care culmineazq cu sqrbqtoarea de pawte, reverbereazq wi la nivel de nayiuni.

Sociolog Ioan Bugnaruc:Acele nayiuni care au adqugat

la perspectiva economicq a vieyii wi perspectiva moralq, au avut binecuvkntqri, au avut parte de prosperitate.

Sociologi remarcabili vorbesc despre geneza capitalismului wi etica protestantq de exemplu, arqtknd cq moralitatea este o premisq foarte importantq ‘n propqwirea economicq.

Dacq ne gkndim la libertatea conwtiinyei, la dreptul la libera asociere, la respectul proprietqyii, la separarea bisericii de stat - acestea sunt principii pe un temei crewtin.

Rep: Dar Pawtele ‘nseamnq wi moarte, chiar dacq este urmatq de o ‘nviere. Ce-a fost ‘n inima de mamq a Mkntuitorului Isus Cristos, ce-a fost ‘n inima de tatq a lui Dumnezeu atunci cknd ‘wi vedea Fiul murind? Ce este ‘n inima unor pqrinyi care-l conduc la mormknt pe fiul lor? Familia Cosman a experimentat acest gen de sentimente cknd l-au pierdut pe fiul lor cel mai mare, ‘n vkrstq de 21 de ani.

Gigi Cosman: sentimentul unei rupturi imense, a unei despqryiri de

tine ‘nsuyi, prin separarea de o relayie pe care ai zidit-o cu atkta migalq wi cu trudq wi cu drag timp de 21 de ani, era coplewitor.

Sunt momente ‘n care ‘nyelegi cq trebuie sq faci o delimitare clarq ‘ntre valori. Dintr-o datq realizezi nebunia rksului, dewertqciunea mkncatului; caracterul vremelnic a tot ceea ce te ‘nconjoarq devine atkt de pregnant wi valorile se leagq de eternitate, de vewnicie. Simyi povara unei dureri imense. Atunci treci prin realizarea a ceea ce ‘nseamnq sq te usture inima, sq te doarq sufletul de durere. Am trqit experienya unei pqrqsiri, oamenii nu wtiau ce sq spunq, stqteau deoparte. Eram singuri ‘n aceste momente, am simyit ce ‘nseamnq sq fii singur cum Cristos era cknd era pe cruce, dewi Tatql era ‘n El.

Rep: “n desfqwurarea evenimentelor de la Pawte, puterea religioasq a unei nayiuni a influenyat wi manipulat puterea politicq, ‘n scopul obyinerii condamnqrii la moarte a unui personaj incomod. Marii preoyi de atunci ai nayiunii Israel l-au influenyat pe Pilat - reprezentantul imperiului roman - sq-L condamne la moarte pe Isus Cristos, deoarece acesta devenise incomod pentru ei. De fapt ideea de separare a bisericii de stat a fost lansatq chiar de Cristos.

Am stat de vorbq cu Lector-Doctor Silviu Rogobete, weful catedrei de wtiinye politice de la Universitatea de Vest din Timiwoara, despre evoluyia de-a lungul istoriei a acestei tensiuni mocnite ‘ntre politic wi religios.

Lector-Doctor Silviu Rogobete:S-a vqzut ‘n mod constant aceastq

luptq, aceastq dialectica ‘ntre puterea religioasq wi puterea politicq, ‘ntre imperium wi sacerdotium. Odatq cu apariyia statului nayiune, lucrurile se separq, politicul ia o anumitq traiectorie, se desacralizeazq. Partea religioasq rqmkne ‘n zona religiosului. Viaya politicq ar trebui sq fie separatq de viaya religioasq, ‘nsq iatq cq wi astqzi ‘ncq lucrurile nu sunt foarte clare wi aceastq tensiune dintre imperium wi sacerdotium continuq sq ne macine.

Din perspectiva crewtinismului religia nu este politicq wi politica

(continuare din pag. 1�)

(Continuare ‘n pag. 27)


3Hamas, bomba cu ceas

Ckwtigqtorii alegerilor palestiniene refuzq sq depunq armele

Victoria surprinzqtoare wi categoricq a grupqrii islamice Hamas ‘n alegerile legislative palestiniene a schimbat radical datele echilibrului fragil din Orientul Mijlociu, diminuknd ‘ncq wi mai mult wansele unui proces de pace aflat pe linie moartq. Comunitatea internayionalq a cerut la unison grupqrii Hamas sq renunye la lupta armatq wi sq recunoascq dreptul la existenyq al statului evreu, ca primq condiyie pentru ca rezultatul alegerilor sq fie recunoscut wi acceptat ca atare. Premierul israelian Ehud Olmert a avertizat cq Israelul va refuza orice negocieri cu o putere palestinianq dominatq de Hamas, avknd ‘n vedere cq aceasta este o „organizayie teroristq armatq care cautq distrugerea statului evreu>. “n pofida acestei poziyii tranwante, Israelul a reafirmat cq rqmkne hotqrkt sq implementeze „foaia de parcurs> - cel mai recent

Perspective profetice

Mknia Domnulu nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20)

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi toyi.

1. Armededistrugere‘nmasq Mat.24:222. PericolulIslamic Dan.113. BqtqliapentruIerusalim Zah.12;Luca214. InvazialuiMagog Ezech38,395. Apariyiasuperstatuluieuropean Dan.2:76. RidicareaChinei Isaia49;Apoc.197. Plqgibiotehniceglobale Apoc.6:88. Religiaecumenicq Apoc13,17,189. Guvernulmondial Apoc.1310.RolulAmericii 2Cron7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

plan de pace, rqmas pknq ‘n prezent literq moartq.

Dar liderul din exil al Hamas, |haled Mechaal, a respins direct „foaia de parcurs>, a declarat rqspicat cq gruparea sa nu se va dezarma wi a apreciat ca „prematurq> ideea unui guvern de coaliyie cu miwcarea Fatah. Mechaal a explicat cq Hamas nu va depune armele „atkt timp ckt o mare parte a teritoriului (palestinian) este ocupat de Israel>. Mechaal a subliniat cq Hamas <nu va recunoawte statul

evreu>, dar a yinut sq precizeze cq gruparea sa nu urmqrewte distrugerea Israelului, ci doar sq „punq capqt ocupayiei israeliene>.

„Mareea verde> a lqsat Orientul Mijlociu ‘n ceayq

Surprinzqtoarea venire la putere a islamiwtilor din Hamas wi dispariyia bruscq de pe scena politicq a premierului Ariel Sharon par sq complice wi mai mult situayia din Orientul Mijlociu, comenteazq AFP. O crewtere a ponderii Hamas era awteptatq, dar un astfel de triumf al grupqrii radicale palestiniene i-a luat prin surprindere pe toyi, inclusiv pe liderii Hamas. Datq fiind poziyia transantq wi ireconciliabilq a noii puteri palestiniene, se poate spune cq „perspectiva unei reglementqri a conflictului este complet ‘ngheyatq>, a apreciat Dann] Rubinstein, specialist ‘n relayiile israelo-palestiniene.

Serviciile de informayii israeliene au fost primele care wi-au declarat surprinderea de amploarea victoriei repurtate de aceastq grupare. „Wtiam

cq Hamas va iewi ‘ntqritq din scrutin, ‘nsq nimeni nu a prevqzut un astfel de triumf>, a declarat un ‘nalt responsabil al serviciilor secrete israeliene. Aceastq recunoawtere a atras, cum era de awteptat, critici extrem de dure. „Dacq pentru un fenomen ce se petrece

sub nasul nostru informayiile se ‘nwalq ‘ntr-o asemenea mqsurq, cum am mai putea noi sq fim ‘n stare sq wtim dacq o yarq se pregqtewte sq lanseze un rqzboi ‘mpotriva noastrq?>, s-a ‘ntrebat ministrul israelian al apqrqrii, Shaul Mofaz, ‘n timpul unei reuniuni de urgenyq a guvernului, la care au participat wi responsabili ai serviciilor secrete.

21LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Mai mulyi analiwti apreciazq cq este nevoie de o perioadq de grayie, ‘n care Hamas sq arate dacq va continua lupta armatq contra Israelului sau dacq ‘n fosta miwcare de opoziyie palestinianq va prevala pragmatismul, odatq ce va prelua gestiunea afacerilor nayionale.

Coabitare ‘ntre ‘nvinwi wi ‘nvingqtori

De ieri, Hamas wi Fatah au anunyat o coabitare fqrq precedent, urmknd ca reprezentanyi ai ambelor formayiuni sq

‘nceapq consultqri privind formarea unui nou guvern, ‘n prezenya prewedintelui palestinian Mahmoud Abbas. Conwtient de impasul insurmontabil la care poate duce radicalismul Hamas, negociatorul principal al Autoritqyii Palestiniene, Saib Era\at, a cerut grupqrii islamiste sq-wi revizuiascq perspectivele asupra acordurilor internayionale deja semnate cu statul evreu, referindu-se ‘n special la Tratatul de la Oslo, respins de cqtre islamiwti, dar ‘n virtutea cqruia ei au ckwtigat puterea. Liderii Hamas „wtiu cq noi nu avem electricitate, cq apa noastrq vine din Israel wi cq trqim sub ocupayie>. „Sper cq Hamas va ‘ncepe sq-wi schimbe poziyia wi va accepta rezoluyiile wi acordurile internayionale>, a mai spus Era\at.

Hamas - 20 de ani de luptq armatq

Hamas face parte dintr-o mare galaxie internayionalq, fundamentalismul islamic, care influenyeazq milioane de persoane. Hamas este o ramurq palestinianq a mişcqrii fundamentaliste islamice, Frayii Musulmani, fondatq ‘n Egipt ‘n 1928 de cqtre Hassan al-Banna. “n 1954, prewedintele egiptean Nasser a declarat-o ilegalq şi a pus-o sub urmqrire, ceea ce a determinat o puternicq diviziune ‘n interiorul acesteia.

Miwcarea Islamicq de Rezistenyq, cunoscutq sub numele Hamas (zel, ‘n limba arabq), este o grupare creatq la 14 decembrie 1987, al cqrei obiectiv declarat este distrugerea Israelului wi

crearea unui stat islamic pe teritoriul acestuia. Pentru Hamas, problema Palestinei nu este una ca toate celelalte, ca cea a Ceceniei, |aşmirului sau a altora: este mama tuturor problemelor, şi nu doar din motive politice ci şi teologice. Gruparea a apqrut la foarte scurt timp dupq declanwarea primei revolte palestiniene (Intifada) din 1987 wi a declanwat o campanie de atentate sinucigawe ‘mpotriva Israelului, organizknd aproape 60 de asemenea atacuri de la ‘nceputul celui de-al doilea val de violenye, ‘n 2000.

Miwcarea a fost creatq de un grup de militanyi islamiwti, ‘ntre care wi weicul Ahmed }assin. Gruparea a devenit din ce ‘n ce mai popularq printre palestinieni ‘n ultima vreme, fiind perceputq drept o organizayie neafectatq de corupyie. “n plus, Hamas are o vastq reyea de fundayii care desfqwoarq acyiuni de caritate, mai ales ‘n wcoli. Responsabilq pentru marea majoritate a atentatelor sinucigawe anti-israeliene, care au fqcut sute de victime ‘n ultimii ani, gruparea Hamas wi-a vqzut popularitatea crescknd spectaculos odatq cu declanwarea Intifadei. Latura armatq a grupqrii, Brigazile Ezzedine al-~assam, este responsabilq pentru cele mai skngeroase atentate anti-israeliene. “n martie anul trecut, Hamas, ‘mpreunq cu alte zeci de organizayii, a acceptat o ‘ncetare informalq a atentatelor anti-israeliene, la cererea lui Mahmoud

Abbas. “n septembrie 2003, UE a inclus Hamas pe lista neagrq a organizayiilor teroriste. Statele Unite refuzq orice negociere cu gruparea, pe care o clasificq drept teroristq.

Nou progres al miwcqrilor islamiste

Victoria miwcqrii islamiste palestiniene Hamas constituie un nou episod al progreselor miwcqrilor islamiste arabe ‘n alegeri, dupq Egipt wi Ira\, care aruncq ‘n derizoriu eforturile SUA de democratizare a yqrilor din regiune, au apreciat mai

mulyi analiwti, citayi de AFP. „Succesele electorale ale miwcqrilor islamiste ‘n lumea arabq sunt consecinya ewecurilor regimurilor aflate la putere wi nu reflectq propria lor foryq>, este de pqrere analistul iordanian Arib el-Rantaui. „“n absenya reformelor, toate regimurile arabe sclerozate riscq sq cadq ‘n mkinile islamiwtilor>, subliniazq wi Borhane Ghaliune, profesor de sociologie politicq la Sorbona. „Exercitarea puterii va transforma Hamas. Victoria sa este cea mai bunq cale de a pune capqt iluziei cq islamul este soluyia>, crede Ghaliune.

Notq: <Islamul este o religie ’n care dumnezeu ’yi cere sq-yi trimiyi fiul sq moarq pentru el. Crewtinismul este credinya cq Dumnezeu Wi-a trimis Fiul ca sq moarq pentru tine> - John Ashcroft, US General Attorne]


Stimate frate Daniel,Vq salut mai ‘ntki cu pace wi

binecuvkntare! M-ar interesa un punct de vedere din partea dvs. pe care sq ‘l afiwqm pe site-ul <biserici.ro> (http://[[[.biserici.ro)

V-aw ruga sq-mi spuneyi cum comentayi decizia ziarelor occidentale care au publicat controversatele caricaturi cu profetul Mahomed?

______________________________

Mintea noastrq este asemenea unui computer programat de informayiile pe care le primewte wi care-l obligq sq ajungq la un anumit set de concluzii. Spre deosebire de computere ‘nsq, pentru oameni existq o constatare surprinzqtoare: <Cine wtie puyine vorbewte mult, iar cine wtie mult, vorbewte puyine.>

Din sursele de informare de aici, caricaturiwtii din Danemarca sunt un fel de protestatari care au vrut sq ‘ncerce limitele libertqyii de cuvknt din yara lor wi sq se ridice cumva ‘mpotriva culturii de violenyq a islamului, pe care-l vqd ca o ameninyare demograficq ‘n Europa wi ‘n yara lor. Cu alte cuvinte, caricaturiwtii, wi ziarele care le-au publicat desenele, au vrut sq vadq dacq se mai poate <respira liber> ‘ntr-o Europq aburitq de musulmani. Pqrerea lor este cq islamul efectueazq o nouq cucerire a Europei, de data aceasta nu prin cotropire, ci prin colonizare. Natalitatea scqzutq a europenilor ‘i face o victimq sigurq ‘n calea islamului biruitor.

Desigur, fiecare punct de vedere este justificat doar ‘n felul lui. Richard {urmbrand spunea cq fiecare punct de vedere este wi un <punct de orbire>. Dacq stau cu faya la geam, nu vqd uwa; dacq stau cu faya la uwq nu vqd fereastra; dacq stau cu faya la tavan,

nu vqd podeauna; dacq stau cu faya la podea, nu vqd tavanul.

Problema este cq, ‘n afara de punctul de vedere al ziariwtilor danezi, mai existq wi alte puncte de vedere, cel mai scandalizat fiind acela al politicienilor islamici militanyi. Ei au gqsit ‘n acest eveniment un foarte bun pretext pentru <trezirea spiritualq> a maselor de credinciowi pentru mobilizarea wi ‘nregimentarea lor.

Fiecare miwcare extremistq viseazq sq ajungq o miwcare majoritarq de centru wi agitayia de acum ajutq Iranul wi Siria (izolate ‘n lumea conducqtorilor yqrilor musulmane) sq scape de poziyia incomodq pe care o au wi sq se autoproclame <purtqtoare de cuvknt> ale miwcqrii islamice. Caricaturile au apqrut ‘n Septembrie, anul trecut. Au trebuit sq treacq ckteva luni pentru gestayia unui plan. “n spatele miwcqrilor <spontane> din statele totalitare existq birouri de propagandq wi securitate, cum existau wi pe vremea lui Ceauwescu ‘n Romknia.

Cele scrise mai sus sunt ‘ncercqri de ‘nyelegere a unei situayii. Ele sunt limitate de cantitatea wi calitatea informayiilor pe care le avem fiecare la dispoziyie. Existq oare wi un punct de vedere crewtin la ceea ce s-a ‘ntamplat?

Cred cq existq wi el ar putea fi exprimat prin ckteva afirmayii:

C onflictul dintre crewtinism (‘mpreunq cu iudaismul) wi islam

este strqvechi wi ia din cknd ‘n cknd forme violente.

Cei ce trqiesc pe teritoriul Romkniei de azi, spre deosebire de americanii fqrq istorie, wtiu foarte bine acest lucru wi l-au experimentat pe propria lor piele.

C onflicul dintre islam wi iudeo-crewtinism este inevitabil.

Islamul este o <imitayie> fqrq legimitate istoricq. Dumnezeu a avut un singur plan pentru viitorul lui Avraam, materializat ‘ntr-un fiu al promisiunii, numit Isaac. Neascultarea Sarei, nevasta lui Avraam, a nqscut, ‘n firea pqmknteascq pe Ismael, supranumit de Dumnezeu ‘nsuwi <un mqgar sqlbatic> (Geneza 16:12) adicq un potenyial imposibil de angajat ‘ntr-un sistem de producyie socialpawnic, un adept al violenyei ne’mblknzite.

Dacq analizayi promisiunile profetice date de Dumnezeu pentru Ismael, veyi observa cu stupefacyie cq se aseamqnq ca douq picqturi de apq cu acelea date lui Isaac (de exemplu, din Ismael se vor nawte doisprezece <voievozi>, exact ca numqrul <patriarhilor> nqscuyi din Isaac - Gen. 17:20) Iatq cum sunq ‘ntregul verset:

<Dar wi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iatq, ‘l voi binecuvknta, ‘l voi face sq creascq, ‘l voi ‘nmulyi nespus de mult; doisprezece voievozi va nawte, wi voi face din el un neam mare.>

Isaac wi Ismael sunt ca douq pagini <trase la indigou>. Dumnezeu nu a avut douq planuri pentru urmawul lui Avraam, awa cq cei doi copii au trebuit sq lupte mereu pentru acelawi loc sub soare, ca douq sqbii rkvnitoare sq ‘ncapq ’n aceiawi teacq. Apariyia lui Mahomed a accentuat wi mai mult aceastq rivalitate. Refuzat de evrei, care nu l-au vrut ca profet, Mahomed a primit ‘ntr-o pewterq (inversul simbolic al muntelui Sinai) niwte <revelayii> adunate acum ‘n Coran. Cine le citewte, ‘wi dq imediat seama cq ele sunt ‘n majoritate niwte plagieri ale Bibliei evreiewti, denaturatq ‘n awa

Conflictul caricaturilor


fel ca sq-l facq pe Ismael adevqratul urmaw al lui Avraam wi unicul mowtenitor al promisiunilor profetice. Ca sq facq aceasta, Mahomed l-a declarat pe Isaac fiu nelegitim al lui Avraam, iar pe evrei i-a numit falsificatori decqzuyi ai istoriei, care trebuiesc eliminayi fqrq milq.

“n logica rqzoiului lor sfknt, dupq ce vor termina cu evreii, musulmanii se vor ocupa de <convertirea> crewtinilor. Ea se va face prin <convingere> sau prin <constrkngere>, ’n funcyie de reacyia <supuwilor.>

Chiar wi strigqtul de identificare al islamului, <Allah este singurul Dumnezeu adevqrat>, este preluat din <Shema> evreiascq: >Ascultq Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn!> (Deuteronomul 6:4).

Tot o imitayie este wi aspectul mesianic al celui de al 12-lea imam, cunoscut wi ca <Mahdi>. Prewedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, face parte din partida <celui de al doisprezecelea>, care susyine cq Muhammad ibn Hasan, va fi urmawul profetului Mahomed. El a fost presupus ca <dispqrut> ‘n secolul nouq dupq ce s-a retras ‘n munyi wi este awteptat acum sq revinq ca un Mesia. Conform islamul, <venirea lui va fi precedatq de un haos cosmic, de rqzboi, de ciume wi de mari vqrsqri de sknge. Dupq aceastq confruntare generalq ‘ntre bine wi rqu, Mahdi va conduce lumea ‘ntr-o erq de pace universalq. Promisiunea pe care o proclamq toate religiile divine>, spune Ahmadinejad, <va fi ‘mplinitq odatq cu apariyia acestei fiinye desqvkrwite, care va fi cel de al 12-lea Imam, mowtenitorul tuturor profeyilor. <Revenirea profetului dat dispqrut timp de unsprezece secole se va produce>, spune el, <peste doi ani.>

Convingerea miwcqrii mesianice islamice <Hojjatieh> este cq revenirea celui de al 12-lea imam poate fi grqbitq prin provocarea unei atmosfere de haos mondial. Wi aceastq afirmayie este un ecou deformat al unui percept crewtin: < ... awteptknd wi grqbind venirea zilei lui Dumnezeu, ‘n care cerurile aprinse vor pieri wi trupurile cerewti se vor topi de cqldura focului ...> (2 Petru 3:12).

C onflictul dintre islam wi lumea iudeo-crewtinq nu este o noutate.

Cei care <rescriu> acum istoria ’ncearcq sq aweze vinovqyia cruciadelor

exclusiv pe umerii lumii crewtine, fqckndu-se cq au uitat de <invazia> musulmanq asupra lumii crewtine din nordul Africii wi ‘ncercarea de cucerire a Europei. Aceste valuri de invadatori au fost oprite ‘n vest de spanioli, care i-au ‘nfrknt pe <maurii> arabi wi, ‘n rqsqrit, de o coaliyie a crewtinqtqyii, din care a fqcut parte wi Romknia. Cruciadele, pe care nici un crewtin baptist de azi nu le ‘ncuvinyeazq, au fost miwcqri <revanwarde> care au ‘ncercat sq <elibereze> teritorii invadate de musulmani (‘n special <Yara Sfkntq>).

C onflictul violent, strqin ‘nvqyqturii Nou Testamentale,

este o caracteristicq intrinsecq a Islamului.

Nu uitayi cq stema de pe steagul verde Islamic este <semiluna ’n

crewtere>, cu destinul instopabil de a deveni <luna plinq>, adicq de a acoperi ‘ntregul pqmknt. Pe unele drapele arabe, alqturi de semilunq se aflq wi o sabie ameninyqtoare. Pentru ‘mplinirea acestui deziderat, musulmanii au chiar

wi un strigqt de luptq, plagiat wi el din cartea Judecqtorilor evrei: <Sabia lui Alah wi a lui Mahomed!>

(dupq cunoscutul strigqt de bqtqlie: <Sabia Domnului wi a lui Ghedeon!> - Judecqtori 7:18).

Diferenya dintre teologia “mpqrqyiei la iudeocrewtini wi la islamici este una legatq de rolul pe care trebuie sq-l joace omul ‘n aceastq problemq.

La evrei, profeyiile vestesc o “mpqrqyie pe care o va aduce Dumnezeu, fqrq ajutorul omului. La crewtini, “mpqrqyia aceasta este tot o responsabilitate a lui Dumnezeu, care o va realiza prin Christos, la cea de a doua Sa venire. “n islam, instaurarea “mpqrqyiei este datoria drept-credinciowilor (termen care wi el imitq terminologia ortodoxq). Cine moare

‘n acest <jihad> pentru instaurarea “mpqrqyiei are garantatq intrarea ‘n Paradis.

Islamul ‘mparte omenirea ‘n douq case: <Casa islamului>, care gqzduiewte acum credinciowii musulmani wi va cuprinde ‘n final toatq lumea, wi <Casa rqzboiului>, ‘n care sunt cei ce nu pot fi convertiyi wi trebuie prin urmare eliminayi.

Iatq ce scrie ‘ntr-un document apqrut ‘n ziarele europene la 14 Decembrie 2005, sub titlul: <Diferenyele dintre crewtinism wi Islamul>:

<La ‘ncheierea celui de al cincilea centenar de la nawterea Sf. Pius al V–lea, a avut loc la Roma, ieri, la Universitatea Lateranq, reuniunea cu tema „Crewtinismul şi Islamul, ieri şi azi>. Dezbaterile au fost organizate ‘n colaborare cu „The {orld Political Forum>, fondat de deyinqtorul premiului Nobel pentru pace Mihail Gorbaciov, ‘n complexul monumental din Bosco Marengo, regiunea natalq a lui Pius al V–lea. Despre diferenyele dintre crewtinism wi islam a vorbit, ‘n mod special, monseniorul {alter Brandmuller, prewedintele Comitetului Pontifical de Wtiinye Istorice, care a subliniat diferitele moduri de a ‘nyelege convertirea wi utilizarea violenyei ‘n cele douq religii. „Pentru crewtini, convertirea trebuie sq fie voluntarq wi individualq, obyinutq ‘n mod special prin predicare wi prin exemplul personal (...). Pentru musulmani; ‘ncq de la ‘nceput, convertirea a fost impusq cu armele.> <Expansiunea wi extensiunea ariei de influenyq a islamului s-a fqcut prin rqzboi cu mare tribut de sknge wi aceasta a mers ‘n pas cu impunerea politicii islamice>. „“n timp ce crewtinismul s-a rqspkndit, ‘n primele trei secole, prin persecuyii wi martiriu, (...) islamul s-a impus cu forya unei dominayii politice>. „Pentru aceasta nu trebuie sq ne mire cq folosirea violenyei ocupq un loc central ‘n tradiyia islamicq>.

C onflictul actual este o preocupare majorq a liderilor globaliwti. Prost

gestionat, el se poate transforma ‘ntr-un pretext pentru declanwarea unui rqzboi mondial. Biblia vorbewte despre un viitor <Necaz al lui Iacov>. Sq fie el oare precedat simetric de un <Necaz al lui ... Ismael>? Varianta aceasta ar ‘nsemna o distrugere aproape totalq.

Brkncoveanu

Ioan Alexandru

Pomul vieyii pqzit de flqcqri vklvqitoare Nu poyi pqtrunde de n-ai trecut prin scrum Legayi de ruguri, zvkrliyi de vii ‘n cuptoare “wi taie ‘ntr-acolo pe skngele lor drum. Sfkrtecayi de fiare la circuri wi ospeye Zdrobiyi ca grku sub pietrele de mori N-au fost pe lume ‘ndeajuns pieye Sq fie defqimayi de hulitori. Cu patru prunci ‘n zori de sqrbqtoare Desculy pqwewte Brkncoveanul Sfknt Ascuyiwul sqbiei scknteietoare Doboarq-n yarq celqlalt pqmknt.

+++++++++++++++++++++

BRKNCOVEANU wi-a ‘mplinit Lucrarea Jertfind Iubirii ce avea mai Sfknt Orickt va crewte peste ea uitarea A ajuns pe celqlalt pqmknt. Cum se ‘ntkmplq valului pe mare Cknd de yqrm furtuna s-a zdrobit Ce pierde-flux ckwtigq-n renunyare Ascultarea l-a desqvkrwit.


C onflictul acesta este unul din semnele de la vremea sfkrwitului. <Un neam se va scula ‘mpotriva altui neam

wi o ‘mpqrqyie ‘mpotriva altei ‘mpqrqyii> (Luca 21:10). Textul vorbewte despre conflicte nayionale wi conflicte regionale.

C onflictul caricaturilor are cu siguranyq wi ceva providenyial ‘n el. Ca wi crewtin cu puyin sknge evreiesc,

una din ‘ntrebqrile sfkwietor de dureroase a fost wi continuq sq fie: <De ce a ‘ngqduit Dumnezeu nawterea lui Ismael? Wi dacq a ‘ngqduit-o, de ce n-a acceptat moartea lui Ismael ‘n dewert? De ce l-a salvat wi de ce i-a fqcut promisiuni pentru un viitor binecuvkntat?

<Avraam a fqcut un ospqy mare ‘n ziua cknd a fost ‘nyqrcat Isaac. Sara a vqzut rkzknd pe fiul pe care-l nqscuse lui Avraam egipteanca Agar. Wi i-a zis lui Avraam: „Izgonewte pe roaba aceasta wi pe fiul ei; cqci fiul roabei acesteia nu va mowteni ‘mpreunq cu fiul meu, cu Isaac. ... A doua zi, Avraam s-a sculat de dimineayq; a luat pkine wi un burduf cu apq pe care l-a dat Agarei wi i l-a pus pe umqr; i-a dat wi copilul wi i-a dat drumul. Ea a plecat wi a rqtqcit prin pustia Beer-Weba. Cknd s-a isprqvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiw wi s-a dus de a wezut ‘n faya lui la o micq depqrtare de el, ca la o aruncqturq de arc; cqci, zicea ea: „Sq nu vqd moartea copilului!> A wezut, deci, ‘n faya lui la o parte, a ridicat glasul wi a ‘nceput sq plkngq. Dumnezeu a auzit glasul copilului; wi ”ngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar wi i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, cqci Dumnezeu a auzit glasul copilului ‘n locul unde este. Scoalq-te, ia copilul wi yine-l de mknq; cqci voi face din el un neam mare.> Wi Dumnezeu i-a deschis ochii wi ea a vqzut un izvor de apq; s-a dus de a umplut burduful cu apq wi a dat copilului sq bea. Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit ‘n pustie wi a ajuns vknqtor cu arcul> (Gen. 21:8-21).

Oare nu cumva acel <”nger al lui Dumnezeu din cer> a fost chiar Isus Christos?

Privit din prisma necazurilor pe care Ismael wi urmasii lui le-au provocat evreilor ‘yi vine sq spui: <Pe cine nu-l lawi sq moarq, nu te lasq sq trqiewti!>

Existq ‘n Biblie chiar wi o <spiyq de neam a lui Ismael> (Geneza 25:12-18).

C onflictul milenar dintre Ismael wi Isaac se va sfkrwi printr-o nesperatq alianyq mesianicq viitoare. Existq un

text nebqgat ‘n seamq de mulyi:<”n aceeawi vreme, va fi un drum care va duce din Egipt

‘n Asiria: Asirienii se vor duce ‘n Egipt wi Egiptenii ‘n Asiria, wi Egiptenii ‘mpreunq cu Asirienii vor sluji Domnului> (Isaia 19:23).

Wtim cq Ismael wi Isaac s-au ‘ntklnit pentru ultima datq ‘n pace la ‘nmormkntarea tatqlui lor (Geneza 25:9 – <Isaac wi Ismael, fiii sqi, l-au ‘ngropat ‘n pewtera Macpela, ‘n ogorul lui Efron, fiul lui Yohar, Hetitul, care este fayq ‘n fayq cu Mamre>). S-ar prea putea ca re’mpqcarea urmawilor celor doi fii ai lui Avraam sq nu se poatq face deckt atunci cknd se vor ‘ntklni din nou la marginea unui alt mormknt, primind ca pentru ei moartea ispqwitoare a lui Isus Christos. Va fi ceasul mult awteptatei lor <‘ntoarceri>. Iatq pentru ce ar trebui sq se roage toti crewtinii adevqrayi de astqzi.

***********************************************

Am putea publica acest articol la o rubricq intitulatq <Romknia prebaptistq>. Ckteodatq ne facem cq uitqm faptul cq Romknia a fost sub harul cunoawterii de Dumnezeu din cele mai vechi timpuri. Neamul nostru a dat Domnului martiri care au cqzut ‘n prima linie de luptq cu asaltul islamului turcesc. Cel care m-a trezit la aceastq realitate a fost poetul crewtin Ioan Alexandru, ‘ntr-un ciclu de prelegeri yinute la <universitatea> din Bucurewti. De la dknsul am aflat pentru ‘ntkia oarq despre martirajul Brkncovenilor. Materialul de mai jos l-am preluat de la colegul nostru de lucrare crewtinq din Los Angeles, preotul Constantin Alecse.

La 15 August 2004, s-au ‘mplinit 290 de ani de la moartea muceniceascq la Constantinopol a Voievodului Yqrii Romknewti, Constantin Brkncoveanu, ‘mpreunq cu fiii sqi, Constantin, Wtefan, Radu wi Matei - wi cu ginerele squ, vistiernicul Ianache Vqcqrescu, una din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria Romkniei.

Urcat pe tronul Munteniei ‘n 1688, Constantin Brkncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcknd istoria Neamului wi a Bisericii prin numeroase ctitorii (‘ntre care mqnqstirea Hurezi) ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, wi apqrknd crewtinismul pe pqmknt romknesc wi strqin. Vom ‘ncerca, ‘n cele ce urmeazq, sq rememorqm martiriul brkncovenilor.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brkncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul wi ‘nchis ‘n temniya Edicule (Wapte Turnuri). Pkna ‘n varq va fi torturat continuu pentru a mqrturisi unde-wi avea banii, turcii numindu-l <Alt\n Bei> (Prinyul Aurului). Dupq torturi cumplite i-au smuls semnqtura pentru aurul depus la Veneyia.

La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, cknd ‘mplinea 60 de ani, iar Doamna Maria ‘wi serba onomastica, Constantin Brkncoveanu a fost dus la locul de oskndq Ial] Chisc (Chiowcul Mqrii).

Erau prezenyi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentanyii <crestinqtqyii apusene - Franya, Anglia, Imperiul Habsburgic, Rusiei - care nu refuzaserq invitayia chiar ‘n ziua de Sf. Maria> (Nicolae Iorga), alqturi de numerowi privitori. Li s-a ‘ngqduit sq-wi facq o ultimq rugqciune, dupq care sultanul le-a oferit viaya dacq trec la mahomedanism. Del Chiaro noteazq rqspunsul demn al Voievodului: <“mpqrate! Averea mea, ckt a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea crewtinq nu mq las! “n ea m-am nqscut wi am trqit, ‘n ea vreau sq mor. Pqmkntul yqrii mele l-am umplut cu biserici crewtinesti wi, acum, la batrkneye, sq mq ‘nchin ‘n geamiile voastre turcewti? Nu, “mpqrate ! Mowia mi-am apqrat, credinya mi-am pqzit. “n credinya mea vreau sq ‘nchid ochii, eu wi feciorii mei>. Apoi wi-a ‘ncurajat fiii astfel : <Fiilor, aveyi curaj ! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pqmknteascq. Nu ne-au mai rqmas deckt sufletele. Sq nu le pierdem wi pe ele, ci sq le aducem curate ‘n faya Mkntuitorului nostru Isus Hristos. Sq spqlqm pqcatele noastre cu skngele nostru!>

Sultanul a dat semnalul execuyiei. Primul fu decapitat vistiernicul Ianache Vqcqrescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Wtefan, Radu wi micuyul Matei (11 ani).

“nmqrmurit de durere, Domnul murmura: <Doamne, fie voia Ta>, dupq care i s-a tqiat wi lui capul. Nicolae Iorga nota: <La capqtul celei mai zguduitoare tragedii, ce n-are pereche ‘n analele skngeroase ale sultanilor de odinioarq, numai atunci s-a pus capqt celor mai strawnice clipe pe care le poate suferi vreodatq un

suflet omenesc. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup, la lovitura nedibace, poate miloasq, a cqlqului, wi, grqmadq, trupul bqtrknului pqrinte a cqzut ‘n yqrkna udatq de skngele tuturor copiiilor sqi>. Cele wase trupuri decapitate au fost aruncate ‘n apele Bosforului, iar capetele <purtate ‘n prqjini> pe uliyele cetqyii, au fost ‘nfipte la o poartq a Seraiului wi yinute acolo trei zile, dupq care au fost aruncate ‘n mare. Crewtinii piowi au pescuit trupurile wi le-au ‘nmormkntat, pe ascuns, ‘n biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse ‘n yarq de soyia sa, Doamna Maria, ‘n 1720 wi ‘ngropate pe ascuns ‘n biserica Sf. Gheoghe-Nou din Capitalq. Mormkntul a fost acoperit de o placq de marmurq albq, fqrq nume, iar identificarea s-a fqcut dupq descoperirea, ‘n 1914, a unei candele de argint cu inscripyia: <Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brkncoveanu Basarab Voievod.>

Cronica vremii ni-l descrie pe Brkncoveanu ca un <Domn pravoslavnic, cu dragoste wi rkvnq crewtinq. Credinya, acest sentiment sublim, i-a cqlquzit ‘ntreaga viayq wi i-a fost sprijinul cel mai puternic ‘n ceasul crkncen al moryii. El a lqsat ‘n sufletul poporului amintirea unui domn crewtin bun wi drept, iar ‘n artq operele create ‘n epoca sa aratq cq deasupra suferinyelor zilnice wi a pericolelor ne’ntrerupte, gkndul lui wtia sq se elibereze wi sq urce la Dumnezeu, purtat de aripile curate ale credinyei>.

Martiriul Brkncovenilor



JAMES GILMOUR

1843-1891

Misionarul pionier din MONGOLIA

James Gilmour s-a nqscut ‘n iunie 1843, ‘n Cath-\in, Scoyia, fiind al treilea dintre cei wase fii ai familiei. Strqmowii sqi fuseserq oameni piowi, iar pqrinyii sqi au menyinut aceeawi integritate wi teamq de Dumnezeu. Mama lui James ‘i aduna ‘n fiecare searq pe copii wi le citea povestiri misionare wi din Biblie. “nchinarea ‘n cadrul familiei era un alt obicei respectat cu stricteye.

“ntruckt starea materialq era mulyumitoare, James a avut privilegiul sq meargq la wcoli bune. Astfel, a ajuns la universitatea din Glasgo[, unde studia cu plqcere latina wi greaca. Nu pierdea nici o orq, stknd degeaba, wi dewi avea bani, fqcea economii. Educayia pe care o primise acasq l-a fqcut sq respecte cu stricteye principiile crewtine. Convertirea sa a fost un proces ‘ndelungat, timp ‘n care James se confrunta tot mai des cu intrebqri despre moarte, viayq, pqcat, mkntuire. Toate acestea s-au sfkrwit ‘n primul an la universitate, cknd wi-a predat viaya lui Cristos wi a devenit un crewtin activ. La scurt timp, el s-a hotqrkt sq devinq misionar wi a fost trimis la colegiul Cheshunt pentru pregqtire.

James a fost desemnat sq deschidq mult-awteptatul ckmp de misiune al Mongoliei wi a ajuns ‘n Pe\ing, China, ‘n mai 1870, unde a ‘nceput studiul limbii chineze. Totuwi, ‘ntr-o lunq, a fost tulburat de masacrul a 13 misio-nari catolici francezi din acelawi oraw. Situayia era foarte gravq, pentru cq se plqnuia un masacru al tuturor strqi-nilor. Dumnezeu a lucrat ‘nsq, pentru cq ‘n ziua stabilitq, o ploaie torenyialq i-a oprit pe chinezi ‘n casele lor wi cknd au putut iewi afarq, fanatismul wi frenezia lor dispqruserq.

Pe vremea cknd Gilmour wi-a ‘nceput misiunea, Mongolia se

‘ntindea pe vastul teritoriu dintre China wi Siberia, de la Marea Japoniei ‘n est, la graniya cu Tur\istan ‘n vest. La vest de strqvechea rutq a caravanelor negustorilor, cutreierau triburi care nu se temeau de nimeni, trqind ‘n corturi, ‘n cqutare de pqwuni pentru turmele lor, fugind din calea teribilelor furtuni de nisip. Wtiind toate acestea, James Gilmour a continuat sq ‘nveye limba wi ast-fel, ‘mpreunq cu un powtaw rus a pqrqsit |algan-ul, unde ajunsese ‘n august 1870, wi a ‘nceput prima sa cqlqtorie spre |iachta.

Acolo, misionarul a experimentat ce ‘nseamnq sin-gurqtatea, dar nu wi-a pierdut nqdejdea. La sfkrwitul anului 1870, a fost primit de un mongol sq locuiascq la el ‘n cort. Aici, James a ‘nvqyat repede limba, obiceiurile wi felul de a fi al nativilor. Nici o dificultate nu era prea mare pentru el. Cortul squ slujea drept locuinyq, capelq, dispensar. Totuwi, ‘n 1874, dupq patru ani de muncq, nu avu-sese loc nici o convertire. Nici mqcar vreunul nu se arqtase interesat de crewtinism.

“n decembrie 1874, James s-a cqsqtorit cu Emil] Pran\ard wi primul an de cqsnicie l-au petrecut ‘n Pe\ing. “n aprilie 1876, cei doi au ‘nceput o cqlqtorie de 156 de zile ‘n Mongolia, timp ‘n care Emil] a ‘nvqyat repede limba mongolq. Dupq aceastq experienyq obositoare wi pli-nq de aventuri, Gilmour a scris douq cqryi, una despre cartea Daniel wi alta despre istoria salvqrii.

“n anii ce au urmat, pe lkngq evanghelizqrile pe care le yinea, el vizita casele celor din Pe\ing wi vorbea cu ei despre Isus. De multe ori citea din Biblie celor ce se adunau ‘n jurul squ, venind din diferite pqryi ale Mongoliei, wi awa Evanghelia ajungea ‘n toate colyurile yqrii.

Prin administrarea de medicamente el avea cea mai mare putere printre ei wi uneori primea unele cereri amuzante. „Un om vrea sq fie mai dewtept, altul sq fie gras, altul sq fie vindecat de tutun, [his\] sau de foame. Aproape toyi vor sq aiba pielea la fel de albq precum cea a strqinilor.> Dupq zece ani de muncq, Gilmour era convins cq prin administrarea de medicamente el a putut sq ajungq la oameni care altfel l-ar fi respins.

“n 1882, familia s-a ‘ntors ‘n concediu ‘n Anglia, unde James wi-a publicat faimoasa carte, „Printre Mongoli>. “n acest timp, mesajul squ a fost despre rugqciunea susyinutq pentru misionari. „Fqrq rugqciune, mq simt ca un scafandru trimis pe fundul unui rku, fqrq aer sq respire, sau ca un

pompier trimis la o casq ‘n flqcqri wi care yine ‘n mknq un furtun gol.>

“n 1884, ‘ntors ‘n Mongolia, James ‘ncepe una dintre remarcabilele sale cqlqtorii, mergknd pe jos. Mongolii erau surprinwi sq-l vadq pe acest strqin, cu tot ce avea pe spate, mergknd prin yarq, precum lamele lor rqtqcitoare. “n aceastq cqlqtorie, el a avut imensa bucurie de a aduce pe primul nativ la Cristos, dupq toyi acewti ani. Bucuria aceasta a fost umbritq anul urmqtor de moartea soyiei sale.

Tutunul, opiumul wi [his\]-ul erau cele trei arme ale diavolului cu care ‘i distrugea pe mongoli wi misionarul a fqcut din abstinenya la acestea o condiyie de a intra ‘n Bi-serica. Opoziyia a fost mare, dar el nu s-a clintit. Totuwi, de multe ori eforturile sale erau zqdqrnicite de alyi awa-ziwi misionari, care fumau dupq ce predicau sau se certau, wi astfel oamenii spuneau cq n-au nevoie de o religie care nu e cu nimic mai bunq ca a lor.

Gilmour ‘nsq era gata sq facq orice pentru a ckwtiga suflete pentru Cristos: a devenit vegetarian pentru cq unii mongoli awa erau, mknca ‘mpreunq cu ei porridge pe stradq. Trqia cu mai puyin de wase cenyi pe zi. Unii gkndesc cq astfel el wi-a slqbit capacitatea de a

Misionari wi misiune


nu este religie. “n momentul cknd spunem <religia este politicq>, automat riscqm sq cqdem ‘n extrema fundamentalismului.

Rep:A avut oare remuwcqri de

conwtiinyq Pilat, guvernatorul roman, cel care sub presiunea maselor a pronunyat sentinya de condamnare la moarte a Mkntuitorului?

Avocat Angelica Romascu:Nu wtiu dacq Pilat a avut remuwcqri

‘n suflet cknd a pronunyat sentinya de condamnare, dar wtim cu toyii cq a trqdat adevqrul ‘n schimbul comfortului material wi social. A preferat sq pronunye o sentinyq nedreaptq, sq dea la moarte un om nevinovat, ‘n care nu a gqsit nici o vinq.

Numai ca sq nu-wi atragq dizgrayia clasei politice de atunci, balanya s-a ‘nclinat spre iubirea de sine, wi nu ‘n apqrarea adevqrului.

Procesul a fost un proces nedrept, cu multe vicii de procedurq wi unul din aceste vicii a fost wi faptul cq Isus nu a beneficiat de apqrare. Nu avusese nici un avocat, nici mqcar unul din oficiu.

Rep:Bine’nyeles cq nu poate lipsi

perspectiva teologicq din aceastq ‘ncercare a noastrq de a afla ce s-a ‘ntkmplat de fapt de Pawte.

Doctorand ‘n teologie, Beniamin Fqrqgqu:

Rqspunsul este direct wi simplu: Cristos a ‘nviat.

Un eveniment cu implicayii cosmice. Ca sq ‘nyelegi evenimentul ‘n sine, imagineazq-yi cq tocmai te-ai ‘ntors de la cimitir, de la ‘nmormkntarea unui prieten drag.

“n zilele ce urmeazq ‘yi vin ‘n minte imagini legate de momentele pe care le-ayi petrecut ‘mpreunq nu de puyine ori. A 3-a zi, te pomenewti cu prietenul ‘nmormantat cu 2 zile ‘n urmq ‘n pragul uwii. Te freci la ochi, ‘yi dai palme ca sq te asiguri cq nu visezi.

Prietenul, ‘nyelegkndu-yi nedumerirea, te privewte zkmbind, dupq care ‘yi spune: <Pace yie. Eu sunt>.

Ce s-a ‘ntkmplat de fapt de Pawte? “ntrupatul Fiu al lui Dumnezeu S-a

lqsat rqstignit ‘n locul meu wi al tqu, pentru a plqti plata pqcatului nostru, al tuturor. El a ‘mplinit astfel dreptatea lui Dumnezeu, fqcknd astfel posibilq refacerea relayiei mele cu El.

Mai este ceva care face ca ‘nvierea lui Isus Cristos sq nu se confunde cu celelalte ‘nvieri din moryi.

Toyi ceilalyi au ‘nviat ca sq moarq din nou. Imaginayi-vq un transplant de inimq, de ficat, de rinichi.

Pacienyilor li se prelungewte doar viaya. Isus Cristos a ‘nviat wi este viu ‘n vecii vecilor. “nvierea lui Isus este semnalul wi garanyia multor altor ‘nvieri din moryi de acelawi fel care vor urma. Credinya sau necredinya ‘n Cristosul ‘nviat din moryi ‘mparte lumea ‘n douq: ‘n mkntuiyi wi ‘n pierduyi. Cristos a ‘nviat! Dacq spui din toatq inima <Adevqrat cq a ‘nviat!>, ai ‘nyeles esenya Pawtelui.

sluji, dar nimeni nu putea sq judece ce era mai bine deckt el, care era pe ckmp wi ‘nyelegea toate condiyiile.

Dupq ce ajungea ‘ntr-un nou oraw, el ‘wi ‘ntindea cortul wi de dimineaya pknq seara se ocupa de bolnavi, predica wi vorbea cu cei interesayi. Tknjea sq aibq un ajutor ‘n misiune, dar Societatea Misionarq nu a putut trimite nici un altul.

Cknd, ‘n sfkrwit, unul a sosit, primul lucru pe care l-a fqcut a fost sq-l trimitq pe Gilmour acasq ‘n concediu. Era atkt de slab, iar suferinyele ‘ndurate erau adknc sqpate pe faya sa, ‘nckt prietenii nu l-au recunoscut. Era fericit sq petreacq timp cu bqieyii sqi, care fuseserq trimiwi ‘n Anglia dupq moartea mamei lor.

S-a ‘ntors ‘n Mongolia wi wi-a continuat lucrarea. “n aprilie 1891

a ajuns la Tientsin, unde a fost numit prewedintele Societqyii Misionare din districtul Chinei de Nord. Brusc a fost lovit de o febrq tifoidq foarte periculoasq. Pe 21 mai 1891 a adormit ca sq se odihneascq

pentru totdeauna cu Domnul. Cknd vestea moryii sale a ajuns ‘n Mongolia, oameni ‘n toatq firea au plkns ca niwte copii, auzind cq „Gilmour al nostru a murit.>

O viayq risipitq? Unii sunt ‘nclinayi sq spunq cq o awa viayq zbuciumatq, trqitq pentru oameni aproape fqrq speranya de a fi salvayi, wi cu atkt de puyine rezultate, a fost o risipq de foryq, un ewec total. Dar dacq succesul nu se mqsoarq prin numqrul de convertiyi, ci prin prisma constructorului unei fundayii imense wi al inspirqrii altora de a duce o viayq dupq principiile lui Cristos, atunci toyi acewti ani au fost trqiyi ‘ntr-un mod glorios.

Gilmour wi alyii asemenea lui „au murit ‘n credinyq, fqrq sq fi cqpqtat lucrurile fqgqduite, ci doar le-au vqzut wi le-au urat de bine de departe, mqrturisind cq sunt strqini wi cqlqtori pe pqmknt.>

Traducere wi adaptare,Mihaela Adam

(Continuare din pag. 19)

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Gulfstream ‘n Atlantic

Cercetqtorii de la Centrul Nayional de Oceanografie din Marea Britanie au publicat recent un articol ‘n prestigioasa revistq Nature ‘n care anunyq ‘ncetinirea, ‘n ultimele decenii, a vitezei curentului Gulf Stream.

Format ‘n Marea Caraibelor, Curentul Golfului - sau Gulf Stream - are douq mari cqi de circulayie.

Calea nordicq duce apele calde tropicale pknq ‘n partea de nord a Peninsulei Scandinave.

Odatq cu rqcirea progresivq a apelor curentului, acestea coboarq ‘n adkncuri datoritq diferenyelor de densitate wi se re’ntorc spre sud.

Ideea conform cqreia modificqrile climatice globale ar duce la ‘ncetinirea curentului golfului nu este nouq.

Existau deja mai multe modele de prognozq. Cercetqtorii britanici au analizat ‘nsq acum pentru prima datq informayiile de vitezq wi temperaturq recoltate ‘n ultimii 50 de ani. Şi tot pentru prima oarq experimentele practice au confirmat teoriile privind ‘ncetinirea curentului golfului.

Care sunt cauzele acestei ‘ncetiniri?

Topirea accentuatq a banchizei polare wi crewterea debitelor marilor fluvii siberiene care se varsq ‘n Oceanul Arctic ‘nseamnq un aport mult mai mare de apq dulce, deci apq mai puyin densq.

Iar reducerea diferenyelor de densitate ‘ntre apele aduse de Gulf Stream wi cele polare au dus la o

‘ncetinire a vitezei de coborkre ‘n adkncuri a apelor golfului wi, deci, wi de ‘ntoarcere spre sud.

Şi cu ckt mai puyinq apq se ‘ntoarce spre Marea Caraibelor, cu atkt mai puyinq apq caldq va circula ‘n viitor spre Scandinavia.

Care sunt consecinyele ?Apele calde ale curentului

reprezintq un fel de radiator pentru partea de nord a Europei. Cqldura apei este transferatq ‘n atmosferq wi apoi redistribuitq de cqtre vknturi ‘n zonele nordice ale Europei.

“n cazul ‘n care curentul golfului se va ‘ncetini wi mai mult,

cqldura ajunsq ‘n partea de nord a Europei se va reduce wi, ca urmare, temperatura medie va scqdea.

O primq modelare vorbewte de rqcirea climei europene cu un grad celsius ‘n mai puyin de douqzeci de ani de acum ‘nainte.

Dar fenomenul prognozat este mult mai complex wi, cu siguranyq, nu se poate estima ‘n acest moment nici dacq aceastq rqcire va fi uniformq wi nici care vor fi zonele cele mai afectate. Cu certitudine vom asista la wi mai multe fenomene meteorologice extreme.

“ntrebarea ‘ncqlzire sau rqcire rqmkne totuwi ‘n picioare. Şi asta datoritq numerowilor factori deocamdatq paryial sau chiar total necunoscuyi care ‘ntrq ‘n ecuayie.

Iar wtirea conform cqreia clima europeanq se rqcewte a pus pe jar experyii ‘n strategii de dezvoltare, ale cqror concepte de evoluyie luau ‘n calcul o ‘ncqlzire netq.

Care sunt concluziile?Orice cercetare wtiinyificq serioasq

este un studiu ‘n <teologie>! Apostolul Pavel declarq: <Fiindcq ce se poate cunoawte despre Dumnezeu, le este descoperit ‘n ei, cqci le-a fost arqtat de Dumnezeu. “n adevqr, ‘nsuwirile nevqzute ale Lui, puterea Lui vewnicq wi dumnezeirea Lui, se vqd lqmurit, de la facerea lumii, cknd te uiyi cu bqgare de seamã la ele, ‘n lucrurile fqcute

de El. Awa cq nu se pot desvinovqyi; fiindcq, cu toate cq au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslqvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulyumit; ci s-au dedat la gkndiri dewarte, wi inima lor fqrq pricepere s-a ‘ntunecat. S-au fqlit cq sunt ‘nyelepyi wi au ‘nebunit> (Romani1:18-22).

Cartea Apocalipsa ne spune cq Dumnezeu n-a transferat niciodatq dreptul de proprietate din mkna Sa ‘n mkna oamenilor wi cq administratorii foryelor naturii nu suntem noi, ci ‘ngeri puternici, aflayi ‘n slujba Sa:

<Dupq aceea am vqzut patru ‘ngeri, care stqteau ‘n picioare ‘n cele patru colyuri ale pqmkntului. Ei yineau cele patru vknturi ale pqmkntului, ca sq nu sufle vknt pe pqmknt, nici pe mare, nici peste vreun copac. Wi am vqzut un alt ‘nger, care se suia dinspre rqsqritul soarelui, wi care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru ‘ngeri, cqrora le fusese dat sq vatqme pqmkntul wi marea, zicknd: „Nu vqtqmayi pqmkntul, nici marea, nici copacii, pknq nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!> (Apocalipsa 7:1-3).

Preocupqrile moderne pentru climatul terestru wi pasiunea pentru calitatea mediului ‘nconjurqtor ‘l plaseazq pe crewtinul contemporan ‘ntre responsabilitatea pe care i-a dat-o Dumnezeu cknd l-a pus <sq pqzeascq grqdina wi sq o ‘ngrijeascq> wi orgoliul ateului care se simte singurul proprietar responsabil pentru bunqstarea pqmkntului. Cea dintki este de ‘nyeles, cea de a doua este de temut wi de neacceptat.

Wi ‘ncq o concluzie necesarq: realitatea influenyei Gulfstream-ului din Atlantic asupra climei ne ilustreazq ‘ncq o datq prezenya unui <design>, a unui mecanism ‘nyelept ‘n structura intrinsecq a naturii. Cine a fqcut planul acestei excepyii din sitemul nostru solar ‘n care pknq wi clima este reglatq printr-un adevqrat <climatizator> ?

Rqspunsul creayiei ne trimite invariabil spre persoana unui Creator ‘nyelept wi priceput care a pregqtit totul pentru binele wi bunqstarea noastrq temporarq wi ... vewnicq.

Efectul Gulfstream asupra climei europene



Biserica Baptistq Romknq din Beaverton, Oregon

Adresa: 2470 S{ Roxburr] Portland, OR 97225 Prin harul lui Dumnezeu, pe

data de 15 ianuarie 2001, a avut loc deschiderea Bisericii Romkne Baptiste din Beaverton. Cu aceastq ocazie, fratele pqstor Ioan Brisc de la Biserica Romknq Baptistq din Portland wi fratele Vince Itzerillo - directorul cu misunea pentru bisericile etnice din partea North[est Baptist Association au fost prezenyi ‘n mijlocul nostru.

Printre lucrqtorii din Biserica Romknq Baptistq din Beaverton enumerqm: Eusebiu Rusu-pqstor, Aurel Popescu, Andrei Popescu - lucrarea de echipare spiritualq a tinerilor, Octavian C’mpean-director cu muzica (echipe de ‘nchinare, cor bqrbqtesc, cor tineri, programe servicii), Emanuel Azgur- laudq wi ‘nchinare tineri, Doroth] Matia, Larisa Cerbu wi Ana Ghiyq- lucrarea cu copiii, Andrei Varhan-secretar, Adrian Petriwor-casier, etc.

Sq ne cunoawtem Asociayia

Bisericile Asociayiei - 2006

“n prezent, Biserica Romknq Baptistq din Beaverton numqrq 96 de membri, fiind organizatq pe diferite grupe de vkrstq ‘n cadrul studiilor duminicale. Tineretul bisericii noastre

este implicat ‘n lucrqri misionare ‘n Romknia, prin tabere wi proiecte sociale,unii participknd wi la iniyiativele de misiune ale Asociayiei de Tineret a Bisericilor Romkne Baptiste din SUA wi Canada.

Lucrarea Domnului din cadrul Bisericii Romkne Baptiste din Beaverton are la rqdqcinile ei dorinya sincerq de a ne deschide sufletele ‘ntr-o stare de deplinq adorare ‘naintea lui Dumnezeu prin imnuri ce au ‘nsoyit biserica de-a lungul secolelor, prin ckntqri contemporane, care aduc un suflu nou ‘n repertoriul bisericilor romknewti wi prin ckntqrile pline de har ale compozitorilor romkni crewtini. De aceea, ‘n timpul serviciilor bisericii, dorim ca prin ckntqri wi rugqciuni adresate Tatqlui nostru, inimile noastre sq se opreascq din frqmkntqrile cotidiene, sq se focalizeze pe Cuvkntul Viu al Celui care are ‘n mkna Sa ‘nsqwi viaya noastrq, rugkndu-L sq ne descopere fiinya wi voia Sa.

Cu preyuire, Eusebiu Rusu

�0 LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

Stiri de pretutindeniREVISTA LUMINQTORUL

O awteptqm cu multq nerqbdareSq o parcurgem, sq ne sqturqmEa ne oferq la toyi edificareŞi ne stkrnewte apetitul sq-nvqyqm...

Sq-nvqyqm, s-aprofundqm CuvkntulSq-L ‘ndrqgim mai mult pe AutorSq-nsufleyim wi inima wi gkndulSq ne-alipim mai mult de Salvator.

E adresatq romknilor de-afarqCe sunt cqlquziyi de-acelwi dorDin America wi din vecina yarqEi sunt conduwi de-acelawi Bun Pqstor.

Şi are-un nume drag: LuminqtorulCqci dq luminq din lumina LuiEL ne este pacea, ne este viitorulNe-a izbqvit de sub puterea eului.

Gqsewti pe paginile-i colorateArticole de fond; gqsewti poemeIndeamnq toate la trqiri curateLa preyuirea valorile supreme.

Din interviuri cu cei ce s-au predatLuqm imbold pe calea cqtre steleVqzknd cum Har din Cer i-a inundatPe-acei robiyi de obiceiuri rele.

Bill] Graham are rqspunsuri clarePentru diverse situayii delicateLa rubrica ce-i inseratq ca atareCitiyi-o wi ‘mi veyi da dreptate!!

Iar Brknzai ne-oferq editorialeBogate-n conyinutul doctrinarNe dau elan pe-ngusta caleNe ‘nzestreazq cu-n duh vizionar.

Ne desfqtqm apoi cu ‘ntkmplqriŞi pilde din viaya de credinyqCu wtiri cu frayi din depqrtqriŞi exemple de sfkntq pocqinyq.

O awteptqm cu multq nerqbdareSq o parcurgem, sq ne sqturqmEa-i de bune vewti aducqtoareSq o susyinem wi sq ne-abonqm!!

George Cornici/ Ian. 2006

Wtiri wi anunyuri personale (aniversqri, nunyi, necrologuri, etc. sau prezentqri de CD-uri sau alte articole de interes crewtin se publicq ‘n schimbul unei donayii de: $50 - un sfert de paginq, $100 - o jumqtate de paginq wi

$200 - o paginq).

Florida

Parafrazknd cuvintele un vechi proverb care spune cq: ,,Ziua bunq se cunoawte de dimineayq>, tot awa wi membrii Primei Biserici Baptiste din Holl][ood, Florida, pastori George Dancea wi Cristian Paul pot sq spunq cu bucurie cq <anul bun se cunoawte din prima zi>. 1 Ianuarie 2006, a fost o zi cu dublq semnificayie wi plinq de har pentru comunitatea romknilor baptiwti din Holl][ood. “n prima zi a noului an patru tineri : Lea Povian, Jonathan Tule, James wi Justin Ciurdar, au hotqrkt ca aceastq zi sq fie cea mai frumoasq din viaya lor, mqrturisindu-L ‘n apa botezului pe Isus ca Domn wi Mkntuitor al vieyii lor, fiecare dintre candidayi recunoscknd ‘n faya unei biserici arhipline modul minunat ‘n care Dumnezeu i-a cercetat.

Cu aceastq ocazie, Evanghelia a fost propovqduitq de cqtre fratele Mihai Bodea, absolvent al Institutului Teologic Baptist ,,Emanuel> din Oradea. Botezul a fost oficiat de cqtre fratele Paul Cristian, unul dintre pqstorii bisericii.

Programul serviciului de botez a fost ‘ncununat de ckntqrile fanfarei bisericii, corului mixt, dirijat de frayii Otniel Ciurdar (pentru care bucuria a fost deplinq, doi dintre copii Justin wi James l-au mqrturisit pe Isus ‘n apa botezului) wi Flore Burcq. De asemenea au mai lqudat pe Domnul corul tinerilor wi un grup bqrbqtesc. Tatql Ceresc sq-i binecuvinteze pe cei patru tineri wi sq-i ajute sq treacq biruitori prin toate ‘ncercqrile. Dumnezeu sq fie slqvit pentru aceastq lucrare minunatq din Florida!

Petrica Crainic, corespondent

Madrid

Strqinii depqwesc numqrul de 536.000 de persoane - ‘ntre care 38.861 de romkni - din totalul de 3.242.924 de locuitori ai capitalei Spaniei, ceea ce ‘nseamnq cq unul din

wase madrileni este imigrant, proporyie care reprezintq dublul mediei pe yarq, informeazq cotidianul spaniol <ABC>. Potrivit aceluiawi studiu, numqrul imigranyilor romkni la Madrid a crescut cu 28,46 la sutq anul trecut.

Insulele CanareInsulele Canare

Dragq Daniel,Am venit pe Insulele Canare pentru

6 luni - acum 13 ani!!

Wi de atunci tot aici locuim, ‘n mod concret ‘n Las Palmas de Gran Canaria, capitala insulei Gran Canaria, una dintre cele wapte insule care formeazq arhipeleagul canar.

Fqrq ‘ndoialq, parte din decizia de a prelungi wederea noastrq a fost lucrarea ‘n bisericq. Domnul ne-a pus ‘n cale o micq bisericq baptistq ‘n care, ca ‘n aproape toate locurile, lucrarea e mare wi lucrqtorii puyini.

Gran Canaria este insula cea mai pupulatq (aglomeratq!!!), wi ceea ce ne-a fqcut adaptarea mai uwoarq a fost tocmai faptul cq este foarte cosmopolitanq. E adevqrat cq nu sunt foarte mulyi americani (Cornelia e profesoarq de muzicq la American School of Las Palmas!), dar destui; de asemenea multe alte nayii (‘n orchestrq suntem romkni, americani, italieni, francezi, ruwi, polonezi, bulgari, germani, slovaci, etc, etc)

“n Spania evanghelicii sunt o minoritate chiar mai micq deckt ‘n Romknia. Dar aici ‘n Gran Canaria sunt multe biserici evanghelice,

�1LUMINQTORUL - Martie-Aprilie 2006

majoritatea cu mai puyin de 100 de membrii fiecare. De mai mulyi ani Domnul ne-a pus pe inimq sq ‘ncepem o lucrare prin care sq ‘ncurajqm cooperarea ‘ntre biserici. Anul trecut am avut marea bucurie de a prezenta o serie de concerte cu oratoriul MESIA de Haendel, ‘n care au participat credinciowi din mai multe biserici wi chiar de pe insule diferite (concertele au avut loc ‘n Gran Canaria wi Tenerife, cele douq insule <principale>).

Aceste concerte au coincis cu a 10-a aniversare a traducerii ‘n spaniolq a oratoriului, awa cq am participat, pe lkngq concertele de pe insule, la mai multe concerte organizate de Pro]ectos Mes]as (impulsorii traducerii) ‘n mai multe orawe spaniole, ‘n sqli de concerte, biserici catolice wi catedrale catolice. E ceva deosebit sq vezi un grup de credinciowi evanghelici (un cor de peste 100 de persoane wi orchestrq) ckntknd ‘ntr-o catedralq, mai ales cknd se identificq ‘n mod express ca evanghelici. Dar Cuvkntul are putere! Mulyi catolici (nominali) au ajuns sq se apropie de Mesia prin intermediul acestui efort.

Awa cq bucurayi-vq cu noi wi rugayi-vq pentru ‘nyelepciune ‘n continuarea lucrqrii de <predi-ckntare>.

“ncetul cu ‘ncetul, ajung mai

mulyi romkni wi aici. Prin intermediul unui diacon baptist care lucreazq ‘n recrutarea de muncitori ‘n agriculturq, de anul trecut au ajuns aici mai mulyi credinciowi baptiwti. Ne-a vizitat wi fratele Daniel Mariw, predicator de la Bucurewti, wi existq dorinya de colaborare pentru evanghelizarea ‘ntre romknii care lucreazq ‘n Canarias.

Lucrarea frumoasq ‘nceputq de diaconul baptist care a adus mai mulyi romkni la lucru aici (recolta de rowii, etc) e cq, ‘n mod expres, a adus credinciowi ‘ntre ei - cu dorinya de a-i <contagia> cu puterea evangheliei. Anul trecut i-a ajutat sq primeascq o salq ‘n care sq se adune ‘n fiecare sqptqmknq (majoritatea lucreazq cam la 2 ore de Las Palmas). Cei care lucreazq ‘n apropiere de Las Palmas merg la biserica unde este el diacon (suntem douq biserici baptiste pe insulq).

Cred cq e prematur sq vorbim de o bisericq romqneascq ‘n Las Palmas, dar s-ar putea ‘ncepe cu o clasq de Wcoalq duminicalq ‘n romknewte.

Las Palmas este ‘n nordul insulei. Zona turisticq este ‘n sud - acolo sunt mai mulyi romkni. Acolo ar fi un potenyial mai mare de lucrare tocmai pentru cq sunt mai mulyi (chiar dacq eu nu cunosc nici un credincios printre ei).

Lucrarea e mare, lucrqtorii puyini...Cine are urechi de auzit, sq audq...

Voicu, Cornelia & Briana BurcaVoicuBurca@[anadoo.es

Los AngelesLos Angeles

O stire din Biserica Betania, pqstoritq de fratele Liviu Yiplea: Cristi Rayq va pleca Vineri 3 Februarie 2006 spre Corea de Sud, unde va preda Vechiul Testament la o instituyie de ‘nvqyqmknt. Fratele Cristi a fost pqstor asistent ‘n biserica Betania pentru aproximativ un an wi jumqtate, concentrkndu-se ‘n mod special la lucrarea cu tineretul. Ne rugqm ca Dumnezeu sq-l binecuvknteze pe Cristi wi soyia lui Ica ‘n noua lucrare care le stq ‘nainte.

Polonia

Episcopii din Polonia au dat publicitqyii un document ‘mpotriva rezoluyiei Parlamentului European care caracterizeazq drept <homofobice> yqrile ce nu recunosc cqsqtoriile ‘ntre persoane de acelawi sex. Rezoluyia, aprobatq la 18 ianuarie, violeazq autonomia statelor wi ridicq semne de ‘ntrebare asupra libertqyii de conwtiinyq a cetqyenilor, au afirmat Episcopii ‘n documentul dat publicitqyii la finele Conferinyei.

Rezoluyia <respinge pe bunq dreptate atitudinile de discriminare, ridiculizare wi violenya ‘mpotriva persoanelor cu orientare homosexualq>. <Dar <’ndemnul direct dat guvernelor yqrilor membre de a-wi revizui legislayia privind cqsqtoriile ‘ntre persoane de acelawi sex violeazq normele vieyii sociale ‘n Europa>, se spune ‘n declarayie. <Folosindu-se de tema discriminqrii persoanelor cu orientare homosexualq, aceastq rezoluyie promoveazq indirect ideea

unui tratament egal a relayiei dintre un barbat wi o femeie wi a relayiei homosexuale. Astfel se distorsioneazq adevarul ‘nradacinat ‘n natura persoanei. “n consecinyq, rezoluyia adoptatq reprezintq o serioasq ameninyare la adresa cqsqtoriei wi vieyii de familie, wi a ‘ntregii ordini sociale din Europa.>

<Ne alqturqm altor Conferinye Episcopale wi comunitqyii crewtine din Europa, wi tuturor persoanelor de bunqvoinyq, care ‘mpqrtqwesc acelawi adevwr antropologic ca noi. Astfel, ne exprimqm obiecyia noastrq la aceastq ‘ncercare de subminare nu doar a fundamentelor funcyionqrii corespunzatoare a Uniunii Europene, ci a ‘nsqsi vieyii umane.> Episcopii cheamq Parlamentul European sq se abyina <de la activitqyi care poartq amprenta dictaturii wi relativismului, punknd ‘n pericol libertatea de conwtiinyq a cetqyenilor statelor membre ale UE.>

Statele Unite

Bill] Graham wi Ric\ {arren - printre cele mai influente persoane din USA

Cercetqrile Grupului Barna relevq faptul cq Bill] Graham wi Ric\ {arren sunt persoanele cu cea mai mare influenyq asupra bisericii americane contemporane. Tot ‘n categoria oamenilor cu o mare influenyq asupra americanilor se inscriu wi actualul presedinte, George {. Bush wi psihologul James Dobson, ale cqrui sfaturi despre familie le ascultayi zilnic la RVE ‘n emisiunea <Rqspunsuri la subiect>. Bill H]bels, T.D. Ja\es, John Max[ell, George Barna wi Max Lucado, sunt wi ei nominalizayi de cqtre americani pe lista persoanelor cu o mare influenyq ‘n Statele Unite.

LUMINQTORUL - Martie 2006

Vq

fac

cun

osc

ut,

fra

yilo

r E

van

ghel

ia p

e ca

re v

-am

pro

po

vqd

uit

-o p

e ca

re a

yi p

rim

it-o

, ‘n

car

e ay

i rq

mas

wi

pri

n c

are

sun

teyi

mkn

tuiy

i, d

acq

o

yin

eyi

awa

du

pq

cum

v-a

m p

rop

ov

qdu

it-o

; alt

fel,

deg

eab

a ay

i cr

ezu

t.

V-a

m ‘

nv

qyat

‘n

ain

te d

e to

ate,

awa

cu

m a

m p

rim

it w

i eu

: cq

Ch

rist

os

a m

uri

t p

entr

u p

qcat

ele

no

astr

e, d

up

q S

crip

turi

; cq

a fo

st ‘

ngr

op

at w

i a

‘nv

iat

a tr

eia

zi, d

up

q S

crip

turi

; wi

cq S

-a a

rqta

t lu

i C

hif

a, a

po

i ce

lor

do

isp

reze

ce.

Du

pq

acee

a S

-a a

rqta

t la

pes

te c

inci

su

te d

e fr

ayi

deo

dat

q,

din

tre

care

cei

mai

mu

lyi

sun

t ‘n

cq ‘

n v

iayq

, iar

un

ii a

u a

do

rmit

.

-

1 C

ori

nte

ni

15

:1-6

luminqtorul - roboam.com

Documents