luminqtorul - roboam june-july05.pdf · educayie din lume, wase din primele zece sunt . dacq aveti...

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada Anul LXXXXI Nr. 6-7 Iunie-Iulie 2005

Din cuprins

Calendarul Asociayiei

Americani lipsiyi de <culturq> 3O chemare cereascq 4Potopul lui Noe 6Principiul pqrtqwiei 8America despre ea ‘nsqwi 10Interviul numqrului 11Chicago ... O^Hare! 12Mesaj la absolvire 14Tranziyie 15Cetqyenia crewtinq 19De la Mar\ Hobafcovici 20A doua venire wi judecata 22Dialoguri cu Bill] Graham 24Medicina wi miracolele 26Poezie - Ascultq, privewte wi taci 27Maxime, cugetqri 28Wtiri de pretutindeni 30Sq ne cunoawtem Asociayia 32Cqryi care vq awteaptq 33

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected]

Tabqra de la Colorado - 26 Iunie - 2 Iulie 2005 la Baile], CO, Oliver Bujdei at oliverb@rb]a.org or call (630)973-3351 or Dani Ciorba at [email protected] or call (206)366-5830

Convenyia Asociayiei Bisericilor Baptiste din USA wi Canada - 2-4 Septembrie 2005 la Florida

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Viorel Clintoc(330) 896-1552 [email protected]

Viceprewedinte Est: Titi Cocian(770) 640-7460 [email protected]

Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea(626) 839-5432 [email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui(519) 743-4736

Secretar: George Dancea(847) 774-6199 [email protected]

Scoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]

Departamentul de misiuneIoan Gug (916) 480-9693

Departamentul de sfqtuireGeabou Pascu (623) 486-1465

[email protected] Serac (510) 351-1329

Vasile Branzei (714) 776-8828

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

Departamentul de literaturqEditor al revistei: Daniel Branzai

(714) [email protected]

Tipar wi expediere Titus Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Titus Cocian - AtlantaTeofil Ciortuz - Ne[ }or\Narcis Pasca - ClevelandNelu Ciorbq - Portland

Nelu Wtir - HoustonLiviu Tiplea - Los AngelesIoan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ronAlin Cristea - Oradea

3LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

Singurul comentariu pe care-l pot face la aceastq realitate este sq remarc cu uimire cq procedeul ... reuwewte. “n primii ani ai vieyii de emigrant eram revoltat ‘n faya <cenzurii> cu care evenimentele petrecute ‘n Europa wi ‘n alte pqryi ale lumii sunt evitate sistematic din presa wi televiziunea americanq. Acum, dupq douqzeci wi trei de ani petrecuyi ‘n aceastq atmosferq, cknd Internetul wi sateliyii ne-au ‘nlesnit accesul la informayii wi programe de pretutindeni, vq mqrturisesc cu uimire cq am observat cq ... nu mq mai intereseazq.

Mq revoltam la Jocurile Olimpice cq-i dau la televizor numai pe <americanii lor>. Acum observ cq nici nu mi-ar plqcea sq-i vad pe toyi sportivii lumii. Sunt mulyumit dacq-i aratq pe cei concureazq pentru America wi pentru ... Romknia.

“n ce privewte <cultura> ca totalitate a mijloacelor materiale, de producyie wi spirituale ale unui popor, sq nu uitqm cq majoritatea laureayiilor premiilor <Nobel> sunt proveniyi de pe acest continent.

Chiar dacq nivelul academic al wcolilor din ‘nvqyqmkntul awa numit <general> este de obicei sub nivelul celor din Europa, statisticile ne aratq cq nivelul academic al wcolilor de ‘nvqyqmknt superior este remarcabil. “n clasamentul instituyiilor de educayie din lume, wase din primele zece sunt <americane>.

Dacq aveti reacyii la acest material, vq rog sq le trimiteyi la:

[email protected]

o atkrnare de trecut, cu o preluare a valorilor generayiilor trecute wi cu o proiectare a lor ‘n viitor.

O ‘nvqyare a <culturii> este sinonimq cu o programare a viitorului, iar acesta este cel mai mare rqu posibil pentru specificul american. Chiar wi fenomenul <Hipp]> a apqrut wi a fost ‘ncurajat sq parq, ca un simbol al abandonqrii valorilor generayiilor trecute wi al <experimentqrii continue> cu forme wi valori sociale noi.

Nu trebuie sq fiyi de acord cu ceea ce fac americanii. Am vrut doar sq vq comunic ceea ce mi s-a comunicat. Este vorba nu de ‘ntkmplare sau de neglijenyq, ci de o preocupare conwtientq wi continuq, o activitate de ‘naltq inginerie socialq. Numai datoritq ei se poate explica <melting pot>-ul american, aceastq americanizare care apare la emigranyii veniyi din mai toate culturile lumii, de ‘ndatq ce trec de cea de a doua generayie.

Multiculturalismul este o <invenyie recentq> wi o iluzie de suprafayq. “n subteran lucreazq eficient wi categoric <deculturalizarea> maselor largi, o virtualq <decodificare sau deprogramare intelectualq> pentru a-i face pe copiii wi tinerii americani un lut moale ‘n mkna celor ce au datoria wi ambiyia sq-i modeleze. Aceastq <decodificare> este la fel de obligatorie ca wi <deparazitarea> celor ce debarcau ‘n trecut pe insula Ellis de la Ne[ }or\. America nu dorea atunci wi nu dorewte nici acum, sq fie invadatq de <pqduchii> de prin alte pqryi!

“n sfkrwit, m-am ‘ntklnit cu un

american care mi-a dat o explicayie clarq pentru intenyionata <lipsq de culturq> americanq.

Orice naiv ‘wi dq seama cq, doar cu un minim de investiyie, wcolile americane ar putea prelua aceleawi pagini de cunowtinye pe care le viziteazq wi evelii din lumea veche. De orice ar putea fi bqnuiyi cei din Lumea Nouq, dar nu de lipsa banilor care sq manipuleze prin investiyii informayiile care se predau copiilor ‘n wcoalq.

Atunci care este explicayia ?

Mi s-a spus de curknd cq prin culturq, americanii wi toyi oamenii ‘n general ‘nyeleg distilarea trecutului ‘n valori care trebuiesc preluate de noua generayie wi duse mai departe. Ei bine, interlocutorul meu american mi-a dezvqluit cq, foarte de timpuriu ‘n evoluyia societqyii americane, cei ce au pus bazele noii societqyi, <the founding fathers>, cum sunt numiyi ei astqzi, au fqcut wi recomandat niwte opyiuni categorice ‘n legqturq cu traiectoria noii nayiuni.

De exemplu, ‘ntors din Europa, Beniamin Fran\lin i-a pus pe asociayii sqi sq jure cq nu vor ‘ngqdui formarea de mari aglomerqri umane ‘n cladiri cu mai multe etaje, veritabile <depozite umane depersonalizante wi creatoare de vicii>.

Dacq sunteyi de acord cu definiyia datq mai sus <culturii> este evident cq adepyii <experimentului american> wi cei ce conduc noua societate de aici au hotqrkt wi impus ‘n America o <amnezie voluntarq> ‘n problema culturii ‘n general wi a celei europene ‘n special. Cultura este sinonimq cu

Americani <lipsiyi de culturq>

Editorial

4 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 20054 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

“n timpul vieyii Sale pqmkntewti, Domnul Isus a fqcut mai multe chemqri. La ‘nceputul lucrqrii Sale mesianice, El a chemat pe oameni la pocqinyq. <Pocqiyi-vq wi credeyi ‘n Evanghelie>, spunea El. Oricine venea la El wi oricine vine la El wi astqzi trebuie sq-L recunoascq pe Isus ca wi Miel al lui Dumnezeu care ridicq pqcatul personal wi al lumii ‘ntregi wi cq El este Domn peste ‘ntreaga fiinyq wi creayie. Este o chemare la schimbare – schimbarea minyii, schimbarea cursului vieyii, schimbarea radicalq.

O altq chemare a fost chemarea la ucenicie. Vom folosi textul din Evanghelia dupq Marcu, cap.2:13 wi 14: <Isus a iewit iarqwi la mare. Toatq mulyimea venea la El; wi El ‘nvqya pe toyi. Cknd trecea pe acolo, a vqzut pe Levi, fiul lui Alfeu, wezknd la vamq>. Wi i-a zis: <Vino dupq Mine>. Levi s-a sculat wi a mers dupq El.>

Lui Andrei wi lui Simon (Petru) le zisese: <Veniyi dupq Mine wi vq voi face pescari de oameni. “ndatq ei wi-au lqsat mrejele wi au mers dupq El. (Luca 5:11)

O a treia chemare a fost chemarea la slujire, la lucrare misionarq, la apostolie. Dupq o noapte petrecutq ‘n rugq cu Tatql, Domnul Isus a chemat la Sine pe ucenicii Sqi wi dintre ei wi-a ales doisprezece, pe care i-a numit apostoli…

Wi a fost wi a patra chemare, o chemare la martiraj, la o dedicare wi consacrare deplinq ‘n lucrarea de

propovqduire a Evangheliei la orice fqpturq.

Domnul Isus dorewte ca toatq omenirea sq vinq la El. Doar El, singurul El este Calea, Adevqrul wi Viaya. Cine vine la Hristos este mkntuit, are viaya vewnicq wi devine copilul lui Dumnezeu.

Aw dori sq-l urmqrim pe Levi, fiul lui Alfeu, viaya lui, chemarea lui wi slujirea lui wi sq ‘nvqyqm ckteva lucruri din istoria acestui apostol. Levi este numit ‘n Noul Testament, Matei. El este autorul evangheliei care-i poartq numele. Dupq ce este chemat ‘n rkndul ucenicilor, ca unul dintre cei doisprezece, numele squ este mereu menyionat ca wi Matei. Wi lui, ca wi lui Simon Petru, Domnul Isus ‘i dq un nume nou, o identitate nouq wi o slujbq nouq, cu totul diferitq de cea dinainte.

Avem awadar un om vechi – Levi wi un om nou –Matei. Omul vechi, Levi, ‘nseamnq ALIPIRE. Omul nou, Matei, ‘nseamnq DARUL LUI DUMNEZEU.

Levi este probabil levit, din seminyia lui Levi, seminyie chematq de Dumnezeu la o slujire necurmatq ‘n Casa Lui – la cortul ‘ntklnirii ori la Templu, la Ierusalim. Era ‘n tradiyia iudaicq, ‘n caracterul poporului ales al lui Dumnezeu, ‘nmowtenit ca o dorinya de viayq, ca wi o binecuvkntare pqrinteascq, ca numele copilului sq exprime o experienya profundq de viayq sau o aspirayie de viitor. Pqrinyii lui Levi desigur cq au dorit ca el sq fie alipit de Domnul Dumnezeul lui Israel, sq “i slujeasca Lui, sq nu se depqrteze de Legea wi poruncile Domnului. “n sensul acesta, pqrinyii probabil i-au wi facilitat lui Levi posibilitatea de a ‘nvqya, de a studia Cuvkntul lui Dumnezeu. Putem afirma aceasta, ‘ntru-ckt Matei este evanghelistul care citeazq cel mai adesea Cuvkntul lui

Dumnezeu, promisiuni wi profeyii ale Vechiului Testament ‘n evanghelia sa. Ca sq dovedeascq mesianitatea Domnului Isus wi adevqrul cq Isus este Fiul lui Dumnezeu, Matei folosewte nouqzeci wi nouq de texte din Vechiul Testament, mai multe deckt toyi ceilalyi trei evangheliwti luayi ‘mpreunq. Dewi despre ucenicii Domnului Isus ni se spune cq erau necqrturari, oameni simpli din Galilea provincialq wi lipsiyi de importanyq, Levi este unul din puyinii ucenici cu wcoalq wi educayie religioasq. Dar aceastq educayie wi dorinya pqrinteascq de a fi alipit de Domnul nu s-a materializat ‘n viaya acestui om. Calificarea lui wi ‘mprejurqrile vieyii l-au fqcut sq se alipeascq de altceva.

“n primul rknd, Levi se ataweazq, se alipewte de sistemul socio-economic wi politic al vremii. Era la putere imperiul roman. Domnea ‘n toate provinciile romane awa numita Pax Romanq. Comeryul era infloritor. Aurul si argintul, monezile romane, mqrfuri de schimb, ieftine sau de mare prey, mirodenii, articole de purpurq wi mqtase circulau pe rutele comerciale de la Nord la Sud wi de la Vest la Est. Capernaumul era awezat la extremitatea nordicq a Mqrii Galileii, pe ruta comercialq ce venea din Etiopia wi Egipt wi mergea la Damasc wi mai departe, la Babilon, pknq departe ‘n Rqsqrit. Se vindea, se cumpqra, wi totul se taxa. Era ‘n Iudeea wi Galilea un puternic resentiment fayq de autoritqyile romane, dar era echilibru, era pace wi prosperitate, ‘n mqsura condiyiilor vremii. Levi vede o uwq deschisq ‘n acest domeniu vast al comeryului wi profitq de ocazie. Se angajeazq ca vamew.

“n al doilea rknd Levi se alipewte nu numai de un sistem echilibrat wi profitabil ci wi de o condiyie

O chemare cereascq

5LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 5LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

profitabilq. Comfort wi avere, viayq lipsitq de grijuri wi nevoi. Tknqr, cu o carierq sigurq, cu bani wi prieteni. Pknze noi la corabia vieyii lui. O ancorq puternicq. O ckrmq stabilq…

Cine nu vrea sq fie bogat? Cine nu dorewte sq fie o persoanq cu influenyq? Cine nu-wi dorewte comfortul ‘n viayq? Majoritatea dintre noi, emigranyii, am plecat ‘n Vest pentru a trqi o viayq mai bunq. America este yara tuturor posibilitqyilor. Aici yi se deschide o uwq largq a satisfacerii dorinyelor wi aspirayiilor vieyii tale. Aici te awteaptq eventual o viayq a comfortului wi a libertqyilor de tot felul. Acesta este idealul uman al fiecqrei persoane, al fiecqrei generayii. Libertate, comfort, prosperitate, influenyq… Auzim wi astqzi zicala: <Oportunitatea bate o singurq datq la uwq>. Levi a apucat aceastq oportunitate. A devenit un vamew …

A venit comfortul dar au apqrut wi problemele. Au venit banii dar a apqrut wi ispita. A ‘nceput sq fie ‘nconjurat de prieteni, dar s-au ivit wi duwmanii…

Sq fie adevqrat cq belwugul te ‘ndepqrteazq de Dumnezeu? Cq bunqstarea wi comfortul te fac sq-yi pese mai puyin de chemarea Domnului, de lucrarea Evangheliei, de asocierea cu Biserica wi de pqrtqwia cu frayii? Este adevqrat cq averea te face mai arogant, mai insolent, mai nepqsqtor fayq de cei smeriyi wi slabi? Este adevqrat cq iubirea de bani este rqdqcina tuturor relelor? Biblia spune cq este adevqrat!

Levi a ajuns ‘ntr-o situayie tristq. Apreciat de unii, dar urkt de alyii. Primit ‘n anumite cercuri dar respins de popor wi de partida religioasq. El, iudeu dintre cei mai iudei, dar lepqdat de iudei. Cu drept de a ‘nvqya pe alyii ‘n sinagogq, dar fqrq drept de a intra ‘n vreo sinagogq. Wi-a ales meseria cea mai urktq de poporul evreu. Vamewii erau unii dintre cei mai dispreyuiyi oameni. Oameni ‘n slujba asupritorului. Pe treapta cea mai de jos a societqyii. Vamewii wi pqcqtowii… Vamewii wi tklharii… Vamewii wi leprowii… Fariseii wi Cqrturarii stqteau departe de ei sq nu cumva sq-wi piardq <puritatea>.

“n sinagogq ori ‘n Templu, un fariseu ‘wi ridica orgolios glasul sq

mulyumeascq lui Dumnezeu cq nu este ca wi vamewul pqcqtos. Iar un vamew cknd avea oportunitatea sq se ‘nfqyiweze ‘naintea lui Dumnezeu, ‘n Casa Lui, nu ‘ndrqznea sq-wi ridice privirile de jos wi striga: <Doamne, ai milq de mine, pqcqtosul…>

Levi s-a alipit de comfortul asigurat de autoritqyile vremii, de societatea comercialq romanq.

Erau ‘n Israel ‘n vremea aceea douq categorii de vamewi. Erau awa numiyii <Gabbai>, colectorii de taxe fruntawi. Acewtia colectau taxele mari, taxele de proprietate, impozitele pe salarii, pe ckwtiguri, precum wi taxele de graniye. Aceste taxe erau stabilite de autoritqyi wi ‘n cazul lor nu se puteau face mari ‘nwelqciuni. Erau ‘nsq vamewii obiwnuiyi, awa numiyii <Mo\hes>, colectorii de taxe pe mqrfuri din comeryul domestic wi extern, tot ce era transportat pe rutele comerciale. Aceste taxe puteau fi arbitrare, mai mici sau mai mari, ‘n funcyie de circumstanyq…

Levi era un <Mo\hes>, acolo, la Capernaum, taxknd orice trecea prin vama sa. “n fiecare dimineayq ‘l awtepta aceeawi slujbq, dar oportunitqyi noi de a-wi extinde averea, de a mai aduna ceva, de a mai nqpqstui pe cineva…

“ntr-o zi Domnul Isus trece pe-acolo ‘nsoyit wi ‘mbulzit de mult norod. Tocmai vindecase un slqbqnog, un neputincios care fusese legat de patul de boalq ani wi ani de zile wi mulyimile de oameni din satele wi cetqyile de prim-prejur, auzind de minunea aceasta s-au pornit sq vinq la Domnul Isus. Wi Domnul Isus ‘i invqya pe toyi. Le spunea despre “mpqrqyia lui Dumnezeu, despre pocqinyq, despre nawtere din nou, despre voia lui Dumnezeu wi raportul nou pe care Dumnezeu “l vrea ‘n relayia Sa cu omul, cu poporul Squ. Trecknd pe lkngq vama lui Levi, Domnul Isus se oprewte o clipq wi-l cheamq sq lase totul wi sq-L urmeze. “n clipa aceea Levi lasq vama, pqrqsewte tot ce-l yinea ocupat, legat, ‘ncqtuwat wi se alipewte de Domnul.

Cu siguranyq cq auzise vorbindu-se despre Domnul Isus. Cu siguranyq cq el ‘nsuwi meditase la acest nou fenomen al prezenyei unei persoane deosebite ‘n yinuturile Galileii.

Cu siguranyq cq ‘n faya acestei noi treziri a poporului la o realitate dumnezeiascq ce se desfqwura ‘n jurul wi datoritq persoanei Domnului Isus, Levi wi-a dat seama de falimentul squ, de lepqdarea sa, de compromisurile sale, de pqcatele sale. “n clipa ‘ntklnirii privirii lui cu a Fiului lui Dumnezeu, Levi lasq totul wi pornewte pe un drum nou. Se alipewte de Domnul Isus. De aici ‘ncolo trqiewte o viayq nouq, plinq de slujire, ‘ntr-un duh de umilinyq wi cu un elan evanghelic gata de jertfq wi de sacrificiu.

Pknq atunci considerat un vknzqtor de cqtre Zeloyi, un pqcqtos irecuperabil de cqtre fruntawii religiowi ai poporului, un ‘nwelqtor de concetqyenii lui, mereu ‘n tovqrqwia vamewilor wi a pqcqtowilor …. De acum ‘ncolo Levi devine Matei – Darul lui Dumnezeu. Hristos, darul suprem wi nespus de preyios al lui Dumnezeu, cu mkntuirea Lui wi dragostea Lui, cu iertarea wi bogqyia cereascq de har se revarsq ‘n viaya acestui om wi-l transformq, ‘l face o nouq fqpturq wi-l aweazq ‘n marea lucrare de propovqduire a Evangheliei wi de chemare la mkntuire a neamului omenesc.

De ce Domnul Isus l-a chemat pe Levi? Pentru cq Levi era un pqcqtos. Hristos n-a chemat la Sine pe cei mari wi neprihqniyi, ci pe cei pqcqtowi: <Nu cei sqnqtowi au nevoie de medic ci cei bolnavi!>

Fqrq nici o valoare ’n ochii Fariseilor, Domnul Isus vede ‘n Levi o mare valoare pentru “mpqrqyia lui Dumnezeu. El ‘wi alege ‘n “mpqrqyie oameni simpli, lucrurile slabe wi dispreyuite pentru a face de ruwine pe cele tari. Hristos n-a stins niciodatq tqciunele ce abia mocnea. El l-a aprins ca sq fie o luminq. Matei a devenit o mare luminq pentru neamuri wi popoare ‘ntregi. El a scris Evanghelia sa minunatq pentru evrei, pentru generayia lui, dar wi pentru generayiile ulterioare iar prin lucrarea sa a dus vestea bunq a Evangheliei pknq departe ‘n Egipt wi Etiopia, murind ca martir acolo, pe meleaguri strqine. Ca wi apostolul Pavel, Matei chema oamenii la pocqinyq wi la harul dumnezeiesc zicknd: <De aceea

(Continuare ‘n pag.7)

6 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

<Dumnezeu S-a uitat la tot ce

fqcuse; wi iatq cq erau foarte bune.>(Geneza 1:31) Citind cartea Genezei, suntem

surprinwi de cele scrise despre viaya de dinaintea zilelor lui Noe. Oamenii trqiau atunci mult mai mult deckt astqzi, aveau mulyi copii wi se pare cq erau mult mai vigurowi wi mai sqnqtowi (Geneza 5:27, 6:4). Biblia afirmq cq <La ‘nceput, Dumnezeu a fqcut cerurile wi pqmkntul.> (Geneza 1:1) dupq care ne relateazq ce anume a creat Dumnezeu ‘n fiecare zi. Sq ne concentrqm atenyia asupra zilei a doua. E cea ‘n care Dumnezeu a zis <...sq fie o ‘ntindere ‘ntre ape, wi ea sq despartq apele de ape. Wi Dumnezeu a fqcut ‘ntinderea, wi ea a despqryit apele care sunt dedesuptul ‘ntinderii de apele care sunt deasupra ’ntinderii. Wi awa a fost.> (Gen.1:6-7).

Termenul original pentru

<’ntindere> are sensul de ‘nveliw subyire comprimat sau aplatizat wi ‘ntins. S-ar putea ca aceasta sq fie o descriere a pqmkntului ‘nainte de potop, avknd drept acoperiw la ckyiva \ilometri deasupra sa un ‘nveliw format din vapori de apq suspendayi. O asemenea configurayie ar fi produs ckteva efecte deosebite:

a) Transferul fibro-optic al

luminii printr-o asemenea boltq ar fi ‘nsemnat cq o penetrare mai puternicq a acesteia s-ar fi concretizat ‘n diferite nuanye de roz. Cercetqrile efectuate au arqtat cq lumina roz este cea care produce dezvoltarea optimq a celulelor plantelor. S-ar putea explica astfel existenya printre

fosile a unor muwchi uriawi, denumiyi lepidodendroni, de peste 30 de metri ‘nqlyime, ‘n timp ce varianta lor modernq ajunge la cel mult 40 de cm. Nu este de mirare cq Dumnezeu le-a poruncit animalelor, cknd acestea au fost create, sq mqnknce numai plante, fiindcq ele existau din belwug.

b) Cercetqrile au reuwit sq

aproximeze efectul unui asemenea acoperqmknt asupra presiunii atmosferice. Se estimeazq astfel cq, ‘nainte de potop, presiunea atmosfericq ar fi fost de aproximativ douq ori mai mare deckt cea de astqzi, datoritq faptului cq toate gazele erau comprimate sub respectivul ‘nvelis. De asemenea, procentul de oxigen din atmosferq era mai mare. Acest lucru a fost confirmat de bulele de aer prinse ‘n chihlimbar din fosilele de dinainte de potop, care prezintq un conyinut de oxigen de 30%, comparativ cu 20% ckt este astqzi. Aceste condiyii reprezintq condiyiile optime pentru viayq.

Camerele medicale hiperbarice, avknd o presiune mai mare deckt cea atmosfericq wi dotate cu un conyinut mai bogat ‘n oxigen au dovenit ‘n ultima vreme un instrument medical deosebit de util.

Oamenii de wtiinyq au descoperit cq persoanele cu rqni deosebite, plasate ‘n asemenea camere, se vindecq peste noapte wi nu ‘n ckteva sqptqmkni. Ckt privewte plantele, o rowie crescutq timp de 2 ani ‘ntr-o asemenea ‘ncqpere a ajuns la o ‘nqlyime de peste 5 metri, a produs 930 de rowii wi a continuat sq creascq. Mqrturia fosilelor ne aratq cq gigantismul era un lucru obiwnuit ‘nainte de potop (Gen.6:4).

c) Un alt efect al acestei bolte ar

fi fost filtrarea radiayiilor dqunqtoare. “nainte de potop, orice radiayie dqunqtoare era filtratq de ‘nveliwul de apq, creknd condiyii optime pentru o sqnqtate mai bunq wi o longevitate mai mare, fiindcq Dumnezeu a declarat creayia Sa ca fiind <foarte bunq> (Gen1:31).

Din pqcate, aceastq situayie nu a

durat prea mult. S-a ‘ntkmplat ceva care a produs schimbarea situayiei: <Dumnezeu s-a uitat spre pqmknt, wi iatq cq pqmkntul era stricat; cqci orice fqpturq ‘wi stricase calea pe pqmknt.> (Gen.6:12) wi <Domnul a zis lui Noe: <Intrq ‘n corabie, tu wi toatq casa ta; cqci te-am vqzut fqrq prihanq ‘n faya Mea ‘n neamul acesta de oameni.> (Gen.7:1).

Dumnezeu este cel care i-a spus lui Noe sq construiascq o corabie (Gen.6:14-16). Dimensiunile corqbiei au fost analizate de experyi din domeniul ingineriei hidraulice. Dr. Henr] Morris a ajuns la concluzia cq este imposibil ca o asemenea corabie sq se rqstoarne. Analiza stabilitqyii aratq cq forya de plutire, ce are tendinya de a ‘ndrepta corabia acyioneazq ‘ntotdeauna ‘n afara foryei de greutate, ce are tendinya de a o rqsturna. Ca urmare, corabia va reveni ‘ntotdeauna la poziyia normalq de plutire. Mai mult, raportul dintre lungimea wi lqyimea corqbiei de 6 la 1 are capacitatea de a o feri de acyiunea foryei valurilor de magnitudine egalq pe ‘ntreaga ei lungime. Corabia nu a fost conceputq pentru a atinge viteze mari. Noe dorea sq rqmknq ckt mai aproape posibil de zona pe care o cunowtea.

POTOPUL LUI NOE: MIT SAU REALITATE ?

7LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 7 - Iulie 2005 - Iulie 2005

frayilor, sq wtiyi cq ‘n El vi se vestewte iertarea pqcatelor… wi oricine crede ‘n El, este iertat, prin El de toate lucrurile de cari n-ayi putut fi iertayi prin legea lui Moise…> ( Fapte 13:38)

Expresia unei vieyi ‘noite wi a unei adknci mulyumiri, Matei wi-a exprimat-o a doua zi dupq ‘ntklnirea cu Domnul, cknd a pregqtit o cinq wi a chemat prietenii wi rudele sale, pe mulyi vamewi wi pqcqtowi. Acolo, la masq el ‘i introduce pe toyi la Domnul Isus wi le mqrturisewte schimbarea sa. Asemenea pqstorului din pilda cu oaia pierdutq care gqsewte oaia, o pune cu bucurie pe umeri wi cknd ajunge acasq cheamq pe prietenii wi vecinii sqi wi le zice: <Bucurayi-vq ‘mpreunq cu mine…>, tot astfel Levi exclamq fericit: <bucurayi-vq ‘mpreunq cu mine, bucurayi-vq…>

Ce poate face Harul lui Dumnezeu! Dintr-un faliment al societqyii, un martor al Lui. Dintr-un vamew, un Apostol. Dintr-un contabil obscur, un mare Evanghelist. Dintr-un wef al pqcqtowilor, un sfknt al cqrui nume este scris pe temelia Noului Ierusalim…

Numai Hristos… <poate sq mkntuiascq ‘n chip desqvkrwit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El> (Evrei 7:25) Se spune despre Bibliile de Oxford -- raritqyi ‘n ziua de astqzi wi adevqrate tezaure ‘n lumea artelor cq sunt fqcute din hkrtie de India, foarte scumpq, foarte finq wi foarte rezistentq. Hkrtia de India era prelucratq din pknze vechi de catarg, sfkrtecate de apq, de sare, de soare wi vknt, aruncate afarq de valuri. Aceste pknze au devenit materie primq wi mult cqutatq pentru producerea Bibliilor de Oxford.

Levi este o Biblie de Oxford, o epistolq vie, scrisq wi cititq de toyi oamenii, o eternq mqrturie a harului lui Dumnezeu. Levi este un om pqcqtos dar care a avut parte de chemarea cereascq. Pentru lume o epavq, un catarg sfkrtecat wi aruncat de furiile mqrii, dar pentru Hristos o materie primq de credincios, ucenic wi apostol. (O)

Corabia avea dimensiunile de:• 300 coyi x 50 coyi x 30 coyi (1 cot

mic = 17,5 inci = 44,45 cm) adicq 437 picioare x 73 picioare x 44 picioare sau 133 m x 22 m x 13,5 m;

• volumul = 39.500 m3 echivalentul a 522 vagoane americane standard de vite, avknd capacitatea de 75,5 m3 ; un asemenea vagon poate duce @ 200 de oi pe douq platforme;

• un asemenea volum ar fi suficient ca sq conyinq peste 125.000 de animale de dimensiunile unei oi.

Astqzi existq 18.000 de specii de animale terestre.

Dumnezeu a vorbit wi s-au ‘ntkmplat trei lucruri:

1) <S-au rupt toate izvoarele Adkncului celui mare> - Gen.7:11

2) <S-au deschis stqvilarele cerurilor> - Gen.7:11

3) <Ploaia a cqzut pe pqmknt patruzeci de zile wi patruzeci de nopyi> - Gen.7:12

Apar 2 ‘ntrebqri:1) De unde a provenit apa?2) Unde s-a scurs apa care a acoperit

munyii?Rqspunsul la prima ‘ntrebare este

simplu: a fost apa conyinutq ‘n ‘nveliwul de apq din jurul pqmkntului, ce exista din ziua a doua a creayiei. Dumnezeu o awezase acolo pentru a-wi proteja creayia wi a asigura o atmosferq perfectq pentru sqnqtatea wi bunqstarea omului. Dar atunci cknd, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, neascultarea omului a depqwit limitele, acelawi halou protector s-a transformat ‘ntr-o sursq de apq, suficientq pentru a provoca ‘nspqimkntqtorul potop.

Rqspunsul la cea de-a doua ‘ntrebare - se gqsewte de asemenea ‘n Biblie, iar dovada veridicitqyii lui se aflq pretutindeni ‘n jurul nostru. Biblia ne spune cq apele au acoperit toyi munyii (pe care Geneza ‘i numewte niwte dealuri ‘nalte) ce existau la acea datq, depqwind ‘nqlyimea acestora cu 15 coyi (Gen.7:19-20).

Sq ne amintim cq pqmkntul arqta

altfel ‘nainte de potop. Pknq la potop nu plouase niciodatq, dupq cum ni se spune ‘n Biblie (Gen.2:5-6). Nu existau munyi foarte ‘nalyi, nu sunt menyionate vknturi

wi furtuni puternice, sau zqpadq wi ploaie ‘nainte de potop. Acestea nu aveau ce cquta ‘n lumea desqvkrwitq pe care o crease Dumnezeu. Pe ‘ntreg pqmkntul, clima era temperatq, awa cum demonstreazq mqrturia fosilelor. Dupq ce topografia a fost nivelatq de cqtre apele devastatoare ale potopului wi ‘ntreaga lume a fost complet inundatq, a ‘nceput procesul de formare a munyilor ‘nalyi (Psalmul 104:6-8). Dovezile existente ‘n acest sens sunt coplewitoare:

• geologii sunt de pqrere cq cea mai mare parte a zonelor muntoase cu altitudini ridicate s-au ‘nqlyat dupq apariyia omului pe pqmknt;

• se poate vedea clar cq aceste zone s-au aflat sub apq, deoarece ‘n apropierea piscurilor, munyii sunt formayi ‘n mare parte din straturi marine ce conyin frecvent fosile marine recente;

• formarea munyilor ‘nalyi wi a depresiunilor corespondente din bazinele oceanelor trebuie sq fi fost ‘nsoyitq de numeroase activitqyi tectonice, precum apariyia de cute, falii. Activitqyile tectonice ce au loc ‘n ‘ntreaga lume pot fi ‘nyelese ca efecte-ecou ale marilor ridicqri tectonice post-diluviene Un alt aspect ‘l reprezintq adkncimea la care s-au aflat munyii sub ape. Biblia ne spune cq apele potopului s-au ridicat cu 15 coyi deasupra pqmkntului. Surprinzqtor, dacq am calcula adkncimea de scufundare a corqbiei lui Noe cu ‘ncqrcqturq la bord, ar rezulta o cifrq de 15 coyi! Prin aceasta Dumnezeu ne spune astqzi cq El S-a asigurat ca navigarea corqbiei sq se facq ‘n deplinq siguranyq, chiar wi pe deasupra celor mai ‘nalyi munyi, fqrq ca mqcar sq fie zgkriat fundul navei construit din lemn de gofer. Ce Dumnezeu minunat avem, pe care “l intereseazq wi cel mai mic detaliu din vieyile noastre!

Bibliografie: <Si Dumnezeu a

zis...> de Dr. Farid Abou-RahmeAutor: Agiu Alin

POTOPUL LUI NOE: MIT SAU REALITATE ?

(Continuare din pag.5)


Domnul Dumnezeu a zis: <Nu este bine ca omul sq fie singur; am sq-i fac un ajutor potrivit pentru el> - Gen. 2:18

Viaya de familie este o viayq de pqrtqwie continuq. Cine se <lipewte> de nevasta sa va trebui sq se obiwnuiascq sq o priveascq ca pe o parte din sine ‘nsuwi.

Un ajutor potrivit

Atunci cknd Dumnezeu a fqcut-o pe Eva wi a adus-o ‘naintea lui Adam, Eva a fost proclamatq drept <un ajutor potrivit> :

<Iatq ‘n sfkrwit aceea care este os din oasele mele wi carne din carnea mea! Ea se va numi <femeie> (iwa), pentru cq a fost luatq din om (iw)> - Gen. 2:23 -

“n rayiunea ei de a fi, cqsqtoria nu face altceva deckt sq <‘ntregeascq> existenya noastrq.

Un soy wi o soyie sunt destinayi sq trqiascq o viayq de pqrtqwie wi colaborare ‘n toate sectoarele wi activitqyile vieyii.

Cknd Dumnezeu a zis <un ajutor potrivit>, El a dat femeii un statut de implicare ‘n toate sectoarele vieyii bqrbatului.

Uneori, soyii cred cq soyiile lor le sunt date doar ca ajutoare pentru sectoarele ‘n care ei nu pot sau nu vor sq se implice: la nawterea de copii, la spqlatul rufelor, la fqcutul curqyeniei ‘n casq sau la pregqtirea mkncqrii. Dumnezeu nu a rknduit ‘nsq awa. Femeia este un ajutor potrivit. Punct! Adicq un ajutor potrivit pentru toatq viaya wi activitatea bqrbatului. O soyie poate sq-l ajute pe soy sq gkndeascq mai bine, sq ‘nyeleagq mai corect wi sq acyioneze cu mai multq competenyq.

Este cunoscutq ‘ntkmplarea cu pictorul Van Gogh. Celebrul impresionist era cqsqtorit cu o soyie care nu avea nici un fel de pregqtire pentru picturq. De fiecare datq cknd Van Gogh termina (sau se pregqtea sq termine) un tablou, el ‘wi chema soyia sq fie cel dintki critic al lucrqrii lui. Wtergkndu-wi mkinile ude de la spqlatul vaselor, soyia lui se apropia de pknza ‘ncq umedq, privea cu ochii ‘ntredeschiwi wi spunea gknditoare: <Eu aw mai pune puyin galben aici>, indicknd spre unul din punctele picturii.

Nestqpknitul wi foarte mkndrul pictor se rqstea la ea dispreyuitor, o dqdea afarq din camerq, rqmknea sq se mai uite un pic la pknza pictatq wi apoi ... adquga puyin galben exact ‘n punctul indicat de soyia lui!

Cknd ne dqruiewte un partener de viayq, Dumnezeu ne oferq nu doar un ajutor potrivit pentru cutare sau cutare lucrare, ci pentru noi ‘nwine. Soyul sau soyia ta te va ajuta ‘n absolut toate trqirile wi ‘nfqptuirile vieyii tale.

Cknd intenyia lui Dumnezeu nu este respectatq, familiile noastre devin <convieyuiri de formq> sau <singurqtqyi ‘n grup>. Ritmul haotic wi solicitqrile multiple din societatea modernq au reuwit, ‘n multe cazuri, sq tulbure unitatea vieyii de familie wi ne-au obiwnuit sq ne resemnqm cu surogate de pqrtqwie.

Ce este de fqcut?

Trebuie sq ne deprindem sq hrqnim pqrtqwia cu soyul sau soyia noastrq tot awa cum trebuie sq nu uitqm sq udqm la timp florile wi plantele din grqdinq.

Rubrica familiei

O bunq rknduialq a timpului Mq vei umplea de bucurie cu

starea Ta de fayq (cknd vei sta alqturi de mine) - Fapte 2:28

Din pqcate, diviziunea familiei a fost de prea multe ori rqu ‘nyeleasq wi, ‘n multe familii, soyul s-a transformat ‘ntr-un fel de <musafir> cu domiciliul permanent. Existq soyi care se poartq de parcq singura lor misiune ar fi aceea de a aduce acasq salariul. Ei <finanyeazq> o ‘ntreprindere, cqreia ar vrea sq le fie wi un fel de patroni. Wi, ca oricare alyi patroni veritabili, nici acestor soyi nu le place sq petreacq prea mult timp ‘n <fabricq>, de parcq prezenya soyiei i-ar stknjeni, iar gqlqgia copiilor ar fi un zgomot insuportabil. Nu este de mirare cq soyiile unor astfel de soyi ajung ‘ntr-o stare de epuizare fizicq wi nervoasq, declarknd, nu de puyine ori, <grevq>.

Nu vorbim acum despre soyiile mult prea posesive, de tip <ventuzq>, care fac crizq de nervi de ‘ndatq ce <domnul> ‘ndrqznewte sq punq mkna pe pqlqrie wi pe cheile de la mawinq. Nu! Vorbim despre soyiile prea ades abandonate, despre soyiile ale cqror soyi zqbovesc cu plqcere mult peste orele de servici wi care folosesc orice ocazie pentru a <evada> de acasq. Dacq o astfel de soyie ‘ndrqznewte uneori sq murmure un reprow, cel mai adesea i se rqspunde: <Dar bine dragq, ‘ncearcq sq ‘nyelegi. Am wi eu atkt de lucru ‘nckt nu pot ...>

Wi totuwi, s-ar putea. Dar nu putem deckt ceea ce dorim din tot sufletul. Chiar wi cei mai <supra-ocupayi> oameni gqsesc - ca prin minune - timpul necesar ca sq-wi ‘mplineascq propriile dorinye.

Un soy nu trebuie sq uite cq soyia lui are nevoie de prezenya celui cu care s-a unit pe viayq, fqrq de care se simte o <jumqtate>. Cine iubewte

Principiul pqrtqwiei


cu adevqrat, wtie sq rqspundq unor asemenea cereri.

Gkndewte-te iarqwi cum erai ‘n perioada logodnei!

Cu siguranyq, existq wi profesiuni care acapareazq, existq activitqyi care nu pot fi ‘ntrerupte uwor. Yqranul, pictorul, ca wi predicatorul de altfel, sunt mereu ‘n crizq de timp wi cu greu se desprind din preocupqrile lor. Medicii wi pqstorii sufletewti ezitq mult ‘nainte de a rqspunde cu <Nu> unei cereri de asistenyq. Dar vai, acewti oameni rostesc awa de uwor <nu> cknd este vorba de ‘mplinirea dorinyelor soyiilor wi copiilor lor.

Ce-i de fqcut?

Situayii aparent irezolvabile se rezolvq uwor atunci cknd wtim sq impunem tuturor lucrurilor ordinea unor prioritqyi bine precizate. Pentru un crewtin, alegerea prioritqyilor nu este lqsatq la dispoziyia propriului gust, cqci el este chemat sq respecte Cuvkntul lui Dumnezeu, care ‘l vrea ‘ntki copil al lui Dumnezeu, apoi soy wi tatq wi numai dupq aceea angajat ‘n orice altfel de activitqyi ale vieyii.

Vq ‘ndemnqm sq reflectayi la ckteva recomandqri:

Rezervayi-vq timp suficient pentru masq

Nu mknca <‘n fugq>, privind mereu spre cadranul ceasului. Pqrtqwia familialq din jurul mesei este o investiyie de ne’nlocuit, fqrq de care vom secera curknd ‘nstrqinarea de cei dragi wi ... ruinarea stomacului. Adu-yi aminte cq ‘n Biblie, mesele erau prilejuri de comunicare (Apoc. 3:20). Acordq-le wi tu aceeawi importanyq.

Rezervq-yi serile pentru viaya de familie.

Seara este cel mai potrivit timp pentru ‘mpqrtqwirea impresiilor de peste zi, pentru sfaturi wi pentru joacq cu copiii. Soyii trebuie sq fie cu adevqrat <capi de familie>, sq se intereseze de problemele fiecqruia wi sq ‘ncerce sq le ofere cele mai bune rezolvqri. Nu este de mirare cq atunci cknd <capul> se detaweazq de familie, toyi ceilalyi membrii trqiesc o viayq dezordonatq.

Psihoanaliza s-a nqscut pe agonia vieyii de familie. Popularitatea ei mqsoarq gradul ‘nalt de dizolvare a legqturilor normale din cadrul familiilor moderne. Refuzul bqrbayilor moderni de a petrece timp cu soyiile lor wi de a-wi ‘mpqrtqwi, pe ‘ndelete, gkndurile wi trqirile sufletului, au fqcut din membrii familiilor de azi clienyi siguri ai clinicilor wi cabinetelor medicale!

Ce bine ar fi dacq ne-am ‘ntoarce la intenyia pe care a avut-o Dumnezeu la ‘nceput wi ne-am <‘ntovqrqwi> cu adevqrat de partenerul nostru de viayq! Am culege atunci roade de suport wi ‘ncurajare wi , pe deasupra, ... am economisi wi o mulyime de bani!

Pune deoparte duminicile wi zilele de concediu

Bagq de seamq sq nu faci ca pqrinyii care se separq ‘n mod deli-berat de copii, expediindu-i la bunici sau ‘n colonii de vacanyq, pentru a putea petrece apoi ‘n liniwte wi ... egoism.

Nici unul dintre membrii familiei tale nu trebuie neglijat. Dqruiewte din timpul tqu fiecqruia wi vei primi atunci ‘n schimb ceea ce yi se cuvine.

Fosta prima doamnq a Americii, Barbara Bush le-a spus studentelor de la una din Universitqyile Americane: <Eu wtiu cq astqzi este la modq ca toate fetele sq caute sq aibq o carierq strqlucitq ‘n afara vieyii de familie. Totuwi eu vreau sq vq dau un sfat din partea unei femei care este nu numai soyia prewedintelui Statelor Unite, ci wi o mamq wi o bunicq: Cknd veyi ‘mbqtrkni, cknd veyi fi ‘n pragul moryii wi veyi privi cu regret ‘napoi, nici una dintre voi nu va spune: <Ce pqcat cq nu am ‘ncheiat wi contractul cutare sau cq nu am ajuns wi ‘n funcyia cutare>. Lucrurile pe care le veyi regreta vor fi faptul cq nu ayi petrecut mai mult timp ‘mpreunq cu soyul vostru sau cu copiii vowtri. La o ultimq analizq, acestea sunt singurele lucruri cu adevqrat importante. Ar fi pqcat sq le sacrificayi acum din nebqgare de seamq wi sq le descoperiyi adevqrata valoare doar atunci cknd va fi prea tkrziu>. Aceleawi cuvinte ar merita spuse wi tuturor bqieyilor care au ajuns acum soyi. (O)

Acordq timp suficient soyiei

Unii soyi ‘wi uitq complet soyia pknq ‘n clipa ‘n care se retrag ‘n dormitor. Atunci, ca prin farmec, ‘wi aduc aminte de <altarul familiei> wi de <‘ndatoririle conjugale>.

Pentru o soyie, awa ceva este inacceptabil. Ea nu va putea niciodatq sq-wi urmeze soyul ‘n astfel de

<metamorfoze> bruwte. O femeie are nevoie de un climat de tandreye, de 15-20 de minute de relaxare alqturi de soyul ei. Bruscheyea masculinq o iritq wi, ’n loc sq fie ‘n ton cu dorinyele soyului ei, soyia se simte invadatq, ca sq nu spunem mai mult ...

Veacul modern a fost martorul exploziei de psihoanalizq wi psihoterapie. Milioane de oameni ‘wi cheltuiesc banii pentru a sta de vorbq ore ‘ntregi cu un <specialist>, care sq-i ajute sq se ‘nyeleagq mai bine pe ei ‘nwiwi wi sq treacq cu bine peste crizele majore ale vieyii. Un astfel de specialist trebuie sq ‘ndeplineascq ckteva condiyii: sq fie mereu la dispoziyie, sq wtie sq asculte, sq wtie sq ‘nyeleagq, sq sugereze anumite dedesubturi ale lucrurilor wi sq hrqneascq ‘ncrederea ‘n sine a pacientului, scoyknd ‘n evidenyq capacitatea lui lquntricq de a face fayq oricqror situayii.

Cine citewte lista de calitqyi notatq mai sus, nu poate sq nu tragq o concluzie stupefiantq: cel mai bun psihanalist al nostru este deja omul cu care ne-am legat viaya prin cqsqtorie!


1o

Perspective profetice

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: http://[[[.\house.org/strategictrends/ Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le socotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 2:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

“n bine sau ‘n rqu.Cq nu existq pe termen scurt sau

mediu un competitor pentru SUA s-a spus nu o dat q. Wi e bine sq repetqm asta, cqci, ne place sau nu, vrem sau nu vrem, aproape tot ceea ce ‘ntreprinde aceastq yarq extraordinarq pe plan intern sau extern ne afecteazq pe toyi, chiar dacq nu ‘n acelawi fel, oriunde ne-am afla, la Moscova sau la Beijing, la Bucurewti sau la To\io, la Bruxelles sau la Mexico Cit]. Pentru a ‘nyelege securitatea mondialq la ‘nceputul secolului al XXI-lea, trebuie, awadar, sq ‘nyelegi America, sq-i intuiewti proiectele, mizele, tensiunile, temerile wi contradicyiile. A face altfel ‘nseamnq a ignora, nepermis, realitatea geostrategicq a lumii de lkngq wi de dincolo de tine.

Acesta este motivul pentru care am gqsit potrivit sq ilustrqm acest numqr cu un material care va vorbi despre America lqsknd-o pe ea, ‘n primul rknd, sq se destqinuie. Am ales pentru aceasta unul dintre cei mai faimowi - dacq nu cel mai faimos - comentatori ai Americii, ai securitqyii mondiale wi ai rolului Americii ‘n securitatea mondialq. Este vorba despre Samuel P. Huntington, actualmente profesor universitar la Harvard wi prewedintele Academiei Harvard pentru Studii internayionale wi regionale.

Sq ‘i dqm, awadar, cuvkntul.

Privire din interiorProfesorul de la Harvard wi

ultradiscutatul, pe tot mapamondul, autor al tezei „ciocnirii civilizayiilor> a tipqrit ‘n 2004 o lucrare care a stkrnit deja un nou val de controverse. Cartea se numewte <{ho [e are? The Challenges to America^s National Identit]>. Samuel Huntington are acel talent unicat de a simyi ideea care plutewte ‘n aer, a o pune pe hkrtie wi a face din ea punct de referinyq ‘n dezbaterea mondialq. Cartea se ocupq, ‘n esenyq, de schimbqrile care s-au petrecut cu „identitatea nayionalq americanq>, pe toate palierele ei, cadrul de referinyq pe care este plasatq discuyia fiind

America despre ea ‘nsqwiDan Dungaciu

(Socotesc cq acest studiu este strict necesar pentru romknii care au ajuns ‘n America. Dan Dungaciu scrie din Romknia, dar materialul ne privewte direct pe noi.)

Cqtre un secol american?Oricine audiazq sau predq un

curs despre „Instituyii de securitate>, crucial ‘n arhitectonica oricqrui modul de „studii de securitate>, de pildq, wtie cq reperele principale ‘n jurul cqrora va pivota cursul

sunt ONU, NATO, Consiliul de Securitate, OSCE, UE etc. America este importantq, de bunq seamq, numai cq, didactic, aceasta va fi inclusq, aproape de fiecare datq, la rubrica dedicatq NATO. Ceea ce este exact, desigur, dar nu chiar adevqrat. Cel puyin acum. Avem, ‘n acest caz, sau wi ‘n acest caz, un exemplu tipic despre ceea ce ‘nseamnq teoria care definewte realitatea wi, lqsatq de capul ei, riscq chiar sq o substituie. Cqci astqzi, ‘n lume, principala instituyie de securitate nu este nici NATO, nici ONU sau UE, ci Statele Unite ale Americii, aceastq yarq enormq devenitq Imperiu Mondial wi fqrq de care nimic nu se poate petrece pe mapamond.


9/11. Este o carte de o complexitate indiscutabilq wi care poate fi cititq ‘n funcyie de multe unghiuri de lecturq: o carte despre America wi rolul SUA ‘n lume, despre conflictul intracivilizayional, despre victoria „nayiunii> contra „civilizayiei>, despre „yara realq>/<yara legalq> awa cum apar ele ‘n America astqzi, despre identitqyi religioase/nayionale wi resurecyiile lor. “nainte de a intra ‘n substanya cqryii, sq semnalqm, din plecare, interesul nostru principal: relayia dintre identitate wi agenda de securitate a unei nayiuni (actor geopolitic).

Cum spuneam wi mai sus, axul cqryii ‘l constituie vizibilitatea (proeminenya) wi substanya (conyinutul) identitqyii americane. Vizibilitate, respectiv importanya pe care aceasta a dobkndit-o ‘n istorie: a fost asumatq explicit ‘n secolul al XVIII-lea, ‘ntra ‘n criza ‘n anii 60; este resuscitatq dupq atacurile teroriste din 9 septembrie, intrq iarqwi, se pare, ‘n declin la doi ani dupq tragedie.

Cine suntem noi astqzi? - se ‘ntreabq Huntington, mai ales dupq 9/11. Cqci steagurile fluturate indicq o intensificare a identitqyii nayionale, dar wi o crizq a substanyei acestei identitqyi. “n plus: de ce o asemenea discuyie este importantq, dincolo de nostalgii private sau rayiuni academice profesionale? Wi iatq rqspunsul americanului: „Interesul nayional derivq din identitatea nayionalq. Trebuie sq wtim cine suntem ‘nainte de a wti care ne sunt interesele>. Cqci, dacq America ar fi „un set de principii universale legate de libertate wi democrayie>, scopul politicii externe ar trebui sq fie „promovarea acestor principii ‘n alte yqri>. Dacq ar fi o yarq „excepyionalq>, rayiunea pentru awa ceva ‘nceteazq. Dacq ar fi „o colecyie de entitqyi culturale wi etnice>, scopul ar fi promovarea lor wi o „multicultural foreign polic]>. Dacq America s-ar defini drept o „yarq vest-europeanq>, miza ar fi „‘ntqrirea relayiilor cu Europa occidentalq, iar dacq ar fi „o yarq din ce ‘n ce mai hispanicq>, orientarea ar trebui sq fie America Latinq. Dacq nu este „nici europeanq, nici hispanicq>, „America ar trebui sq urmeze o politicq externq fqrq legqturq cu aspectele culturale comune cu alte yqri>.

“ncotro se va ‘ndrepta America?... “nainte de a vedea asta, sq mai facem ckteva precizqri fundamentale.

„Cultura anglo-saxonq>“n primul rknd, ideea cq <America

este o nayiune de imigranyi> poate fi exactq, dar adevqratq nu e. Cqci distincyia principalq care opereazq aici este cea dintre coloniwti wi emigranyi. Coloniwtii au fost un grup definit cultural, au creat o societate, au avut un yel, o mizq, un vis, scopuri comune. Au creat o societate ‘n funcyie de identitatea lor culturalq pe un teren tabula rasa - „cultura anglo-protestantq>. Spre deosebire de acewtia, imigranyii nu creeazq o nouq societate; ei se miwca ‘ntre preferinye sociale, respectiv vin unde vor sq vinq, unde le place sq vinq; ei au „un woc cultural> wi urmqresc sq se integreze.

Distincyia aceasta dintre cele douq categorii wi care tinde astqzi sq fie uitatq a existat deja la 1870 - atunci apare ‘n limba englezq termenul „immigrants> pentru a-i deosebi pe noii veniyi de „founding fathers>.

Putem conchide, awadar. Cultura anglo-saxonq este o mixturq de: religie crewtinq, moralism wi valori protestante, etica muncii, limba englezq, tradiyiile britanice - dreptul, justiyia wi limitarea/separarea puterilor ‘n stat, mowtenirea europeanq ‘n literaturq, muzicq, filosofie, artq. Milioane de emigranyi au fost atrawi tocmai de aceastq culturq! “n „cultura anglo-protestantq> a coloniwtilor s-au integrat imigranyii.

Huntington ne avertizeazq cq existq o veritabilq culturq fondatoare a Americii - cea „anglo-protestantq>, ‘mpqrtqwitq de toyi ‘n pofida diversitqyii americane: „Ar fi fost America astqzi America dacq ‘n secolele XVII-XVIII ar fi fost colonizatq nu de britanici, ci de catolici francezi, spanioli, portughezi? Rqspunsul este nu. Nu ar fi fost America, ar fi fost ~uebec, Mexic sau Brazilia>. Modelul wi aceastq culturq aferentq au rezistat pknq la finele secolului XX, de aceea este o falsq dihotomie alegerea ‘ntre „o identitate albq, tip {ASP>, wi „una abstractq, civicq>, bazatq pe angajament fayq de niwte principii politice: „Nucleul lor identitar (al imigranyilor - n.n.) este cultura pe care au creat-o coloniwtii wi pe care generayii de emigranyi

au absorbit-o wi care a dat nawtere «crezului american». La baza acestei culturi s-a aflat protestantismul>. Wi tot ea, cultura anglo-protestantq, este <vinovatq> de nawterea „crezului american> cu principiile sale sacrosancte: libertate, egalitate, individualism, guvern reprezentativ, proprietate privatq.

Ajungem astfel la cel de-al doilea punct esenyial ‘n argumentarea lui Huntington: a rupe ideologicul - adicq „crezul american> - de referenyialul squ cultural ‘nseamnq a comite o eroare absolutq.

„Crezul american>Identitatea „ideologicq> a

Americii a fost de mult observatq (Toc`ueville). Dar, istoric vorbind, este doar una dintre componentele identitqyii americane, iar aceastq ideologie - exprimatq maximal de „crez> - are rqdqcini culturale.

Ideea „crezului american> - „the American Creed> - a cqpqtat o amploare extraordinarq o datq cu faimoasa lucrare a lui Gunnar M]rdal din 1944, The American Dilemma. Heterogenitatea americanq, scria acesta, are ceva ‘n comun: „un etos social, un crez politic>. Definiyia crezului nu a fost, de-a lungul timpului, unitarq, dar principalele elemente - demnitate umanq, egalitatea indivizilor, drepturi inalienabile, libertate, dreptate, oportunitqyi egale - au rqmas

„Crezul american>


constante. De unde wi caracteristicile crezului: principiile au fost extrem de stabile ‘n timp, au fost acceptate de poporul american, iar originea lor se aflq ‘n disidenya protestantq. Cu concluzia lui Huntington: „Crezul american este, pe scurt, protestantism fqrq Dumnezeu, crezul secular al unei «nayiuni cu sufletul unei biserici»>.

Substanya identitqyii americane. Trei opyiuni

Revenim acum la discuyia legatq de substanya (conyinutul) identitqyii americane. Pentru Huntington, se poate vorbi despre patru faze ale identitqyii populayiei „lumii noi>: sec. XVII-inceputul sec. XVIII - identitate britanicq sau localq; identitate statalq dupq dobkndirea independenyei; identitate nayionala dupq „rqzboiul civil>, astfel cq intervalul 1870-1970 poate fi numit „secolul nayionalismului american>; dupq 1970 ‘ncepe erodarea identitqyii americane ‘n formula ei clasicq; dupq 9/11 asistqm la o resurecyie temporarq, dar, dupq 2003, poate fi consemnatq reluarea vechilor trenduri ante-9/11.

Existq ckteva elemente definitorii care au creat identitatea nayionalq americanq: rqzboaiele, dezvoltarea economicq wi organizayiile nayionale, reconcilierea Nord-Sud, istoriografia, ritualurile wi simbolurile patriotice, asimilationismul, americanizarea imigranyilor (wcoli, asociayii, corporayii etc.), rqzboaie mondiale etc. “n timp, au existat wi ckteva dezbateri interesante relativ la acest

subiect. De departe, cea mai celebrq wi influentq este awa-numita „dezbatere asimilayionistq>. Au fost propuse trei modele:

1. 1780 - John de Crevecoeur folosewte sintagma „melting pot>; 1908 - Israel Zang[ill scrie piesa „The Melting Pot> (America produce un nou soi de oameni);

2. se propune, ‘n replicq, modelul „supa de tomate>: supa de tomate este ‘mbogqyitq cu ingrediente (cultura imigranyilor), dar rqmkne supa de tomate („cultura anglo-protestanta>);

3. 1915, Horace |allen susyine un nou model: „America este o salatq („cultural pluralism>).

Unde se plaseazq Huntington pe acest tablou? Nu e greu de aflat, cqci profesorul de la Harvard ‘wi exprimq ferm opyiunile. America este capabilq sq-wi amkne „demisia ca America> prin tratarea wi contracararea procesului de declin al opyiunii sale nayionale wi resuscitarea vitalitqyii wi identitqyii ei:

„Cred cq America poate face asta wi cq americanii trebuie sq se reorienteze, ei ‘nwiwi, ‘ntru valorile, tradiyiile wi cultura anglo-protestantq, cele care, pentru mai bine de trei secole wi jumqtate, au fost ‘mbrqyiwate de americanii de toate rasele, etniile sau religiile, cele care au fost sursa libertqyii, unitqyii, puterii, prosperitqyii wi leadership-ului moral ca foryq a binelui ‘n aceastq lume>. Cu o singurq observayie: aseryiunea este o „pledoarie pentru importanya culturii anglo-protestante, nu pentru importanya anglo-protestanyilor>.

America secolului XXI?Dincolo de datele obiective pe

care le-am enumerat aici, chipul Americii va depinde enorm de proiectele elitelor politice care o vor conduce. Modul ‘n care America ‘wi percepe rolul ‘n lume wi modul cum lumea percepe asta vor marca ceea ce numim identitatea americanq. Iatq opyiunile care ‘i stau ‘n fayq:

1. Cosmopolitanism - America devine lumea: multiculturalq, multietnicq, multirasialq etc. (America revine la direcyiile care au marcat etapa pre 9/11.)

2. Imperialq - lumea devine America. America, singura putere mondialq, ‘wi asumq funcyia imperialq wi croiewte lumea dupq chipul wi asemqnarea ei.

3. Nayionalq - ambele variante sunt riscante. America nu e lumea wi nici lumea America. America este America: religiozitate plus cultura anglo-protestantq. Dacq primele opyiuni sunt ale elitelor, ultima este a poporului american.

... Inutil sq spunem cq ea este wi formula pe care o susyine de la un capqt la altul al analizei, explicit sau implicit, wi Samuel Huntington: „This is America I \no[ and love>. Wi, alqturi de el, un tronson semnificativ al elitei americane. De aici puseurile normative ale lui Huntington ‘ntr-o dezbatere care ne-ar putea viza, prin ricoweu, wi pe noi. Dincolo de asta, ceea ce se va ‘ntkmpla ‘n America din acest punct de vedere meritq urmqrit, iar dezbaterea despre raportul identitate nayionalq/politicq externq, la noi sau aiurea, continuatq. ()

Maxime despre patriotism

Teritoriul este doar trupul unei nayiuni, oamenii care-i locuiesc vqile wi dealurile ‘i sunt sufletul, spiritul, viaya.

Patriotismul este convingerea cq yara ta este mai bunq deckt celelalte, pentru simplul motiv cq te-ai nqscut tu ‘n ea!

- George Bernard Sha[

De cele mai multe ori, patriotismul nu este altceva deckt o formq de egoism generalizat!

America este mare pentru cq America este bunq. “n clipa ‘n care America va ‘nceta sq mai fie bunq, ea ‘wi va pierde wi mqreyia.

- D[ight D. Eisenho[er

Un sfat pentru cei ce cqlqtoresc peste hotare: ‘n yqrile subdezvoltate nu beyi apa - ‘n cele dezvoltate nu respirayi aerul!

Nici o reconciliere nayionalq nu se poate clqdi pe unitatea vinovatq.

- Emil Constantinescu

America de Sud a fost colonizatq de spanioli, care au cucerit teritoriile mknayi de goana lor nebunq dupq aur, dar America de Nord a fost ‘ntemeiatq de <pelegrinii> care au venit ‘n cqutarea unui loc ‘n care sq i se poatq ‘nchina liberi lui Dumnezeu. Aceasta este diferenya fundamentalq dintre popoarele celor douq continente.

- A. R. {ells


<Viaya fqrq Dumnezeu este ca o caricaturq nereuwitq>, sau un alt fel de P]gmalion

Radu Cleyiu, caricaturist de renume, are o mulyime de diplome nayionale wi internayionale. A debutat ‘n anul 1980 ‘n Revista URZICA. A fost invitat sq realizeze caricaturi la emisiunea <Duminica ‘n familie> de Mihaela Rqdulescu. A colaborat la Jurnalul Nayional, cu Marius Tuca wi Dan Diaconescu. <”n cotidianul timiworean <Renawterea Bqnqyeanq> a avut timp de mai mulyi ani serialul de benzi desenate <Hominid> (un personaj evoluyionist, cam nedezvoltat wi cam ciudat, inventat de el, care se dezvoltq wi devine om).

Se considera un artist ne’nyeles de oameni wi de familie. “wi <’neca ‘n bquturq> amarul pe tema <geniului ne’nyeles>, uneori singur, alteori cu prietenii prin ckrciumi, unde <puneau yara la cale>.

Era un fumqtor ‘nrqit, a obyinut legitimayie de fumqtor de la o companie de yigqri datoritq numqrului mare de pachete fumate ‘ntr-un interval scurt de timp.

Era ‘n pragul divoryului. “i plqcea literatura wtiinyifico-fantasticq, credea ‘n farfurii zburqtoare, mai ales cq wi ‘n casa lui <zburau farfurii> - cum se exprimq el - ‘n urma certurilor conjugale.

Soyia lui - Violeta - a fqcut specializare pentru propaganda vizuala comunistq (lozinci, picturi, bannere, etc.) la cea mai ‘naltq academie comunistq din Romknia - <Wtefan Gheorghiu> din Bucurewti.

“n caricaturq, Radu Cleyiu nu se mulyumea doar sq scoatq ‘n evidenyq o anumitq trqsqturq de caracter, ci dorea sq jigneascq omul, sq-l distrugq - dupq cum mqrturisewte el. Fiind foarte mult timp aplecat asupra lucrului, nu putea urmqri emisiuni TV, ci asculta posturi de radio. A gqsit

Radio Vocea Evangheliei wi i-au plqcut foarte mult emisiunile <Cu brayele deschise> wi <Vieyi transformate>. Din emisiunea <Cu brayele deschise> se documenta din punct de vedere teologic, iar la <Vieyi transformate> rqmknea uimit wi cam ne’ncrezator cq oamenii se mai pot schimba ‘n bine.

A decis sq meargq la bisericq, dar soyia l-a atenyionat: <Pknq acum te-am ‘mpqryit cu munca wi cariera ta, iar acum vrei sq te mai wi pocqiewti? Ne despqryim!> “n 3 Martie 2001, Radu s-a hotqrkt sq se pocqiascq. I-a explicat soyiei lui cq prin pocqinyq ‘l va avea pentru ea wi doar pentru ea, pe totdeauna. “n ziua urmqtoare - Duminicq 4 Martie - a venit wi soyia

sa cu el la bisericq wi s-au hotqrkt amkndoi sq-wi schimbe viaya. S-au botezat wi sunt membrii activi ‘n bisericq. Acum s-a schimbat wi orientarea lui ‘n caricaturq.

Organizeazq cursuri de caricaturq wi picturq pentru copiii din bisericq, intenyioneazq sq scoatq o revistq de benzi desenate pe teme crewtine. Viaya lor de familie s-a schimbat complet ‘n bine, iar acum ei se roagq wi pentru fetiya lor Andreea, sq se ‘ntoarcq wi ea la Domnul.

O ‘ntkmplare interesantq: era ‘n mawinq cu unul dintre vechii prieteni, care ‘i spunea: <Radule, ai ‘nnebunit. Cum ai putut sq te pocqiewti? Mq simt murdar, chiar wi numai prin faptul cq stau lkngq tine. Ce bisericq este aceea la care mergi tu wi care nu are moawte la temelie?>

La care Radu Cleyiu i-a rqspuns:<Dacq te simyi murdar, ‘nseamnq

cq Duhul Sfknt lucreazq la inima ta..., ckt despre moawte la temelia bisericii noastre, noi nu avem nevoie de oase de moryi la temelie, deoarece “l avem pe Domnul Isus care este viu> ...

Viaya lui Radu s-ar putea asemqna cu legenda lui P]gmalion. Personajul inventat de el - Hominid, cel care devine om - poate fi o paralelq cu viaya lui.

Radu Cleyiu a devenit om - un om dupq voia lui Dumnezeu, un om dupq chipul wi asemqnarea lui Dumnezeu.

Interviul lunii

RADIO <VOCEA EVANGHELIEI> -

TIMIWOARA

“n caricaturq, Radu Cleyiu nu se mulyumea doar sq scoatq ‘n evidenyq

sa cu el la bisericq wi s-au hotqrkt

RADIO RADIO R<VOCEA EVANGHELIEI> -

TIMIWOARA

caricaturq wi picturq pentru copiii


Chicago ... O^Hare !

Prima povesteCu mulyi ani ‘n urmq, Al Capone

stqpknea efectiv fiecare colyiwor al orawului Chicago. Faima lui Capone nu se datora nicidecum unor fapte eroice wi demne de menyionat. Din contrq, ‘n Chicago, orawul vknturilor, era recunoscut drept urzitorul a tot ceea ce putea fi mai josnic, de la contrabanda cu alcool, la prostituyie wi pknq la crimq.

Capone avea un avocat supranumit <Eddie cel uwuratic.> Eddie nu era degeaba avocatul lui Capone. Era un as ‘n domeniul legal! “ndemknarea wi abilitqyile sale avocqyewti l-au yinut pe Marele Al departe de ‘nchisoare timp de ani ‘n wir. Este adevqrat cq rqsplata sa a fost regeascq. “n semn de recunowtinyq, Capone nu numai cq l-a rqsplqtit pe Eddie cu imense sume de bani, dar i-a fqcut parte wi din ckwtigurile sale, lqskndu-l sq se bucure de nespuse

privilegii. El wi familia sa locuiau ‘ntr-o vilq pe un teren particular cu servitori care-i slujeau zi wi noapte. Proprietatea unde locuiau era awa de ‘ntinsq ‘nckt ocupa o ‘ntreagq arterq din Chicago. Putem spune cq Eddie ducea viaya de lux a gangsterilor fqrq sq ia ‘n seamq atrocitqyile care se petreceau ‘n jurul lui.

Eddie ‘nsq avea o slqbiciune. Avea un fiu pe care-l iubea ca pe ochii sqi din cap. Eddie se ‘ngrijea ca acest fiu al squ sq aibq tot ce-wi dorewte: haine scumpe, mawini luxoase wi o educayie aleasq. N-a fost nimic sq nu ‘i poatq oferi. Banii nu erau o problemq. “n mod surprinzqtor, Eddie, cel care era bqgat pknq ‘n dinyi ‘n

crima organizatq, dorea ca fiul squ sq deosebeascq rqul de bine. Dorea ca fiul squ sq devinq o persoanq mai bunq deckt el. Cu toatq averea wi influenya sa, Eddie n-a putut sq-i ofere fiului squ douq lucruri: un nume bun wi un exemplu bun de urmat.

“ntr-o bunq zi, <Eddie cel uwuratic> s-a izbit de o problemq dificilq. A ajuns la concluzia cq trebuia sq facq tot posibilul ca sq repare rqul pe care l-a fqcut. “n consecinyq, a hotqrkt sq se prezinte la autoritqyile locale wi sq spunq adevqrul despre Al <Cicatrice> Capone, astfel curqyindu-wi numele pqtat wi dovedindu-i fiului squ cq era ‘n stare de integritate moralq. Toate acestea ‘nsemnau a depune mqrturie

‘mpotriva Organizayiei wi a suporta consecinyele care erau nespus de grave. Zis wi fqcut, Eddie a divulgat totul.

N-a trecut un an wi viaya lui Eddie s-a sfkrwit, el fiind gqsit secerat de gloanye pe o stradq lqturalnicq din Chicago. “n ochii lui Eddie, acest scump sacrificiu al squ reprezenta cel mai preyios dar pe care a putut sq-l dea fiului squ.

Cknd a fost gqsit, un poliyist a scos din buzunarul squ un wirag de mqtqnii, un crucifix, un medalion religios wi o poezie decupatq dintr-o revistq care suna awa:

Ceasul vieyii-l ‘ntorci o datqAle sale yagqri nimeni nu le poate-opriFie searq, fie dimineayq.Azi ‘yi aparyineTrqiewte, iubewte, lucreazq din tot sufletulNu te-ncrede-n timpCeasu-yi curknd se va opri.

Povestea a douaCel de-al doilea rqzboi mondial

a creat o mulyime de eroi. Printre acewtia se numqrq wi locotenentul major Butch O^Hare, pilot militar cu misiune pe portavionul Lexington din Pacificul de Sud.

Escadrila sa a fost trimisq ‘n misiune. Pe cknd se afla ‘n aer, pilotul wi-a verificat rezervorul de benzinq wi

- Iulie 2005


a constatat cu stupoare cq a uitat sq se alimenteze. Situayia era deosebit de gravq deoarece nu avea destulq benzinq sq-wi ‘ndeplineacq misiunea wi sq se ‘ntoarcq la bazq. Comandantul squ de zbor l-a sfqtuit sq se ‘ntoarcq pe portavion. Dupq o perioadq de ezitare, s-a desprins din formayia sa de zbor wi s-a ‘ntors spre vapor, cknd deodatq a zqrit ceva care i-a ‘ngheyat sufletul. O escadrilq japonezq de avioane se ‘ndrepta cu toatq viteza ‘nspre formayia americanq de zbor.

Escadrila americanq era plecatq ‘ntr-un raid-misiune wi, cu pqrere de rqu, Butch a constatat cq nu putea sq facq nimic pentru ei ca sq-i avertizeze wi sq-i salveze. Nu-i rqmknea deckt o singurq iewire, sq-i distragq pe japonezi.

Fqrq nici o urmq de ezitare wi fqrq sq se gkndeascq la siguranya sa, pilotul s-a ‘ndreptat ‘nspre avioanele japoneze. Cu stupoare, japonezii au constatat cq erau atacayi cu mitraliera chiar din mijlocul formayiei lor. Unul ckte unul, avioanele inamice au fost luate cu asalt. Butch zbura ‘n toate pqryile yintind ‘nspre ckt mai multe avioane pknq ce i s-a terminat muniyia. Chiar wi awa, wi-a continuat atacul.

Butch a ‘nceput sq zboare aproape de avioanele japoneze ca sq le prindq aripile wi sq le doboare sau deterioreze.

Vqzknd atacul vehement al avionului american, japonezii au decis sq se retragq. Uwurat, cu avionul tot

deteriorat, Butch O^Hare s-a ‘ndreptat spre portavion, unde a raportat ceea ce s-a petrecut ‘n timp ce se ‘ntorcea la bazq. Camera de filmat montatq pe una din aripile avionului squ a redat ‘ntreaga ‘ntkmplare. Butch distrusese cinci avioane inamice.

Acest eveniment a avut loc la 20 februarie 1942, iar Butch a devenit primul erou de aviayie din timpul celui de-al doilea rqzboi mondial wi primul aviator care a fost onorat cu Medalia de Onoare a Congresului. Un an mai tkrziu, Butch O^Hare a fost ucis ‘n luptq, la vkrsta de doar 29 de ani. Astqzi, orawul squ natal

face tot posibilul ca sq pqstreze memoria sa wi aeroportul din Chicago ‘i poartq numele: Aeroportul O^Hare, ‘n amintirea curajului de care a dat dovadq acest erou al aviayiei americane.

Data viitoare, cknd te vei afla pe Aeroportul Internayional O^Hare, nu uita sq treci pe la statuia sa aflatq ‘ntre terminalul 1 wi 2. Tot aici poyi vedea expusq wi Medalia de Onoare.

Ce au aceste douq povestiri ‘n comun? Butch O^Hare a fost fiul lui Eddie cel uwuratic.

(traducere Marel Cqrcqleanu)


„Iertayi wi vi se va ierta.> Luca 6:37

Am intrat ‘n lunile de varq care, mai mult deckt oricare alt sezon al anului, ne vorbesc de vacanye dar, mai ‘nainte de ele, de absolvirea wcolilor. “ncepknd de la cei mici, care trec dintr-un an ‘n altul de grqdiniyq wi terminknd cu diplomele cele mai ‘nalte, absolvirea este un cuvknt caracteristic lunilor mai wi iunie. Iatq de ce, Duhul lui Dumnezeu m-a ‘ndemnat ca mesajul acestei luni sq reflecte un aspect din acest domeniu.

Cknd a pqwit ‘n biroul avocatului, Barbara pqrea abia trecutq de pragul adolescenyei. Suprins, avocatul a aflat ‘nsq cq femeia din faya lui avea 32 de ani, patru copii, ‘ntre trei wi nouq ani wi se afla ‘n pragul divoryului. Avocatul la care s-a prezentat era specialist ‘n divoryuri, cu o practicq de peste 15 ani wi care auzise destule istorii brutale care au condus cupluri la tribunal dar, dupq mqrturisirea lui, abuzul fizic, psihic wi sexual pe care aceastq femeie l-a suferit de la soyul ei, i-a ‘ntors pur wi simplu stomacul pe dos.

Cu toate acestea, dupq ce a terminat cu descrierea circumstanyelor situayiei ei, aceastq femeie a spus :

„Totuwi, domnule avocat, aw dori sq wtiyi cq situayia ‘n care am trqit nu este ‘n totalitate vina soyului meu. Eu wi copiii am stat ‘n acea situayie datoritq deciziei mele de a spera cq totul se va schimba ‘n bine ‘ntr-o zi. Am decis sq stau atkta timp ckt voi putea rezista. Acum nu mai pot.>

Contrar felului ‘n care se prezintq un soy care cere divoryul, plin de urq fayq de celqlalt, Barbara era plinq de pace.

„Cred ‘n iertare>, a mqrturisit ea cu glas ‘ncet avocatului. „Dacq voi face ca acest divory sq se desfqwoare ‘n termeni violenyi, nu voi face altceva deckt sq ayky mknia soyului meu wi copiii vor fi cei ce vor suferi consecinyele. Eu sunt crewtinq wi mi-am educat copiii sq respecte acest concept al iertqrii. Copiii mei sunt foarte inteligenyi. Ei vor putea spune dacq l-am iertat pe tatql lor sau tot ce spun eu sunt doar vorbe goale. Awa cq nu vreau ca acest divory sq fie urkt wi nici toatq vina sq cadq pe soy. Ce doresc cel mai mult este sq ‘l iert awa cq aw dori sq vq rog ca atkt eu, ckt wi D-voastrq sq ne purtqm ca atare.>

Desigur, ceea ce cerea Barbara era ‘mpotriva practicilor avocqyewti dar, pknq la urmq, divoryul a fost pronunyat, copiii rqmknknd ‘n grija mamei. Anii ce au urmat divoryului nu au fost uwori, Barbara fiind confruntatq deseori cu caracterul violent al fostului soy, dar ea niciodatq nu i-a rqspuns la fel.

Anii au trecut wi a sosit wi absolvirea liceului pentru cel mai mare dintre copiii Barbarei. Pe fotografia de absolvire ce a dqruit-o mamei sale, fiul a scris aceste cuvinte :

Mesaj de la absolvire... Aurelia Gabor

„Mamq, vreau sq wtii cq ai fost cea mai bunq mamq wi cel mai bun tatq pe care un bqiat l-a putut avea vreodatq. Am ‘nyeles lucrul acesta pentru cq wtiu ckt de mult a ‘ncercat tata sq ne facq viaya mizerabilq. Chiar wi atunci cknd el refuza sq ne plqteascq pensia alimentarq, tu ai lucrat douq slujbe, numai sq nu ducem noi lipsq de nimic. Dar, cel mai bun lucru pe care l-ai fqcut, cred cq a fost ceea ce nu ai fqcut. Niciodatq nu te-am auzit vorbindu-l de rqu pe tata. Tu niciodatq nu mi-ai spus cq tata are de-acum wi „alyi> copii de care trebuie sq se ocupe. El mi-a spus...

Cu toatq dragostea, ‘yi mulyumesc cq ne-ai crescut ‘ntr-o casq ‘n care pqrintele celqlalt nu a fost „cel rqu>, awa cum se ‘ntkmplq cu alyi copii a cqror pqrinyi sunt divoryayi. Wtiu cq tata a fost wi ‘ncq este un om nedemn de titlul de tatq wi wtiu cq este awa nu din cauza ta, ci pentru cq el a ales sq fie awa. Vq iubesc pe amkndoi (probabil cq ‘ncq m-ai mai „atinge> dacq aw spune cq nu-l iubesc pe tata!), dar te iubesc, te respect wi te admir pe tine mai mult deckt pe oricine altul de pe faya pqmkntului.

Cu dragoste, David>

Rubrica surorilor


TranziyieRubrica Pqstorului

Fiecare dintre noi suntem ‘ntr-un proces de tranziyie. Fie cq ne dqm seama sau nu; fie cq vrem sau nu vrem, fiecare ne schimbqm ‘ntre ceea ce am fost si ceea ce nu am ajuns ‘ncq. Acest lucru este adevqrat mai ales pentru emigranyii romkni din America. Vq propun sq stqm puyin de vorbq cu noi ‘nwine; sq ne awezqm puyin ‘naintea oglinzii, sq privim atent wi sq spunem ce vedem acolo.

Am sq ‘mpart observayiile mele ‘n trei subcapitole:

Soarta unei minoritqyi ‘n contextul american

A. Inevitabilul proces de asimilareB. Etape wi preocupqriC. Wanse de viitorCknd am intrat ‘n Asociayia North

American Baptist Churches ‘n 1987, la wapte ani de la formarea bisericii <romknewti>, ne-am unit cu o bisericq din Anaheim, fostq germanq (ca majoritatea bisericilor din NAB) wi ‘n prezent americanq, dar fiind plasatq ‘n do[nto[n-ul unui oraw inundat deja de mexicani, ‘n mare crizq de membri.

Ca sq mq plaseze <’n context>, unul din liderii Asociayiei foste germane mi-a dat o carte cu istoricul comunitqyii baptiste germane wi cu tranziyia lor ‘nspre componenya prezentq. Probabil cq wtiyi, America a avut la un moment dat o covkrwitoare prezenyq de vorbitori de limba germanq wi, la un plebiscit, limba englezq a ckwtigat nu cu multe voturi, dreptul de a fi limba oficial vorbitq ‘n Uniunea noilor State Americane (!).

Cartea pe care mi-au dat-o cuprinde drumul tranziyiei unei denominayii de la un specific <nayional etnic> la un caracter <american.> Citind-o, n-am putut sq nu recunosc faptul cq wi noi urmqm

wi vom urma aceiawi inevitabilq traiectorie. Singurul lucru care ne mai rqmkne este sq identificqm la ce paginq a cqryii cu pricina ne aflam fiecare dintre noi wi bisericile pe care le pqstorim. Dacq i-a asimilat pe <germani> care, ‘mpreunq cu ungurii sunt cei mai <nayionaliwti> dintre neamurile europene, vq dayi seama ce face wi ce va face America cu romknii. Experienyele celor veniyi ‘nainte de al doilea rqzboi mondial wi imediat dupq el, sunt dovezi irefutabile.

Pe de altq parte (inevitabila balansare a subiectului pentru ajungerea la miezul scutit de extremisme), ‘n primqvara acestui an, Bethel Baptist Church (biserica ‘n care suntem noi acum) a ‘mplinit 100 de ani de la ‘nfiinyare wi la sqrbqtoarea din Februarie am primit de la unul din <oficialii> din NAB un mesaj care mi-a luat o piatrq de pe inimq ...

Omul mi-a zis: <Nu vq strqduiyi sq deveniyi prea repede wi prea brusc <americani> ‘n sensul negqrii specificului vostru etnic! La urma urmei, ce ’nseamnq America wi <americanii>?

Secole ‘nainte erau aici indieni (pe alocuri mai sunt rezervayii ‘n care cautq sq se pqstreze aproximativ awa cum au fost dintotdeauna, dar asta este foarte dificil, din cauza elementelor de comfort pe care le oferq <civilizarea americanq>.)

Dupq aia, au venit, sq zicem, anglosaxonii wi au adus cu ei specificul lor etnic nayional.

La scurtq vreme au apqrut dupq ei wi francezii, awa cq de la Ne[ Orleans wi pknq ‘n ~uebec existq o fkwie care poartq wi acum urmele specificului etnic nayional francez: nume de orawe, obiceiuri, muzicq, etc.)

Spaniolii au venit mai la sud wi au ‘ntemeiat statele din America centralq wi de sud, dar au ‘nceput wi ei din ce

‘n ce mai mult sq vinq ‘n America wi existq astqzi <latini> mai ‘n toate statele americane.

Existq deci, pknq acum, un amestec de anglosaxoni, cu specificul lor etnic, cu francezi, cu specificul lor etnic wi de latini, cu specificul lor (wi asta divers, cqci avem cubanezi ‘n Florida, portoricani ‘n Ne[ }or\, mexicani ‘n sud vest, venezuelezi, nicaraguani, haitieni, etc.)

Peste ei, pe aici pe dincolo, au venit ruwi (sunt cu sutele de mii ‘n anumite zone, poate chiar milioane).

Apoi au venit asiatici: japonezi, care sunt aristocrayia etnicq din Asia, chinezi, coreeni, etc. wi vietnamezi care sunt <talpa yqrii> celor din Asia.

Printre acewtia au venit italienii (cu Mafia lor din zonele Chicago, Ne[ }or\, Cleveland), belgieni, scandinavi, indieni din Asia, unguri, bulgari, polonezi (mai ales ‘n Chicago) wi iatq wi ckyiva … <romkni>.

Cam aceasta este … America, un conglomerat multinayional, care din cauza unei istorii caracteristice wi din cauza unor valuri de emigrayie are un predominant caracter <anglosaxon>. Nu suntem ‘nsq nici englezi, nici irlandezi wi nici galezi sau scoyieni, dupq cum se vede foarte clar cknd cqlqtorim ‘n yqrile acestor etnii.

Ca sq ne ‘nyelegem toyi, am convenit sq vorbim wi o limbq comunq care a devenit limba yqrii (engleza), dar <acasq> wi ‘n centrele etnice fiecare vorbewte limba sa <maternq>. Existq astfel biserici ‘n toate limbile, magazine ‘n toate limbile wi cu toate produsele wi chiar centre urbane care au preluat nume specifice: <Chinato[n>, <Saigon>, <Havana>, <Ne[ Orleans>, chiar wi <Ne[ …}or\>, <Ne[ … Mexico>, etc.

Spune-mi: Crezi cq stricq dacq acest conglomerat va primi wi ceva influenyq … <romkneascq>? Eu cred cq nu! Puyine <sarmale> wi puyinq <mqmqligq cu brknzq> nu ne stricq de loc. Awa cq nu pune oamenii sub nici o presiune. Rqmkneyi awa cum sunteyi! Dqruiyi Americii ce este caracteristic etniei voastre, awa cum au fqcut toate celelalte neamuri. Nu vq strqduiyi sq vq faceyi nici anglosaxoni, nici mexicani, nici asiatici … Wi ‘ncq ceva,


… ‘nvqyayi totuwi limba englezq ca sq ne putem ‘nyelege unii cu alyii.>

Care este deci <soarta unei minoritqyi ‘n contextul american>? Ce-am fi ajuns dacq emigram … ‘n Rusia? Sau … ‘n Franya …? Rqspunsul meu va lua forma a douq ilustrayii:

Dacq ‘ntr-un vas mai mare duci apq rece wi apq caldq prin

douq conducte, apa din vasul mare va tinde sq ia temperatura conductei care varsq o cantitate mai mare de apq. Implicayia?

Dacq ‘n bisericile noastre influenya va continua sq fie predominantq dintr-o emigrayie care va continua sq vinq din Romknia ‘n numqr mare, caracteristicile noastre vor rqmkne <romknewti> mult wi bine. Dacq ‘nsq America ‘nchide poarta emigrayiei, influenya americanq din jur va determina schimbarea noastrq printr-un inevitabil proces de asimilare.

La vqrsarea lor ‘n mare sau ocean, toate fluviile formeazq

un amestec temporar de apq dulce wi apq sqratq. Privitq din avion sau satelit, aceastq <revqrsare> a apei dulci ‘n imensitatea de apq a oceanului se poate vedea ‘naintknd pe o distanyq proporyionalq cu viteza wi debitul fluviului. Pknq la urmq ‘nsq, apa dulce este <asimilatq> de apa sqratq care este mult mai multq.

Implicayia?Valurile etnice cu specific nayional,

formeazq astfel de <influenye> locale ‘n contextul american. Dacq ewti imediat la gura fluviului (‘nceputul emigrayiei, generayia care a venit sau cea imediat urmqtoare) yi se pare cq nici nu existq apq sqratq wi cq apa dulce va ‘nainta la nesfkrwit.

Pe mqsurq ce apa din fluviu ‘nainteazq ‘nsq, pewtii din ocean pot sq ‘noate wi s-o strqbatq pentru cq apa oceanului a creiat deja un amestec (cazul golfului San Francisco ‘n care se rqtqcest din cknd ‘n cknd balene).

Cine nu yine seama de implicayiile practice rezultate din ilustrayiile de mai sus, trqiewte <cu capul ‘n nisip> wi refuzq realitatea sau este incapabil sq o ‘nyeleagq. Vorbeam anul trecut cu un astfel de <’mpqtimit suporter al caracterului romknesc al bisericilor din exil) wi, pentru cq suntem probabil

cei mai buni prieteni din lume, mi-am permit sq-l ‘ntreb:

<Ce zici? Dacq nu vine Domnul Isus ‘ntr-o mie de ani, membrii bisericii tale vor fi romkni sau americani?>

Mi-a rqspuns: <O mie de ani? Bine’nyeles cq americani! Uite ce a fqcut yara asta ‘n numai douq sute de ani din cei veniyi aici.>

Atunci am continuat viclean: <Dar ‘n cinci sute de ani?>

<Tot americani …> a mormqit el.Atunci mi-am permis sq-l ‘ntreb:

<Dar ‘n urmqtorii zece, douqzeci de ani? Nu crezi cq ce vom deveni peste o sutq de ani a wi ‘nceput deja sq lucreze ‘n noi wi ne aflqm cu toyi pe un drum al tranziyiei ‘ntr-un proces de … asimilare ?>

Nu mi-a rqspuns, dar m-a privit ‘ndelung wi a … rks cu poftq.

Faptul cq am ‘nceput deja tranziyia wi cq nu mai suntem ceea ce am fost se vede clar din loialitatea noastrq ‘mpqryitq: dacq suntem ‘n America wi ne ‘ntreabq cineva ce suntem, spunem fqrq exitare: <Romkni!>. Este ‘nsq suficient sq luqm un bilet de avion wi sq mergem ‘n Romknia pentru ca la ‘ntrebarea: <Ce suntem?> sq rqspundem altfel: <Suntem americani>. Intuitiv, ne dqm seama cq nu mai suntem, sau nu mai vrem sq fim, ceea ce sunt cei care au rqmas ‘n urma noastrq ‘n yarq. Exemplul acestei stqri s-a vqzut la un meci jucat de nayionala de fotbal ‘n California, cknd toyi <emigranyii> yineau cu cei de <acasq>, ‘n timp ce ajunwi la Bucurewti, aceiawi emigranyi tind sq yinq cu o echipq americanq aflatq ‘n turneu ‘n Europa.

Ca o ‘ncheiere a acestor rknduri despre <tranziyie> wi <asimilare> ar trebui sq spunem cq oricare ar fi poziyia celui aflat ‘n acest proces, faptul cq este ‘ntr-o bisericq <etnicq> sau una <americanq> nu are nici un fel de importanyq. Nici una wi nici cealaltq nu este automat <mai bunq>, iar un pocqit este <pocqit> ‘n orice limbq a pqmkntului. El nu se <pierde> cknd trece dintr-o bisericq ‘n alta. “l putem pierde sau ckwtiga noi ‘n evidenyele noastre bisericewti locale, dar el este la fel de <’n “mpqrqyia lui Dumnezeu> oricare ar fi biserica ‘n care se ‘nchinq. Tranziyia ne poate

afecta specificul cultural, dar nu ne poate schimba prea mult starea noastrq spiritualq.

Dacq cineva mi-ar putea garanta cq vorbind limba romknq ewti ‘n mod automat mai sfknt wi mai pocqit deckt alyii, eu aw fi cel dintki care aw milita pentru acceptarea limbii romkne ca limbq oficial vorbitq wi impusq tuturor cetqyenilor acestui continent!

Mq tem ‘nsq cq ceea ce am fqcut noi din Romknia wi din bisericile de acolo (wi de peste tot) nu ne ‘ndreptqyewte sq susyinem aceastq premizq …

Pe cine vrem (sau pe cine ne simyim chemayi) sq pqstorim?

Odatq ce am acceptat realitatea existenyei unei <tranziyii> ‘ntr-un proces de <asimilare>, prima ‘ntrebare fireascq pe care ne-o punem este aceea din titlul acestui mesaj. “n bisericile romknewti din America avem trei categorii distincte:

C ei care au venit, au rqmas wi vor muri <romkni> din

<convingere> wi cu <posibilitqyi fixe>.

C ei care au venit romkni, dar evolueazq ‘mpreunq

cu tknqra generayie spre ceea ce eventual vor deveni, pknq atunci fiind un fel de <amestec> cultural wi de civilizayie.

C ei care sunt gata sq sarq wi chiar sar gardul specificului

etnic spre biserici cu specific <american> (limba englezq, muzica mai americanq, etc.)

“n funcyie de preferinye wi cqlquzire personalq, existq bine’nyelesc trei posibilitqyi extreme wi foarte multe combinayii ‘ntre ele:

P utem alege sq- i pqstorim <romknewte>, pe cei ce

sunt wi vor sq rqmknq romkni .

Orice altq deviayie de la acest specific este decretatq adesea drept o <lumificare>. <Americanizarea> este sinonimq ‘n aceastq strategie cu pierderea spiritualitqyii crewtine. Aceastq poziyie este nedreaptq cu <americanii> din jur. La urma urmei, dacq nu existau ei, noi am fi venit astqzi ‘n America nu baptiwti, ci ortodocsi (!!!). Mai tot ce wtim sq


facem wi mai ales felul ‘n care facem l-am ‘nvqyat de la <americanii> din veacul trecut. Ei au evoluat ‘ntre timp, noi am ales (wi din cauza izolqrii) sq rqmknem cum erau ei altqdatq.

Sigur cq este caragios sq spunem cq astqzi, <oul> este mai dewtept deckt <gqina>. La urma urmei, ei ne-au nqscut prin Evanghelie! Pionierii credinyei baptiste de la noi erau ‘nvinuiyi cq sunt <imperialiwti culturali americani>, vina lor fiind aceea cq au fqcut <wcoalq ‘n America>!

Comentarii:Aceasta este varianta pqstorilor

care spun: <Eu n-am fost trimis de Domnul la americani, ci la romkni. Cei care vor sq fie americani au la dispoziyie sute de biserici americane. Datoria mea este sq ‘ntreyin o oazq de crewtinism romknesc pentru romknii care vor sq rqmknq romkni!>

Care este ‘nsq atitudinea fayq de cei care <nenqscuyi> ‘n Romknia, ci ‘n America, cresc ca nepoyi wi copii ‘n bisericile romknewti fqrq sq poatq sq se identifice cu <tradiyiile> unei yqri pe care n-au vqzut-o (cu alte cuvinte, cei care n-au o experienya proprie <romkneascq>) ?

Pqstorii care au aceastq viziune <strict romkneascq> rqspund: <Treaba lor! Pot sq se adapteze sau sq plece!> Majoritatea pqstorilor cu acest punct de vedere sunt cei care, ei ‘nwiwi, nu pot vorbi englezewte wi nu se pot <asimila> cu yara ‘n care au venit.

O altq subgrupq este categoria celor care <se tem> spunknd: <Dacq trec la limba wi cultura americanq, vor lua wi un pqstor american wi atunci eu ce mq fac? Singura mea wansq sq pot fi salariat de o bisericq este sq o yin ‘n starea ‘n care are neapqratq nevoie de mine. Altfel, eu rqmkn fqrq salariu …

P utem fi pqstori de tranziyie , acceptknd

sq lucrqm <cu materia lu l c l ientului>.

Asta va ‘nsemna cq vom curge ‘mpreunq cu grupul pe care-l pqstorim, schimbkndu-ne odatq cu ei, fqrq sq foryqm nici rqmknerea ‘n urmq, nici progresul exagerat. Un astfel de pqstor spunea unor pqrinyi ‘ngrijorayi cq odraslele lor nu mai

‘nyeleg bine romknewte: <Ckteva ore la bisericq, eu nu pot face ceea ce nu faceyi dumneavoastrq wapte zile acasq. Dumneavoastrq hotqrkyi cum se vor yine orele de wcoalq duminicalq. Dacq ‘i veyi ‘nvqya romknewte, vor vorbi romknewte, dacq ‘i veyi lqsa doar cu limba englezq, vor vorbi englezewte!>

Cknd eram pqstor de ckyiva ani la Biserica a doua din Los Angeles, pqrinyii copiilor au venit la mine wi mi-au zis: <Daniel, chemq-l pe tatql tqu, Vasile Branzai, sq se ocupe de noi wi de cei mai ‘n vkrstq ca noi, iar tu ocupq-te mai mult de tineri wi copii. Pentru ei am venit ‘n America wi nu vrem sq-i pierdem!> Awa s-a fqcut cq eu am devenit un pqstor pentru cei aflayi <’n tranziyie>, iar restul bisericii a fost pqstoritq de tatql meu, <romkn> pknq la moarte.

P utem sq ne ocupqm obsedant de cei care s-

au <americanizat> ce l mai mult , de teamq cq ‘i vom pierde a ltfe l la biserici <americane>.

Am observat astfel de pqstori care sunt ei ‘nwiwi aproape <integrayi> wi <asimilayi> wi le este foarte uwor sq pqstoreascq <noua generayie>, spunknd cumva mustrqtor: <La urma urmei, noi am venit ‘n America sq devenim americani wi nu mai awteptqm sq ne ‘ntoarcem ‘napoi ‘n Romknia. Viitorul nostru este aici wi numai aici. Cu ckt vom ‘nyelege asta mai repede, cu atkt va fi mai bine.>

Am cunoscut la Ne[ }or\ un pqstor extraordinar, Daniel Mercaldo! Probabil cq ‘l cunoawteyi wi unii dintre voi. Awa cum ‘l aratq wi numele, Mercaldo a fost nqscut ‘ntr-o familie paryial italianq. El a fqcut ‘nsq saltul la o bisericq americanq. Probabil cq unii dintre tinerii chemayi de Dumnezeu la lucrare <’n America> vor face aceiawi alegere.

Awa cum am menyionat deja, ‘ntre aceste trei alternative existq o sumedenie de combinayii posibile. Fiecare dintre noi se poate recunoawte ‘ntr-una dintre ele.

Pe cine evanghelizqm?

Una din dimensiunile lucrqrii noastre pastorale este evanghelizarea. Eu ‘ntreb: <Evanghelizarea cui?> Rqspunsul pe care-l vom da la aceastq ‘ntrebare va determina direcyia pe care va merge wi pqstorirea noastrq.

Putem alege sq-i evanghelizqm doar pe <romkni>.

Aceasta este cel mai uwor, fiind doar o <ineryie> a lucrqrii pe care o fqceam ‘n Romknia. Problema este cu <pewtii> pe care vrem sq-i prindem! Cei mai mulyi sunt foarte departe de noi … unii la mii wi mii de \ilometri! Restrkngkndu-ne lucrarea de evanghelizare doar la <romkni>, noi tqiem de fapt aripile tinerilor pe care, teoretic, ‘i ‘ndemnqm sq evanghelizeze! Singurele ocazii ca ei sq facq o astfel de activitate sunt <vizitele> ‘n Romknia!

<Ar mai fi wi <romknii> din jurul nostru! Dumnezeu vrea sq ‘i evanghelizqm pe acewtia! Nici o bisericq americanq nu-i poate evangheliza mai bine ca noi!> spun unii dintre noi.

“n parte, aceasta este adevqrat, mexicanii la mexicani, ruwii la ruwi wi romknii la … romkni. Problema cu aceastq strategie este urmqtoarea: Numqrul celor care sunt exact <ca noi> este din ce ‘n ce mai mic! Sq mq explic:

Cei care au venit odatq cu noi ‘n America, s-au <americanizat> mult mai repde deckt noi, neavknd un mediu ‘n care sq-wi pqstreze <romknismul>. O astfel de familie care l-a primit pe Domnul Isus la o evanghelizare ‘n biserica noastrq mi-a spus: <Domnule Daniel, mq bucur de ce s-a ‘ntkmplat! Acum ‘nsq vom pleca ‘ntr-o bisericq americanq. Noi ne-am schimbat mult wi copiii mei nu pot ‘nyelege wi accepta cu plqcere atmosfera dintr-o <Romknie> pe care noi am ales s-o lqsqm ‘n urmq.>

Pe de altq parte, cei care vin acum din Romknia, nu sunt nici ei ca noi! Suntem acuzayi cq n-am yinut pasul cu Romknia wi cq am rqmas <’ngheyayi> wi <suspendayi> ‘n timp, ‘ntr-o Romknie care nu mai existq. Suntem catalogayi drept <demodayi> wi <rqmawi ‘n urmq>, mai tradiyionaliwti ca majoritatea bisericilor din yarq. Din acest punct de vedere, ne asemqnqm cu cei veniyi


din cine wtie ce coly de yarq acum 80 de ani, pe care-i descoperim printre americani wi care wi-au pqstrat, spre amuzamentul nostru, vocabularul wi gramatica, unei lumi demult depqwite ‘n Romknia.

Putem sq-i evanghelizqm pe cei ce sunt ‘n tranziyie ca wi noi.

Pentru aceasta ‘nsq va trebui sq yinem pulsul cu comunitatea romkneascq din jur wi sq acceptqm schimbarea lor ca fiind wi schimbarea noastrq. Va trebuie sq vorbim <pqsqrewte> cknd romknewte, cknd englezewte; sq ckntqm cknd englezewte, cknd romknewte, etc.

Am observat cq aceasta este ceea ce s-ar awtepta sq gqseascq cei care ne viziteazq din Romknia. Ei se mirq cq ‘ncq nu s-a petrecut cu noi acest lucru. Unul dintre ei mi-a spus cq ei ckntq ‘n Romknia mai multe ckntqri <americane> deckt noi ‘n America!

Putem alege sq-i evanghelizqm pe toyi oamenii din jurul nostru.

Pentru aceasta ‘nsq va trebui sq ne uitqm bine ‘n jur, ca wi un Pavel sau Timotei care ar sosi azi la aeroportul din localitate, sq ne aliem cu TOYI crewtinii din jur, sq ne ‘ntegrqm ‘n structurile (asociayii, convenyii, etc.) locale wi nayionale wi sq ne preocupqm sq avem wi un servici (o misiune) ‘n limba vecinilor de cartier. La Bethel, noi am avut o astfel de misiune coreianq, iar acum avem una mexicanq, sperknd sq punem pe roate un program de skmbqtq ‘n limba englezq. Am observat cq dorinya noastrq de a fi parte din lucrarea crewtinilor din jur a fost primitq extraordinar de bine. Avem un servici pe an cknd invitqm toate nayiile sq vinq la un concert de muzicq crewtinq, avem o misiune ‘n San Luis, Mexico, ‘mpreunq cu celelalte biserici din North American Baptist wi susyinem ‘n wcoalq un tknqr pqstor mexican care are wi o stayie de radio pentru ‘mprejurimi. Pe mqsurq ce ne-am cunoscut cu membrii celorlalte biserici <americane>, ne-am dat seama cq majoritatea lor sunt <corcituri> ‘ntre diferite etnii (Bradaric este Iugoslovean wi norvegian, Gene este romkn sau lituanian wi irlandez, etc.).

Aceastq atitudine misionarq i-a fqcut pe romknii de la Bethel sq iasq din complexul <de superioritate> fayq

de ceilalyi crewtini din jur wi sq se simtq … mai <acasq>, mai relaxayi ‘n America.

Atitudinea aceasta <deschisq> fayq de bisericile de toate limbile din jur nu ne-a fqcut sq neglijqm pqrtqwia cu bisericile romknewti. O datq pe lunq, ‘mpreunq cu Liviu Yiplea ne-am hotqrkt sq ne yinem de obiceiul de a ne schimba la amvoanele bisericilor noastre. Colaborqm prin astfel de vizite wi cu celelalte biserici din California wi Arizona. N-am uitat nici de Romknia (cqryi, Internet, pachete, vizite, suport pentru plantatorii de biserici, ajutoare pentru clqdiri – toate acestea grupate ‘ntr-un buget misionar aprobat anual).

Citeam deunqzi cq o bisericq fqrq o viziune mondialq a lucrqrii ei nu este o bisericq demnq de Domnul Isus. O bisericq <nayionalq>, sau <nayionalistq> este o bisericq neascultqtoare de Cel venit sq fie Mkntuitorul ‘ntregii lumi.

Am observat ‘nsq cu tristeye cq multe din bisericile romknewti din America erau mai deschise pentru colaborarea cu bisericile americane, engleze, etc. cknd erau ‘n Romknia, deckt acum cknd se aflq ‘nconjurate de astfel de biserici.

Teoretic, ne rugqm pentru toatq lumea. Practic ‘nsq, activitqyile noastre se opresc la uwa bisericii noastre etnice locale. Nu cred cq este sqnqtos wi nici corect.

Wi pentru cq vorbim despre noi, pqstorii, dayi-mi voie sq vq mqrturisesc ceva: de multe ori, cknd mq rqcesc ‘n biserica mea wi obosesc <cu frayii>, mq duc la Saddlebac\ sau la Panorama Cit] sq-l ascult pe Ric\ {arren sau pe John MacArthur, sq stau de vorbq cu lucrqtorii de acolo wi … mq ‘ntorc la biserica mea reaprins wi re’ncqrcat cu energii sfinte. Acelawi efect ‘l au asupra mea wi participqrile lunare la pqrtqwiile cu ceilalyi pqstori din Asociayia NAB din zona noastrq.

Pe cine chemqm noi la mkntuire? Doar pe cei care sunt romkni? Doar pe cei care sunt ‘n vizitq din Romknia? N-ar fi mai rodnic atunci sq mergem chiar … ‘n Romknia wi sq facem aceastq lucrare pe scarq mai mare?

Aw vrea sq ‘nchei cu ‘ncq o ‘ntkmplare: Awa cum v-am spus, odatq

pe an, la <Christmasfest>, chemqm la Bethel toate bisericile din zonq. Pknq acum ckyiva ani, ne-au onorat cu prezenya wi cei din corul singurei biserici care wi-a pqstrat specificul etnic german din toate cele care sunt acum ‘n NAB aici ‘n zonq. De fiecare datq, ‘i lqsam sq cknte cele mai multe ckntqri. Le ckntau, awa cum wtiam noi colindele, ‘n <germanq>. Era un deliciu. Toyi cei prezenyi ‘i admirau wi-i lqudau. Pqstorul lor a vrut ‘nsq sq ne spunq o vorbq numai nouq, romknilor. L-am lqsat wi el a vorbit <’n englezewte>. Iatq cam ce a spus:

<Mulyumim cq ne apreciayi wi aplaudayi o muzicq ckntatq ‘ntr-o limbq pe care n-o ‘nyelegeyi. Copiii nowtri ‘nsq n-au mai apreciat-o wi … am rqmas singuri. Voi, romknilor, sq nu faceyi greweala noastrq. V-am ascultat ckntknd romknewte. Ckntayi frumos! “ncepeyi ‘nsq sq ckntayi wi ‘n limba englezq, altfel veyi rqmkne ca noi, singuri. Uitayi-vq la corul nostru. Toyi suntem bqtrkni … bqtrkni wi … singuri. Ne-am ‘ncqpqyknat sq ckntqm wi sq predicqm numai ‘n germanq wi acum suntem o piesq de muzeu, iar pentru voi, o <curiozitate> o datq pe an. Ckyi ayi vrea ‘nsq sq vq faceyi membri ‘n biserica noastrq? Nu repetayi grewelile noastre … Astqzi, asociayia noastrq vorbewte limba englezq wi mai toate bisericile sunt pline. Numai a noastrq este goalq … din ce ‘n ce mai goalq …>

Conflictele dintre grupuri <etnice> nu sunt noi. Minoritqyile s-au vqzut mereu <perplexe> ‘n contextul unei majoritqyi care li se pqrea <ostilq>. Aduceyi-vq aminte cq <diaconii> au apqrut ‘n biserica primarq din cauza unei astfel de ne’nyelegeri care nedreptqyea pe <vqduvele care vorbeau grecewte>. Ce s-ar fi ‘ntkmplat atunci dacq <apostolii> at fi decretat: <grecii la greci wi iudeii la iudei? Ce s-ar fi ‘ntkmplat dacq aceiawi apostoli, ‘n cqlqtoriile lor <pknq la marginea pqmkntului> s-ar fi ‘ncqpqyknat sq le vorbeascq doar celor din grupul lor <etnic>? Unde am fi fost noi astqzi? Nici nu ‘ndrqznesc sq mq gkndesc …

Ca ‘ntotdeauna, public doar experienya mea wi concluziile mele. Ale voastre pot fi cu totul altele. De aceea, awtept completqrile wi corecturile voastre. Daniel Branzai


C e ‘nseamnq sq fii crewtin ‘n America ‘n ziua de azi? “nseamnq, ‘ntr–un cuvknt, sq fii ca wi Christos. Dumnezeu ne–a dat un standard dupq care trebuie sq ne

ghidqm vieyile noastre – wi acest standard este adevqrul wi ascultarea. Chiar dacq opinia publicq ne este uneori ostilq, noi trebuie sq continuqm sq fim ca wi Christos. Vreau sq vq prezint cinci responsabilitqyi din Cuvkntul lui Dumnezeu pe care noi le avem ca wi cetqyeni americani.

Rugayi–vq pentru autoritqyi. 1 Timotei 2:1–3

Cknd Pavel ‘i scria aceastq scrisoare lui Timotei, Nero era ‘ncq la putere. Cu toate cq el a trqit o viayq depravatq, Pavel ne ‘ndeamnq, <‘nainte de toate>, sq ne rugqm wi sq fim mulyumitori pentru toyi oamenii, inclusiv pentru cei ca wi Nero. De ce? Pentru cq Proverbe 12:1 spune cq <inima ‘mpqratului este ca un rku de apq ‘n mknq Domnului, pe care ‘l ‘ndreaptq ‘ncotro vrea>. Dumnezeu are controlul asupra regilor pe care i–a lqsat sq domneascq peste noi! El poate sq ‘i ‘ndrepte ‘ncotro vrea El. Bqtqlia pentru o administrayie plqcutq lui Dumnezeu nu se poartq ridicknd pumnii ‘n semn de rqzvrqtire, ci pleckndu–ne pe genunchi pentru rugqciune.

Plqtiyi taxele datorate autoritqyilor. Romani 13:1–7

Awa cum plqtim zeciuialq, tot awa trebuie sq plqtim wi taxele. Prin aceasta nu respectqm doar legea, ci respectqm pe Cel care a dat legea. “n Matei 22:15–22 Isus ne ‘nvayq sq dqm autoritqyilor ceea ce li se cuvine, wi sq “i dqm lui Dumnezeu ceea ce I se cuvine Lui. El nu se ‘ntreabq dacq autoritqyile fac ceea ce este bine pentru oameni, ci dacq oamenii fac ceea ce trebuie pentru autoritqyi. Prin aceasta Isus spune: <chiar dacq sunt liber wi toate lucrurile ‘mi aparyin Mie, tot voi plqti taxele cuvenite.< Nu existq nici un fel de scurtqturq ‘n privinya taxelor. Isus le–a plqtit, wi la fel trebuie sq facem wi noi.

Lqudayi autoritqyile. 1 Petru 2:17

Noi trebuie sq acordqm cinste wi respect reprezentanyilor autoritqyilor. Cei care se aflq ‘n aceste poziyii, se gqsesc acolo doar pentru cq Dumnezeu i–a ‘ngqduit. Psalmul 4:5 spune : <Aduceyi jertfe neprihqnite wi ‘ncredeyi–vq ‘n Domnul.< Uneori este greu, dacq nu imposibil, sq respectqm pe cineva care deyine o poziyie publicq wi care s–a arqtat nedemn. Dar, cu toate acestea, Dumnezeu ne cheamq sq facem acest lucru. Noi trebuie sq aducem o jertfq de laudq, nu pentru cq suntem de acord cu poziyia lor politicq, ci pentru cq acest lucru “l cinstewte pe “mpqratul nostru.

Predicayi autoritqyilor. Efeseni 4:15

Noi trebuie sq prezentqm adevqrul celor care ne conduc yara. Noi am fost chemayi sq vestim evanghelia oricui wi oriunde ne chemq Dumnezeu. Noi trebuie sq spunem politicienilor cq ceea ce este corect din punct de vedere politic este uneori grewit din punct de vedere moral. “n vremurile grele, diavolul ‘ncearcq sq aducq la tqcere pe oamenii buni. Chemarea ta, wi a mea, nu este sq devenim populari ci sq cqutqm sfinyenia! Noi trebuie sq proclamqm adevqrul slavei lui Dumnezeu fqrq nici o urmq de ‘ndoialq sau ezitare!

Participayi la guvernare. 1 Petru 2:12

Daniel {ebster a spus: <Ceea ce ‘l face pe un om un bun crewtin, ‘l face wi un bun cetqyean.> Nu lqsayi lumea sq vq facq sq credeyi cq fraza <separarea bisericii de stat> presupune totala neimplicare ‘n chestiunile politice. Cknd am fost mkntuiyi, noi nu am fost scowi din lume. Noi am fost mkntuiyi ca sq “l prezentqm pe Isus Christos lumii wi ca sq “i aducem slavq lui Dumnezeu ‘n fiecare moment. Singura speranyq pentru America este Isus Christos! Misiunea ta este sq te rogi ca Duhul Sfknt sq ‘i cheme pe pqcqtowi la Sine wi, de asemenea, sq ai un impact ‘n casa ta, pe strada ta, la lucru, ‘n comunitate wi chiar wi ‘n yara ta pentru gloria lui Isus Christos.

Cetqyenia crewtinCetqyenia crewtinCetqyenia crewtinCetqyenia crewtinqqDr. Adrian RogersTraducqtor - Cristi Hoble


Bisericile etnice romkne din America pot fi o mare binecuvkntare pentru comunitatea din jur. Ele pot gqzdui misiuni pentru alte grupuri etnice sau chiar se pot asocia cu biserici americane. De fapt, astfel de adaptqri la realitatea americanq

limbq englezq. Poate cq ne-a venit rkndul sq rqsplqtim Domnului pentru ceea ce au fqcut etnicii veniyi de peste graniyq ca sq rqspkndeascq Evanghelia ‘n Romknia.

Date istorice ‘n formarea bisericii baptiste germane wi romkne din Bucurewti

Compiled b] Mar\ HobafcovichAtlanta

1820 |arl Johann Scharschmidt s-a nqscut la Ofen, lkngq Budapesta, Ungaria

1845 |arl Johann Scharschmidt a fost botezat la Johann Gerard Onc\en la vkrsta de 25 ani

1856 Apr. 30 |arl Johann Scharschmidt (36 ani) wi Augusta Scharschmidt (28 ani) nqscutq Villwoc\ sosesc la Bucurewti.

1859Soyii Scharschmidt au ‘nceput sq lucreze la evanghelizarea personalq a comunitqyii de germani din Bucurewti wi un grup de germani au ‘nceput sq se adune ‘n casa wi apoi ‘n atelierul lui Scharschmidt

1859|arl Johann Scharschmidt scrie scrisoare lui Onc\en ‘n care cere un lucrqtor din Germania sq vinq la Bucurewti wi descrie cq la Bucurewti este <libertate religioasq> wi cq deja s-au tipqrit wi distribuit 3000 tractate ‘n comunitatea germanq din Bucurewti unde trqiau 20,000 nemyi.

1863 Sept. 27 August Liebig sosewte wi preia lucrarea de la Bucurewti

1864 Mai 1|arl Friedric\ {eigel a fost botezat la Hamburg de Johann Gerard Onc\en wi la vkrsta de 21 ani sosewte la Bucurewti unde ‘ncepe sq lucreze ca lqcqtuw. El va finanya cumpqrarea primului locaq de ‘nchinare din Bucurewti.

1864 Iunie Grupul german din Bucurewti numqrq 11 persoane

1864 Dec. 25 La initiayiva pqstorului August Liebig a avut loc prima agapq la care au fost invitate familii de prieteni wi cunoscuyi

1864 Se ‘ncepe lucrarea ‘ntre germanii din Cqtqloi, lkngq Tulcea

1865Magistratul din Bucurewti acordq dreptul bisericii baptiste germane din Bucurewti de a yine registru de stare civilq. Prin aceasta se recunoawte biserica ‘n mod official.

1865 Feb. 12August Liebig propune sq se facq rost de tractate ‘n limba romknq. Aceasta este prima tentativq de a ckwtiga pe romkni la Christos. Sunt 9 ani de cknd |arl Johann Scharschmidt a ajuns la Bucurewti wi 2 ani de cknd pqstorul A. Liebig a preluat lucrarea de pastorat ‘n biserica germanq din Bucurewti.

1865La sfatul lui Johann Gerard Onc\en, August Liebig merge la Iawi ‘n Moldova sq misioneze comunitatea germanq de acolo.

1865 Nov. August Liebig a botezat 22 persoane la Cqtqloi

1867August Liebig se mutq la Cqtqloi, lkngq Tulcea wi preia lucrarea bisericii de acolo, unde aproape ‘ntreaga comunq s-a ‘ntors la Domnul.

1867Pentru urmqtorii 11 ani, biserica germanq din Bucurewti rqmasq fqrq pqstor wi predicator citewte predicile lui C.H. Spurgeon la ‘nchinare care apareau ‘n fascicole.

1878 Biserica ajunge la 60 membrii

1878Daniel Sch\egler, sosit din Viena, devine conducqtorul depozitului de Biblii din Bucurewti wi pqstorewte biserica pentru urmqtorii 8 ani, pknq ‘n 1886.

1880Philipp Spiess, care lucra pentru Societatea de Biblii Britanicq, a ‘nceput traducerea unor ckntqri din germanq ‘n limba romknq din cartea de ckntqri Glaubenstimme

1882 Iulie 15 Constantin Adorian se naqte la Bucureqti ‘ntr-o familie sqracq.

1886 Daniel Sch[egler pleacq din Bucurewti wi biserica rqmkne fqrq pqstor

1891Johann Hammerschmidt (care sosewte la Bucurewti cu un transport de animale wi reptile) predicq pentru prima datq wi ‘ncepe sq predice regulat ‘n biserica rqmasq fqrq pqstor

1896 Sep. 27 Stefan P’rvu din Tecuci, la lucru ‘n Bucurewti, a fost primul romkn botezat de biserica germanq

1896 Sep. 29Inaugurarea noului locaw de ‘nchinare wi botezul lui Nicolae Manole al doilea romkn botezat de biserica germanq din Bucurewti

1896 |arl F. {eigel, de meserie lqcqtuw a finanyat cumpqrarea casei de pe Popa Rusu nr. 22

1900 Autoritqyile de la Bucurewti pun ‘n vedere bisericii germane sq nu lucreze printre romkni, sau vor fi pedepsiyi


1902 Dec.Constantin Adorian aude ‘n farmacia unde lucra despre existenya unei biserici baptiste wi o viziteazq pentru prima datq unde aude Evanghelia wi este convertit.

1903 Johann Hammerschmidt a fost ales pqstorul bisericii wi a ‘ndeplinit aceastq slujbq pe urmqtorii 7 ani pknq ‘n 1910.

1903 PastiConstantin Adorian care lucra ca farmacist wi cunowtea limba germanq a fost botezat de pqstorul bisericii germane, Johann Hammerschmidt

1907 Mai 21Constantin Adorian se cqsqtorewte cu Luize Hohn din biserica germanq, fiica colportorului de Biblii de la Societatea de Biblii din Bucurewti.

1909Constantin Adorian a fost trimis la Seminar la Hamburg unde a stat pknq ‘n 1911 perioadq ‘n care este ‘ntreyinut de familia cumnatului squ F. {. Schuller.

1910 Johann Hammerschmidt pleacq ca pqstor la Posen, Germania wi Biserica rqmkne fqrq pqstor.

1910 Ioan Branea de loc din Sqcele, Brawov este botezat la o bisericq de crewtini dupq Evanghelie ‘n Bucurewti

1911 Constantin Adorian ‘ntklneqte pe Ioan Branea wi alyi cinci credinciowi romkni care au fost ‘mpreunq cu Ioan Branea

1912Dupq trimiterea wi ‘ntoarcerea de la seminarul din Hamburg a lui Constantin Adorian, biserica a hotqrkt ajutarea ‘nfinyqrii unei lucrqri separate ‘n limba romknq.

1912Sora Be\esh, din biserica germanq a pus la dispoziyie grupului de romkni o camerq din locuinya ei de pe Apele Minerale 14-16, iar sora Cio\i a dat scaune, canapele wi o masq. Aici au rqmas pentru 10 luni wi 18 zile.

1912 Dec. 29Biserica baptistq romknq din Bucurewti a ‘nceput cu 10 persoane prezente.Constantin Adorian a predicat din 2 Cor. 12:15. Prezenyi au fost: ConstatntinAdorian wi soyia, Ioan Branea wi soyia, N. Ianculescu wi soyia, I. Haralambie wi soyia, N. Serbqnescu wi soyia; ‘ncq alte douq persone la care nu se wtie numele.

1913 Mai 26 Savu Pascu a fost primul botezat ‘n biserica romknq, botez yinut la lac.

1913 Alyi 10 candidayi au fost botezayi. Un total 11 persoane au venit la credinyq ‘n 1913.

1913 Dec. 25-27<“ntkia Conferinyq Baptistq Romknq din Bucurewti>- cu ocazia cqreia Teodor Sida din Buteni, Arad wi Gheorghe Slqv din Aciuya, Arad au vizitat Bucurewtiul. Acesta a fost primul contact al credinciowilor din Transilvania cu cei din Bucurewti

1913 Dec. 25Ordinarea ca pqstor a lui Constantin Adorian wi ca diacon a lui Ioan Branea a avut loc la cererea bisericii germane din Bucurewti

1913 DecConstantin Adorian scrie raport de activitate al bisericii baptiste romkne: 100 predici, 99 cuvkntqri ocazionale, 3 vizite la alte biserici, 9 servicii de botez, 2 persoane excluse, numqrul membrilor este de 20.

1914Constantin Adorian scrie raport de acivitate: 104 predici, 104 alte cuvkntqri, 6 botezuri, copii aparyinqtori 10, membrii 24.

1915 Dec Raportul de activitate Constantin Adorian: 96 predici, 14 vizite la alte biserici, 9 persoane botezate, un membru primit de la altq bisericq, 3 persoane excluse, 32 membrii, 36 aparyinqtori.

1916 Aug. 27Romknia intrq ‘n rqzboi. Constantin Adorian wi Ioan Branea au fost duwi pe front. Carol Strobel de la biserica germanq din Bucurewti a rqmas sq pqstoreascq wi biserica romknq.

1916 Dec 12 persoane s-au adqugat la bisericq

1917 Dec 7 persoane s-au adqugat la bisericq

1918 Dec 9 persoane s-au botezat ‘n bisericq

1919 Dec 8 persoane s-au botezat ‘n bisericq

1919 Nov. 28-30Cu ocazia precongresului yinut la Bucurewti, Constantin Adorian este ales ca prewedinte al Comitetului provizoriu al Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne.

1920 Feb. 13-15Constantin Adorian este ales ca prewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne la primul congres yinut la Buteni, Arad.

1922 Sep. 28-30 Constantin Adorian este reales prewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne.

1924 Feb. 24Biserica se mutq la etajul 1 pe strada Berzei nr 29. Jumqtate din bisericq rqmkne la adresa din strada Birjarii Vechi nr 31 pentru ‘ncq 3 ani dupq care bisericile se unesc din nou

1925 Ian. 28 Constantin Adorian demisioneazq din funcyia de prewedinte al Uniunii din motive de sqnqtate.

1931Se deschide o bisericq ‘n Colentina, pqstor Ioan Branea unde a activat pknq la ‘nchiderea bisericii sub dictatura lui Ion Antonescu

1948 Oct. 23-24 Constantin Adorian este ales ca Viceprewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste la Congresul de la Buteni, Arad

1952 Nov .29 Ioan Branea trece la Domnul la vkrsta de 82 ani wi este ‘nmormkntat la cimitirul Belu-Evanghelic din Bucurewti

1954 Ian 4Constantin Adorian trece la Domnul la vkrsta de 72 ani wi este ‘nmormkntat la 7 Ianuarie ‘in cimitirul Belu-Evanghelic din Bucurewti


O carte ‘n serial

A doua venire wi judecata

<Nu vq mirayi de lucrul acesta; pentru cq vine ceasul cknd toyi cei din morminte vor auzi glasul Lui, wi vor iewi afarq din ele. Cei ce au fqcut binele, vor ’nvia pentru viayq; iar cei ce au fqcut rqul, vor ’nvia pentru judecatq> (Ioan 5:28).

Cel mai frecvent termen folosit pentru revenirea Domnului Isus este <Parousia>. El definewte un eveniment istoric real. Apostolul Petru ‘l folosewte pentru cea dintki venire a Domnului Isus:

<”mi voi da osteneala, deci, ca, wi dupq moartea mea, sq vq puteyi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri. “n adevqr, v-am fqcut cunoscut puterea wi venirea (Parousia) Domnului nostru Isus Christos, nu ’ntemeindu-ne pe niwte basme mewtewugit alcqtuite, ci ca unii care am vqzut noi ’nwine cu ochii nowtri mqrirea Lui> (2 Petru 1:16).

Un alt pasaj ‘n care apare <parousia> este ‘ntr-o scrisoare ‘n care Pavel ‘i citeazq pe detractorii sqi. Acewtia pretindeau cq atunci cknd Pavel este fayq ‘n fayq cu ascultqtorii, slujirea lui nu face douq parale:

<De fapt> zic ei <epistolele lui sunt cu greutate wi pline de putere; dar cknd este de fayq el ’nsuwi

(Parousia), este moale, wi cuvkntul lui n-are nici o greutate> (2 Corinteni 10:10).

“n vechime, cknd un ‘mpqrat plqnuia sq viziteze o cetate se fqceau pregqtiri mari pentru <parousia> importantului vizitator. Crewtinii primului veac, care au preluat acest termen ca sq anunye revenirea Domnului Isus ca wi “mpqrat al “mpqrayilor, erau familiarizayi cu folosirea corectq wi cu semnificayia acestui termen.

<Parousia> lui Christos ‘nseamnq revenirea lui Christos din cer, care va fi o revelayie a slavei Sale, o venire ‘n ajutor pentru poporul Squ, o rqzbunare asupra duwmanilor Sqi wi pentru awezarea ‘mpqrqyiei Sale. Iatq ckteva texte ‘n care este ‘ntrebuinyat acest termen:

<Cknd va veni Fiul omului ’n slava Sa, cu toyi sfinyii ’ngeri, va wedea pe scaunul de domnie al slavei Sale> (Matei 25:31).

<Dar cetqyenia noastrq este ’n ceruri, de unde wi awteptqm ca Mkntuitor pe Domnul Isus Christos> (Filipeni 3:20).

<Iatq, ’n adevqr, ce vq spunem, prin Cuvkntul Domnului: noi cei vii, care vom rqmknea pknq la venirea Domnului, nu vom lua-o ’naintea celor adormiyi. Cqci ’nsuwi Domnul, cu un strigqt, cu glasul unui arhanghel wi cu trkmbiya lui Dumnezeu, Se va pogork din cer, wi ’ntki vor ’nvia cei moryi ’n Christos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rqmas, vom fi rqpiyi toyi ’mpreunq cu ei, ’n nori, ca sq ’ntkmpinqm pe Domnul ’n vqzduh; wi astfel vom fi totdeauna cu Domnul> (1 Tesaloniceni 4:15-17).

<Ckt privewte venirea Domnului nostru Isus Christos wi strkngerea noastrq laolaltq cu El, vq rugqm, frayilor, sq nu vq lqsayi clqtinayi awa de repede ’n mintea voastrq, wi sq nu vq tulburayi de vreun duh, nici de vreo vorbq, nici de vreo epistolq, ca venind de la noi, ca wi cum ziua Domnului ar fi wi venit chiar> (2 Tesalopniceni 2:1-2).

Venirea Domnului nostru va ‘nsemna pentru noi ‘nceputul bucuriei care ne-a fost promisq. Pentru lume va ‘nsemna ‘nsq ‘nceputul ... sfkrwitului. Venirea Domnului va declanwa o serie de evenimente care vor marca cea mai mare wi mai severq judecatq din istoria lumii. Apostolul Pavel a anunyat <cq va fi o ’nviere a celor drepyi wi a celor nedrepyi>, cknd fiecare va da socoteala pentru binele sau rqul pe care l-a fqcut (Faptele Apostolilor 24:15).

Articolul despre judecata viitoare este unul din cele mai nepopulare din mqrturisirile noastre de credinyq. Ignoranya noastrq nu anuleazq ‘nsq ralitatea. Ideea unei drepte rqsplqtiri nu este proprie doar crewtinismului. Elementul singular ‘n crewtinism este cq Dumnezeu a delegat toatq autoritatea acestei judecqyi Fiului Squ, Isus Christos.

<Tatql nici nu judecq pe nimeni, ci toatq judecata a dat-o Fiului, pentru ca toyi sq cinsteascq pe Fiul cum cinstesc pe Tatql> (Ioan 5:22).

(Continuare din numerele trecute)


<Isus ne-a poruncit sq propovqduim norodului, wi sq mqrturisim cq El a fost rknduit de Dumnezeu Judecqtorul celor vii wi al celor moryi> (Fapte 10:42).

“mpotriva pqrerii generale, cel ce moare, nu scapq de datorii. Dimpotrivq! Niciunul din cei care cred cu adevqrat ‘n autoritatea lui Christos wi ‘n autenticitatea Cuvkntului Squ nu se ‘ndoiesc de faptul cq va exista o judecatq viitoare. Existq ‘nsq o mare deosebire ‘ntre judecata care va fi aplicatq celor credinciowi wi judecata la care vor fi supuwi necredinciowii. Pentru cel credincios, judecata va avea loc la <bema> sau scaunul de judecatq al lui Christos:

<Cqci toyi trebuie sq ne ’nfqyiwqm ’naintea scaunului de judecatq al lui Christos, pentru ca fiecare sq-wi primeascq rqsplata dupq binele sau rqul, pe care-l va fi fqcut cknd trqia ’n trup> (2 Corinteni 5:10).

Pentru cel ce n-a crezut wi a refuzat wansa ‘ntoarcerii la Dumnezeu cu pocqinyq, existq inevitabila perspectivq a Marelui Tron alb de judecatq:

<Apoi am vqzut un scaun de domnie mare wi alb, wi pe Cel ce wedea pe el. Pqmkntul wi cerul au fugit dinaintea Lui, wi nu s-a mai gqsit loc pentru ele. Wi am vqzut pe moryi, mari wi mici, stknd ’n picioare ’naintea scaunului de domnie. Niwte cqryi au fost deschise. Wi a fost deschisq o altq carte, care este cartea vieyii. Wi moryii au fost judecayi dupq faptele lor, dupq cele ce erau scrise ’n cqryile acelea> (Apocalipsa 20:11).

Nu este intenyia noastrq sq stabilim aici o ordine dogmaticq a evenimentelor legate de sfkrwitul acestui veac sau de judecata de la urmq. Este suficient sq spunem cq ele vor avea loc wi sunt de o importanyq capitalq:

< ... oamenilor le este rknduit sq moarq o singurq datq, iar dupq aceea vine judecata, ...> (Evrei 9:27).

Este bine sq notqm cq atunci cknd va veni judecata, timpul wi spayiul, awa cum ‘l cunoawtem wi-l experimentqm noi acum, nu vor mai avea nici o ‘nsemnqtate. Vorbind ‘n termeni cu care suntem familiari, oare nu este rezonabil sq spunem cq, dacq <ziua mkntuirii> s-a extins pe un interval de peste douq mii de ani, nu s-ar putea la fel ca <ziua judecqyii> sq dureze wi ea o perioadq mai mare deckt cele douqzeci wi patru de ore obiwnuite ? Sau, yinknd cont cq unii <wi-au vqzut toatq viaya treckndu-le pe dinainte> ‘n cele ckteva clipe ‘n care au stat fayq ‘n fayq cu moartea, nu cumva aceastq zi a judecqyii nu va avea nevoie nici mqcar de cele douqzeci wi patru de ore ?

Pentru cartea aceasta, preocuparea noastrq se concentreazq doar asupra judecqyii celor credinciowi la <bema> lui Christos. Aceasta este ceea ce ne awteaptq pe noi:

<Wi dupq cum toyi mor ’n Adam, tot awa, toyi vor ’nvia ’n Christos; dar fiecare la rkndul cetei lui> (1 Corinteni 5:22-23).

Textele ne spun cq, dewi ne vom ‘nfqyiwa toyi la judecata lui Christos, aceasta se va face <la rkndul cetei> fiecqruia dintre noi. Este o mare diferenyq ‘ntre judecata credinciowilor wi judecata necredinciowilor. Una este judecata <procurorului> care este chemat sq decidq

vinovqyia, nevinovqyia, pedeapsa sau iertarea celui condamnat wi cu totul alta este judecata <arbitrului>, care, awa cum se procedeazq la jocurile olimpice de exemplu, este chemat sq examineze corectitudinea procedurii, sq descalifice pe cei ce <n-au alergat dupq rknduieli> wi sq valideze acordarea premiilor celor care au ‘nvins.

Cknd vorbewte despre cei credinciowi, apostolul Pavel are ‘n vedere cea de a doua formq de judecatq, judecata examinqrii wi a rqsplqtirilor.

Daniel {ebster, marele om de stat american, a fost ‘ntrebat odatq care este gkndul care ‘l preocupq cel mai mult. Rqspunsul squ a fost: <Cea mai mare preocupare care m-a stqpknit vreodatq este cq, ‘ntr-o bunq zi, va trebui sq stau ‘naintea lui Dumnezeu wi sq dau socotealq pentru viaya mea>.

Pentru ce vom fi judecayi de Christos?

Textul ne spune cq pentru <binele sau rqul, pe care-l va fi fqcut cknd trqia ’n trup> (2 Corinteni 5:10). Tot ce am fqcut noi dupq primirea mkntuirii va fi trecut prin focul examinqrii divine. Mai mult, ni se spune cq nu numai faptele ne vor fi examinate, ci wi motivayia din care au pornit ele:

<De aceea sq nu judecayi nimic ’nainte de vreme, pknq va veni Domnul, care va scoate la luminq lucrurile ascunse ’n ’ntuneric, wi va descoperi gkndurile inimilor. Atunci, fiecare ’wi va cqpqta lauda de la Dumnezeu> (1 Corinteni 4:5).

Iatq ce ne spune apostolul Pavel despre felul ‘n care se va face aceastq examinare:

< ... nimeni nu poate pune o altq temelie deckt cea care a fost pusq, wi care este Isus Christos. Iar dacq clqdewte cineva pe aceastq temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, f ’n, trestie, lucrarea fiecqruia va fi datq pe fayq: ziua Domnului o va face cunoscut, cqci se va descoperi ’n foc. Wi focul va dovedi cum este lucrarea fiecqruia. Dacq lucrarea ziditq de cineva pe temelia aceea, rqmkne ’n picioare, el va primi o rqsplatq. Dacq lucrarea lui va fi arsq, ’wi va pierde rqsplata. ckt despre el, va fi mkntuit, dar ca prin foc> (1 Corinteni 3:11-15).

Textul ne spune cq cineva poate fi un suflet salvat, dar cu o viayq pierdutq, lipsitq de orice fel de rqsplqtire, din pricina necredinciowiei ‘n slujirea fayq de Isus Christos.

Ce simbolizeazq aurul, argintul wi pietrele scumpe? Care sunt lucrurile care <vor rqmkne> chiar wi dupq trecerea prin foc ? Iatq ckteva sugestii:

1. Mqrturia noastrq despre Christos transpusq ‘n viaya celor care ne-au vqzut:

<Faceyi toate lucrurile fqrq c’rtiri wi fqrq wovqieli, ca sq fiyi fqrq prihanq wi curayi, copii ai lui Dumnezeu, fqrq vinq, ’n mijlocul unui neam ticqlos wi stricat, ’n care strqluciyi ca niwte lumini ’n lume, yinknd sus Cuvkntul vieyii; awa ca, ’n ziua lui Christos, sq mq pot lquda cq


n-am alergat, nici nu m-am ostenit ’n zqdar> (Filipeni 2:14-16).

2. Suferinyele noastre pentru Christos

<Prea iubiyilor, nu vq mirayi de ’ncercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sq vq ’ncerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotrivq, bucurayi-vq, ’ntruc’t aveyi parte de patimile lui Christos, ca sq vq bucurayi wi sq vq veseliyi wi la arqtarea slavei Lui. Dacq sunteyi batjocoriyi pentru Numele lui Christos, ferice de voi!> (1 Petru 4:12-14).

3. Credinciowia fayq de Christos

<Wi Domnul a zis: <Cine este ispravnicul credincios wi ’nyelept, pe care-l va pune stqpknul squ peste slugile sale, ca sq le dea partea lor de hranq la vremea potrivitq? Ferice de robul acela pe care stqpknul, la venirea lui, ’l va gqsi fqcknd awa!> (Luca 12:42-43).

<Nu te teme nicidecum de ce ai sq suferi. Iatq cq diavolul are sq arunce ’n temniyq pe unii din voi, ca sq vq ’ncerce. Wi veyi avea un necaz de zece zile. Fii credincios pknq la moarte, wi-yi voi da cununa vieyii.> (Apocalipsa 2:10).

4. Slujirea noastrq pentru Christos

<Cel ce sqdewte wi cel ce udq, sunt tot una; wi fiecare ’wi va lua rqsplata dupq osteneala lui> (1 Corinteni 3:8).

<Cqci Dumnezeu nu este nedrept ca sq uite osteneala voastrq wi dragostea pe care ayi arqtat-o pentru Numele Lui, voi, care ayi ajutorat wi ajutorayi pe sfinyi> (Evrei 6:10).

5. Dqrnicia noastrq pentru Christos

<De aceea, am socotit de trebuinyq, sq rog pe frayi sq vinq mai ’nainte la voi, wi sq pregqteascq strkngerea darurilor fqgqduite de voi, ca ele sq fie gata, fqcute cu dqrnicie nu cu zg’rcenie. Sq wtiyi: cine semenq puyin, puyin va secera; iar cine semenq mult, mult va secera> (2 Corinteni 9:5-6).

<”ndeamnq pe bogayii veacului acestuia sq nu se ’ng’mfe, wi sq nu-wi punq nqdejdea ’n niwte bogqyii

nestatornice, ci ’n Dumnezeu, care ne dq toate lucrurile din belwug, ca sq ne bucurqm de ele. “ndeamnq-i sq facq bine, sq fie bogayi ’n fapte bune, sq fie darnici, gata sq simtq ’mpreunq cu alyii, awa ca sq-wi strkngq pentru vremea viitoare drept comoarq o bunq temelie ca sq apuce adevqrata viayq> (1 Timotei 6:17-19).

6. Timpul dqruit pentru Christos

<Purtayi-vq cu ’nyelepciune fayq de cei de afarq; rqscumpqrayi vremea> (Coloseni 4:5).

7. Folosirea darurilor spirituale

<Atunci “mpqrqyia cerurilor se va asemqna cu un om, care, cknd era sq plece ’ntr-o altq yarq, a chemat pe robii sqi, wi le-a ’ncredinyat avuyia sa. Unuia i-a dat cinci talanyi, altuia doi, wi altuia unul: fiecqruia dupq puterea lui; wi a plecat. “ndatq, cel ce primise cei cinci talanyi, s-a dus, i-a pus ’n negoy, wi a ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi. Tot awa, cel ce primise cei doi talanyi, a ckwtigat wi el alyi doi cu ei. Cel ce nu primise deckt un talant, s-a dus de a fqcut o groapq ’n pqmknt wi a ascuns acolo banii stqpknului squ. Dupq multq vreme, stqpknul robilor acelora s-a ’ntors wi le-a cerut socoteala. Cel ce primise cei cinci talanyi, a venit, a adus alyi cinci talanyi wi a zis: <Doamne, mi-ai ’ncredinyat cinci talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.> Stqpknul squ i-a zis: <Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios ’n puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq ’n bucuria stqpknului tqu.> Cel ce primise cei doi talanyi, a venit wi el wi a zis: <Doamne, mi-ai ’ncredinyat doi talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi doi talanyi.> Stqpknul squ i-a zis: <Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios ’n puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq ’n bucuria stqpknului tqu!> Cel ce nu primise deckt un talant, a venit wi el wi a zis: <Doamne, am wtiut cq ewti om aspru, care seceri de unde n-ai semqnat, wi strkngi de unde n-ai vknturat: mi-a fost teamq, wi m-am dus de yi-am ascuns talantul ’n pqmknt; iatq-yi ce este al tqu!> Stqpknul squ i-a rqspuns: <Rob viclean wi lenew! Ai wtiut cq secer de unde

n-am semqnat, wi cq strkng de unde n-am vknturat; prin urmare se cqdea ca tu sq-mi fi dat banii la zarafi, wi, la venirea mea, eu mi-aw fi luat ’napoi cu dob’ndq ce este al meu! Luayi-i, deci, talantul, wi dayi-l celui ce are zece talanyi> (Matei 25:14-28).

<Ca niwte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sq slujeascq altora dupq darul pe care l-a primit> (1 Petru 4:10).

8. Renunyqrile wi autodisciplina pentru Christos

<Fac totul pentru Evanghelie, ca sq am wi eu parte de ea. Nu wtiyi cq cei ce aleargq ’n locul de alergare, toyi aleargq, dar numai unul capqtq premiul? Alergayi, deci, ’n awa fel ca sq cqpqtayi premiul! Toyi cei ce se luptq la jocurile de obwte, se supun la tot felul de ’nfrknqri. Wi ei fac lucrul acesta ca sq capete o cununq, care se poate vesteji: noi sq facem lucrul acesta pentru o cununq, care nu se poate vesteji> (1 Corinteni 9:23-25).

9. Ckwtigarea de suflete pentru Christos

<Cqci cine este, ’n adevqr, nqdejdea sau bucuria sau cununa noastrq de slavq? Nu sunteyi voi, ’naintea Domnului nostru Isus Christos, la venirea Lui? Da, voi sunteyi slava wi bucuria noastrq> (1 Tesaloniceni 2:19:20).

La <bema> nu va fi totul frumos wi bine. Dacq unii vor fi ‘ntr-adevqr rqsplqtiyi, alyii se vor ruwina de felul ‘n care wi-au trqit viaya.

<Wi acum, copilawilor, rqmkneyi ’n El, pentru ca atunci cknd Se va arqta El, sq avem ’ndrqznealq, wi, la venirea Lui, sq nu rqmknem de ruwine wi depqrtayi de El> (1 Ioan 2:28).

Unii vor suferi o pierdere totalq, pentru cq au zidit paie, lemn wi trestie pe temelia credinyei lor:

<Dacq lucrarea lui va fi arsq, ’wi va pierde rqsplata. ckt despre el, va fi mkntuit, dar ca prin foc> (1 Corinteni 3:15).

Vom fi oare printre cei ce-wi <vor primi rqsplata de la Domnul> sau printre cei cqrora li se va umple de ruwine faya?


astfel ei nu sunt niciodatq lipsiyi de bucuria wi de satisfacyia de a avea prieteni.

Sunt ’ndrqgostit de o fatq foarte frumoasq. Nu i se poate reprowa nimic nici din punct de vedere moral. “n societate, ea este ’ntotdeauna o prezenyq plqcutq wi atractivq. Cknd ’i vorbesc ’nsq despre religie ’wi iese imediat din fire wi atunci apar ne’nyelegerile. Oare douq persoane care se iubesc nu trebuie sq discute wi acest subiect pentru a fi siguri cq vor fi fericiyi ’mpreunq?

Ba da. Eu cred cq relayiile voastre cu Dumnezeu trebuiesc discutate foarte serios, mai ’nainte de a vq gkndi sq ’ntemeiayi o familie.

Credinya sau, dimpotrivq, necredinya unei persoane este fondul profund din care izvorqwte personalitatea wi conduita ei ’n toate celelalte domenii de activitate.

Am convingerea cq, undeva ’n viaya persoanei de care te-ai ’ndrqgostit, existq ceva foarte ruwinos, ceva ce iese mereu la luminq, atunci cknd tu o pui ’n faya valorilor absolute. Altfel, ea nu ar evita sq discute, chiar inutil, acest important subiect.

Cred cq ’yi dai seama cq toatq aceastq situayie constituie deja o barierq ’ntre voi. Faceyi ca aceastq barierq sq disparq.

Sutele de scrisori pe care le primesc ’mi demonstreazq cq, fqrq un acord comun ’n problemele religioase, un cuplu are puyine wanse sq ajungq la fericirea mult doritq. Ai dreptul wi obligayia sq provoci o discuyie deschisq wi sq te

Rqspunsul meu

Sunt un tknqr cu capacitqyi normale wi, cred eu, cu ’nfqyiware wi maniere acceptabile. Totuwi niciodatq nu mi-am putut face prieteni, cqci, mai devreme sau mai tkrziu, acei pe care eu ’i credeam atawayi de mine m-au pqrqsit. Am wi eu nevoie de prieteni ca oricare altul. Existq oare un secret pentru a-yi face wi apoi pentru a-yi pqstra prietenii, un secret pe care eu nu-l cunosc?

Nu, nu existq reyete ascunse pentru a dobkndi wi a pqstra prieteni. “n scrisoarea ta, faci o declarayie din care ’nyeleg care este motivul pentru care nu-yi poyi pqstra prietenii. Se pare cq ewti egoist wi dorewti sq-i ai nu pentru bucuria lor, ci pentru propria ta mulyumire. Asta nu este bine. “ntki de toate trebuie ca tu sq fii prietenos pentru a le fi de folos celorlalyi. Trebuie sq-yi oferi prietenia dezinteresat, fqrq sq pretinzi nimic ’n schimb.

Cea mai mare bucurie a unei prietenii durabile, este aceea a dqruirii de sine. Poate cq asta yi se va pqrea straniu, dar este cel mai bun mijloc de a-yi face wi de a-yi pqstra prietenii. Biblia ne dq cel mai bun exemplu. Ea ne spune despre Dumnezeu cq <noi “l iubim, pentru cq El ne-a iubit mai ’ntki> (1 Ioan 4:19). Dragostea neinteresatq l-a trimis pe Domnul Isus la Golgota ca sq ispqweascq pqcatele noastre.

Te ’nweli amarnic cknd crezi cq problema ta nu are o ’ncqrcqturq religioasq. Omul fqrq Dumnezeu este fundamental egoist. La convertire, acest egoism se ’nlocuiewte cu altruismul. Crewtinii ’wi gqsesc plqcerea ’n a dqrui ei ’nwiwi awa cum Christos s-a dat pe Sine ’nsuwi, wi

Dialoguri cu Bill] Graham

convingi cq nu <te ’njugi la un jug nepotrivit>. Altfel, rupe orice relayie cu fata aceasta, orickt de frumoasq wi plqcutq i-ar fi compania.

Am fost acuzat pe nedrept de o ’nwelqtorie. Toatq lumea pare cq mq crede vinovat, dar, ’naintea lui Dumnezeu o spun, sunt nevinovat. Ce pot sq fac, acum cknd toyi sunt ’mpotriva mea?

“n general, oamenii judecq dupq aparenye; awa ’wi fac ei o pqrere despre fiecare dintre noi. S-ar putea sq nu le fi dat nici un motiv sq te acuze. Cu toate acestea, dupq pqrerea lor ewti vinovat wi este foarte posibil sq nu-wi schimbe pqrerea chiar awa de curknd.

Primul lucru pe care trebuie sq-l faci este sq te asiguri cq, prin ceea ce faci, nu dai nici un motiv pentru bqnuieli smintite. Oamenii vor fi tot timpul cu ochii pe tine, cqutknd mereu o confirmare a pqrerii lor rele.

Mai sunt apoi ckteva lucruri importante; numai lui Dumnezeu trebuie sq-I dqm socotealq de tot ceea ce suntem wi facem wi de aceea preyuiewte mai mult pqrerea Lui despre tine deckt aceea a gloatei. Nu ewti primul om vorbit de rqu wi mulyi oameni ar da pknq la ultimul bqnuy sq-wi mai poatq liniwti conwtiinya. Dacq ’nvinuirea este nefondatq, conwtiinya ta poate rqmkne liniwtitq.

Mulyumewte-I lui Dumnezeu cq poyi sta ’naintea Lui prin Isus Christos wi cq nu ai de ce sq te temi cknd te gkndewti la vewnicie. Biblia spune: <Omul se uitq la ceea ce izbewte ochii, dar Domnul se uitq la inimq>.wi cq: <Vorbele rele se alungq prin faptele bune> wi citewte 1 Petru 2:12.


J.P.Duminica, 06 Martie 2005

Oamenii cu o solida formatie stiintifica sint, de regula, mai putin inclinati sa creada in miracole, iar medicii, pentru care viata si moartea nu au nici un fel de secrete, ar avea toate motivele sa se numere printre cei care privesc cu scepticism cind vine vorba de minuni.

Cu toate acestea, un sondaj de opinie realizat in Statele Unite a scos la iveala faptul ca marea majoritate a doctorilor cred in miracole, iar multi spun ca au observat vindecari care sfideaza orice explicatie stiintifica.

Dintre cei 1.100 de doctori, de toate confesiunile, care au fost inclusi in studiu, 73% au spus ca exista miracole.

Fie ca e vorba de un pacient in faza terminala, care isi revine spectaculos, fie ca e vorba de cineva care se trezeste din coma atunci cind totul parea pierdut, medicii spun ca au vazut cazuri pe care nu le pot explica pe baza cunostintelor dobindite in facultate. “Uneori, oamenii se vindeca pur si simplu, desi medicii nu le mai dadeau nici o sansa,

si cred ca atunci intervine mina lui Dumnezeu”, spune Mushir Hassan, medic musulman la spitalul Elmbrook Memorial.

Carl Olson, oncolog la St. Mary’s din Columbia, trateaza bolnavi de cancer de aproape 30 de ani si a intilnit situatii pe care nu le poate explica. “Daca definim un miracol drept ceva ce depaseste limitele medicinei, ale stiintei in general, atunci nu am nici o indoiala ca unele cazuri intilnite in lunga mea cariera se incadreaza in aceasta categorie”, spun Olson, care este protestant. Sondajul, realizat de compania HCD Research, arata ca 72% din medici sint credinciosi (crestini, musulmani, evrei, budisti sau hindusi). Pe baza propriei credinte, 67% din ei spun ca ii incurajeaza pe bolnavi, ca si pe familiile lor, sa se roage, desi, in general, la facultate sint invatati sa nu amestece stiinta cu religia. Totodata, 37% din cei chestionati au declarat ca ei considera miracolele din Biblie ca fiind perfect adevarate, in timp ce jumatate spun ca acestea ar trebui inter-pretate ca metafore.

Medicina fayq ‘n fayq cu miracolele

Traducere apqrutq ‘n Romknia

“ntorwi din pragul moryiiMushir Hassan ‘wi amintewte de

cazul unei paciente, care intrase practic ‘n colaps renal wi cardiac, plus grave probleme gastro-intestinale. Vazknd cq femeia e pe moarte, el a discutat cu rudele, sfqtuindu-le sq se pregqteascq de ‘nmormkntare. La scurt timp dupa aceea, pacienta a ‘nceput sq-wi revinq wi a fost externatq ‘ntr-o stare bunq. Experienye similare are wi Trisha Crissman, misionarq catolicq ‘ntr-un spital.

<Atunci cknd vorbim de miracole, fiecare are o altq definiyie. Dar eu wtiu cq doctorilor, surorilor medicale wi nouq, celor care oferim asistenyq spiritualq, ni se ‘ntkmplq uneori sq fim martorii unui caz pentru care nu existq altq explicayie deckt intervenyia divinq>, afirmq ea. Crissman ‘wi amintewte de povestea unei femei tinere, bolnavq de cancer cu metastaze, internatq ‘n spital cu dureri de nedescris. Medicii ‘i mai dqdeau doar ckteva luni de trqit, dar femeia s-a vindecat, iar dupq ce a iewit din spital a fost din nou aptq de muncq.

Copiii-miracolMedicii de la spitalul de

pediatrie Golisano al Universitqyii Rochester realizeazq ‘n fiecare an un <clasament> al celor mai incredibile cazuri pe care le-au tratat, alegknd dintre acestea cinci <copii-miracol>. Dewi pot explica ‘n detaliu ce tratamente au aplicat acestor copii, specialiwtii de aici recunosc cq ‘n procesul de vindecare intra wi alte elemente, cum ar fi voinya de a trqi wi credinya. Unul dintre copiii-miracol ai anului 2003 a fost Stace] Perotta, o adolescentq de 14 ani atinsq de o formq rarq de cancer, mai frecvent ‘ntklnitq la bqieyi, boalq cu un ‘nalt grad de mortalitate. Dupq ‘ndepqrtarea tumorii, medicii i-au aplicat un tratament de woc, care a durat mai multe luni, dar ‘n cele din urmq au ‘nvins boala. “n opinia doctorilor, atitudinea pozitivq a fetei a jucat un rol foarte important, ea ‘nfruntknd cu curaj suferinya.

<Niciodatq nu m-am gkndit cu adevarat cq o sq mor. Simyeam


A XI-a PORUNCQ Ion Minulescu

<Ascultq, privewte wi taci!...Ascultq, sq-nveyi sa vorbewti,Privewte, sq-nveyi sq clqdewti,Wi taci, sq-ntelegi ce sq faci...Ascultq, privewte wi taci!

Cknd simyi cq pqcatul te pawteWi glasul sirenei te furq,Tu pune-yi lacqt la gurqWi-mplorq doar Sfintele Pawte -Cknd simyi ca pqcatul te pawte!

Cknd simyi cq duwmanul te-nvinge,Smulgkndu-yi din suflet credinya,Asteptq-ti tqcut biruinyaWi candela minyii nu-yi stinge -Cknd simyi cq duwmanul te-nvinge!

Cknd bratele-ncep sq te doarq,De teamq sq nu-mbqtrknewti,Rqmki tot cel care ewti -Aceeawi piatrq de moarq -Cknd brayele ‘ncep sq te doarq!...

Iar cknd, cu ochii spre cer,Te-ntrebi ce-ai putea sq mai faci,Ascultq, privewte wi taci!...Din braye fq-yi aripi de fierWi zboarq cu ele spre cer! ...>

cq nu a venit vremea sq mor>, ‘wi amintewte Stace]. <De multe ori, noi, doctorii, suntem surprinwi de evoluyia pozitivq a unui pacient. Cred cq medicina trebuie sq admitq importanya credinyei wi a tqriei personale alqturi de cele mai avansate tratamente ‘n vindecarea unor oameni>, spune doctorul Herbert Benson, de la Harvard Medical School.

Grayia divinqPqrinyii lui Brandon Connor

sunt wi ei convinwi cq fiul lor trqiewte grayie unui miracol, iar specialiwtii de la Centrul medical al Universitqyii California din San Francisco ‘nclinq sq le dea dreptate pentru cq nu pot explica nicicum vindecarea bqiatului. “n cazul squ, boala a fost depistatq ‘ncq din vremea cknd se afla ‘n pkntecele mamei, medicii descoperind la ecografie o tumoare pe mqduva spinqrii. La nawtere, medicii le-au recomandat soyilor Connor sq awtepte sq vadq ce se ‘ntkmplq, unele tumori resorbindu-se ‘n primele luni de viayq. Timpul trecea, iar tumoarea se fqcea tot mai mare.

Cknd bqiatul a ‘mplinit doi ani, pqrinyii au ‘nceput sq caute un medic pentru a-l opera. Foarte mulyi au refuzat, afirmknd cq e foarte riscantq intervenyia, iar copilul ar putea paraliza. “n cele din urmq, neurochirurgii de la universitatea californianq au fost de acord sq preia cazul, iar Connor a fost internat. Spre uimirea tuturor, o radiografie realizatq cu o zi ‘nainte de data fixatq a operayiei a arqtat cq tumoarea a dispqrut complet. <A fost un miracol>, spune |ristin Connor, care nu-wi putea crede urechilor cknd medicii i-au dat vestea cea bunq.

<Ni se pqrea ireal cq s-a putut ‘ntkmpla awa ceva>, ‘wi amintewte mama bqiatului, care astqzi e sqnqtos wi perfect dezvoltat pentru vkrsta sa. Convinsq cq a fost un semn divin, |ristin s-a implicat ‘n colectarea de fonduri pentru copiii bolnavi de forme rare de cancer, adunknd sute de mii de dolari. <Cred cq ni s-a acordat grayia acestui miracol pentru a-i putea ajuta pe alyi copii>, spune |ristin Connor.


lqskndu-se cu toatq puterea asupra lui, pknq cknd ‘n sfkrwit a ckwtigat.

Nici noi nu vom ckwtiga biruinya ‘n rugqciune pknq nu vom ‘nceta sq ne luptqm. Trebuie sq renunyqm la voinya noastrq wi sq ne aruncqm brayele ‘n jurul gktului Tatqlui nostru cu o credinyq tenace.

Ce ar putea slaba noastrq putere omeneascq sq ia cu forya din mkna atotputerniciei? Avem noi puterea sq luqm binecuvkntqri de la Dumnezeu cu forya? Violenya voinyei noastre puternice nu-L va convinge niciodatq. Ceea ce ckwtigq binecuvkntqri wi victorii este puterea credinyei tenace.

Nu presknd wi insistknd asupra voinyei noastre ajungem la victorie. Aceasta este ckwtigatq cknd smerenia wi ‘ncrederea se unesc, spunknd: „Facq-se nu voia mea, ci a Ta> (Luca 22:42).

Suntem puternici cu Dumnezeu numai ‘n mqsura ‘n care eul este ‘nvins wi este mort. Binecuvkntqrile nu vin prin luptq, ci prin alipirea de El ‘n credinyq. - J. R. Miller

Un incident din viaya de rugqciune a lui Charles H. Usher ilustreazq cum „rugqciunea care luptq> este de fapt o piedicq ‘n calea rugqciunii care ‘nvinge. El a ‘mpqrtqwit aceastq povestire: „Bqieyelul meu, Fran\, era foarte bolnav, wi doctorii aveau puyine speranye ‘n privinya recuperqrii lui. Am folosit toatq cunowtinya mea ‘n materie de rugqciune ‘n folosul lui, dar starea lui continua sq se ‘nrqutqyeascq. Aceasta a durat ckteva sqptqmkni.

“ntr-o zi, pe cknd stqteam lkngq patul lui wi-l vegheam, am realizat cq nu va mai trqi mult fqrq o ‘ntoarcere rapidq spre bine. I-am spus Domnului: <O, Dumnezeule, am petrecut atkta timp ‘n rugqciune pentru fiul meu, wi ‘ncq nu-i este mai bine. Acum Yi-l las Yie wi eu mq voi ruga pentru alyii. Dacq este voia Ta sq-l iei, aleg voia Ta – Yi-l predau Yie cu totul>.

Am chemat-o ‘nquntru pe iubita mea soyie wi i-am spus ce am fqcut. A vqrsat ckteva lacrimi, dar l-a ‘ncredinyat wi ea Domnului. Douq zile mai tkrziu ne-a vizitat un om al lui

Veveriyele ...Trei biserici dintr-o zonq

montanq au trqit o adevqratq invazie a veveriyelor. Comitetul primei biserici s-a ‘ntrunit wi, ca majoritatea comitetelor, au hotqrkt cq ... nu se poate face nimic: <Sunt wi ele creaturi ale lui Dumnezeu wi nu le putem omor’. Awteptqm sq vedem ce se va ‘ntkmpla mai tkrziu.>

Comitetul celei de a doua biserici s-a ‘ntrunit wi el wi cei de acolo au zis wi ei: <Nu le putem omor’. Sunt creaturile lui Dumnezeu.> Numai cq acewtia au fqcut niwte cuwti, au prins veveriyele wi le-au dus departe, departe de bisericq. Nu dupq multq vreme ‘nsq, veveriyele poznawe au venit ‘napoi. Problema a rqmas wi aici nerezolvatq.

Comitetul celei de a treia biserici s-a ‘ntrunit wi el de urgenyq wi au spus wi ei ca wi ceilalyi: <Nu le putem omor’. Sunt creaturile lui Dumnezeu.> Unul dintre ei ‘nsq a adqugat: <Dacq sunt creaturile lui Dumnezeu, eu zic sq le botezqm awa cum facem cu toyi aceia pe care Dumnezeu ‘i trimite la biserica noastrq!> Awa au fqcut wi, din ziua aceea, veveriyele n-au mai apqrut pe la bisericq deckt pe ... la Pawti wi pe ... la Crqciun.

Necazurile necesare<Isus, plin de Duhul Sfknt, S-a

‘ntors de la Iordan wi a fost dus de Duhul ‘n pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile.> (Luca 4:1-2)

Isus a fost umplut cu Duhul Sfknt wi totuwi a fost ispitit. Cea mai puternicq foryq a ispitei vine deseori asupra unei persoane cknd aceasta este foarte aproape de Dumnezeu. Cineva a spus odatq: <Diavolul yintewte sus>. De fapt, el a fqcut pe un ucenic sq spunq cq nici nu-L cunoawte pe Christos.

De ce doar foarte puyini oameni au avut un conflict atkt de mare cu diavolul cum a avut Martin Luther? Pentru cq Martin Luther zdruncina ‘nsqwi ‘mpqrqyia celui rqu. Wi amintiyi-

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

vq de luptele teribile pe care le-a avut John Bun]an!

Cknd un om are plinqtatea Duhului lui Dumnezeu, va avea mari conflicte cu Ispititorul. Dumnezeu ‘ngqduie ispita pentru cq ea face pentru noi ceea ce furtunile fac pentru stejari, ne ‘nrqdqcineazq mai adknc, wi ea face pentru noi ceea ce cqldura face pentru picturile pe poryelan, ne dq durabilitate mare ‘n timp. Nu vei realiza niciodatq pe deplin ckt de puternic ewti alipit de Christos, sau El de tine, pknq nu-wi va folosi diavolul toatq puterea lui ca sq te atragq la el. Abia atunci vei simyi strkngerea mkinii drepte a lui Christos.

Necazurile nemaipomenite nu sunt ‘ntotdeauna pedeapsa pentru niwte pqcate nemaipomenite, ci uneori sunt ‘ncercqrile care rezultq din darurile nemaipomenite ale lui Dumnezeu. Dumnezeu folosewte multe instrumente de pilire wi ‘wi wlefuiewte nestematele cu pile aspre. Wi sfinyii pe care El ‘i iubewte ‘n mod deosebit wi pe care dorewte sq-i facq sq strqluceascq cel mai tare, vor simyi deseori uneltele Lui asupra lor. - R. Leighton

Mqrturisesc cu bucurie cq datorez mai mult focului, ciocanului wi pilei Domnului meu deckt oricqrei alte unelte din atelierul Lui. Ckteodatq mq ‘ntreb dacq am ‘nvqyat vreodatq ceva fqrq nuiaua lui Dumnezeu. Cknd sala mea de clasq este cea mai ‘ntunecoasq, atunci vqd cel mai bine. - Charles H. Spurgeon (traducere Ana wi Daniela Domains\i)

Renunyarea care reuwewte„Nu Te voi lqsa sq pleci pknq

nu mq vei binecuvknta> ... Wi l-a binecuvkntat acolo. (Geneza 32:26, 29)

Iacov a ckwtigat victoria wi

binecuvkntarea aici nu prin luptq, ci prin alipire. Woldul ‘i era scrkntit wi nu se mai putea lupta, dar nu-i dqdea drumul. Incapabil sq lupte mai departe, wi-a ‘ncolqcit brayele ‘n jurul gktului adversarului squ misterios,


Dumnezeu. El era foarte interesat de fiul nostru Fran\ wi se rugase deseori pentru el. El ne-a spus: <Dumnezeu mi-a dat credinyq sq cred cq fiul tqu se va ‘nsqnqtowi. Voi aveyi ‘ncredinyarea aceasta?>

Am rqspuns: <L-am ‘ncredinyat lui Dumnezeu, dar acum mq voi duce din nou la El cu privire la fiul meu>. Am fqcut ‘ntocmai wi ‘n timp ce mq rugam am descoperit cq aveam ‘ncredinyarea cq se va ‘nsqnqtowi. Din momentul acela a ‘nceput sq-i fie mai bine. Atunci am realizat cq <lupta> rugqciunilor mele a ‘mpiedicat rqspunsul lui Dumnezeu, wi dacq aw fi continuat sq mq lupt, nevrknd sq-l predau lui Dumnezeu, probabil cq n-ar mai fi fost astqzi aici.>

O, drag copil al lui Dumnezeu, dacq vrei ca Dumnezeu sq-yi rqspundq la rugqciuni, trebuie sq fii pregqtit sq calci „pe urmele credinyei aceleia pe care o avea tatql nostru Avraam> (Romani 4:12), chiar wi pe muntele jertfirii.

A doua wansq<... fiindcq ayi fost nqscuyi din

nou nu dintr-o sqmknyq care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvkntul lui Dumnezeu, care este viu wi care rqmkne ‘n veac.> - 1 Petru 1v23

„Ce s-a ‘ntkmplat?>, wi-a ‘ntrebat femeia nord-coreeanq fiul, ‘n timp ce acesta intra pe uwa casei, avknd o mimq wocatq.

Bqiatul i-a rqspuns: <Eram cu prietenul meu astqzi, cknd doi ofiyeri ai poliyiei ne-au oprit. Ei l-au trkntit la pqmknt pe prietenul meu wi l-au acuzat de faptul cq este crewtin. El nu a ‘ncercat sq se apere. Chiar wi cu o armq ‘ndreptatq spre el, faya sa a rqmas calmq. S-a uitat drept ‘n ochii mei wi, fqrq sq rosteascq vreun cuvknt, am wtiut ce voia sq-mi spunq. Voia ca eu sq cred acelawi lucru pe care el l-a crezut. Apoi a spus doar atkt: <Fiyi binecuvkntayi!> A fost executat chiar ‘n faya mea pentru cq era crewtin. Nici mqcar nu wtiu ce este un crewtin. Nu ‘nyeleg nimic din toate acestea.>

Dupq ce a terminat de povestit, mama sa l-a ‘mbrqyiwat wi a spus simplu: <Eu ‘nyeleg.> Apoi a ‘nceput sq-i ‘mpqrtqweascq adevqrul despre Cristos, Salvatorul ei. I-a povestit

fiului squ despre nawterea minunatq a Domnului Isus wi oportunitatea salvqrii care a venit prin moartea Sa pe o cruce.

Dewi o durea faptul cq niciodatq nu ‘ndrqznise sq-i spunq fiului ei toate acestea, pentru cq se temuse pentru siguranya lui, ea ‘i era recunoscqtoare lui Dumnezeu pentru cq le dqduse o a doua wansq. <Awa cum gloanyele au lovit inima prietenului tqu, Dumnezeu a pus o sqmknyq a speranyei in inimile noastre.>

Astqzi, acest tknqr este un activ <contrabandist> de Biblii ‘n Coreea de Nord wi ‘ntemeiazq biserici ‘n diferite case.

Mama bqiatului din aceastq relatare i-a dat viayq cknd el a fost nqscut ‘n familia ei, dar ea a trecut peste oportunitatea de a-l ajuta sq primeascq viaya eternq prin nawterea din nou. Viaya fizicq este trecqtoare, dar darul vieyii eterne, oferit de Dumnezeu, dqinuie ‘n veci.

Cknd ‘mpqrtqwim Cuvkntul lui Dumnezeu celor pe care ‘i iubim, Domnul le poate oferi viaya vewnicq. Ai trecut peste prilejul de a mqrturisi planul salvqrii celor pe care ‘i iubewti? Roagq-L pe Dumnezeu sq-yi dea a doua wansq, awa cum i-a dat-o acelei mame. Nu awtepta ca o tragedie sq se ‘ntkmple ‘nainte ca tu sq ai aceastq oportunitate.

Slavq Domnului!Agasat de o vecinq ‘n vkrstq

care iewea ‘n fiecare dimineayq ‘n balcon wi spunea cu glas tare: <Slavq Domnului!, un ateu i-a trkntt-o direct ‘n nas: <Madam, nu existq Dumnezeu!>

Bqtrknica o yinea ‘nsq moryiw pe a ei wi ‘n fiecare dimineayq, ateul era torturat cu gqlqgiosul: <Slavq Domnului!> “ntr-o zi, bqtrknica adqugq: <Doamene ai milq de mine, n-am bani wi n-am de mkncare.>

“n dimineaya urmqtoare, la uwa ei erau douq pungi cu alimente. <Slavq Domnului!> a zis ea, dar vecinul ateu i-a spus: <Nu existq nici un Dumnezeu! Eu yi-am adus cumpqraturile.>

<Slavq Domnului> a rqspuns bqtrknica, <El mi-a dat de mkncare wi tu l-ai pus pe dracu sq plqteascq!>

La dorinya expresq a prewedintelui Asociayiei, Viorel Clintoc, revista Luminqtorul deschide o rubricq nouq dedicatq informarii despre decesele din poporul Domnului.

CONSTANTINA RISTEA

Sora Constantina Ristea s-a nqscut la 4 septembrie 1932 din pqrinyii: Marin wi Floarea Preda, ‘n satul Fqlcoianca, comuna Grqdinari. Tatql a fost mobilizat ‘n armatq, de unde s-a ‘ntors grav bolnav, astfel cq de micq a cunoscut nevoile wi a trebuit sq lucreze.La 18 ani L-a primit pe Domnul

Isus wi a fost botezatq ‘n Argew de fr. Nicolae Boieru, pqstorul bisericii locale.“n l952 s-a mutat la Bucurewti wi a

frecventat ‘n biserica din str. Apele Minerale. “n 1957 l-a cunoscut pe cel cu care timp de 48 de ani wi-a ‘mpqryit viaya, fr. Simion Ristea. Tot ‘n acelawi an s-au wi cqsqtorit, iar dupq cqsqtorie s-au mutat ‘n biserica din Wos. Mihai Bravu, pqstoritq de fr. Alexa Popovici, unde au fost membri pknq ‘n anul l985, cknd au plecat ‘n SUA.Dumnezeu a binecuvkntat cqsqtoria

lor cu trei fete: Liliana, Mihaela wi Gabriela, iar apoi s-au bucurat de nawterea celor 6 nepoyi wi nepoate.“n SUA, toatq familia s-a integrat ‘n

biserica din San Leandro, pqstoritq de fr. Iosif Sqrac. A avut o cqsnicie fericitq wi a fost

mult mulyumitoare lui Dumnezeu pentru purtarea de grijq ‘n timpul celor 72 de ani. “n noaptea de 12 martie 2005, Dumnezeu a chemat-o acasq, printr-o ‘nwtiinyare fulgerqtoare wi neawteptatq de ea sau de familia ei. A fost ‘nsq ‘ntotdeauna pregqtitq sq “l ‘ntklneascq pe Cel ‘n care wi-a pus nqdejdea wi pe care L-a slujit toatq viayq, pe Dumnezeul care i-a ascultat rugqciunile ca, ‘n bqtrkneyile ei, sq nu fie povarq pentru nimeni.Biserica, pqstoritq actual de fr. Ghiyq

Moyoc a iubit-o foarte mult. I-a plqcut sq cknte wi vocea ei va lipsi bisericii de acum ‘nainte. Ultimele douq ckntqri, fredonate adesea au fost: „Cunosc eu o yarq ‘n care domnewte Isus, ‘mpreunq cu toyi cei ai Sqi> wi „Am auzit un glas ceresc.>


Census 2000

Recensqmkntul din anul 2000 din Statele Unite a gqsit 367,310 de pesoane cu origine romkneascq. Dintre acewtia, peste 53% dintre cei nqscuyi ‘n Romknia au intrat ‘n America ‘n perioada 1980 - 1990, cel mai mare grup din toate yqrile Europei de est.Iatq statele cu cel mai mare numqr

de romkni:

1. California- 56,789 2. Ne[ }or\- 51,380 3. Florida- 28,521 4. Michigan- 26, 857 5. Ohio- 26,017

Iatq lista completq, pe state:

State Romanian % of total

United States 367,310 0.1

Alabama 1,039 0.0 Alas\a 350 0.1 Arizona 8,469 0.2 Ar\ansas 696 0.0 California 56,789 0.2 Colorado 4,431 0.1 Connecticut 6,057 0.2 DC 930 0.2 Dela[are 587 0.1 Florida 28,521 0.2 Georgia 5,986 0.1 Hawaii 391 0.0 Idaho 1,064 0.1 Illinois 24,308 0.2 Indiana 7,606 0.1 Io[a 965 0.0 |ansas 911 0.0 |entucky 1,252 0.0 Louisiana 952 0.0 Maine 621 0.0 Maryland 5,951 0.1 Massachusetts 6,734 0.1 Michigan 26,857 0.3 Minnesota 5,364 0.1 Mississippi 323 0.0 Missouri 3,189 0.1 Montana 593 0.1 Nebraska 885 0.1 Nevada 2,846 0.1

Stiri de pretutindeni

Ne[ Hampshire 1,230 0.1 Ne[ Jersey 17,691 0.2 Ne[ Mexico 1,019 0.1 Ne[ }or\ 51,380 0.3 North Carolina 3,771 0.0 North Da\ota 316 0.0 Ohio 26,017 0.2 O\lahoma 914 0.0 Oregon 8,470 0.2 Penns]lvania 16,625 0.1 Rhode Island 962 0.1 South Carolina 1,211 0.0 South Da\ota 249 0.0 Tennessee 2,247 0.0 Texas 9,450 0.0 Utah 1,618 0.1 Vermont 651 0.1 Virginia 4,886 0.1 {ashington 9,964 0.2 {est Virginia 711 0.0 {isconsin 3,024 0.1 {]oming 237 0.0

San Bernardino

Duminicq 8 Mai, 2005, Biserica Baptistq Romknq <Calea Crucii> a sqrbqtorit cea de-a 16-a aniversare de la desprinderea de Immanuel Baptist Church, unde a fost o misiune printre romknii din Inland Empire. Ne-am bucurat de prezenya Domnului Dumnezeu Tatql wi a Domnului Isus prin Duhul Squ cel Sfknt, care a revqrsat cqldura dragostei Lui peste cei aproape 100 de participanyi ai bisericii locale wi a bisericii Maranatha. Atmosfera a fost caldq, ‘ntr-o zi cu soare binevenit dupq zile de neobiwnuitq ploaie pentru noi cei din aceastq zonq, ‘mpodobitq de ckntqri de laudq aduse Tatqlui ceresc pentru harul cu care ne-a ‘nsoyit ‘n toyi acewti ani. Au ckntat grupul de tineri, de copii, grupul de ‘nchinqciune <Calea Crucii> wi ckntqri comune punctate cu rugqciuni de mulyumire. Au adus cuvknt de ‘mbqrbqtare fr. Liviu Petrila, pqstor fondator al bisericii wi fr. Daniel Warlea, pqstorul

bisericii. Serviciul de ‘nchinqciune a fost urmat de o masq de dragoste ‘n Fello[ship Hall cu ocazia aniversqrii bisericii wi a Zilei Mamei. Dorim ca Dumnezeu sq continue sq reverse binecuvkntqrile Lui peste Biserica Sa de pretutindeni. - Emil Rqdoi

Phoenix

1. Luna aceasta am trqit wi ‘ncq trqim o mare bucurie, wi slqvim pe Dumnezeu care ne-a scos ‘n cale posibilitatea cumpqrqrii unei Case de Rugqciune, la preyul de vknzare al pqmkntului proprietate a bisericii noastre. Cel rqu se luptq ,dar noi credem ‘n puterea lui Dumnezeu wi rugqm frqyietatea sq ne susyinq ‘n rugqciune, pentru a reuwi ‘n rezolvarea acestui obiectiv. 2. Primele douq dumineci din luna

mai, am fost vizitayi de fr.Pastor Iosif Morcan wi cu soyia sa Sanda, veniyi din Baia Mare -Romknia. Biserica s-a bucurat de vizita fratelui wi s-a ‘nviorat ca urmare a Cuvkntului propovqduit de fr. Iosif Morcan. Frayii l-au cunoscut, au legat relayii de prietenie wi acum ne rugqm ca Dumnezeu sq ‘ntqreascq wi mai mult aceste relayii, pentru ca toyi ‘mpreunq, sq urmqm voia Lui cea bunq plqcutq wi desqvkrwitq. 3. ”n dumineca din 22 mai,

dimineaya am fost vizitayi de fr. Petru Vrqncuya misionar din Comunitatea de Timiwoara, iar dupq amiazq am avut bucuria sq-l avem ‘n biserica noastrq pe fr. Gheorghe Dancea,


Romknq Baptistq wi Cornel Drqgoi - Biserica Baptistq Romknq Golgotha. Programele au ‘nceput de Vineri, 27 Mai wi s-au ‘ncheiat Duminicq 29 Mai. Au participat 25 de frayi pqstori wi lucrqtori reprezentknd 19 biserici din 11 state, Canada wi Romknia. Fratele Gaius Vqduva a reprezentat tinerii Asociayiei, a adus raport de activitate wi a prezentat planul de misiune pentru vara acestui an. Frqyietatea din Romknia a fost reprezentatq de fratele Jean Chiforeanu, pqstor evanghelist ‘n Timiwoara. Au fost discutate diferite aspecte ale lucrqrii Domnului wi aspecte de misiune la care am fost chemayi sq facem ucenici prin misiunea din Ierusalim, Iudea, Samaria wi marginile pqmkntului. “ndemnqm ‘ntreaga frqyietate sq se roage pentru planurile frumoase de misiune pe care bisericile wi le-au propus, inclusiv plantarea mai multor biserici ‘n orasele din SUA wi Canada, awa ca pknq ‘n anul 2013, cknd bisericile vor sqrbqtorii o sutq de ani de existenyq de la formarea primei biserici, sq se poate ajunge la o sutq de biserici, cuprinzknd zece mii de membii. Credem cq Domnul dorewte mkntuirea frayilor nowtri romkni, precum wi alte neamuri. (Mark Hobafcovich - Bordul de

Misiune al Conventiei Baptiste de Sud. ([[[.namb.net) [email protected])

Secretarul Asociayiei noastre din S.U.A. wi Canada. Cuvkntul Domnului a fost propovqduit cu putere wi am primit o mare ‘ncurajare pentru a rqmkne statornici ‘n ciuda greutqyilor cu care ne comfruntqm. - Pascu Geabou.

Houston

Pe data de 17 aprilie 2005, biserica noastrq a avut o bucurie deosebitq, cknd patru tineri din bisericq L-au mqrturisit pe Isus Christos ca Domn wi Mkntuitor personal ‘n apa botezului. Serviciul a fost yinut ‘n combinayie

cu <First Romanian Baptist Church>, cknd s-a dat slavq lui Dumnezeu de cqtre coruri, grupuri de tineret

orchestra bisericii, grupuri de copii wi instrumentiwti; Cuvkntul a fost vestit de cqtre Fr. Nelu Stir, dupq

care a urmat serviciul de botez oficiat de pqstorul bisericii. A urmat punerea

mkinilor apoi cina Domnului wi serviciul s-a ‘ncheiat ‘ntr-o atmosferq cereascq, cknd toyi au ckntat <Marire Yie Isuse…> Candidayii de botez ‘mpreunq cu pqstorul bisericii. De la stknga la dreapta: Benjamin Chiu, Bettina Rus-Vid, Fr. Teo Suciu, Denise Coroiescu, wi Darian Coroiescu. - Teo Suciu

Detroit

29 Mai, 2005. La Detroit s-a desfqwurat Conferinya de primqvarq a bisericilor baptiste romkne de pe coasta de est a Americii wi Canadei. Tema Conferinyei a fost <Puterea “nvierii Domnului Isus Christos> wi a avut ca text biblic Filipeni 3:10. Conferinya a fost gazduitq de cele douq biserici din Detroit pqstorite de frayii Sorin Covaci - Prima Bisericq

botez oficiat de pqstorul bisericii.

mkinilor apoi cina

toyi au ckntat <Marire Yie Isuse…> Candidayii

pqstorul bisericii. De la stknga la dreapta:

orchestra bisericii, grupuri de copii

LUMINQTORUL -

bisericilor baptiste romkne de pe coasta

biserici din Detroit pqstorite de frayii Sorin

19 Martie 2005. Cqsqtorie la Atlanta. Ruben wi Dana Borza. Oficiazq: Cristi wi Titus Cocian


Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei 2004<Calea Crucii> – Colton,

California

1045 {. Olive Street, Colton CA 92324, Tel: 909-825-2776

La aproape o orq de condus de Los Angeles (cca. 65 mile), la jumqtatea distanyei dintre zona dewerticq a orawului Palm Springs wi Los Angeles, se adunq comunitatea baptistq romknq din zona Inland Empire. Aria aceasta <atkt de aproape de orice> (distanyq de o orq de wofat pknq la stayiunile montane de la Big Bear sau Running Springs, o orq pknq la plajele ‘nsorite ale Pacificului) este deosebit de atractivq wi datoritq faptului cq oferq o climq deosebit de blkndq pe ‘ntreg cursul anului. Noi cei ce trqim in zona aceasta spunem cq ne bucurqm de singurul anotimp ce ne este oferit: vara cea fqrq capricii.

“n aceastq minunatq zonq s-a nqscut ‘n toamna anului 1988

Misiunea Baptistq Romknq <San Bernardino>, ‘n orawul cu acelawi nume, rewedinya celui mai mare <count]> (<judey>) din lume. Tutelayi de Biserica Baptistq <Immanuel> am funcyionat ca misiune ce ‘wi avea ‘ntrunirile ‘n capela de rugqciune a organizayiei <Campus Crusade for Christ International>, din Arro[head Springs, avknd ca pastor pe fr. Liviu Petrila.

“n anul 1989, datoritq crewterii numerice, grupul misionar se ‘ntrunewte ‘n sala anexq a unei biserici americane Bible Communit] Church (40th street) din San Bernardino. Aceastq <coborkre de pe munte> a produs wi o mai mare frecvenyq a serviciilor de ‘nchinqciune, astfel cq din anul 1990, ‘ntrunirile de ‘nchinqciune au loc ‘n <Fello[ship Hall> al bisericii Olive Street Baptist din Colton, California. Acest lucru ‘l considerqm

o binecuvkntare a Domnului care ne-a adus ‘ntr-un loc unde biserica

americanq, ‘n descrewtere rapidq datoritq vkrstei ‘naintate a membrilor ei wi a faptului cq Dr. Irving Sha[, pqstorul ei care suferise o operayie de cancer, s-a mutat ‘n Oregon, dorewte sq avem servicii commune. Biserica ajunge la o frecvenyq de peste 100 de membri wi aparyinqtori.

“n anul 1996, dupq ce ultimii membri ai bisericii americane trec la Domnul sau se retrag la copii wi biserici mai aproape de locuinyele lor, Olive Street Baptist Church, ‘wi schimbq numele ‘n <Biserica Baptistq Romknq Calea Crucii>. Din toamna acelui an, fr. Cornel Burtea devine pqstor asistent. “n 1997 biserica trece prin frqmkntqri interne, lucrarea continuknd cu un numqr restrkns de membri. “n 1998 biserica ‘ncepe


perioada de vindecare, tinerii alcqtuiesc un nucleu de ‘nchinqciune prin ckntari, copiii ‘ncep studiu biblic Vineri seara. Membrii bisericii ‘ncep lucrarea de remodelare interioarq a clqdirii bisericii wi de refacere a parcqrii, ca lucrqri pregqtitoare pentru zile mai bune. “n 1999 se organizeazq prima Vacanyq Biblicq de Varq cu copiii, care a continuat anual de atunci ‘ncoace.

“ncepknd cu 2001 biserica experimenteazq o perioadq de tranziyie, dupq retragerea din pastorat a fr. Liviu Petrila. Biserica este slujitq de frayi pqstori din Romknia (fr. Dinu

Pop, din Iawi ; fr. Ovidiu Bulzan, din Arad ; fr. Liviu Ficuy, din Hayeg).

“n anul 2002 fr. Daniel Şarlea ajutq lucrarea bisericii wi este ales ca

pqstor, funcyie pe care o ‘ndeplinewte wi ‘n prezent. Lucrarea bisericii a fost wi este binecuvkntatq prin noi suflete ce ‘wi gqsesc mkntuirea sufletelor lor ‘n Cuvkntul viu al Evangheliei wi apoi participq la rqspkndirea acestei vewti bune prin lucrqrile bisericii.

La serviciile de ‘nchinqciune biserica slqvewte pe Dumnezeu prin ckntqri ale grupurilor de ‘nchinqciune de tineret wi tineri cqsqtoriyi, ale copiiilor wi corului bisericii. Numqrul celor ce frecventeazq serviciile bisericii se ridicq la peste 65 membri wi aparyinqtori. Biserica oferq studiu biblic pe clase de tineret wi copii,

pe lkngq clasa de studiu pentru adulyi. Tinerii participq la studiu biblic de miercuri seara, biserica se adunq la pqrtqwie prin studiu wi rugqciune vineri seara, tinerele necqsqtorite au studiu biblic vineri seara, iar tinerele mame ‘wi au wi ele timpul lor de pqrtqwie wi studiu de peste sqptqmknq ‘n fiecare joi seara. Camera <mama wi copilul> este un loc minunat unde tinerele mame pot sq petreacq timp ‘mpreunq cu copiii ‘n timp ce urmqresc wi programul de ‘nchinare al bisericii prin

televiziune cu circuit ‘nchis. Tineretul bisericii participq cu entuziasm la taberele de studiu wi recreere de la Big

Bear (iarna-Ne[ }ear>s) wi Mamoth (vara-Memorial Da] [ee\-end). Biserica sqrbqtorewte zilele nayionale nelucrqtoare la ckte unul din numeroasele parcuri din vecinqtate, unde organizeazq ‘ntreceri sportive (fotbal, volei, tennis, etc.). Fotbal-ul (soccer) de s’mbqtq seara este o altq activitate ce devine tot mai popularq.

Cei peste doi acri de pqmknt ai proprietqyii oferq un loc minunat wi suficient pentru picnic-uri wi clipe de

pqrtqwie pe care biserica le are wi ‘n compania bisericilor romkne din zona Los Angeles wi Phoenix, care ne oferq o frknturq din bucuria pe are o vom experimenta pentru vewnicie cu toyii ‘n prezenya Mielului.

Ne rugqm ca Domnul Dumnezeu sq binecuvinteze lucrarea Lui din Colton wi a bisericii Lui de pretutindeni cu credinciowie wi izbkndq ‘n tot ceea ce este fqcut spre Slava Lui.



Awteaptq!

Te-am strigat cu disperare, cu-nfrigurare wi plkngknd;Am auzit o voce blkndq wi iubitoare rqspunzknd.Te-am rugat sq-mi dai luminq, cqlquzire ‘nyeleaptq;Cu nesfkrwitq bunqtate, mi-ai spus numai atkt: <Awteaptq!>

S-awtept? Ckt sq awtept? De ce? ... Stqteam ‘nfrknt wi rqtqcitOare e mkna Ta prea scurtq? Urechea Ta n-a auzit?“n genunchi, a ckta oarq, Te-am implorat un semn sq-mi dai;Vreau un rqspuns la rugqciune. Spune-mi: Mergi! Sau spune-mi: Stai!

M-ai ‘nvqyat sq vin la Tine, sq cer, sq cred wi voi primiAi promis cq ewti cu mine sq mq ajuyi oriunde-aw fiDar mq simyeam pierdut wi singur. Strigam... Tu rqspundeai ‘n woaptq,Cu dragoste wi cu rqbdare: <Copilul meu iubit, awteaptq!>

Eram dezamqgit wi totul mi se pqrea cumplit, nedreptPriveam spre cer cu neputinyq: Sq mai awtept? De ce s-awtept?Atunci ai coborkt la mine wi m-ai privit ‘n ochi; plkngeai;Mi-ai spus: <Doreai un semn? 0 voce? Atkt e tot ce ‘yi doreai?

Aw fi putut sq clatin munyii, sq-ntunec soarele pe cer,Aw fi putut s-aprind vqzduhul, sq-i ‘nviez pe cei ce pier.Dacq yi-aw arqta ‘ntr-una ce sq alegi sq-yi fie bine,Tu ai avea rqspuns la toate, dar nu M-ai ‘ntklni pe Mine.

Nu ai putea simyi iubirea cu care-i ‘nconjor pe sfinyi,Nu ai putea primi puterea pe care-o dau celor ‘nfrknyi;N-ai awtepta tqcut o razq s-alunge norii disperqriiNu ai simyi odihna sfkntq, venitq-n urma ‘ncercqrii.

N-ai wti sq umbli prin credinyq; Nu M-ai vedea cq-s lkngq tineInima ta cea zbuciumatq nu s-ar mai odihni in Mine;Nu ai cunoawte revqrsarea iubirii Mele pe deplinCknd Duhul Sfknt ‘yi umple viaya cu pace wi cu har divin.

Dacq durerea ta ar yine numai o clipq, n-ai lupta,Nu ai cunoawte biruinya ce poyi s-o ai prin jertfa Mea.S-ar ‘mplini visele tale, dar dorul Meu s-ar spulberaN-aw mai putea sq fac din tine o perlq ‘n coroana Mea.

Deci, fiul Meu, treci prin furtunq gkndind la zqrile senine,Wtiind cq cel mai mare dar este sq mq-ntklnewti pe Mine.Chiar dacq nu gqsewti rqspunsuri, wi viaya pare prea nedreaptq,Sq-yi amintewti cq sunt cu tine chiar wi atunci cknd spun: <Awteaptq!>

luminqtorul - roboam june-july05.pdf · educayie din lume, wase din primele zece sunt . dacq aveti...

Documents