luminqtorul - roboam · 4 luminqtorul - martie - aprilie 2005 ca trup al lui christos ca sq devenim...

LUMINQTORULRevista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada

Anul LXXXXI Martie-Aprilie 2005

“mpreunq cu ‘ntreaga naturq, strigqm s-audq toatq lumea:

<Christos a ‘nviat!>

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Viorel Clintoc (330) 896-1552 [email protected]

Viceprewedinte Est: Titi Cocian (770) 640-7460 [email protected]

Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea (626) 839-5432 [email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: George Dancea (847) 774-6199 [email protected]

Scoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]

Departamentul de misiune Ioan Gug (916) 480-9693

Departamentul de sfqtuire Geabou Pascu (623) 486-1465

[email protected] Iosif Serac (510) 351-1329

Vasile Branzei (714) 776-8828

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

Departamentul de literaturq Editor al revistei: Daniel Branzai

(714) 670-7772 barzilai@earthlin\.net

Tipar wi expediere Titus Cocian - Atlanta

Colaboratori:

Titus Cocian - Atlanta Teofil Ciortuz - Ne[ }or\

Nelu Ciorbq - Portland Nelu Wtir - Houston

Eusebiu Rus - Portland Mar\ Hobafcovich - Atlanta

Sorin Covaci - Detroit Liviu Tiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron Alin Cristea - Oradea

Cuprins

Puterea ‘nvierii 3Noaptea necredinyei 5 “nvierea lui Isus, ‘nvierea noastrq 8Bisericile wi secularizarea 9Principiul pqrtqwiei 10Ierusalime, Ierusalime 14 Rugqciune la Casa Albq 16Puterea Crucii 17 “nvierea lui Isus, iluzie sau realitate 19Dialoguri cu Bill][ Graham 21O voce a conwtiinyei 22Ce se ‘ntkmplq cu mine dupq ce mor ? 23 Maxime, cugetqri 27Wtiri de pretutindeni 28 Sq ne cunoawtem Asociayia 32 Cqryi care vq awteaptq 35

Iubiyi colaborqtori

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected]

Materialele pentru tipqrire se trimit ‘n format electronic cu diacritice (semne ortografice ronknewti) la adresa: [email protected] nu ayi fqcut-o deja, ‘mpreunq cu materialele, vq rog sq trimiteyi wi o pozq personalq cu o rezoluyie ckt mai mare.

3LUMINQTORUL - Martie - Aprilie 2005

Editorial

Apostolul Pavel vorbewte despre <valoarea nespus de mare a cunoawterii lui Christos Isus> wi adaugq cq el personal are ca yel suprem <sq-L cunosc pe El wi puterea ‘nvierii Lui wi pqrtqwia suferinyelor Lui, wi sq mq fac asemenea cu moartea Lui> (Fil.3:7 wi 10). “ntre yelurile acestea vedem stknd la loc central yelul de a cunoawte <puterea ‘nvierii Lui>.

Ce este aceasta, cum o putem cunoawte wi, mai ales, cum ne-o putem ‘nsuwi, ca sq beneficiem de ea ‘n mod practic? Fiindcq Scriptura se explicq cu Sciptura, trebuie sq ne uitqm la celqlalt loc unde Pavel vorbewte despre puterea ‘nvierii, wi anume, ‘n epistola cqtre Efeseni. Discuyia despre puterea ‘nvierii ‘ncepe ‘n cap.1 (v.17) wi se ‘ncheie abia la sfkrwitul cap.3. De multe ori noi nu ‘nyelegem un text fiindcq nu urmqrim dezvoltarea unei idei pe tot parcursul textului. Veniyi sq o urmqrim ‘mpreunq.

Pavel ‘ncepe prin a se ruga ca Dumnezeu sq ne dea <un duh de descoperire wi de pricepere> wi sq ne <lumineze ochii inimii> ca sq putem pricepe <care este fayq de noi, credinciowii, nemqrginita mqrime a puterii Sale, dupq lucrarea puterii tqriei Lui, pe care a desfqwurat-o ‘n Christos, prin faptul cq L-a ‘nviat din moryi>.

Sunt douq lucruri esenyiale pe care ‘ncepe Pavel sq le discute aici, wi anume, ‘ntki, nemqrginita mqrime a puterii pe care a desfqwurat-o Dumnezeu atunci cknd L-a ‘nviat pe Isus Christos din moryi> (aceasta este <puterea ‘nvierii>) wi al doilea, modul ‘n care aceastq uriawq putere a ‘nvierii lucreazq sau acyioneazq acum cqtre, spre, wi ‘n noi cei credinciowi.

Sq le analizqm pe rknd.

N emqrginita mqrime a puterii ‘nvierii

De ce trebuia o atkt de imensq putere pentru ‘nvierea lui Isus?

Pentru cq ‘nvierea Lui nu a fost numai o <esuscitare>, o re’ntoarcere a sufletului ‘n trup. Acolo a avut loc

o transformare uriawq, radicalq, a unui trup uman, ‘n awa fel ‘nckt acel trup uman sq fie dus cu Christos <’n locurile cerewti>, awa ‘nckt la dreapta lui Dumnezeu sq stea <omul Isus Christos> (I Tim.2:5). Acolo putem spune cq Dumnezeu a creat un nou tip de materie, cum n-a mai existat ‘nainte; a creat un <trup al slavei sale> (Fil.3:21), adicq un trup glorificat, un <trup spiritual> (I Cor.15:44), un

<trup ‘mbrqcat ‘n neputrezire> wi <trup ‘mbrqcat ‘n nemurire> (I Cor.15:54).

Puterea ‘nvier i i Iosif Yon

Dar nu numai transformarea aceasta formidabilq a fost realizatq de nemaipomenita mqrime a puterii ‘nvierii. Trebuie sq wtim cq ‘n original fraza continuq pe toatq durata acelui capitol ‘ntki din Efeseni. Sq citim deci ‘n continuare ce a realizat puterea ‘nvierii ‘n Isus Christos:

“ntki, <L-a ‘nviat din moryi> (trasnformkndu-I trupul pqmkntesc ‘n trup ceresc), apoi <L-a pus sq wadq la dreapta Sa ‘n locurile cerewti>, apoi I-a dat autoritate supremq <mai presus de orice domnie, de orice stqpknire, de orice autoritate, de orice dregqtorie>, cu alte cuvinte <I-a pus totul sub picioare> wi, deasupra tuturor acestor lucruri formidabile, L-a fqcut Cap al Bisericii wi a constituit Biserica ‘n awa mod ‘nckt ea sq fie trupul Lui, ‘ntr-o unire cosmicq atkt de profundq ‘nckt El o ‘mplinewte pe ea wi ea “l ‘mplinewte pe El.

Toate aceste lucruri cosmice formidabile le-a realizat nemaipomenita mqrime a puterii lui Dumnezeu care este puterea ‘nvierii.

L ucrarea puterii ‘nvierii ‘n noi

Dar sq privim acum cu atenyie la lucrul al doilea pe care ‘l realizeazq puterea ‘nvierii, adicq ceea ce realizeazq ea ‘n noi, cknd Dumnezeu o ‘ndreaptq spre noi, cei ce credem ‘n Christos. Vorbind cu anticipayie, putem spune cq aceastq putere a ‘nvierii ne unewte cu Christos ‘ntr-un mod awa de strkns ‘nckt tot ce a realizat aceastq putere ‘n Christos realizeazq wi ‘n noi! Sq urmqrim textul ‘n continuare. Am vqzut deja afirmayia generalizatoare cq aceastq putere a ‘nvierii ne-a constituit

4 LUMINQTORUL - Martie - Aprilie 2005

ca trup al lui Christos ca sq devenim parte a plinqtqyii Lui. Cu aceasta se ‘ncheie ‘n Bibliile noastre capitolui 1. Dar Pavel n-a scris pe capitole! “n ceea ce la noi este capitolul doi wi ne creiazq impresia cq Pavel ‘ncepe o temq nouq, la Pavel era doar o continuare a discuyiei despre ce face <cqtre noi credinciowii> nemaipomenita mqrime a puterii prin care Dumnezeu L-a ‘nviat pe Christos.

E l ‘ncepe prin a ne spune ce am fost noi ‘nainte de

acyiunea acestei formidabile puteri a ‘nvierii: am fost moryi ‘n pqcatele noastre wi trqiam sub autoritatea wi stqpknirea Diavolului. Dar uriawa putere a dragostei lui Dumnezeu <ne-a adus la viayq ‘mpreunq cu Christos> adicq <ne-a ‘nviat ‘mpreunq> cu El, wi mai mult, <ne-a pus sq wedem ‘mpreunq cu El ‘n locurile cerewti, ‘n Christos Isus> (2:1-6).

D ar tratarea ideii nu se oprewte nici aici. Pavel face doar

o parantezq (versetele 7-9) ca sq ne spunq cq aceastq uriawq putere a lui Dumnezeu se mai numewte wi <har> (lucru indicat mai ‘ntki ‘n paranteza din v.5) wi ca atunci cknd vorbim de mkntuire trebuie sq ‘nyelegem tot procesul acesta al actului prin care Dumnezeu ne-a unit cu Christos wi a fqcut cu noi ceea ce a fqcut cu Christos. Apoi ‘wi reia ideea ‘n v.10 wi spune tot ce a spus ‘nainte, doar cq acum o spune ‘n mod rezumativ, sau cu alte cuvinte: Noi suntem capodopera lui Dumnezeu (<poema> Lui) prin faptul cq am fost <creayi (termenul original pentru <zidiyi>!) ‘n Christos Isus> ‘n vederea faptelor bune pe care tot Dumnezeu le-a pregqtit pentru noi, doar noi <sq umblqm ‘n ele> adicq sq le realizqm ‘n practica vieyii.

D ar Pavel nu terminq discuyia nici aici. El

o reia printr-o nouq explicayie. “ntki ne-a spus cq eram

moryi wi ne spune cum, prin unirea cu Christos, realizatq de uriawa putere a lui Dumnezeu, am devenit o nouq creayie (awa cum wi trupul ‘nviat al Domnului Isus a fost o nouq creayie). Acum (‘ncepknd cu 2:11) ne re-explicq fenomenul prin conceptul de ‘nstrqinare. Prin jertfa Sa de pe cruce, Domnul Isus a distrus ‘nstrqinarea, ne-a adus la pace cu Dumnezeu, ne-a deschis intrare liberq la Dumnezeu prin Duhul Sfknt wi ne-a fqcut membri ai familiei lui Dumnezeu, ne-a pus pe temelie dumnezeiascq, ne-a fqcut <un templu sfknt ‘n Domnul>, <un locaw al lui Dumnezeu prin Duhul>.

D iscuyia nu se terminq nici aici. Ea se ‘ncheie prin

minunata wi profunda rugqciune a lui Pavel pentru noi, din 3:14-21. Observayi cum aproape de ‘ncheierea acestei rugqciuni el menyioneazq <puterea care lucreazq ‘n noi>, puterea prin care Dumnezeu <poate sq facq nespus mai mult deckt cerem sau gkndim noi>. Pavel a ‘nceput sq vorbeascq despre aceastq putere ‘n 1:17-20, unde a numit-o <nemqrginita mqrime a puterii Sale, pe care a desfqwurat-o ‘n Christos prin faptul cq

L-a ‘nviat din moryi> wi care acyioneazq acum <fayq de noi credinciowii>.

S q observqm cq ‘n rugqciunea din cap.3 ni se aratq cq

aceastq putere acyioneazq ‘n noi prin Duhul Sfknt (v.16). “n 2:5, wi 8-9, aceastq putere a fost identificatq cu harul. Harul este nemaipomenita mqrime a puterii lui Dumnezeu care ne-a unit cu Christos wi realizeazq ‘n noi tot ce a realizat wi realizeazq ‘n Christos wi puterea aceasta o mknuiewte ‘n noi Duhul Sfknt al lui Dumnezeu.

A ceasta este puterea ‘nvierii. Duhul Sfknt ne ‘ndreaptq

totdeauna privirile spre Domnul Isus. Isus trebuie sq fie ‘n inima noastrq (v.17), adicq El trebuie sq fie dragostea noastrq, viaya noastrq, modelul nostru, iubitul nostru, partenerul nostru de viayq, stqpknul nostru, Domnul nostru wi Dumnezeul nostru. Dacq este El awa ‘n noi, atunci suntem plini de toatq plinqtatea lui Dumnezeu (v.19).

Awa cunoawtem puterea ‘nvierii. Awa acyioneazq ‘n noi wi prin noi puterea ‘nvierii.

Vq doresc la toyi sq o aveyi din belwug.

Christos a ‘nviat!


“n perioada aceasta a Pawtelor vq propun sq facem ‘mpreunq radiografia unei cqderi! Este vorba despre cqderea lui Petru. Cum a fost cu putinyq ca acest fruntaw ‘ntre apostoli sq se lepede de “nvqyqtorul squ?

Vizitknd munyii din Colorado, priveam la semeyia unuia din v’rfuri wi mq ‘ntrebam ckt de dificilq poate fi escaladarea lui. Am evaluat coeficentul de dificultate wi am conchis, ‘n ciuda cifrei descurajante, cq este totuwi o provocare ce trebuie acceptatq. Dupq circa 3 ore priveam obosit wi satisfqcut de pe vkrf la valea de unde pornisem; era o realizare! Acum mq odihneam la ‘nqlyime wi reparcurgeam mental traseul urmat. Perspectiva erea acum cu totul alta!

Sunt conwtient cq privind acum, ‘n veacul douq zeci wi unu, la viaya lui Petru, perspectiva noastrq este alta. Frumuseyea analizelor retrospective constq ‘n faptul cq deja cunoawtem rezultatul final! Noi wtim ce s-a ‘ntkmplat cu Petru: maniera ‘n care s-a lqsat folosit de Dumnezeu pentru consolidarea Bisericii Sale wi moartea prin care l-a onorat pe Cel de care s-a lepqdat pentru ckteva clipe!

Din pqcate, cei ce s-au lepqdat de Domnul, cei ce au negat legqtura cu

El, sunt mult mai mulyi! Cu wi mai mare tristeye trebuie sq constatqm cq, dintre acewtia, cei mai mulyi nu avut parte wi de pocqinya wi sfkrwitul lui Petru.

Care este scopul unei priviri retrospective asupra cqderii lui Petru? Pe de o parte poate fi utilitatea ‘nyelegerii premiselor care au condus la acele momente. Pe de altq parte, cred cq ne vom recunoawte ‘n reacyiile lui Petru.

Evangheliile ne fac cunowtiinyq cu Petru pe vremea cknd era pescar wi se considera un veteran experimentat al acestei profesii. Luca 5 ni-l prezintq la ‘ntklnirea cu Domnul Isus. Dupq ce-i folosewte barca drept podium, Domnul Isus ‘l sfqtuiewte sq ‘ndrepte corabia cqtre un anumit loc. Sfatul Domnului Isus se dovedewte a fi corect ‘n ciuda circumspecyiei lui Petru. Ceea ce a urmat ‘l face pe Petru sq facq o primq evaluare corectq a condiyiei sale : <Doamne, pleacq dela mine, cqci s’nt un om pqcqtos.>

Din pqcate, evenimentele ulterioare ‘l fac pe Petru sq simtq cq a depqwit aceastq stare. “l gqsim mai tkrziu satisfqcut de faptul cq wi-a pqrqsit familia wi afacerea pentru a-l urma pe Domnul(Marcu 10). Altq datq, Petru ‘l copiazq pe Domnul wi ‘nfruntq

valurile cqlcknd peste ele (Matei 14)! Ce experienyq! De asemenea, pentru cq are parte de descoperirea faptului cq Domnul este Mesia, considerq cq este wi ‘n mqsura sq-I dea sfaturi Domnului cum sq-wi ducq misiunea la bun sfkrwit (Matei 16). Mai tkrziu, cknd toyi simt presiunea tot mai apqsqtoare asupra Domnului, Petru declarq loialitatea sa totalq wi necondiyionatq pentru ca apoi sq nege cu vehemenyq orice legqturq cu Mesia. Probabil cq se wi ‘ndoia de faptul cq ceea ce spusese ckndva a fost adevqrat. Oare chiar era Mesia? Mesia ar fi trebuit sq desfinyeze orice oprimare, sq lupte cu orice asupritor...

Ce s-a ‘ntkmplat oare? Cum s-a putut ca acest om curajos, marinar ‘ncercat, religios pknq ‘n mqduva oaselor (F.A. 10) sq cadq lamentabil la acest examen? Cred cq rqspunsul ‘l gqsim singuri cknd ne punem pe noi ‘n locul lui Petru wi ne analizqm pe noi ‘nwine...

Ca wi noi, Petru voia sq fie mereu la centru! Impresia cu privire la propria persoanq era mult mai optimistq deckt ‘n realitate. “ncet, ‘ncet, Petru s-a simyit prea sigur pe el! A considerat cq ‘ndrqzneala sa nativq, experienyele sale ca pescar, personalitatea sa cu accente de lider ‘nnqscut, religiozitatea

Noaptea necredinyei

Sorin Covaci


Experimentarea unor episoade de ‘‘naltq spiritualitate? Le-a avut wi el!

Cred cq Petru ‘‘nsuwi a fost cel care a privit retrospectiv la episodul alunecqrii sale wi ‘n sfaturile sale de mai tkrziu regqsim aceastq temq. De fapt, dupq cum ne aducem aminte, Domnul Isus l-a ‘nwtiinyat cu privire la acest aspect (Luca 22:32).

“nyelegknd acest mandat, Petru scrie: „cqutayi cu atkt mai mult sq vq ‘ntqriyi chemarea wi alegerea voastrq; cqci, dacq faceyi lucrul acesta, nu veyi aluneca niciodatq” (2 Petru 1:10) .

Privind la cqderea lui Petru devenim conwtienyi de limitele noastre. Privind la pocqinya lui trebuie sq vrem sq ne-o evaluqm pe a noastrq. Privind la Domnul Isus reabilitkndu-l pe Petru, suntem ‘ncurajayi de harul divin. Privind la lucrarea de mai tkrziu a lui Petru, trebuie sq ne simyim motivayi sq rqspundem activ chemqrii Domnului. Privind la martirajul cu care Petru ‘wi ‘ncheie umblarea wi lucrarea pe pqmknt, ‘nyelegem pknq unde putem fi

ridicayi cknd ne vom pleca acolo unde trebuie – la picioarele Domnului!

Petru a crezut cq-l poate proteja pe Domnul! De fapt, el avea nevoie de protecyie! Petru a purtat o sabie – Domnul a spus o rugqciune! De ea avem wi noi nevoie! Doamne, ai milq de noi!

Editor - “mi aduc aminte cq eram ‘ntr-o

vizitq la Richard {urmbrand wi dknsul mi-a atras atenyia cq noi ‘l judecqm foarte aspru pe Petru pentru cq s-a dus <la foc strqin> ‘n curtea marelui preot, dar ‘l uitqm pe mult mai discretul Ioan, care a facilitat acyiunea lui Petru. “ntr-adevqr, Petru a intrat ‘n curtea Marelui Preot numai cu ajutorul lui Ioan, care era un <obiwnuit al casei> ‘n anturajul coruptului conducqtor religios:

<Simon Petru mergea dupã Isus; tot awa a fqcut wi un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot, wi a intrat cu Isus ‘n curtea marelui preot. Petru ‘nsq a rqmas afarq la uwã. Celalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a iewit afarq, a vorbit cu portqriya wi a bqgat pe Petru ‘nquntru. (Ioan 18:15-16).

N-am sq uit cq atunci, fratele Richard mi-a pus o ‘ntrebare retoricq: <Ce crezi cq simyea Domnul Isus atunci cknd wtia cq cel ce-wi pleacq capul pe pieptul Squ este un <intim> de al marelui preot? Existq dimensiuni ale Evangheliei care au rqmas ‘ncq neexplorate de exegeyi ...>

Revenind ‘nsq la Petru, cred cq el este ‘ntradevqr un reprezentant al nostru ‘n acea circumstanyq wi, ca wi noi, a avut nevoie sq-wi vadq datq pe fayq slqbiciunea wi nemqsurata mkndrie.

Existq cqderi necesare, cq deri lecyii din care ne ridicqm schimbayi, cqderi care ne dezbracq de haina urkt mirositoare a mkndriei wi ne ‘mbracq ‘n ‘nqlyqtoarea hainq a smereniei.

“n anii de Seminar, Herbei Pavel, ajuns apoi pqstor la Simeria, a avut o predicq din care a rqmas celebrq ‘ncheierea pateticq: <Dacq yi-ar fi dat wi yie Domnul un cocow, de mult ar fi rqguwit ckntkndu-yi lepqdarea ...>

riguroasq, anturajul spiritual select (Domnul Isus, Moise, Ilie) ‘l confirmq drept un om invicibil. Acesta este cel mai vulnerabil punct al nostru, al tuturor – suntem oameni. Pentru cq suntem oameni, suntem vulnerabili...Iatq de ce avem nevoie de smerenie!

Orickte ar fi abilitqyile noastre, lupta pe care o ducem este inegalq pentru cq avem de luptat cu o „cqpetenii> wi „domnii> spirituale demonice. Numai sprijinul spiritual „de sus> ne poate ajuta sq ne ‘mpotrivim acestor forye! Orickt de intensq este religiozitatea noastrq, numai legqtura spiritualq vie wi profundq ne poate pqzi. Indiferent de ckt de select ne este anturajul, nu trebuie sq coborknd garda ... Trebuie sq veghem.

“n cele din urmq, ce ne poate asigura cq nu vom repeta experienya cqderii lui Petru? Recunoawterea falimentului spiritual? A fqcut-o wi el! Recunoawterea Domnului Isus ca fiul al lui Dumnezeu wi Mkntuitor al oamenilor? A fqcut-o wi el!


Sub avalanwa descoperirilor <wtiinyifice> omul modern face din ce ‘n ce mai puyin

loc credinyei. Existq o ‘nfruntare tacitq ‘ntre sala de laborator wi sanctuarul unei biserici.

Oamenii din societatea modernq au sfkwiat existenya crewtinq ‘ntre domeniul rayional al wtiinyelor exacte wi domeniul inefabil al credinyei care ne ‘ncqlzewte existenya.

Dacq ‘n literatura romanticq conflictul era ‘ntre rayiune wi sentiment, ‘n crewtinism, adesea, conflictul pare a fi ‘ntre rayiune wi credinyq. Nu se poate cuantifica dogoarea iubirii pe care o simte o mamq pentru copilul ei; nu putem mqsura cu exactitate loialitatea wi curajul. Existq ‘n noi wi trqiri care scapq de sub imperiul rayiunii reci wi calculate.

Este neapqrat rayiunea opusq credinyei ? Nu se poate gqsi o cale care sq le ‘mpace pe amkndouq? Rqspunsul este un <Da!> categoric, iar calea ‘mpqcqrii se numewte experienya lui Toma, unul din cei doisprezece apostoli ai Domnului Isus.

Multe din evenimentele relatate ‘n Evanghelii, chiar wi cele cu caracter de unicat, sunt scrise <spre ‘nvqyqtura noastrq>. Pqyania lui Toma este wi ea o astfel de lecyie pentru cei care pqwesc uwor pe drumul rayiunii, dar se sfiesc sq calce pe calea credinyei. Ori, lumea rayiunii este realq, dar paryialq wi insuficientq.

Toma, zis wi <geamqnul>, a fost ales de Isus ‘n grupul celor doisprezece. Fqrq nici o ‘ndoialq, aceastq alegere a fost <’n cunowtinyq de cauzq>. Dumnezeul care l-a fqcut pe Toma ‘i

wtia specificul wi n-a socotit aplecarea lui spre domnia rayionalului drept un prag de netrecut. Prin chiar acest fapt, Dumnezeu ne spune: <Se poate!>

Toma n-a fost un om fricos, cum ‘l acuzq unii, ci unul pornit fqrq limite ‘n urmarea “nvqyqtorului squ. Cknd el intuiewte eronat cq Domnul Isus vrea sq se ‘ntoarcq ‘n Iudea ca sq fie martirizat wi sq se uneascq dincolo de moarte cu Lazqr, Toma le spune hotqrkt celorlalyi unsprezece: <Haidem sq mergem wi noi sq murim cu El!> (Ioan 11:16).

Toma a avut un “nvqyqtor care ’i cunowtea limitele wi care a folosit material didactic pentru a-l ajuta sq treacq dincolo de neputinyele lui temporare. Ceea ce l-a <convins> pe Toma nu a fost atkt de mult atingerea de rqnile din mkinile wi coasta Mkntuitorului, ci faptul cq, fqrq sq fie de fayq, de dincolo de spayiu wi timp, de dincolo de moarte, Isus ‘i auzise declarayia de neputinyq:

<Dacq nu voi vedea ‘n mkinile Lui semnele cuielor wi dacq nu voi pune degetul meu ‘n semnul cuielor, wi dacq nu voi pune mkna mea ‘n coasta Lui, nu voi crede> (Ioan 20:25).

Dupq opt zile, Marele Absent a revenit printre ucenici wi i-a repetat lui Toma exact cuvintele rostite de acesta ‘n lipsa lui. O asemenea <performanyq> a fost dovada <rayionalq> cq Isus este cu mult peste obiwnuitul nostru omenesc. Rayiunea trebuie sq ‘nyeleagq, mai devreme sau mai tkrziu, cq ‘n realitatea totalq a universului existq lucruri aflate dincolo de putinya noastrq de a le experimenta prin examinarea cu cele cinci simyuri ale noastre. Evenimentul a inaugurat

pentru Toma intrarea ‘ntr-o lume pentru care a primit o irezistibilq invitayie, lumea credinyei:

< ...wi nu fi necredincios, ci credincios> (Ioan 20:27).

Reacyia lui Toma ‘n faya acestor <dovezi> a fost proclamarea unei extraordinare descoperiri a credinyei:

<Domnul meu wi Dumnezeul meu!>

De ce l-a numit Evanghelia pe Toma <geamqnul> ? Al cui geamqn a fost el? Nu ni se spune. Suntem lqsayi sq intuim cq a fost <geamqnul> fiecqruia dintre noi, exponentul pqryii noastre rayionale care are nevoie de convertire la credinyq.

Richard {urmbrand obiwnuia sq spunq: <Wi ce dacq parte de adevqr este irayional? Nici n-ar putea fi altfel, rayiunea noastrq este limitatq la domeniul experienyei senzoriale. Existq ‘nsq atkta realitate dincolo de ceea ce putem noi gkndi sau experimenta ... Orice efort de ‘nyelegere limitat doar la instrumentul rayiunii este zadarnic wi superficial. De aceea avem nevoie de <revelayie>! “n urmqrirea adevqrului, folosewte-yi intuiyia, instinctul, credinya, emoyiile wi mai ales textul Scripturii.>

Un ateu are rayiune, dar n-are nici o nqdejde pentru ea. Un ipocrit are o nqdejde, dar n-are nici o rayiune pentru ea. Un crewtin este singurul care are o rayiune pentru nqdejdea sa wi o nqdejde pentru rayiunea sa.

Adu mkna wi pune-o ‘n coapsa mea

Un rayionalist convertit la credinyq

DANIEL BRkNzEI


Relatknd istoria Exodului, un rabin observa prezenya a patru grupuri de influenyq ‘n mijlocul poporului atunci cknd au ajuns ‘n faya Mqrii Rowii iar armata lui Faraon ‘nchidea drumul pustiei.

Unii au spus: <Am fqcut ce am putut mai bine. Nu mai este speranyq; sq ne aruncqm ‘n mare wi sq murim.>

Al doilea grup propunea sq meargq ‘napoi ‘n robie wi astfel sq rqmknq ‘n viayq.

Al treilea grup a ‘nceput sq protesteze: <De ce, Dumnezeule, ai ‘ngqduit sq ni se ‘ntkmple awa ceva nouq, poporul Tqu?>

Cel de-al patrulea grup, reprezentat prin Moise a zis: <Nu, nu ne vom arunca ‘n mare, nu ne vom ‘ntoarce nici ‘n robie wi nu vom cheltui nici energiile noastre protestknd.Ce vom face? Prin credinyq vom ‘nainta spre yara promisq.>

“nvierea lui Isus este de fapt posibilitatea ‘nvierii noastre de la necredinyq la credinyq, de la moarte la viayq vewnicq. E o experienyq care transcende logica wi rayiunea. E misterul lui Dumnezeu.

Viaya fqrq nqdejde poate fi simbolizatq printr-un mormknt sigilat. “nseamnq sq acceptqm cq moartea este finalul, cq ‘nfrkngerea a devenit victorie. Dar atunci cknd , ca wi ‘ngerul, dqm piatra la o parte ne deschidem uwa posibilitqyilor.

“nvierea lui Isus ne spune o datq pentru totdeauna cq ‘ntunericul a cedat locul luminii, cq disperarea are un antidot, cq rqul a fost biruit. Ea este o uwq deschisq cknd celelalte par ‘nchise.

“nvierea ne aduce aminte cq nu conteazq ckt de fqrq speranyq par lucrurile; Dumnezeu este ‘n control pentru cq El a intrat pe scena durerii, amqrqciunii wi pierzaniei ca sq mkntuie wi sq binecuvinteze. Nu ‘nseamnq cq Dumnezeu ne izbqvewte de suferinyq iar acesta e un cuvknt foarte greu pentru oameni ca noi, dedicayi la nivel maxim sq evitqm suferinya, dedicayi sq obyinem plqcere wi comfort. Ceea ce cu trei zile ‘nainte, la cruce, pqrea pentru ucenici o abandonare, o dezertare din partea lui Dumnezeu acum, dupq ‘nviere, arqta cu totul diferit. Ei au ‘nyeles cq Dumnezeu fusese prezent, ‘mpqrtqwind cu noi mizeria umanq. Cknd trecem prin suferinyq wi cqderi, Dumnezeu e prezent wi se identificq cu noi ‘n durerea noastrq sq ne arate cq fiecare tragedie conyine ‘n ea sqmknya ‘nvierii.

Oamenii moderni ‘ncearcq sq explice “nvierea. Unii susyin cq Isus a fost ‘n comq dar wi-a revenit. Alyii pun “nvierea pe seama imaginayiei ucenicilor. Ea nu se poate explica. “nvierea ne explicq pe noi. Explicq faptul cq avem de-a face cu UNUL care are puterea sq wteargq toate pqcatele noastre orickt de grele ar fi, sq transforme caracterul nostru wi sq ne mkntuie. Pierre Teilhand de Chardin spunea: <Noi nu suntem fiinye umane care avem experienye spirituale, ci fiinye spirituale care avem experienye umane.> Scopul vieyii este sq crewtem spiritual, sq dezvoltqm omul dinlquntru. Omul spiritual crewte cknd ne deschidem acyiunilor lui Dumnezeu wi cknd acceptqm dragostea Lui pentru noi wi o direcyionqm spre alyii. Atunci se ‘ntkmplq ceva minunat, ‘ncepem sq radiem, sq ne umplem. Pentru a crewte spiritual mai este nevoie wi de credinyq. Credinya simplq cq ceea ce Dumnezeu a spus ‘n Cuvkntul Squ este adevqrat. O credinyq ‘n acyiune. Astfel ne putem ridica deasupra problemelor wi provocqrilor vieyii.

“nvierea lui Isus, ‘nvierea noastrqEusebiu Rus


(Rev Dilema, nr.54/2005)

Pqrintele Andre Scrima a murit ‘n 19 august 2000. “n decembrie 1999, Cristian Mititelu m-a rugat sq fac pentru BBC o emisiune care sq rqspundq la ‘ntrebarea <Ce soartq va avea crewtinismul ‘n noul mileniu?> Pqrintele Scrima a fost unul dintre cei intervievayi. Rqspunsul squ, rapid formulat, a fost urmqtorul: <Pentru a redeveni autentic, crewtinismul se va retrage ‘n catacombe; va redeveni un crewtinism ‘n afara statului, ‘n afara instituyionalizqrii, ‘n redescoperirea relayiei personale de credinyq.>

Rqspunsul pqrintelui Scrima avea prin ce nedumeri. Cum adicq? - crewtinismul trebuie sq renunye la achiziyiile sale istorice cele mai preyioase: la marea tradiyie instituyionalq a Bisericilor crewtine? Nu tocmai. Pqrintele Scrima nu ne invitq sq constatqm decesul crewtinismului instituyional. Ne soma ‘nsq sq luqm act de faptul cq secularizarea nu a ‘nsemnat numai procesul prin care statele moderne au expropriat posesiunile temporale ale bisericilor crewtine. A ‘nsemnat wi procesul prin care bisericile ‘nsele s-au lqsat confiscate, pe dinquntru, de logica puterii temporale. Altfel spus, secularizarea prin care bisericile au fost foryate sq-wi cedeze posesiunile trebuie dublatq de luarea ‘n seamq a secularizqrii prin care bisericile s-au luptat pentru a fi identificate cu posesiunile lor. Au vrut sq fie statul; cknd nu s-a mai putut, au dorit sq rqmknq lipite de stat; au vrut sq li se recunoascq o putere oficialq; au concurat pentru bunurile acordate de

stat; s-au bqtut pe fonduri publice; au acceptat sq devinq biserici salariate; s-au luptat pentru ca statul sq le confere o legislayie de putere. Exilate, despuiate wi scoase ‘n afara legii de statul iacobin modern, bisericile crewtine au cerwit de la instituyiile lui firimiturile unui festin al puterii laice de la care au fost excluse cu wuturi ‘n fund. S-au identificat cu ceea ce le-a fost refuzat. Izgonite de la masa puterii, bisericile au ‘nceput sq interiorizeze ‘n special viciile de la practicarea cqrora au fost excluse. Viciul cel mai periculos pentru o bisericq este ‘ntrebuinyarea vocayiei ei spirituale ca mijloc ‘n vederea atingerii unor scopuri de dominayie materialq. Ceea ce spunea pqrintele Scrima cu retragerea ‘n catacombe ‘n pragul mileniului III era cq puterea care a asigurat triumful crewtinismului la ‘nceputul mileniului I s-a manifestat ca putere care i-a determinat degringolada, la sfkrwitul mileniului II. Cqci, dacq statul modern a exclus bisericile crewtine de la exercitarea puterii, atunci anume setea de putere materialq le-a pus ‘n crizq viitorul. Bisericile sunt distruse de puterea lor temporalq, deoarece puterea nu poate fi exercitatq deckt ca un stat, iar statul este contrarul religiei: dacq o bisericq nu te poate salva deckt cu mijloacele unui stat wi numai ‘n mqsura ‘n care o poate face statul, atunci nu meritq sq dubleze ‘n mod imperfect statul - sau biserica sau statul, este rayionamentul; iar modernii au tranwat pe bunq dreptate ‘n favoarea statului, care oricum se achitq mai

bine deckt orice bisericq de sarcina de a stoarce wi strknge impozite.

Prin urmare, sursa secularizqrii interne a bisericilor crewtine a fost dorinya acestora de a fi puternice dupq chipul wi asemqnarea statelor. Ceea ce, ‘n ordine religioasq, a constituit o eroare categorialq. Din acest motiv, pentru a supravieyui, crewtinismul trebuie sq ‘nyeleagq nu atkt cq vremea puterii lui a trecut, ckt cq puterea vremurilor asupra lui trebuie sq ‘nceteze. Altfel spus, trebuie ca secularizarea internq a bisericilor crewtine sq fie curmatq. Cum? Metaforic vorbind, ne spunea pqrintele Scrima, revenind ‘n catacombe. Revenind, adicq, la credinya crewtinilor din primele veacuri crewtine, cknd, cum spunea Ioan Gurq de Aur (deja ‘n secolul al IV-lea!), <altarele erau de lemn, iar preoyii de aur>: spre deosebire de situayia de acum, cknd altarele sknt din aur, iar preoyii de lemn. Renawterea bisericii e cuibqritq ‘n renunyarea radicalq la visul preoyilor ei de lemn de a domina lumea prin puterea pe care o exercitq statele. Trebuie regqsitq cealaltq putere, care nu e a dominayiei wi ‘n numele cqreia a venit Bunavestire . (O)

Bisericile wi secularizarea

H.-R. PATAPIEVICI


care nu avea nici un fel de pregqtire pentru picturq. De fiecare datq cknd Van Gogh termina (sau se pregqtea sq termine) un tablou, el ‘wi chema soyia sq fie cel dintki critic al lucrqrii lui. Wtergkndu-wi mkinile ude de la spqlatul vaselor, soyia lui se apropia de pknza ‘ncq umedq, privea cu ochii ‘ntredeschiwi wi spunea gknditoare: <Eu aw mai pune puyin galben aici>, indicknd spre unul din punctele picturii.

Nestqpknitul wi foarte mkndrul pictor se rqstea la ea dispreyuitor, o dqdea afarq din camerq, rqmknea sq se mai uite un pic la pknza pictatq wi apoi ... adquga puyin galben exact ‘n punctul indicat de soyia lui!

Cknd ne dqruiewte un partener de viayq, Dumnezeu ne oferq nu doar un ajutor potrivit pentru cutare sau cutare lucrare, ci pentru noi ‘nwine. Soyul sau soyia ta te va ajuta ‘n absolut toate trqirile wi ‘nfqptuirile vieyii tale.

Cknd intenyia lui Dumnezeu nu este respectatq, familiile noastre devin <convieyuiri de formq> sau <singurqtqyi ‘n grup>. Ritmul haotic wi solicitqrile multiple din societatea modernq au reuwit, ‘n multe cazuri, sq tulbure unitatea vieyii de familie wi ne-au obiwnuit sq ne resemnqm cu surogate de pqrtqwie.

Ce este de fqcut?Trebuie sq ne deprindem sq hrqnim

pqrtqwia cu soyul sau soyia noastrq tot awa cum trebuie sq nu uitqm sq udqm la timp florile wi plantele din grqdinq.

O bunq rknduialq a timpului <Mq vei umplea de bucurie cu

starea Ta de fayq> (cknd vei sta alqturi de mine) - Fapte 2:28

Din pqcate, diviziunea familiei a fost de prea multe ori rqu ‘nyeleasq wi, ‘n multe familii, soyul s-a transformat ‘ntr-un fel de <musafir> cu domiciliul permanent. Existq soyi care se poartq de parcq singura lor misiune ar fi aceea de a aduce acasq salariul. Ei

Domnul Dumnezeu a zis: <Nu este bine ca omul sq fie singur; am sq-i fac un ajutor potrivit pentru el> - Gen. 2:18

Viaya de familie este o viayq de pqrtqwie continuq. Cine se <lipewte> de nevasta sa va trebui sq se obiwnuiascq sq o priveascq ca pe o parte din sine ‘nsuwi.

Un ajutor potrivitAtunci cknd Dumnezeu a fqcut-o

pe Eva wi a adus-o ‘naintea lui Adam, Eva a fost proclamatq drept <un ajutor potrivit> :

<Iatq ‘n sfkrwit aceea care este os din oasele mele wi carne din carnea mea! Ea se va numi <femeie> (iwa), pentru cq a fost luatq din om (iw)> - Gen. 2:23 -

“n rayiunea ei de a fi, cqsqtoria nu face altceva deckt sq <‘ntregeascq> existenya noastrq.

Un soy wi o soyie sunt destinayi sq trqiascq o viayq de pqrtqwie wi colaborare ‘n toate sectoarele wi activitqyile vieyii.

Cknd Dumnezeu a zis <un ajutor potrivit>, El a dat femeii un statut de implicare ‘n toate sectoarele vieyii bqrbatului.

Uneori, soyii cred cq soyiile lor le sunt date doar ca ajutoare pentru sectoarele ‘n care ei nu pot sau nu vor sq se implice: la nawterea de copii, la spqlatul rufelor, la fqcutul curqyeniei ‘n casq sau la pregqtirea mkncqrii. Dumnezeu nu a rknduit ‘nsq awa. Femeia este un ajutor potrivit. Punct! Adicq un ajutor potrivit pentru toatq viaya wi activitatea bqrbatului. O soyie poate sq-l ajute pe soy sq gkndeascq mai bine, sq ‘nyeleagq mai corect wi sq acyioneze cu mai multq competenyq.

Este cunoscutq ‘ntkmplarea cu pictorul Van Gogh. Celebrul impresionist era cqsqtorit cu o soyie

Rubrica familiei

<finanyeazq> o ‘ntreprindere, cqreia ar vrea sq le fie wi un fel de patroni. Wi, ca oricare alyi patroni veritabili, nici acestor soyi nu le place sq petreacq prea mult timp ‘n <fabricq>, de parcq prezenya soyiei i-ar stknjeni, iar gqlqgia copiilor ar fi un zgomot insuportabil. Nu este de mirare cq soyiile unor astfel de soyi ajung ‘ntr-o stare de epuizare fizicq wi nervoasq, declarknd, nu de puyine ori, <grevq>.

Nu vorbim acum despre soyiile mult prea posesive, de tip <ventuzq>, care fac crizq de nervi de ‘ndatq ce <domnul> ‘ndrqznewte sq punq mkna pe pqlqrie wi pe cheile de la mawinq. Nu! Vorbim despre soyiile prea ades abandonate, despre soyiile ale cqror soyi zqbovesc cu plqcere mult peste orele de servici wi care folosesc orice ocazie pentru a <evada> de acasq. Dacq o astfel de soyie ‘ndrqznewte uneori sq murmure un reprow, cel mai adesea i se rqspunde: <Dar bine dragq, ‘ncearcq sq ‘nyelegi. Am wi eu atkt de lucru ‘nckt nu pot ...>

Wi totuwi, s-ar putea. Dar nu putem deckt ceea ce dorim din tot sufletul. Chiar wi cei mai <supra-ocupayi> oameni gqsesc - ca prin minune - timpul necesar ca sq-wi ‘mplineascq propriile dorinye.

Un soy nu trebuie sq uite cq soyia lui are nevoie de prezenya celui cu care s-a unit pe viayq, fqrq de care se simte o <jumqtate>. Cine iubewte cu adevqrat, wtie sq rqspundq unor asemenea cereri.

Gkndewte-te iarqwi cum erai ‘n perioada logodnei!

Cu siguranyq, existq wi profesiuni care acapareazq, existq activitqyi care nu pot fi ‘ntrerupte uwor. Yqranul, pictorul, ca wi predicatorul de altfel, sunt mereu ‘n crizq de timp wi cu greu se desprind din preocupqrile lor. Medicii wi pqstorii sufletewti ezitq mult ‘nainte de a rqspunde cu <Nu> unei cereri de asistenyq. Dar vai, acewti oameni rostesc awa de uwor <nu> cknd este vorba de ‘mplinirea dorinyelor soyiilor wi copiilor lor.

Principiul pqrtqwiei


Ce-i de fqcut?Situayii aparent irezolvabile se

rezolvq uwor atunci cknd wtim sq impunem tuturor lucrurilor ordinea unor prioritqyi bine precizate. Pentru un crewtin, alegerea prioritqyilor nu este lqsatq la dispoziyia propriului gust, cqci el este chemat sq respecte Cuvkntul lui Dumnezeu, care ‘l vrea ‘ntki copil al lui Dumnezeu, apoi soy wi tatq wi numai dupq aceea angajat ‘n orice altfel de activitqyi ale vieyii.

Vq ‘ndemnqm sq reflectayi la ckteva recomandqri:

Rezervayi-vq timp suficient pentru masq

Nu mknca <‘n fugq>, privind mereu spre cadranul ceasului. Pqrtqwia familialq din jurul mesei este o investiyie de ne’nlocuit, fqrq de care vom secera curknd ‘nstrqinarea de cei dragi wi ... ruinarea stomacului. Adu-yi aminte cq ‘n Biblie, mesele erau prilejuri de comunicare (Apoc. 3:20). Acordq-le wi tu aceeawi importanyq.

Rezervq-yi serile pentru viaya de familie.

Seara este cel mai potrivit timp pentru ‘mpqrtqwirea impresiilor de peste zi, pentru sfaturi wi pentru joacq cu copiii. Soyii trebuie sq fie cu adevqrat <capi de familie>, sq se intereseze de problemele fiecqruia wi sq ‘ncerce sq le ofere cele mai bune rezolvqri. Nu este de mirare cq atunci cknd <capul> se detaweazq de familie, toyi ceilalyi membrii trqiesc o viayq dezordonatq.

Acordq timp suficient soyieiUnii soyi ‘wi uitq complet soyia pknq

‘n clipa ‘n care se retrag ‘n dormitor. Atunci, ca prin farmec, ‘wi aduc aminte de <altarul familiei> wi de <‘ndatoririle conjugale>.

Pentru o soyie, awa ceva este inacceptabil. Ea nu va putea niciodatq sq-wi urmeze soyul ‘n astfel de <metamorfoze> bruwte. O femeie are nevoie de un climat de tandreye, de 15-20 de minute de relaxare alqturi de soyul ei. Bruscheyea masculinq o iritq wi, ’n loc sq fie ‘n ton cu dorinyele soyului ei, soyia se simte invadatq, ca sq nu spunem mai mult ...

partea unei femei care este nu numai soyia prewedintelui Statelor Unite, ci wi o mamq wi o bunicq: Cknd veyi ‘mbqtrkni, cknd veyi fi ‘n pragul moryii wi veyi privi cu regret ‘napoi, nici una dintre voi nu va spune: <Ce pqcat cq nu am ‘ncheiat wi contractul cutare sau cq nu am ajuns wi ‘n funcyia cutare>. Lucrurile pe care le veyi regreta vor fi faptul cq nu ayi petrecut mai mult timp ‘mpreunq cu soyul vostru sau cu copiii vowtri. La o ultimq analizq, acestea sunt singurele lucruri cu adevqrat importante. Ar fi pqcat sq le sacrificayi acum din nebqgare de seamq wi sq le descoperiyi adevqrata valoare doar atunci cknd va fi prea tkrziu>.

Aceleawi cuvinte ar merita spuse wi tuturor bqieyilor care au ajuns acum soyi.

Cum sq eviyi o ceartq<Cum rqspunde ‘n apq faya la fayq,

awa rqspunde inima omului inimii omului> - Prov. 27:19

Biblia are dreptate atunci cknd ne spune cq este <mai bine sq locuiewti ‘ntr-un coly pe acoperiw, deckt cu o nevastq gklcevitoare ‘ntr-o casq mare> (Prov. 21:9). Cu alte cuvinte, este mai bine sq fii lipsit de toate, dar sq trqiewti ‘n liniwte, deckt sq fii bogat wi sq n-ai pace ‘n viaya de familie. Divergenyele din cadrul familiei sunt mai dureroase deckt oricare alte neajunsuri.

Sha\espeare scrie ‘ntr-unul din frumoasele lui sonete:

<Iubirea wtie: rqnile-s mai mari,Cknd dragostea le dq, nu

duwmqnia>.“nyelepciunea divinq, strknsq

‘n cartea Proverbelor, ne pune la dispoziyie o cale pentru evitarea conflictelor familiale.

Sq ascultqm ‘mpreunq aceste sfaturi:

“ncearcq sq-l ‘nyelegi pe celqlalt

Cknd soyul sau soyia ta se enerveazq, nu te grqbi sq-i rqspunzi cu aceeawi monedq. Nu dramatiza wi nu te grabi sq faci o tragedie dintr-o simplq <rupere de nori>. Cautq sq vezi care sunt adevqratele motive care au produs tulburare ‘n sufletul partenerului tqu.

S-ar putea foarte bine sq fie o proastq dispoziyie datoratq oboselii,

Veacul modern a fost martorul exploziei de psihoanalizq wi psihoterapie. Milioane de oameni ‘wi cheltuiesc banii pentru a sta de vorbq ore ‘ntregi cu un <specialist>, care sq-i ajute sq se ‘nyeleagq mai bine pe ei ‘nwiwi wi sq treacq cu bine peste crizele majore ale vieyii. Un astfel de specialist trebuie sq ‘ndeplineascq ckteva condiyii: sq fie mereu la dispoziyie, sq wtie sq asculte, sq wtie sq ‘nyeleagq, sq sugereze anumite dedesubturi ale lucrurilor wi sq hrqneascq ‘ncrederea ‘n sine a pacientului, scoyknd ‘n evidenyq capacitatea lui lquntricq de a face fayq oricqror situayii.

Cine citewte lista de calitqyi notatq mai sus, nu poate sq nu tragq o concluzie stupefiantq: cel mai bun psihanalist al nostru este deja omul cu care ne-am legat viaya prin cqsqtorie!

Psihoanaliza s-a nqscut pe agonia vieyii de familie. Popularitatea ei mqsoarq gradul ‘nalt de dizolvare a legqturilor normale din cadrul familiilor moderne. Refuzul bqrbayilor moderni de a petrece timp cu soyiile lor wi de a-wi ‘mpqrtqwi, pe ‘ndelete, gkndurile wi trqirile sufletului, au fqcut din membrii familiilor de azi clienyi siguri ai clinicilor wi cabinetelor medicale!

Ce bine ar fi dacq ne-am ‘ntoarce la intenyia pe care a avut-o Dumnezeu la ‘nceput wi ne-am <‘ntovqrqwi> cu adevqrat de partenerul nostru de viayq! Am culege atunci roade de suport wi ‘ncurajare wi , pe deasupra, ... am economisi wi o mulyime de bani!

Pune deoparte duminicile wi zilele de concediu

Bagq de seamq sq nu faci ca pqrinyii care se separq ‘n mod deli-berat de copii, expediindu-i la bunici sau ‘n colonii de vacanyq, pentru a putea petrece apoi ‘n liniwte wi ... egoism.

Nici unul dintre membrii familiei tale nu trebuie neglijat. Dqruiewte din timpul tqu fiecqruia wi vei primi atunci ‘n schimb ceea ce yi se cuvine.

Fosta prima doamnq a Americii, Barbara Bush le-a spus studentelor de la una din Universitqyile Americane: <Eu wtiu cq astqzi este la modq ca toate fetele sq caute sq aibq o carierq strqlucitq ‘n afara vieyii de familie. Totuwi eu vreau sq vq dau un sfat din


<cine este ‘ncet la mknie, potolewte ne’nyelegerile> (Prov. 15:18).

“mi amintesc despre un conflict petrecut ‘ntre pqrinyii mei. Mama mea venise, ‘n ziua aceea, foarte nervoasq de la serviciul ei wi casa noastrq era ‘n mare tensiune. Ca un fqcut, toate lucrurile pqreau cq se sparg ‘n capul tatqlui meu, care cqzuse <yap ispqwitor> pentru toate. “ntr-o scurtq pauzq dintre douq tirade nervoase, tatql meu a apucat sq spunq wi el ceva. Zkmbind, el i-a plasat o ‘ntrebare mamei mele: <Ascultq dragq, pentru ce crezi tu cq se cqsqtoresc doi tineri?>

Rqspunsul a venit buimac wi nesigur: <Nu wtiu. Ce legqturq are asta cu cearta noastrq?>

<Are> , i-a zis tatql meu. <Eu cred cq doi tineri se cqsqtoresc pentru cq doresc sq fie fericiyi unul cu celqlalt. Wi vreau sq-yi spun cq eu ‘ncq mai vreau sq fiu fericit cu tine. Eu vreau sq fiu fericit. Tu nu vrei sq fii fericitq?>

S-a fqcut liniwte o vreme. Tata a plecat ‘n altq camerq la ale lui. Dupq ckteva minute, mama l-a urmat acolo wi ... n-am mai auzit nici o ceartq!

Nu discuta ‘n contradictoriuNimeni nu gkndewte corect

atunci cknd este nervos. Nu cquta sq <rayionezi> cu cel ce wi-a pierdut cumpqtul. Chiar dacq yi se pare necesarq o micq explicayie, amkn-o pe mai tkrziu.

Se spune cq <tqcerea este de aur> wi cred cq am verificat lucrul acesta ‘n multe rknduri. Prin firea ei, soyia mea tace ori de ckte ori este supqratq. “n primii ani de cqsnicie, obiceiul acesta al ei mq scotea din sqrite. Dupq o vreme ‘nsq, mi-am dat seama cq este mai bine awa. Wi am ‘nceput sq tac wi eu cknd sunt supqrat sau nervos. Lucrul acesta ne-a scutit de o sumedenie de rqni pe care ni le-ar fi putut face cuvintele. La nervi, omul spune multe wi nu se gkndewte ckt de tare ‘l jignewte pe celqlalt. Awa cq la noi ‘n casq, cknd ne supqrqm, este o liniwte ...!

Dupq o perioadq de timp, nervii se destind wi urechile sunt ‘n stare, ‘n sfkrwit, sq audq wi rayionamentul celuilalt.

Se pune ‘ntrebarea: <Trebuie neapqrat sq demonstrqm cq noi am fost aceia care am avut dreptate?> Eu cred cq nu. Dragostea, cea adevqratq, iartq totul wi nu zqbovewte asupra

grewelilor celuilalt. <Dragostea acopere o sumedenie de pqcate> (1 Petru 4:8).

“n familie nu conteazq cine are mai multq dreptate, ci cine are mai multq dragoste! Mulyi care au insistat asupra dreptqyii lor, au ckwtigat-o la tribunal, dar wi-au pierdut ‘n proces ... familia.

Retrage-te!<Pentru o ceartq, ca wi pentru un

tangou, este nevoie de doi parteneri>. Nu sta ‘n preajma celui nervos. Retrage-te wi cautq-yi altceva de lucru. Biblia spune: <“nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape, de aceea, curmq cearta ‘nainte de a se ‘nteyi> (Prov. 17:14).

Este o cinste pentru un om sq se fereascq de certuri, dar orice nebun se lasq stqpknit de aprindere - Prov. 20:3

Pqrqsirea <ckmpului de luptq> este un gest tactic, dacq vrem sq curmqm lupta. Bine’nyeles cq trecerea ‘n camera de alqturi nu se face trkntind uwa wi nici nu are ca scop refugierea ‘ntr-un plkns ‘nsoyit de suspine zgomotoase. Retrage-te ‘n singurqtate pentru a sta de vorbq cu Domnul wi pentru a-I spune Lui necazul.

Cknd cel nervos se va calma, apropie-te de el rostind ‘n gknd o binecuvkntare. O astfel de atitudine este ‘n ea ‘nsqwi o mare victorie: <Ferice de cei ‘mpqciuitori, cqci ei vor fi chemayi fii ai lui Dumnezeu> (Mat. 5:9).

Pqstreazq o inimq curatq<Pqzewte-yi inima mai mult deckt

orice, cqci din ea ies izvoarele vieyii>+ - Prov. 4:23

Am spus mai sus cq <tqcerea este de aur>, dar existq tqceri wi <tqceri>. O muyenie mkndrq ‘nsoyitq de o privire durq wi acuzatoare nu face altceva deckt sq-l irite wi mai mult pe cel cuprins de mknie.

Dacq inima wi gkndurile sunt pline de amqrqciune wi ‘nverwunare, tqcerea, doar ‘n aparenyq amabilq, va sfkrwi wi ea prin a-l ambiyiona mai mult pe celqlalt. “n felul acesta, cearta va continua chiar wi fqrq cuvinte.

Purtarea mea nu-l va potoli pe celqlalt deckt ‘n cazul ‘n care inima mea va fi curatq wi plinq de pace. Fericit este cel ce refuzq sq se considere victimq nefericitq wi care nu cautq sq biruiascq cu orice prey!

sau s-ar putea ca presiunea grijilor wi preocupqrilor de ordin profesional sq-l fi coplewit. Poate cq i s-a fqcut wi lui o nedreptate sau poate cq a suferit un ewec usturqtor ‘n viaya lui personalq.

Oricare din stqrile de mai sus pot justifica o atitudine agresivq. Dacq am ‘nyelege ce se ‘mtkmplq ‘n inima celui de alqturi, am avea poate mai multq rqbdare. Pe vremea cknd mai eram ‘ncq ‘n Romknia comunistq, m-am dus ‘mpreunq cu fratele Curtis Nims, misionar din Camarillo, California, sq cumpqrqm un bilet de avion. Yin minte wi acum atmosfera neplqcutq ‘n care ne-am aflat atunci. Casiera agenyiei de voiaj ne-a repezit pur wi simplu, de parcq fqcusem cel mai mare rqu din lume, atunci cknd ‘ndrqznisem sq o deranjqm cu cererea noastrq.

Indignat, wi ruwinat ‘n dorinya mea de a nu ne face de rks ‘n faya unui turist american, am cerut atunci sq vinq responsabila agenyiei wi sq lqmurim lucrurile.

Dewi nu ‘nyelesese dialogul purtat ‘n limba romknq, fratele Nims pricepuse totul din tonul conversayiei. Pknq sq vinq respon-sabila, dknsul m-a luat deoparte wi mi-a spus blknd:

<Ce ai cu ea? O fi supqratq. Poate cq are un copil bolnav acasq sau poate cq soyul ei a certat-o dimineayq, cknd a plecat de acasq. Nu-i mai face wi tu un necaz ‘n plus>.

Cuvintele lui mi-au schimbat wi dispoziyia wi planul, awa cq, atunci cknd a apqrut responsabila, am spus zkmbind:

<Vreau doar sq remarc felul frumos ‘n care am fost serviyi wi plqcerea cu care vqd cq angajatele dumneavoastrq ‘wi dau toatq silinya sq ne serveascq, chiar wi ‘n aceste condiyii dificile>.

Ca prin farmec, atmosfera s-a destins, feyele s-au luminat wi ... am fost serviyi <regewte>.

Cautq un rqspuns blkndNu ‘nvenina wi mai mult lucrurile,

chiar dacq ewti convins cq ai dreptate. “ntr-o stare de nervi, nimeni nu acceptq sq fie contrazis. Dacq vei rqspunde cu aceeawi monedq, vei turna gaz peste foc wi vei dovedi cq nu ewti cu nimic mai bun deckt celqlalt. <Un rqspuns blknd potolewte mknia, dar o vorbq asprq aykyq mknia> (Prov. 15:1).

Nu te da de ceasul moryii pentru orice fleac. Yine minte cq


“ntr-un anumit sens, certurile din familie sunt folositoare. Ele pot fi ca ploile de varq care lasq ‘n urma lor aerul curat wi proaspqt. Ckntqrind ckt de dulce este <‘mpqcarea>, un soy a exclamat: <Se meritq sq ne certqm din cknd ‘n cknd, dacq wtim sq ne ‘mpqcqm awa frumos dupq aceea!>

INTERVIU CU ADRIAN LEMENI, noul Secretar de stat pentru Culte C.V.-Lector universitar la disciplinele Teologie dogmaticq wi Teologie fundamentalq, Facultatea de Teologie Ortodoxq, Bucurewti

- Domnule Lemeni, ce proiecte aveyi pentru instituyia a cqrei conducere ayi preluat-o? Cu ce idei abordayi noua dvs. funcyie? Awteptqrile sunt foarte mari, dupq cum ayi vqzut din grupajul publicat ‘n Romknia Liberq de skmbqta trecutq.

- Voi merge pe o autonomie realq a Cultelor ‘n raport cu statul, sq nu existe o imixtiune a statului, posibilitatea unei manipulqri ideologice, ‘n contextul exigent al integrqrii europene. “n acest sens, un obiectiv de fond foarte important ‘l va constitui promovarea proiectului noii legi a Cultelor. E nefiresc ca Bisericile actuale sq funcyioneze dupq o lege din 1948! “ntre prioritqyile Guvernului figureazq wi acest proiect: pknq pe 30 noiembrie 2005 el trebuie sq ajungq ‘n Parlament pentru a fi dezbqtut wi promovat.

- Cu menyinerea sintagmei <Biserica nayionalq> pentru cultul ortodox majoritar?

- Nu cred cq va fi o problemq ‘n viitor, mai ales cq ierarhia ortodoxq a renunyat ‘ntre timp la aceastq idee. Faptul cq Biserica Ortodoxq Romknq a avut un rol deosebit ‘n istoria nayionalq nu presupune obyinerea unor privilegii, ci constatarea unei realitqyi. O sq fac tot ce-mi va sta ‘n putinyq pentru a angaja discuyii cu Cultele, dar wi cu societatea civilq ‘n legqturq cu acest proiect pentru a elimina tensiunile wi ne’nyelegerile.

- Cum veyi aborda problema delicatq a retrocedqrii bunurilor eclesiale confiscate de regimul comunist?

- “n principiu, voi merge pe ideea retrocedqrilor. “n privinya Cultelor e legitim sq se retrocedeze ce s-a luat. Concret, ‘n domeniul patrimoniului eclesial, ar fi important sq realizqm o mediere ‘ntre factorii ‘n litigiu. Multe tensiuni apar wi din cauza exacerbqrii unor poziyii. Cred ‘n puterea dialogului wi e foarte important sq ne ‘ntklnim, sq ne ‘nyelegem. Voi pleca ‘ntotdeauna de la realitatea de pe teren.

- O problemq la fel de delicatq este wi cea a respectqrii libertqyilor religioase, ‘n condiyiile ‘n care apar incidente nedorite ‘ntre cultul majoritar wi celelalte Biserici.

- Voi milita pentru asigurarea drepturilor wi respectarea libertqyilor religioase, pentru crearea cadrului ca fiecare cult sq-wi poatq afirma propria specificitate, fqrq complexe sau restricyii.

- Sunteyi lector la Facultatea de Teologie Ortodoxq Bucurewti. Existq de pe acum suspiciuni cq aceastq calitate ar predispune la o poziyie partizanq, care ar putea afecta echidistanya, pe care funcyia o presupune fayq de celelalte culte.

- Libertatea realq presupune asumarea wi afirmarea propriei credinye. Faptul cq sunt ortodox wi angajat la Facultatea de Teologie nu ‘nseamnq o poziyie exclusivistq fayq de celelalte culte. Prin specializarea mea wi munca de cercetare, am deschidere realq pentru relayiile interreligioase. Sunt implicat ‘n dialogul cu diferite confesiuni crewtine wi chiar cu savanyi de prestigiu care aparyin altor religii, musulmani, evrei, budiwti. Cred foarte mult ‘n puterea dialogului, ‘n necesitatea de a ne asuma exerciyiul dialogului, de a forma wi a ‘ntqri aceastq conwtiinyq a dialogului.

POLEMIZKND CU PATRIARHUL ORTODOX TEOCTIST

Nicolae Manolescu cere Bisericii sq-wi ridice noile lqcawe din bani proprii. “n acelawi context al <”ntklnirilor Romkniei literare>, prestigiosul om de culturq Nicolae Manolescu a ridicat ‘n prezenya Monei Muscq, noul ministru al Culturii wi Cultelor, o problemq extrem de incitantq, care ar putea menyine ‘n viitor un conflict pe termen lung ‘ntre instituyiile culturale wi Culte. “n ultimii 15 ani Biserica a construit o mulyime de lqcawe de cult pe tot cuprinsul yqrii, deschizknd wantierele unor catedrale cu proporyii supradimensionate, a cqror finalizare rqmkne ‘n continuare incertq, cu finanyare masivq din banii publici ai bugetului de stat. Dar Biserica are venituri proprii, foarte mari - ‘n unele cazuri -, ‘n timp ce instituyiile culturale au un statut cu mult mai modest, din acest punct de vedere, veniturile proprii fiind extrem de reduse sau inexistente ‘n cele mai multe cazuri. “n aceastq situayie Nicolae Manolescu propune ca Biserica sq beneficieze de bani publici doar pentru restaurarea lqcawelor vechi, cu valoare patrimonialq, iar toate lqcawele noi sq fie ridicate cu banii enoriawilor. Dacq Biserica ‘wi afirmq autonomia fayq de stat, aceastq realitate ar trebui sq fie menyinutq wi ‘n domeniul finanyqrii, cu atkt mai mult cu ckt Cultele au mult mai mulyi bani deckt instituyiile de culturq, care nu colecteazq venituri proprii din serviciile publice. La un moment dat Nicolae Manolescu a polemizat atkt cu patriarhul Teoctist, care nu s-a opus demolqrii bisericilor ‘n regimul comunist, ckt wi cu contextul ‘n care s-au ridicat noile lqcawe de cult, cu finanyqri masive de la stat: <Nu l-am auzit pe patriarhul Teoctist c-ar vrea sq demisioneze pentru cq nu s-a opus demolqrii bisericilor, iar acum ‘wi ridicq lqcawele pe banii nowtri.>

Cqminul este atelierul pregqtit de Dumnnezeu pentru <wlefuirea caracterului nostru>. “n familie ne <frecqm> wi ne <lovim> cel mai mult wi mai intens unul de altul. Dacq ‘nyelegem clar aceastq realitate, vom accepta mult mai repede <conflictele> familiale wi vom wti sq le transformqm ‘n veritabile lecyii din care avem

fiecare de ‘nvqyat ckte ceva. Cine fuge de conflicte, fuge de wlefuire, iar aceasta ‘l pqgubewte doar pe el ‘nsuwi.

Conflictele de ieri sunt lecyiile pe care nu mai trebuie sq le ‘nvqyqm astqzi. Iar mkine ..., mkine vom fi mereu mai buni wi mai frumowi prin lecyiile pe care le ‘nvqyqm astqzi. ()

Din presa romknq


Perspective profetice

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: http://[[[.\house.org/strategictrends/Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le socotim de interes general pentru noi toyi.Iatq ‘n primul rknd care sunt cele zece miwcqri mondiale de care este vorba:

zece perspective profetice

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 2:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Provocarea Americanq 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazqCu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurce ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

<Ierusalime, Ierusalime , ... >

<Ecoul strigqtelor de <Osana, Osana!> mai rqsunau ‘ncq agqyate ca niwte zdrenye albe, sfkwiate de vknt pe zidurile cetqyii. Din piepturi nebune, ele erau acoperite acum de urletele mulyimii ‘ndrqcite: <Rqstignewte-L! Rqstingnewte-L!>

Dupq wtiinya Sa de mai ‘nainte Isus era scos afarq din cetate wi rqstignit pe o culme de deal cu o formq curioasq de <cqpqyknq>:

<Iatq cq scot dracii wi sqvkrwesc vindecqri astqzi wi mkine, iar a treia zi voi isprqvi. Dar trebuie sq umblu astqzi, mkine wi poimkne, fiindcq nu se poate ca un prooroc sq piarq afarq din Ierusalim> (Luca 13:32-33).

Evenimentul de atunci ‘wi aruncq peste noi pknq astqzi umbra semnificayiei lui epocale.>

Ierusalimul este un oraw sfknt pentru trei religii: Iudaism, crewtinism wi islam. Din cauza aceasta, disputa

pentru stabilirea autoritqyii sub care trebuie plasat acest oraw este mult mai mult deckt o simplq ‘nfruntare politicq; este o bqtqlie care ‘ncearcq sq dovedeascq cine este adevqratul Dumnezeu wi care religie este cea adevqratq.

De la ‘ntemeierea orawului s-au scurs multe secole de istorie, dar Ierusalimul este departe de a fi un loc uitat de lume. Numele lui se aflq zilnic pe pagina ‘ntki a marilor cotidiene de presq ale lumii. Problema Ierusalimului este dezbqtutq ‘n mai toate cancelariile lumii wi, conform profeyiei, nimeni nu poate ridica aceastq problemq fqrq <sq-wi rupq walele>.

Copiii lui Israel n-au putut pqstra cetatea atunci cknd au cqlcat legqmkntul lor cu Dumnezeu wi pqcatele lor i-au fqcut sq plece ‘n robia babilonianq, iar Templul a fost dqrkmat. Peste alte ckteva secole, romanii au lqsat orawul ‘n ruine, inclusiv Templul lui Irod, ‘mplinind astfel o profeyie a lui Isus. Bqtqlia pentru Ierusalim a continuat atunci cknd cruciayii europeni au ‘ncercat zadarnic sq-i alunge din oraw pe musulmanii care ‘l luaserq ‘n stqpknire. Imperiul otoman a reuwit sq-i supunq pe arabi wi wi-a exercitat autoritatea asupra Ierusalimului pentru ckteva sute de ani. S-a prqbuwit ‘nsq wi imperiul lor. A urmat stqpknirea britanicq, dar wi englezii au trebuit sq recunoascq valabilitatea profeyiei wi s-au dat la o parte ‘n faya imposibilei misiuni de a guverna orawul.

Statul modern al lui Israel a cucerit Ierusalimul ‘n urma luptelor din rqzboiul din 1967. Dewi nerecunoscutq ca atare de niciuna din nayiunile lumii, capitala statului evreu a fost mutatq wi ea de la Tel Aviv la Ierusalim. Niciunul din statele lumii nu are ambasadq la Ierusalim.

Dezbaterea asupra orawului wi a formei de administrare care sq-i aducq liniwtea continuq astqzi cu pasiuni emoyionale nestqpknite. Orice tratat de pace ‘ntre palestinieni wi evrei va trebui sq stabileascq wi soarta acestui oraw. Ierusalimul, <cetatea

3


pqcii>, nu-wi poate gqsi liniwtea pentru cq L-a refuzat pe Prinyul pqcii. O simplq ‘nwiruire a unor versete cu ‘ncqrcqturq profeticq ne ilustreazq ce dificilq este wi va fi evoluyia acestor evenimente:

<Awa vorbewte Domnul, Dumnezeu: „Acesta este Ierusalimul! Eu “l pusesem ‘n mijlocul neamurilor wi de jur ‘mprejurul lui sunt yqri>(Ezechiel 5:5).

<Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci wi ucizi cu pietre pe cei trimewi la tine; de ckte ori am vrut sq strkng pe fiii tqi, cum ‘wi strknge gqina puii sub aripi, wi n-ayi vrut! Iatq cq vi se va lqsa casa pustie; dar vq spun cq nu Mq veyi mai vedea, pknq veyi zice: „Binecuvkntat este Cel ce vine ‘n Numele Domnului!> (Luca 13:34).

<Vor cqdea sub ascuyiwul sqbiei, vor fi luayi robi printre toate neamurile; wi Ierusalimul va fi cqlcat ‘n picioare de neamuri, pknq se vor ‘mplini vremurile neamurilor> (Luca 21:24).

„Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus niwte strqjeri, care nu vor tqcea niciodatq, nici zi, nici noapte! Voi care aduceyi aminte Domnului de el, nu vq odihniyi de loc!> (Isaia 62:6).

<El a wezut jos pe muntele Mqslinilor. Wi ucenicii Lui au venit la El la o parte, wi I-au zis: „Spune-ne, cknd se vor ‘ntkmpla aceste lucruri? Wi care va fi semnul venirii Tale wi al sfkrwitului veacului acestuia?> (Matei 24:3)

< .. Iatq, voi preface Ierusalimul ‘ntr-un potir de ameyire pentru toate popoarele de primprejur, wi chiar pentru Iuda, la ‘mpresurarea Ierusalimului. ”n ziua aceea, voi face din Ierusalim o piatrq grea pentru toate popoarele. Toyi cei ce o vor ridica, vor fi vqtqmayi, wi toate neamurile pqmkntului se vor strknge ‘mpotriva lui (Zah. 12:2-3)

<Picioarele Lui vor sta ‘n ziua aceea pe muntele Mqslinilor, care este ‘n faya Ierusalimului, spre rqsqrit; muntele Mqslinilor se va despica la mijloc, spre rqsqrit wi spre apus, wi se va face o vale foarte mare: jumqtate din munte se va trage ‘napoi spre miazqnoapte, iar jumqtate spre miazqzi> (Zaharia 14:4).

<“n ziua aceea, voi cquta sq nimicesc toate neamurile care vor veni ‘mpotriva Ierusalimului. Atunci voi turna peste casa lui David wi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de ‘ndurare wi de rugqciune, wi ‘wi vor ‘ntoarce privirile spre Mine pe care L-au strqpuns. “l vor plknge cum plknge cineva pe singurul lui fiu, wi-L vor plknge amarnic, cum plknge cineva pe un ‘ntki-nqscut. (Zah. 12:9-10).

<”n vremea aceea, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului; toate neamurile se vor strknge la Ierusalim, ‘n Numele Domnului, wi nu vor mai urma pornirile inimii lor rele> (Ieremia 3:17).

<El va fi mare, wi va fi chemat Fiul Celui Prea “nalt; wi Domnul Dumnezeu “i va da scaunul de domnie al tatqlui Squ David> (Luca 1:32).

Cu parfumul profeyiilor amirosind a primqvarq ‘n suflet, ‘mi vine wi mie sq cknt ‘mpreunq cu corul de copii <Sion> din Iawi melodia pe care curg duios cuvintele traduse de Genovieva Sfatcu:

Ierusalime, taina taAprinde doru-n inima mea,Sq-yi cknt curknd ckntarea slavei De pe pqmknt.


CORESPONDENYQ DIN {ASHINGTON - RUGQCIUNE LA CASA ALBQ.

- Corespondenya de azi este din {ashington, de la un eveniment devenit deja tradiyional. Pastorul Petru Dugulescu este prezent ‘n {ashington DC, ‘n capitala Statelor Unite. V-am ruga sq ne spuneyi despre Micul Dejun cu rugqciune nayionalq. Unde a avut loc, wi care a fost specificul acestui an?

Petru Dugulescu, pastor: A fost a 53-a aniversare a acestui Mic Dejun cu rugqciune nayionalq. Eu iau parte din 1990 ‘ncoace. Are loc la Hotel Hilton, aproape de Casa Albq, ‘ntr-un restaurant uriaw, ‘n care au fost aproape 3000 de invitayi din 160 de yqri. A fost o atmosferq deosebitq, toatq atmosfera este centrata ‘n jurul persoanei Domnului Isus Christos, awa cum scrie wi pe invitayii wi a venit prewedintele Americii cu soyia, membri din Senatul wi Congresul Americii, Curtea Supremq de Justiyie, guvernatori wi lideri nayionali wi internayionali - wefi de state, parlamentari, lideri religiowi wi oameni de afaceri din foarte multe yqri. Prewedintele Bush a yinut un discurs extraordinar, despre importanya credinyei ‘n lumea de astqzi, a dragostei crewtine ‘ntre oameni, sq-i ajutqm pe cei lipsiyi.

- Care este scopul acestui eveniment?

Petru Dugulescu: Awa cum spunea prewedintele Bush, scopul este sq aducq aminte liderilor politici cq puterea este trecqtoare, wi cq cel care are puterea vewnicq este Dumnezeu. “ntklnirea aceasta, de 53 de ani este centratq ‘n jurul persoanei Domnului Isus Christos, care este “mpqratul ‘mpqrayilor wi Domnul domnilor, wi aduce aminte slujitorilor care <poartq sabia legii> la diferite nivele, sq depindq de Dumnezeu, sq-L recunoascq pe Dumnezeu wi autoritatea Lui ‘n viaya lor.

Cum vq simyiyi sq stayi ‘n preajma acestor oameni care deyin puterea temporarq pe aceastq planetq, cum este George {. Bush sau secretarul de stat Condoleezza Rice sau ceilalyi?

Petru Dugulescu: M-am simyit foarte bine, nu pentru cq am stat lkngq oameni mari, pentru cq gloria lumii trece wi puterea lumeascq trece - puterea lui Dumnezeu este vewnicq - dar mq bucur cq acewti oameni “l cautq pe Dumnezeu wi cq-L recunosc pe Dumnezeu. Chiar din Romknia a luat parte o delegayie numeroasq. Domnul Mihai Eftimescu, eu l-am numit <temnicerul wef> al Romkniei - a fost comandantul direcyiei Penitenciarelor din Romknia wi dknsul s-a ‘ntors la Dumnezeu wi acum ‘l numesc <temnicerul din Filipi>. Am vrea sq fie wi ‘n Romknia awa ceva, oameni politici romkni sq-L recunoascq pe Dumnezeu wi sq ne rugqm mqcar o datq pe an ‘mpreunq, apoi ‘n fiecare zi individual. Domnul Mihai Eftimescu,

este actualmente judecqtor la Curtea Supremq de Justiyie din Bucurewti wi este ‘mpreunq cu mine aici.

Domnule Mihai Eftimescu, care este atmosfera la aceastq ‘ntklnire?

Mihai Eftimescu, Judecqtor Curtea Supremq de Justiyie: Este incredibil, am asistat zilele acestea la niwte fenomene. Oamenii reuwesc sq comunice instantaneu, este evidentq prezenya Duhului Sfknt ‘n acest loc, am reuwit sq stabilim contacte cu oameni din toate pqryile pqmkntului. Ieri a fost un moment formidabil, pentru cq la masa de prknz s-au spus rugqciuni wi la un moment dat un crewtin din Congo- vq amintiyi de Congo din perioada alegerilor...- a vorbit ‘n englezq, dar pentru cq nu se descurca foarte bine a trecut pe francezq, wi s-a rugat ‘n francezq.

Reporter: Sq dea Dumnezeu ca wi Franya - una dintre cele mai <postcrewtine> yqri - sq se ‘ntoarcq la Dumnezeu.

La final, care credeyi cq ar putea fi condiyia sq aibq loc astfel de evenimente wi ‘n Romknia, la prewedinyie wi ‘n Parlament?

Mihai Eftimescu, Judecqtor Curtea Supremq de Justiyie: Fratele Petru Dugulescu a reuwit ckndva sq ducq ‘n Palament rugqciunea. Sper ca ‘n curknd sq asistqm din nou la rugqciune ‘n Parlamentul Romkniei.

Interviul lunii

RADIO <VOCEA EVANGHELIEI> -

TIMIwOARAREPORTER - IOAN CIOBOATQ


Rubrica Pqstorului

Mq ‘ntreb: <Oare ckyi dintre noi am rqmas <predicatori ai crucii>, ‘n veacul acesta modern wi modelator; ckyi am rqmas <slujitori ai crucii> wi mai ales, ckyi dintre noi ne mai bucurqm sq fim <purtqtori ai crucii> pe care ne-a dat-o Christos.

C rucea trebuie sq fie esenya predicqrii noastre. Apostolul

Pavel scrie: 1 Corinteni 1:17 <De fapt, Christos m-a trimis nu sq botez, ci sq propovqduiesc Evanghelia: nu cu ‘nyelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos sq fie fqcutq zadarnicq. Fiindcq propovqduirea crucii este o nebunie pentru cei ce Sunt pe calea pierzqrii: dar pentru noi, care Suntem pe calea mkntuirii, este puterea lui Dumnezeu.

<Cqci este scris: „Voi prqpqdi ‘nyelepciunea celor ‘nyelepyi, wi voi nimici priceperea celor pricepuyi.>

Unde este ‘nyeleptul? Unde este cqrturarul? Unde este vorbqreyul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu ‘nyelepciunea lumii acesteia? Cqci ‘ntruckt lumea, cu ‘nyelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu ‘n ‘nyelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a gqsit cu cale sq mkntuiascq pe credinciowi prin nebunia propovqduirii crucii.>

<Iudeii, ‘ntr-adevqr, cer minuni, wi Grecii cautq ‘nyelepciune; dar noi propovqduim pe Hristos cel rqstignit, care pentru Iudei este o pricinq de poticnire, wi pentru Neamuri o nebunie; dar pentru cei chemayi, fie Iudei, fie Greci, este puterea wi ‘nyelepciunea lui Dumnezeu. Cqci nebunia lui Dumnezeu, este mai ‘nyeleaptq deckt oamenii; wi slqbiciunea lui Dumnezeu, este mai tare deckt oamenii>

Predica dupq inima lui Dumnezeu este Christocentricq. De oriunde ai pleca din Biblie, aplicayia finalq ar trebui sq fie apropierea oamenilor de crucea care mkntuiewte. Awa a fqcut diaconul Filip:

<Atunci Filip a luat cuvkntul, a ‘nceput de la Scriptura aceasta, wi i-a propovqduit pe Isus> (Fapte 8:35).

Contemporanizarea mesajului nu ‘nseamnq sq ducem oamenilor de astqzi un mesaj dupq moda zilei, ci sq le vorbim oamenilor ‘n limbajul de azi despre un Christos etern wi despre o cruce care nu se schimbq.

Cultura nu este crewtinism, dar crewtinismul este culturq. Cultura crewtinq este superlativul tuturor formelor de culturq ale lumii. Nu te sfii sq predici mesajul crucii. El este cea mai surprinzqtoare, dar wi cea mai superioarq comunicare ‘ntre Dumnezeu wi oameni.

C rucea trebuie sq fie motivayia slujirii noastre. Este mult mai

uwor sq propovqduiewti crucea deckt sq poryi crucea!

<Mq bucur acum ‘n suferinyele mele pentru voi; wi ‘n trupul meu, ‘mplinesc ce lipsewte suferinyelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica> (Coloseni 1:24).

Singurul lucru care <lipsea suferinyelor lui Christos> este <continuitatea ‘n timp>. Oamenii au nevoie sq-L vadq suferind ‘n vieyile nostre pe Christos. El pqtimewte wi astqzi pentru mica lui turmq. El continuq sq-wi dea viaya pentru ea wi sq agonizeze ‘ntr-o viayq de post wi de rugqciune. Cum o face? Prin slujitorii Sqi bine’nyeles! Prin cei care, asemenea lui Pavel, wi-au dat viaya lui Christos ca sq-L reprezinte.

Suferinyele pqstorilor sunt ‘ngrqwqmintele care fertilizeazq rodirea Bisericii. Ca wi Christos, trebuie sq ‘nvqyqm sq nu fugim de cruce, ci s-o ‘ntrebuinyqm spre binele altora. Cine citewte Evanghelia, ‘nyelege foarte repede cq Christos nu wi-a purtat crucea ca o victimq, ci a folosit-o ca un ‘nvingqtor!

Lucrul pe care nu-l ‘nyeleg mulyi este cq nu este suficient sq-yi atkrni o cruciuliyq la gkt, ci cq trebuie sq te awezi tu ‘nsuyi pe o cruce a pocqinyei.

”n chipul lui Simon din Cirena care a trebuit sq ducq crucea lui Christos pentru o vreme vedem portretul Bisericii de-a lungul veacurilor. Wi ea trebuie sq poarte crucea dupq Christos. Yine minte, crewtine, cq Isus nu a purtat crucea ca tu sq fi total scutit de suferinye. Faptul cq El a purtat-o nu te scapq de suferinye, ci de ajutq sq le ’nduri. Christos te izbqvewte de pqcat, dar nu wi de suferinye. Yine minte asta wi fi pregqtit sq suferi.

Sq ne mkngkiem ’nsq cu gkndul cq, ’n cazul nostru, ca wi ’n cazul lui Simon, purtqm nu crucea noastrq, ci crucea lui Isus Christos. Cknd suntem batjocoriyi pentru neprihqnire, cqrqm ceva din crucea Lui, pqwim ’n umbra Lui, wi cqlcqm pe urmele pawilor Sqi.

Ce mare onoare! Lemnul crucii pe care-l purtqm este ’ncq pqtat cu skngele suferinyelor Lui! Wi ’ncq ceva, Simon wi noi purtqm crucea doar pentru puyinq vreme. Rqsplata wi cinstea sunt ’nsq eterne!

C rucea trebuie sq rqmknq singurul nostru motiv de laudq.

<”n ce mq privewte, departe de mine gkndul sq mq laud cu altceva deckt cu crucea Domnului nostru Isus Christos, prin care lumea este rqstignitq fayq de mine, wi eu fayq de lume!> (Galateni 6:14 )

Cu ce altceva ne-am putea <lquda> ‘n fayq lui Dumnezeu? Ce lucru bun avem pe care <sq nu-l fi primit> mai ‘ntki de la Dumnezeu?

Puterea crucii


II

Ckt bine, cktq fericire,Wi cktq dragoste-ai adus!Wi oamenii, drept rqsplqtire,Pe cruce-ntre tklhari te-au pus.

Au rks wi te-au scuipat ‘n fayq,Din spini cununq yi-au fqcut,Wi ‘n dewarta lor trufieStqpkni desupra-yi s-au crezut ...

Aduceti piatra cea mai mareMormkntul sq-i acoperiyiChemayi sutawii cei mai ageri,Wi strqji de noapte rknduiyi ...

III

S-au veselit necredinciowiiC-au pus luminii stqvilar,Dar ea s-a ‘ntarit ‘n foculDurerilor de la Calvar,

Wi valurile-i neopritePeste pqmknt se ‘mpknzesc,Ducknd dreptate wi iubireWi pace-n neamul omenesc.

Voi toyi, ce-ayi plkns ‘n ‘ntunericWi nimeni nu v-a mkngkiat,Din lunga voastrq-ngenunchereSculayi ... Hristos a “nviat!

Analizatq mai atent, dorinya noastrq de a fi <lqudayi> wi de a ne lquda este o mqsurq a integrqrii noastre ‘n ierarhia wi sistemul social al lumii acesteia. Iatq ce le-a spus Isus contemporanilor Sqi: <Cum puteyi crede voi, care umblayi dupq slava pe care v-o dayi unii altora, wi nu cqutayi slava care vine de la singurul Dumnezeu? (Ioan 5:44)

Un copil al lui Dumnezeu wtie ‘nsq cq lumea, ca sistem, este condamnatq ‘naintea lui Dumnezeu, iar el, dewi mai este <’n lume>, nu mai este <din lume> (Ioan 17). Prietenia cu <lumea> ca sistem separat de Dumnezeu wi chiar opus Lui este denunyatq ‘n Biblie drept <vrqjmqwie cu Dumnezeu>. Cum ne-am putea simyi bine cknd ne-ar lquda wi ne-ar preyui cei care L-au rqstingnit wi continuq sq “l rqstigneascq ‘n fiecare zi pe Domnul wi Mkntuitorul nostru?

Rqstignirea noastrq ‘mpreunq cu Christos ne-a separat de lumea de acum, punkndu-ne de o parte pentru Christos wi lumea Sa viitoare.

C rucea trebuie sq fie singura platformq de pe care ne

‘nyelegem viitorul.<Sq ne uitqm yintq la Cqpetenia

wi Desqvkrwirea credinyei noastre, adicq la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusq ‘nainte, a suferit crucea, a dispreyuit ruwinea, wi wade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu> (Evrei 12:2).

Crucea este pecetea care identificq apartenenya noastrq la Christos, emblema princiarq a “mpqrqyiei Lui, imaginea de pe blazonul armatelor Lui nemuritoare.

Lipsiyi de laudq din partea lumii de acum, slujitorii lui Dumnezeu gustq wi ei din suferinyele crucii <pentru bucuria care le este pusq ‘nainte.>

Cea mai mare rqsplatq pentru strqdaniile unui om nu este ceea ce ckwtigq prin slujirea sa, ci ceea ce devine prin ea. Va veni o zi ‘n care crucea de acum va fi schimbatq ‘ntr-o coroanq, iar cel ce a suferit ‘mpreunq cu Christos va wi domni ‘mpreunq cu El. Aceasta este esenya mesajului foarte cunoscutei poezii <Nu tqia din cruce!> Suferinyele de acum dau mqsura slavei viitoare!

- M.M.

A. Vlahuyq

Wi-au tremurat stqpknii lumiiLa glasul blkndului profetWi-un duwman au vqzut ‘n fiulDulgherului din Nazaret!

El n-a venit sq rqzvrqteascqNu vrea pieirea nimqnui;Desculy, pe jos, colindq lumeaWi mulyi hulesc ‘n urma lui.

Wi mulyi cu pietre ‘l alungqWi rkd de el ca de-un smintit:Iisus zkmbwte tuturora -Atotputernic wi smerit!

El orbilor le dq luminq,Wi muyilor le dq cuvknt,Pe cei infirmi ‘i ‘ntqrewte,Pe moryi ‘i scoalq din mormknt.

Wi tuturor deopotrivq.“mparte darul lui ceresc -Wi celor care cred ‘ntr-’nsul,Wi celor ce-l batjocoresc.

Urascq-l cei fqrq de lege ...Cei pasq lui de ura lor?El a venit s-aducq paceaWi ‘nfrqyirea tuturor.

Din toatq lumea asupriyii“n jurul lui s-au grqmqditWi-n vijeliile de patimiLa glasul lui au amuyit:

<Fiti blknzi cu cei ce vq insultq,Iertayi pe cei ce vq lovesc,Iubiyi pe cei ce-n contra voastrqCu vrqjmawie se pornesc> ...

Christos a^nviat


Viaya crewtinq, credinya, nqdejdea wi istoria crewtinq, toate sunt ancorate ‘n crucea lui Christos wi ‘n certitudinea ‘nvierii Lui. Aceastq realitate a ‘nvierii constituie un punct central al crewtinismului. Cu toate acestea, unii teologi wi academicieni nu considerq ‘nvierea ca fiind un eveniment istoric dovedit. De ce? Nu existq suficiente dovezi valabile pentru a crede cq Isus a ‘nviat cu-adevqrat din moryi?

Din punctul de vedere al autorilor nou-testamentali, ‘nvierea Domnului Isus reprezintq fundamentul Evangheliei wi al credinyei crewtine. Fqrq minunea din dimineaya Pawtelui nu ar fi existat crewtinismul. Isus ‘nsuwi a legat calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu de ‘nvierea Sa. “n discuyiile cu duwmanii Sqi, El a fqcut o remarcq ciudatq: <Stricayi Templul acesta wi ‘n trei zile ‘l voi ridica!> (Ioan 2:19).

Apostolul Petru a confirmat ‘n

predica yinutq de Rusalii: <Pe Isus din Nazaret, dat ‘n mkinile voastre dupq sfatul hotqrkt wi dupq wtiinya mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ayi rqstignit wi L-ayi omorkt prin mkna celor fqrqdelege. Dar Dumnezeu L-a ‘nviat, dezlegkndu-I legqturile moryii...> (Faptele Apostolilor 2:22-24). “n urma acestui cuvknt al lui Petru, peste trei mii de suflete au crezut ‘ntr-o singurq zi ‘n Christos cel ‘nviat. “n cea mai veche epistolq care mai existq wi astqzi, trimisq unei biserici crewtine, Pavel explicq faptul cq nqdejdea crewtinilor cu privire la viitor este strkns legatq de ‘nvierea lui Isus: <Cqci, dacq noi credem cq Isus a murit wi a ‘nviat, credem wi cq Dumnezeu va aduce ‘napoi ‘mpreunq cu Isus pe cei ce au adormit ‘n El> (1 Tesaloniceni 4:14).

“n continuare, apostolul argumenteazq cq, de fapt, credinya crewtinq n-ar mai avea nici un sens, ba chiar ar fi redusq la zero, dacq Isus nu ar fi ‘nviat cu-adevqrat. El explicq bisericii din Corint: <Şi dacq n-a ‘nviat Christos, credinya voastrq este zadarnicq; voi sunteyi ‘ncq ‘n pqcatele voastre> (1 Corinteni 15:17). Pentru Pavel, Isus era <dovedit cu putere cq e Fiul lui Dumnezeu, prin ‘nvierea moryilor> (Romani l:4).

Teologul englez Michael Ramse]

pune lucrurile la punct: <Fqrq ‘nviere nu existq crewtinism.> De asemenea J.I. Pac\er accentueazq importanya strategicq a ‘nvierii lui Isus pentru credinya wi teologia crewtinq: <Crewtinqtatea afirmq cq evenimentele pascale sunt dovada cq Isus este ‘ntr-adevqr Fiul lui Dumnezeu wi cq ‘nvqyqtura Sa este de origine divinq, ‘n plus, ele confirmq puterea lui Isus de a acorda iertarea pqcatelor, precum wi stqpknirea Sa actualq asupra universului: <Toatq puterea Mi-a fost datq ‘n cer wi pe pqmknt> (Matei 28:18). El va reveni ca Judecqtor, demonstrknd astfel puterea Sa ‘n viaya fiecqrui om prin iertare wi ‘nnoire, garantknd celui care crede ‘nvierea ‘n trup ‘n lumea viitoare.>

“n schimb, Anthon] Fle[, un autor

wi filozof ateu, respinge ‘nvierea ca eveniment istoric, admiyknd totuwi cq, ‘n orice caz, crewtinismul rezistq sau nu ‘n funcyie de acest fapt. El recunoawte definiyia nou-testamentalq a ‘nvierii ca fiind o <trezire fizicq din moarte> wi susyine totodatq cq un credincios adevqrat trebuie sq creadq ‘n ‘nvierea ‘n trup. El scrie: <O caracteristicq deosebitq a unui crewtin adevqrat

constq ‘n faptul cq acesta acceptq ‘nvierea ca pe un fapt care a avut realmente loc.> “n mod surprinzqtor, el recunoawte wi cq, dacq ‘nvierea este adevqratq, toate celelalte religii wi sisteme filozofice ar fi <complet false>. Prin urmare, nu este de mirare cq Biblia prezintq pe Christos ca fiind singura cale de salvare, <‘n nimeni altul nu este mkntuire, cqci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor ‘n care trebuie sq fim mkntuiyi> (Faptele Apostolilor 4:12).

Mormkntul gol Existq douq dovezi ale ‘nvierii lui

Isus. Prima o reprezintq mormkntul gol, iar a doua constq ‘n experienyele de dupq Pawti ale ucenicilor, cknd ei relateazq cq s-au ‘ntklnit cu Cel ‘nviat.

Toate cele patru Evanghelii wi prima epistolq cqtre corinteni sunt de acord cq mormkntul lui Isus a fost gol la trei zile de la rqstignire. Ucenicii au explicat lucrul acesta prin faptul cq Isus a ‘nviat ‘n trup din moryi. Avocatul englez Sir Morman Anderson remarcq: <Realitatea de netqgqduit a mormkntului gol wi ‘ntklnirea absolut neawteptatq cu Domnul cel ‘nviat, au fost cele douq lucruri care - chiar dacq nu ‘ntotdeauna imediat - au transformat frica unor oameni ‘n bucurie triumfqtoare.>

Criticii au formulat diferite ipoteze cu privire la mormkntul gol, care au fost mereu dezvoltate pe parcursul popularei <cqutqri a lui Isus cel istoric>. Una dintre ele este cea a <mormkntului grewit> wi a fost avansatq de |irsopp La\e. El susyine cq femeile, ‘n semi-’ntunericul dimineyii de Pawti, s-ar fi dus la un alt mormknt; ele ar fi fost ‘ndrumate ‘ntr-acolo de cqtre un tknqr, pe care-l credeau a fi un ‘nger: <Veniyi de vedeyi locul unde zqcea Domnul> (Matei 28:6). Femeile, iar mai tkrziu wi ucenicii, s-ar fi dus la un alt mormknt, care era gol. De aceea ar fi anunyat ‘n mod eronat cq Isus a ‘nviat.

Numai cq ceva nu este ‘n regulq la aceastq tezq. Autoritqyile iudaice wi romane cunowteau locul unde se afla mormkntul lui Iosif. Ele ar fi putut awadar dovedi uwor cq trupul lui Isus se mai afla ‘ncq ‘nquntru; astfel ar fi putut pune la punct afirmayiile ucenicilor cq Isus ar fi ‘nviat din moryi.

“nvierea lui Isus: iluzie sau realitate?

Articol preluat din revista <Ethos> nr.1 din 1999


cel ‘nviat. Astfel cq mqrturia unanimq a apostolilor coincide cu ceea ce relataserq martorii oculari.

Cu toate acestea, respectivii cercetqtori critici nu sunt dispuwi sq admitq cq Isus a ‘nviat ‘ntr-adevqr din moryi. Ei preferq sq dea alte explicayii pentru <experienya pascalq> subiectivq wi colectivq a ucenicilor. Un exemplu este acela al episcopului James A. Pi\e, care, la scurt timp dupq moartea fiului squ, a ‘nceput sq practice spiritismul, susyinknd cq vorbewte cu moryii. “n cartea intitulatq <Cealaltq fayq: o relatare a experienyelor mele

‘n legqturq cu fenomenele psihice>, el descrie ‘ntkmplqrile prin care a trecut wi afirmq cq ucenicii ar fi avut parte de anumite ‘ntklniri wi experienye care le-ar fi schimbat viaya. El ‘ncearcq sq le interpreteze ca pe o alternativq la o ‘nviere fizicq a Mkntuitorului. Conform <teoriei ‘nvierii spirituale> emise de James A. Pi\e, trupul lui Isus nu ar fi ‘nviat, ci doar duhul Squ ar fi pqrqsit trupul wi apoi ar fi apqrut ‘n faya ucenicilor ca fantomq. Spiritiwtii, dar wi mulyi teologi liberali wi laici, se agayq mult de o asemenea ipotezq.

Numai cq teoria spiritistq nu concordq cu ceea ce Isus le-a spus clar ucenicilor Sqi. Cknd Cel ‘nviat a apqrut ‘n faya ucenicilor adunayi ‘n camera de sus, ei s-au speriat fiindcq au crezut cq vqd o fantomq. Isus i-a liniwtit, spunkndu-le: <Uitayi-vq la mkinile wi la picioarele Mele, Eu sunt. Pipqiyi-le wi vedeyi: un duh nu are nici carne, nici oase, cum vedeyi cq am Eu> (Luca 24:39). Teza lui Pi\e nu oferq nici o explicayie cu privire la lipsa trupului mort din mormknt wi nici nu yine cont de faptul cq cuvkntul grecesc pentru <‘nviere> se referq ‘n mod expres la un trup ‘nviat wi nicidecum la spiritul care pqrqsewte trupul unui mort.

Sir Anderson contrazice cu multq convingere teza mormkntului grewit: <De ce autoritqyile nu au anihilat imediat rqdqcinile acestei miwcqri religioase periculoase? Ar fi fost suficient doar sq arate trupul intrat ‘n descompunere al Celui a cqrui ‘nviere era vestitq cu atkta tqrie.>

Un alt argument adus ulterior

‘mpotriva mormkntului gol este <teoria moryii aparente>. Ea susyine cq Isus fusese luat de pe cruce ‘ntr-o stare ‘n care ‘wi pierduse cunowtinya, awadar ‘n realitate nu era mort.

Datoritq umiditqyii din mormknt, El nu a murit, ci s-a trezit doar din letargie. Ar trebui awadar sq credem cq El a dat vqlul din interior la o parte, a ‘ndepqrtat piatra uriawq ce ckntqrea ckteva tone, S-a strecurat pe lkngq strqjerii care dormeau, alergknd apoi la ucenici pentru a-i convinge cq a ‘nviat din moryi.

O variantq a acestei teorii o reprezintq cea a <conspirayiei Pawtelui> - devenitq cunoscutq prin celebra carte scrisq de Hugh Schonfield ‘n 1960. Potrivit acesteia, Isus Şi-ar fi pregqtit ‘n mod foarte minuyios <‘nvierea>, ajutat fiind de Iosif din Arimatea. Pe cruce ar fi luat un drog puternic, care I-ar fi provocat o stare de inconwtienyq. “n aceastq stare creatq artificial, ar fi fost luat de pe cruce de Iosif wi awezat ‘n mormknt. O asemenea teorie fantezistq nu lqmurewte ‘nsq cum au putut soldayii romani, care erau experyi ‘n privinya ‘ngrozitoarelor proceduri de rqstignire, sq fie atkt de uwor ‘nwelayi, ‘nckt sq creadq cq cel rqstignit este ‘ntr-adevqr mort.

“n afarq de aceasta, Isus cel <re’nviat> astfel ar fi trebuit sq moarq, mai devreme sau mai tkrziu, iar trupul Squ sq disparq, pentru a fi pqstrat secretul conspirayiei.

Apariyiile Celui ‘nviat “ntklnirile de dupq Pawte

ale lui Isus cu ucenicii Sqi wi cu alyi credinciowi oferq alte dovezi importante ale ‘nvierii. Ele explicq ‘n mod lqmurit ce s-a ‘ntkmplat cu trupul lui Isus: a fost ‘nviat din moryi prin puterea lui Dumnezeu. Chiar wi istoricii wi teologii cei mai radicali wi sceptici cred cq cercetarea istoricq dovedewte ckt de convinwi erau ucenicii de faptul cq vqzuserq ‘ntr-adevqr pe Domnul lor

O teorie naturalist-psihologicq la care se face referire adesea, pentru a explica experienyele ucenicilor cu privire la ‘nviere, este <teoria halucinayiei>. Halucinayiile sunt limitate aproape exclusiv la anumite tipuri psihologice wi sunt absolut subiective. Este imposibil ca 500 de persoane aflate ‘ntr-un singur loc sq aibq halucinayii colective (1 Corinteni 15:6) wi ca alyi oameni, cu alte prilejuri, sq fie victimele acelorawi proiecyii imaginare (Marcu 16:12-13; Luca 24:36-43; Ioan 20:26-29; Matei 28:16-20).

Relatqrile unor astfel de experienye nu prezintq niwte impresii subiective, ci anumite fapte obiective. De asemenea lipsesc condiyiile psihologice pentru producerea halucinayiilor acestor oameni. Nici chiar Saul, pe drumul spre Damasc, nu era un candidat ideal pentru a avea halucinayii cu privire la Christos cel ‘nviat, ‘n plus, ‘ntreruperea bruscq la toyi ucenicii a acestor apariyii ale Celui ‘nviat dovedewte limpede cq nu este vorba de halucinayii.

Siguranya crewtinului Dacq examinqm evenimentele

pascale, atunci ‘nvierea lui Isus este singura explicayie plauzibilq pentru mormkntul gol, pentru mqrturia ucenicilor cu privire la apariyiile ulterioare ale lui Christos, pentru transformarea apostolilor, pocqinya a mii de persoane ‘n ziua de Rusalii wi rqspkndirea Evangheliei ‘n ‘ntreaga lume. {. Pannenberg scrie ‘n acest sens: <Apariyiile de dupq ‘nviere nu pot fi explicate pe baza credinyei ‘n ‘nviere a ucenicilor; dimpotrivq, credinya ucenicilor se explicq prin apariyiile Domnului.>

Noi, ca wi crewtini, nu avem numai

siguranya cq Isus a ‘nviat din moryi, ci, ‘ntruckt El este viu, avem wi nqdejdea cq wi noi vom fi ‘nviayi. Viaya noastrq vewnicq depinde de faptul cq Isus a murit wi a ‘nviat. Credinya noastrq nu se bazeazq pe o iluzie, ci pe o certitudine istoricq wi spiritualq.

(Autorul articolului de fayq, Joe

Jerus, este de 25 de ani capelan universitar. “n prezent este docent la Colegiul Universitqyii de Stat)

Fqrq dimineaya ‘nvierii, nici

Crqciunul wi nici Vinerea Mare n-ar avea nici o

‘nsemnqtate.


bun. “ncepe sq-i vorbewti de bine pe ceilalyi, vei fi surprins cknd vei vedea ce mult te va ajuta wi pe tine wi pe cei despre care vei da informayii.

Suntem crewtini wi ’mpreunq cu soyul meu am cqutat mereu sq facem cqminul nostru ckt mai plqcut ’n ochii lui Dumnezeu. Avem niwte cunowtiinye care ne viziteazq uneori, dar, atunci cknd vin, practicq ckteva obiceiuri proaste, care ne deranjeazq foarte mult. Nu ne-ar bucura cktuwi de puyin sq fie gqsiyi la noi cknd primim vizita altor cunowtinye respectabile. Credeyi cq trebuie sq-i invitqm sq plece sau ar fi mai bine sq-i punem la curent cu felul nostru de a fi?

Ayi ’ncercat vreodatq ’n timpul vreunei vizite sq-i ajutayi spiritual, ’ntr-un mod foarte clar wi limpede? Poate cq ei vin la voi tocmai pentru cq au nevoie de un astfel de ajutor. Inconwtient, ei vq bqnuiesc posesorii unor principii de viayq pe care ar vrea sq wi le ’nsuweascq. Nu ’ntkrziayi sq le faceyi cunoscute. Nu vq opriyi numai la refuzul de a practica obiceiurile rele ’n familia voastrq, ci treceyi la aspectul pozitiv al problemei, practicknd ckt mai des wi mai evident obiceiurile voastre bune. Lipsa primelor v-ar goli casa de activitate, dar perzenya celor din urmq o va umple de sens.

Este foarte bine ca sq obiwnuiyi sq vq rugayi ’mpreunq cu cei care vq viziteazq casa. Puteyi sq vorbiyi din Biblie fqrq a face bine’nyeles polemici wi, mai ales, vorbiyi-le de bunqtatea cu care Dumnezeu lucreazq ’n vieyile voastre.

Sunt sigur cq din prea mult tact wi politeye ayi lqsat sq vq scape foarte multe ocazii prielnice.

Rqspunsul meu

Acum cktva timp, am fqcut o glumq la adresa unui prieten. O credeam nevinovatq wi n-am avut nici o rea intenyie, dar, de curknd, mi-am dat seama cq din ea a izbucnit un adevqrat scandal. Ce pot sq fac ca sq repar greweala mea?

Sq spui lucruri denaturate, chiar mici wi neimportante, despre o altq persoanq, este un mare pqcat. Niciodatq nu vom putea aduce ’napoi cuvintele pe care le-am spus. Ele se rostogolesc mai departe ca wi bulgqrawul de zqpadq care dq nawtere unei adevqrate avalanwe. Nici o glumq neserioasq nu este nevinovatq wi lipsitq de consecinye.

Yi-aduci aminte de <telefonul fqrq fir>, jocul acela din copilqrie care consta ’n murmurarea unei fraze la urechea celui mai apropiat partener? “nainte ca sq se ’ncheie cercul, fraza era deja mult schimbatq wi schimonositq. Cine ar mai fi putut recunoawte ceea ce a spus?

Nimic nu poate ilustra mai bine ceea ce se ’ntkmplq atunci cknd ne permitem sq vorbim pe altul de rqu.

Vorbele sunt ca penele pe care le risipim de-a lungul drumului, nu le vom putea niciodatq strknge ’napoi. “n cazul tqu, singura atitudine crewtinq pe care o poyi avea, este sq te duci direct la prietenul tqu sq-i mqrturisewti ceea ce ai fqcut wi sq-i ceri iertare. Apoi, ’ncearcq imposibilul wi reparq ceea ce ai fqcut wi fayq de alyii. Biblia spune: <Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse, dar omul cu pricepere primewte wi tace> (Prov. 11:13).

Biblia ne dq wi ’n aceastq privinyq, ca wi ’n toate celelalte, sfatul cel mai

Dialoguri cu Bill] Graham

Aduceyi-vq aminte cq wi Domnul Isus a stat la masq cu vamewii wi pqcqtowii, dar a rqmas ’ntotdeauna credincios principiilor Sale. Eu nu cred cq Lui I-a fost ruwine cknd a fost vqzut ’n compania celor decqzuyi, cqci El nu era coplewit de decqderea lor, ci reuwea totdeauna sq-i ridice pe ei la ’nqlyimea staturii Lui morale.

Cu cktva timp ’nainte, am ’ndeplinit funcyia de casier al Bisericii. De mai multe ori, am luat mici sume de bani din casierie cu intenyia de a-i pune ’napoi ckt de repede ’mi va sta ’n putinyq. Numai cq acum, a fost ales un alt casier wi ’mi este ruwine sq-i spun ce s-a ’mtkmplat. Totuwi trebuie sq ’napoiez o anumitq sumq pentru a corecta conturile. Puteyi sq mq ajutayi ’n aceastq privinyq?

Trebuie neapqrat sq-yi liniwtewti conwtiinya ’napoind ceea ce ai sustras. Nu vei putea avea pace, ’nainte de a face acest lucru. Te sfqtuiesc sq-i spui totul pqstorului bisericii. Fii sigur cq el nu ’yi va face publicitate. Problema ta are wi o laturq spiritualq.

Nu ’ncape nici o discuyie despre ceea ce trebuie fqcut. Trebuie ’nsq sq vedem care este cea mai bunq modalitate, iar eu cred cq o stare de vorbq cu pqstorul este cea mai indicatq. Biblia ne spune cq trebuie sq ne supunem celor care au o astfel de responsabilitate. <Ascultayi de mai marii vowtri wi fiyi-le supuwi, cqci ei privegheazq asupra sufletelor voastre ca unii care au sq dea socotealq de ele, pentru ca sq poatq face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinknd, cqci awa nu v-ar fi de nici un folos> (Evrei 13:17).


Antonin Scalia, membru al Curyii Supreme a SUA, a folosit ocazia unui discurs rostit la o Sinagogq Ortodoxq din Ne[ }or\ pentru a ataca ideia cq guvernul Statelor Unite trebuie sq se pqstreze pe o poziyie neutrq fayq de religie, susyinknd cq tocmai contrariul este adevqrat: guvernul SUA a susyinut dintotdeauna religia wi curyile de judecatq din yarq n-ar trebuie sq ‘ncerce acum sq schimbe aceastq realitate.

Vorbind la o conferinyq despre libertatea religioasq ‘n America, yinutq la Adunarea Shearith Israel din Manhattan, cea mai veche sinagogq evreiascq din America de Nord, Scalia a spus cq fondatorii Americii n-au advocat niciodatq separarea dintre bisericq wi Stat, iar America a prosperat tocmai pentru cq a fost wi este o nayiune religioasq.

<Este ceva rqu cu principiul neutralitqyii> a spus Scalia, considerat drept unul dintre cei mai conservatori membrii ai Curyii Supreme. <Neutralitatea pe care au propus-o fondatorii nayiunii americane nu este neutralitatea dintre religiowi wi nereligiowi, ci ‘ntre diferitele denominayii ale religiei.>

Scalia a citat exemple timpurii ale suportului de care s-a bucurat religia ‘n sfera publicq din partea lui George {ashington, Thomas Jefferson, wi Benjamin Fran\lin, ultimul mergknd atkt de departe ‘nckt a convocat Convenyia Constituyionalq din anul 1787 pentru instituyionalizarea rugqciunii zilnice.

<Astqzi>, noteazq Scalia, <guvernul scutewte casele de ‘nchinqciune de impozite, plqtewte din bani publici salariile capelanilor Congresului, din legislaturq wi din foryele armate wi marcheazq solemn deschiderea fiecqrei sesiuni a Curyii Supreme cu strigarea: <Fie ca Dumnezeu sq poarte de grijq Statelor Unite!>

<Sq spui cq aceastq Constituyie ‘ngqduie acum justiyiei sq desfiinyeze aceastq adknc ‘mpqmkntenitq atitudine binevoitoare fayq de religie mi se pare a fi total grewit>, a spus el, <Cred cq cine vorbewte astfel a uitat de unde vine wi neagq rqdqcinile nayiunii noastre.>

Discursul lui Scalia, la o conferinyq care a marcat ‘n acelawi timp wi 350 de ani de activitate evreiascq ‘n America, a fost primit cu aplauze wi ovayii.

Scalia a fost nominalizat ‘n 1986 de prewedintele Ronald Reagan ca cel de al nouqlea membru al Curyii Supreme. Atunci, el a luat locul lui {illiam Rehn\uist, care a fost promovat ‘n fruntea Curyii Supreme. Acum, cu probabila retragere la pensie a lui {illiam Rehn\uist, Scalia s-ar putea sq fie iarqwi cel mai potrivit candidat sq-i ia locul.

Este un fapt cunoscut wi acceptat de toyi cq George Bush, dacq va avea wansa, va numi un om cu convingeri foarte conservatoare.

<Cei ce au pus bazele nayiunii noastre n-au folosit niciodatq termenul separarea bisericii wi Statului a spus Scalia, adqugknd cq o asemenea poziyie, proprie Europei de exemplu, ar fi dqunqtoare spiritului Americii wi evreilor ‘n special.

<Credeyi cq-i va face pe evrei sq se simtq mai ‘n siguranyq? Istoria lor ‘n Europa aratq altfel>, a spus el.

<N-ai sq auzi niciodatq cuvkntul <Dumnezeu> iewit de pe buzele unui

premier francez sau a unui wef de stat italian>, a spus Scalia, <dar ‘n America, awa au vorbit toyi prewedinyii.>

Scalia a subliniat cq o <expulzare a religiei din wcolile publice ale Americii ar avea urmqri foarte rele, iar curyile judecqtorewti ar face bine sq se realinieze cu felul ‘n care gkndesc majoritatea americanilor wi ‘n care au gkndit wi pqrinyii nayiunii noastre>. El a notat cq <’n San Francisco, o curte de justiyie a interzis recitarea <Jurqmkntului de credinyq fayq de America din cauzq cq el include wi fraza <under God> (<sub providenya lui Dumnezeu>).> Congresul Statelor Unite s-a grqbit imediat sq condamne printr-un vot cvasi-unanim hotqrkrea acelei curyi judecqtorewti wi a recomandat pqstrarea wi recitarea expresiei.

<Eu spun cq aparatul de justiyie trebuie sq se conformeze cu acyiunea luatq de Congresul Americii>, a adqugat Scalia. <Dacq atitudinea Americii fayq de religie se va schimba, aceasta va trebui sq se facq printr-un proces democratic, nu prin hotqrkri arbitrare ale justiyiei. Nayiunea americanq crede ‘ntr-un Dumnezeu viu wi adevqrat care este direct interesat wi se implicq ‘n treburile oamenilor>, a spus Scalia. Citknd apoi din psalmul care spune cq <cel neprihqnit va propqwi>, el a comentat <acesta este motivul pentru care a propqwit wi America.> ()

O voce a Conwtiinyei,un glas al Constituyiei!Scalia: Statul trebuie sq susyinq religia

URIEL HEILMAN


O carte ‘n serial

Ce se ‘ntkmplq cu mine dupq ce mor ?

<Isus a rqspuns: <Adevqrat ‘yi spun cq astqzi vei fi cu mine ‘n rai> (Luca 23:43).

< ... aw dori sq mq mut wi sq fiu ’mpreunq cu Christos, cqci ar fi cu mult mai bine, ...> (Filipeni 1:23).

Moartea nu este un punct final, ci doar o virgulq ‘n povestea vieyii. Luatq separat, ea este ca o piesq de <puzzle>, cu forme ciudate wi fqrq nici o semnificayie. Aceastq lipsq de semnificayie este cauza multor sinucideri. Viaya nu are sens deckt ’n perspectiva vewniciei prin care ’wi dobkndewte wi sensul wi valoarea. Tereza de Avila descrie viaya noastrq ’n lumea de acum ca pe o noapte la un hotel de mkna a doua. J. {. Goethe a

spus cq <viaya este copilqria nemuririi noastre>.

Dacq cineva ar ‘ncerca sq scrie ‘n limba ebraicq o carte ‘n care sq dovedeascq faptul cq omul trqiewte doar o singurq viayq, aici pe pqmknt, n-ar putea, pentru cq singurul cuvknt pentru viayq este <haim>, o formq de plural. “n ebraicq este posibil sq spui doar: <Eu am vieyi>. A spune : <Eu am o viayq>, este imposibil. Religia evreilor este impregnatq cu concepyia vewniciei.

Credinya produce crewtinismul; viaya ‘l dovedewte, ‘ncercqrile ‘l confirmq, iar moartea ‘l ‘ncununeazq.

Unii oameni se tem awa de mult de moarte cq nici nu mai apucq sq trqiascq! Existq o obsesie a moryii care-wi pune amprenta ei urktq asupra ‘ntregii existenye a cuiva. Iatq, de exemplu, una din poeziile pline de angoasq ale lui Marin Sorescu:

Fiecare om care trqiewte ‘wi va pune mqcar din cknd ‘n cknd ‘ntrebarea: <Ce se ‘ntkmplq cu mine atunci cknd mor ?> Singura autoritate ‘n stare sq ne dea un rqspuns adevqrat la aceastq ‘ntrebare este revelayia inspiratq a Sfintelor Scripturi.

Moartea presupune separarea sufletului de trup. Ceea ce este material ‘n noi intrq ‘n descompunere wi se ‘ntoarce ‘n pqmknt, iar ceea ce este spiritual ‘wi continuq existenya ca personalitate conwtientq. Unii comentatori ‘nclinq sq creadq cq ‘n intervalul dintre moarte wi ‘nviere, credinciosul existq ‘ntr-o stare lipsitq de trup. Alyii, bazayi pe ceea ce scrie ‘n 2 Corinteni 5:1-4, ‘nclinq sq creadq cq sufletul celui mort va fi ‘mbrqcat ‘ntr-un <trup temporar> pknq la ‘nviere, cknd va primi un trup dintr-o naturq superioarq:

<Wtim, ’n adevqr, cq, dacq se desface casa pqmknteascq a cortului nostru trupesc, avem o clqdire ’n cer de la Dumnezeu, o casq, care nu este fqcutq de mknq ci este vewnicq.

Wi gemem ’n cortul acesta, plini de dorinya sq ne ’mbrqcqm peste el cu

Doctore, simt ceva mortalAici, ’n regiunea fiinyei mele.Mq dor toate organele,Ziua mq doare soareleIar noaptea luna wi stelele.

Mi s-a pus un junghi ’n norul de pe cerPe care pknq atunci nici nu-l observasem Wi mq trezesc ’n fiecare dimineayq Cu o senzayie de iarnq.

Degeaba am luat tot felul de medicamenteAm urkt wi am iubit, am ’nvqyat sq citescWi chiar am citit niwte cqryiAm vorbit cu oamenii wi m-am gkndit,Am fost bun wi-am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctoreWi-am cheltuit pe ele o groazq de ani.Cred cq m-am ’mbolnqvit de moarte“ntr-o zi cknd m-am nqscut.


locawul nostru ceresc, negrewit dacq atunci cknd vom fi ’mbrqcayi nu vom fi gqsiyi desbrqcayi de el.

Chiar ’n cortul acesta deci, gemem apqsayi; nu cq dorim sq fim desbrqcayi de trupul acesta, ci sq fim ’mbrqcayi cu trupul celqlalt peste acesta, pentru ca ce este muritor ’n noi, sq fie ’nghiyit de viayq> (2 Corinteni 5:1-4).

Ceea ce este clar pentru toyi este cq ‘n acel interval ducem o existenyq conwtientq, chiar dacq nu am fost ‘ncq ‘mbrqcayi ‘n trupurile noastre vewnice. Nu plutim ‘n jur prin spayiu ca spirite nevqzute, fqrq capacitatea de a vorbi sau de a acyiona. Wi nici nu intrqm ‘ntr-o stare de somn profund, lipsiyi de conwtienyq wi cufundayi ‘ntr-o paralizie letargicq. Vom fi foarte vii wi foarte apropiayi de Domnul Isus, cqci a fi <departe de casq>, ‘nseamnq sq fim <‘mpreunq cu Domnul>:

<Awa dar, noi ’ntotdeauna suntem plini de ’ncredere; cqci wtim cq, dacq Suntem acasq ’n trup, pribegim departe de Domnul, pentru cq umblqm prin credinyq, nu prin vedere. Da, Suntem plini de ’ncredere, wi ne place mult mai mult sq pqrqsim trupul acesta, ca sq fim acasq la Domnul. (2 Corinteni 5:6-7)

Sunt multe lucruri pe care nu le wtim, dar wtim cu certitudine cq dupq ultima noastrq suflare pe pqmknt, vom trage prima noastrq suflare ‘n locul de dincolo. Pe crucea de la Golgota, Domnul Isus i-a spus tklharului: <Astqzi vei fi cu Mine ‘n rai>.

Cineva remarca un foarte sugestiv paralelism ‘n dialogul care a avut loc atunci pe cruce. Iatq cum aratq el:

<Wi a zis lui Isus:- Isus i-a rqspuns:Doamne- Adevqrat ‘yi spunAdu-yi aminte de mine- vei fi cu Minecknd vei veni- astazi‘n ‘mpqrayia Ta- ‘n rai

Promisiunea fqcutq de Domnul Isus tklharului a fost cq, odatq plecat din trup, va fi imediat <cu Domnul>! Putem trage de aici trei concluzii:

Cq sufletul supravieyuiewte moryii fizice wi dezintegrqrii trupului.

Cq sufletul wi trupul existq separat. “n vreme ce trupul este coborkt ‘n groapq, sufletul poate fi cu Christos. Acolo, el va fi conwtient cq este ‘mpreunq cu Domnul.

Nu existq nici o pauzq ‘ntre momentul moryii wi intrarea sufletului rqscumpqrat ‘n bucuria wi strqlucirea cerului.

Ce este ‘nsq cu awa numitul <somn al sufletului> despre

care vorbesc unii?Este adevqrat cq aceastq expresie

poeticq apare de ckteva ori ‘n textul Scripturii (Ioan 11:11; 1 Corinteni 15:6, 18, 20, 51; 1 Tesalonicenmi 4:13-15). “n toate aceste instanye ‘nsq expresia <somn> este folositq ‘n sensul ei metaforic wi nu trebuie luatq ‘n sens literal. Contextul local scoate foarte clar ‘n evidenyq aceastq realitate.

Cknd Domnul Isus spune despre Lazqr cq <doarme>, el tqlmqcewte apoi cq a vrut sq spunq cq <Lazqr a murit>. Folosirea expresiei somn a fost necesarq pentru a sublinia faptul cq Domnul poate sq ‘nvieze pe cineva tot awa cum este cineva sculat din somn dimineaya.

Existq alte pasaje care ne aratq clar cq sufletele sunt conwtiente wi treze dupq moarte. Sq luam numai exemplul dat de Domnul Isus ‘n ‘ntkmplarea cu bogatul wi Lazqr (Luca 16:19-31).

< ... Cu vremea sqracul a murit; wi a fost dus de ‘ngeri ‘n sknul lui Avraam. A murit wi bogatul wi l-au ‘ngropat. Pe cknd era el ‘n Locuinya moryilor, ‘n chinuri, wi-a ridicat ochii ‘n sus, a vqzut

de departe pe Avraam wi pe Lazqr ‘n sknul lui wi a strigat: Pqrinte Avraame, fie-yi milq de mine wi trimite pe Lazqr sq-wi moaie vkrful degetului ‘n apq wi sq-mi rqcoreascq limba; cqci grozav sunt chinuit ‘n vqpaia aceasta. <Fiule>, i-a rqspuns Avraam, <adu-yi aminte cq, ‘n viaya ta, tu yi-ai luat lucrurile bune wi Lazqr wi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mkngkiat, iar tu ewti chinuit. Pe lkngq toate acestea, ‘ntre noi wi voi este o prqpastie mare, awa cq cei ce ar vrea sq treacq de aici la voi, sau de acolo la noi, sq nu poatq.> ...

Din informayiile pe care ni le pune la dispoziyie acest text este clar cq dincolo de moarte existq douq destinayii temporare: o anticamerq a cerului vewnic wi o anticamerq a chinului vewnic. Cea dintki se numewte <rai> sau <paradis> (acest termen fiind o transliterare a unui cuvknt caldeean stravechi care ‘nseamnq <grqdinq>), ‘n timp ce al doilea se numewte <iad> wi este un preambul la <iazul cu foc> care este <moartea a doua>.

Cqlqtoria de dupq moarteMoartea a intrat ‘n lume prin

pqcatul lui Adam. Primul om care s-a coborkt ‘n locuinya moryilor a fost fiul lui Adam, Abel. De atunci wi pknq la ultimul urmaw al lui Adam, fiecare om este dator <sq moarq o singurq datq, dupq care vine judecata> (...). Locuinya moryilor se numewte ‘n ebraicq <geber>, iar ‘n greacq <Mnemeion>.

Cu ocazia potopului, duhurile care wi-au pqrqsit locuinya (2 Petru 2:4; Juda 6) au fost trimise wi ele ‘ntr-o


<temniyq specialq> numitq <adknc> sau <tartarus>.

Ceilalyi oameni care l-au urmat pe Abel ‘n locuinya moryilor au fost repartizayi ‘n douq sectoare ale acesteia: <Paradisul> sau <Iadul>. “ntre cele douq destinayii existq o <prq-pastie> foarte mare care ‘mpiedicq trecerea dintr-o poarte ‘n alta. Despre aceastq realitate ne-a vorbit Domnul Isus ‘n ‘ntkmplarea cu bogatul wi cu Lazqr (Luca 16:19-31).

“n <Paradis> sau ‘n sknul lui Avraam, au fost trimiwi de-a lungul vremii toyi aceia care au avut <credinya mkntuitoare ‘n Dumnezeu>. Acest Avraam este numit <Tatql tuturor credinciowilor>. La ‘nvierea Sa, Domnul Isus a golit <Paradisul> moryilor wi i-a transferat pe toyi cei ce-wi puseserq ‘ncrederea ‘n iertarea oferitq de Dumnezeu ‘n <paradisul ceresc>:

<Wi ’ndatq perdeaua dinquntrul Templului s-a rupt ’n douq, de sus pknq jos, pqmkntul s-a cutremurat, stkncile s-au despicat, mormintele s-au deschis wi multe trupuri ale sfinyilor care muriserq, au ’nviat. Ei au iewit din morminte, dupq ’nvierea lui, au intrat ’n Sfknta cetate, wi s-au arqtat multora> (Matei 27:51).

Astqzi, locul ‘n care a stat vremelnic sqracul Lazqr este gol. Cei care mor <‘n Domnul> mergacum direct ‘n paradisul ceresc (<Grqdina>) sq fie <cu Domnul>.

La <rqpire> cei moryi din <paradisul ceresc> o vor lua ‘naintea celor de pe pqmknt, vor reveni pe norii cerului ca sq se ‘ntklneascq cu crewtinii care vor fi <schimbayi> ‘ntr-o clipitq wi vor merge ‘mpreunq ‘naintea <scaunului de judecata al lui Christos> pentru Judecata sfinyilor. Aceastq judecatq nu va fi spre oskndq, ci numai spre curqyire wi rqsplqtire:

<Cqci toyi trebuie sq ne ’nfqyiwqm ’naintea scaunului de judecatq al lui Hristos, pentru ca fiecare sq-wi primeascq rqsplata dupq binele sau rqul, pe care-l va fi fqcut cknd trqia ’n trup> (2 Corinteni 5:10).

Dupq curqyirea prin judecatq wi dupq primirea cununilor ca rqsplatq, sfinyii vor merge ‘n <Noul Ierusalim>, de unde vor reveni ‘mpreunq cu Christos:

<Apoi am vqzut un cer nou wi un pqmknt nou; pentru cq cerul dintki wi pqmkntul dintki pieriserq, wi marea nu mai era. Wi eu am vqzut coborkndu-

se din cer de la Dumnezeu, cetatea Sfkntq, noul Ierusalim, gqtitq ca o mireasq ’mpodobitq pentru bqrbatul ei. Wi am auzit un glas tare, care iewea din scaunul de domnie, wi zicea: <Iatq cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, wi ei vor fi poporul Lui, wi Dumnezeu ’nsuwi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va wterge orice lacrimq din ochii lor. Wi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tknguire, nici yipqt, nici durere, pentru cq lucrurile dintki au trecut.> (Apocalipsa 21:1-4).

“nvierea wi judecata se va face ‘n etape:

<Dar acum, Hristos a ‘nviat din moryi, pkrga celor adormiyi. Cqci dacq moartea a venit prin om, tot prin om a venit wi ‘nvierea moryilor. Wi dupq cum toyi mor ‘n Adam, tot awa, toyi vor ‘nvia ‘n Christos; dar fiecare la rkndul cetei lui. Christos este cel dintki rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Christos> (1 Corinteni 15:20-23).

La vremea sfkrwitului, moryii nelegiuiyi wi <‘ngerii cqzuyi vor merge la <Judecata cea Mare> (Iuda 6); Apocalipasa 20:11-15), la care <sfinyii> vor face parte din completul de judecatq:

<Nu wtiyi cq sfinyii vor judeca lumea. Wi dacq lumea va fi judecatq de voi, sunteyi voi nevrednici sq judecayi lucruri de foarte micq ‘nsemnqtate? Nu wtiyi cq noi vom judeca pe ‘ngeri? Cu ckt mai mult lucrurile lumii acesteia?> (1 Corinteni 6:2-3)

La Judecata cea Mare nu va fi mkntuire, ci numai oskndq. “ncredinyayi de faptele lor, toyi vor da dreptate lui Dumnezeu, dar va fi prea tkrziu. Dumnezeu ‘i va arunca ‘n <Iazul de foc>, numit evreiewte <Tofet>, iar grecewte <Gheena>:

<Marea a dat ’napoi pe moryii care erau ’n ea; Moartea wi Locuinya moryilor au dat ’napoi pe moryii care erau ’n ele. Fiecare a fost judecat dupq faptele lui. Wi Moartea wi Locuinya moryilor au fost aruncate ’n iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. Oricine n-a fost gqsit scris ’n cartea vieyii, a fost aruncat ’n iazul de foc> (Apocalipsa 20:14-15).

Existq <purgatoriu> ?< ... acum, la sfkrwitul veacurilor,

S-a arqtat o singurq datq, ca sq wteargq pqcatul prin jertfa Sa. Wi, dupq cum oamenilor le este rknduit sq moarq

o singurq datq, iar dupq aceea vine judecata, tot awa, Christos, dupq ce S-a adus jertfq o singurq datq, ca sq poarte pqcatele multora, Se va arqta a doua oarq, nu ’n vederea pqcatului, ca sq aducq mkntuirea celor ce-L awteaptq> (Evrei 9:26-28).

Un studiu despre cer fqrq o discuyie despre o dogmq ‘mpqrtqwitq de milioane de oameni ar fi incompletq. Este vorba despre ‘nvqyqtura catolicq a <purgatoriului>. Aceastq dogmq a fost rezumatq astfel de cardinalul J. Gibbons ‘n cartea <Credinya pqrinyilor nowtri>:

<Biserica catolicq crede wi propovqduiewte cq, pe lkngq un loc de chin vewnic pentru cei rqi wi un loc de odihnq vewnicq pentru cei neprihqniyi, mai existq dincolo de moarte wi un loc <de mijloc> consacrat pedepselor temporare wi destinat tuturor acelora care au murit ‘n pqcatele lor sau

care n-au satisfqcut dreptatea lui Dumnezeu pentru pqcatele deja iertate. Biserica mai ‘nvayq cq, dewi sufletele care au ajuns ‘n aceastq stare de mijloc, numitq ‘n mod obiwnuit purgatoriu, nu se pot ajuta ei ‘nwiwi, ajutorul le poate fi dat de actele de mijlocire ale credinciowilor de pe pqmknt.>

Biserica Romei ‘nvayq deci cq purgatoriul este <locul ‘n care cei mai mulyi din credinciowii decedayi suferq ‘n chinuri prin care au wansa sq se curqyeascq ‘n mod treptat.>

Cineva s-ar awtepta ca o doctrinq awa de grozavq sq se bucure de suportul unei mulyimi de texte biblice. Este oare ‘nsq awa ? Iatq ce citim ‘n <The Catholic Dictionar]>:

<Pentru dovezile care suportq existenya purgatoriului va trebui

Pqmknt

Cer

Purgatoriu

Iad


sq facem apel la spiritul general al principiilor din Scripturq, nu la un text anumit. Ne ‘ndoim cq Scripturile conyin un astfel de pasaj care sq discute direct wi explicit aceastq doctrinq.> Este menyionat <cerul> ‘n Scripturq? Da, de multe ori. Este menyionat <iadul> ? Da, de multe ori. Este menyionat <purgatoriul>? Nici mqcar o singurq datq !

Ideia existenyei lui posibile a apqrut abea prin secolul doi wi nu a fost decretatq drept articol de credinyq al Bisericii Catolice deckt ‘n 1439, la Consiliul de la Florenya.

Nu este oare straniu cq Scriptura tace, cq biserica primarq n-a wtiut nimic despre acest subiect, wi cq au trebuit sq treacq paisprezece secole pknq ce Biserica Catolicq a adoptat aceastq <metodq de adunat bani> ? Nu este de mirare cq Hugh Latimer a numit-o: <Purgatoriu pentru pungq>.

Majoritatea protestanyilor nu-wi dau seama cq, potrivit acestei dogme, pknq wi cei mai devotayi wi mai credinciowi membrii ai Bisericii Catolice, cu rare excepyii (de care nimeni nu poate fi sigur), trebuie sq treacq prin flqcqrile purgatoriului, <flqcqri care sunt mai dureroase deckt orice durere din lumea aceasta> (St. Thomas A`uinas)

Ca sq ‘nlesneascq <scoaterea> mai rapidq a cuiva din purgatoriu, Biserica catolicq a inventat practica <indulgenyelor>. “n schimbul unei anumite sume de bani, Biserica avea puterea sq <absolve de vinq> anumiyi pqcqtowi. Nu este de mirare cq o asemenea negustorie l-a dezgustat wi scandalizat ‘n Germania pe un om ca Martin Luther. Timp de ckyiva ani, el a protestat ‘n van condamnknd faptul cq unii preoyi colindau yara wi vindeau <indulgenye> pentru bani care se vqrsau apoi ‘n visteriile nesqtule ale papalitqyii. Luther intuise foarte bine cq o astfel de <iertare> ‘mpietrea de fapt inimile oamenilor wi permanentiza starea lor de pqcat. Posibilitatea cumpqrqrii <indulgenyelor> ‘nchidea oamenilor calea spre adevqrata pocqinyq wi iertare. Picqtura care a fqcut ca paharul rqbdqrii lui Luther sq dea pe afarq a fost ‘n special activitatea scandaloasq a unui cqlugqr pe nume Johan Tetzel. Folosind un limbaj foarte vulgar Tetzel striga ckt ‘l yinea gura: <Am indulgenye pentru orice pqcat. Chiar wi dacq ayi fi necinstit-o pe fecioara Maria, pot sq

vq vknd iertare. Veniyi wi cumpqrayi!> Pe data de 31 octombrie 1517, Martin Luther a afiwat public pe uwa bisericii din {ittemberg cele nouq zeci wi cinci de teze din care s-a nqscut Reforma.

Cu toate cq nu este chiar awa de dogmaticq cu ‘nvqyqtura despre purgatoriu, Biserica Ortodoxq a ‘mprumutat <afacerea> wi practicq wi ea un fel de <negustorie> a pomenilor pentru sufletele celor moryi. Asta seamqnq wi la noi frica de ceea ce-i awteaptq pe credinciowi dincolo de pragul moryii wi strecoarq ‘n suflet groaza pentru lumea de dincolo.

Oare acesta este felul ‘n care se poartq Dumnezeu cu preaiubiyii Sqi? Acesta este locul de odihnq promis despre care le-a spus cq se duce sq li-l pregqteascq ? Este oare aceastq perspectivq motivayia care l-a ‘nsufleyit pe Pavel sqdoreascq sq plece din lumea aceasta spre o realitate <cu mult mai bunq>? (Filipeni 1:23)

Din cauza purgatoriului, chiar wi cei mai devotayi Catolici trqiesc ‘n frica de moarte wi de ceea ce s-ar putea sq-i awtepte ‘n clipa plecqrii din lumea aceasta. Dar Christos a luat formq umanq tocmai pentru ca <sq-i izbqveascq pe toyi aceia, care prin

frica moryii erau supuwi robiei toatq viayq> (Evrei 2:15). “nvqyqtura despre purgatoriu ‘nlesnewte Bisericii Catolice sq-i yinq ‘n mknq pe membrii ei wi-n viayq wi ‘n moarte. Wi toate acestea fqrq nici cel mai mic suport ‘n textul Scripturilor.

<Purgayie (curqyire)? Da! Purgatoriu (curqyqtorie) Nu!> Awa a scris John Gilmore.

<Purgayia nu are nevoie de Purgatoriu. Un alt fel de a o spune este cq purgatoriul este necesar, dar este de domeniul trecutlui ... Biblia ne spune cq <curqyirea> noastrq s-a fqcut!

Locul ‘n care s-a sqvkrwit aceastq lucrare a fost la Crucea Calvarului, cknd Isus a murit pentru pqcatele noastre. El a devenit Jertfa de curqyire. Epistola cqtre evrei spune cq Isus <a fqcut curqyirea pqcatelor wi a wezut la dreapta Mqririi ‘n locurile prea’nalte> (Evrei 1:3). Awa cq, deplin ‘ncredinyayi wi ancorayi ‘n infailibilul Cuvknt al lui Dumnezeu, conwtienyi cq am pqcqtuit profund, noi ne mqrturisim aceste pqcate lui Christos, singurul nostru Mijlocitor la Dumnezeu, wi ne ‘ncredinyq,m sufletele ‘n pqstrarea Lui, wtiind cq El este credincios

O carte fascinantq scrisq de un om la limita nebuniei. Un discurs care

seamqnq cu gemetele din

cartea lui Iov. O scriere obsesivq,

strqfulgeratq de intuiyia unui

om de geniu combinatq cu revelayia unei

bunqtqyi divine fqrq margini. Vq puteyi procura aceastq carte

de pe lista de la sfkrwitul revistei.


Maxime, poezii, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Crqciunul L-a adus pe Dumnezeu la noi, dar numai Crucea ‘l poate duce pe om la Dumnezeu!

Nici un om nu este awa de bun ca sq se poatq mkntui singur sau awa de rqu ca sq nu-l poatq mkntui Dumnezeu.

Natura ne-a format, pqcatul ne-a deformat, wcoala ne-a informat; societatea ne-a reformat, dar numai Christos ne-a transformat: <Cine este ‘n Christos este o fqpturq nouq!>

Unii wi-au programat sq se pocqiascq ‘n ceasul al unsprezecelea, dar mor ... la 10:30.

S-ar putea sq-L cqutqm pe Dumnezeu cu capul, dar de gqsit, “l gqsim cu inima.

Un pqstor al Bisericii a ’ntrebat-o pe o tknqrq care dorea sq fie primitq ca membrq a Bisericii dacq s-a petrecut o schimbare ’n inima ei. Ea a rqspuns: <Da>. <Ai fost o pqcqtoasq ’nainte?> a ’ntrebat-o pqstorul. <Da>, a rqspuns tknqra. <Acum ewti pqcqtoasq?> Tknqra a rqspuns din nou: <Da.> <Atunci, care este diferenya?> a insistat pqstorul. Dupq o wovqire de o clipq, tknqra a rqspuns: <”nainte de a veni la Christos fugeam dupq pqcat, acum fug de pqcat.>

A spune: <Nu sunt destul de bun ca sq vin la Christos> este ca wi cum ai spune: <Nu sunt destul de sqnqtos ca sq mq duc la spital.>

Cine este nqscut din Dumnezeu trebuie sq semene din zi ‘n zi mai mult cu ... Tatql!

<Ah, Christoase, cine sq Te poatq ‘nyelege? Tu-i iubewti pe cei ce te rqstignesc wi-i rqstignewti pe cei ce te iubesc!>

|arl Barth: <Harul ‘ndreptqyirii e viaya noastrq, harul sfinyirii e moartea noastrq. Ceea ce ‘nseamnq cq, ‘n procesul ‘ndreptqyirii, Domnul

‘i spune mortului (adicq pqcqtosului): <Trqiewte!> Apoi, dupq ce l-a scos din pqcat, cu alte cuvinte, din moarte, wi l-a chemat la viayq, tot El ‘i spune celui acum viu: <Mori!> Pqcqtosul cqit - fostul mort care a fost chemat la viayq - urmeazq acum sq moarq fayq de cele lumewti. <Sub aceste douq determinqri wi nu sub vreo alta trebuie sq fie trqitq viaya crewtinq.>

Iatq, ‘ntreagq, dialectica lui <mors et vita>: ‘ntki te ‘nviazq, apoi te omoarq: ca sq fii cu adevqrat viu. A, dacq aceasta este viaya, viaya nu este uwoarq, e un fel de moarte. Noi tot zicem: viaya, viaya e awa wi pe dincolo ... dar poate cq nici nu wtim ce e viaya adevqratq (dupq cum nu wtim nici ce e moartea), poate cq bkjbkim ‘n zqduful apqsqtor al penumbrelor unui limbus wi printre confuziile unui vag limbaj ... Cqldiceii. - N. Steinhardt

Crewtinismul este transmutayia, nu a elementelor chimice, ci a omului (metanoia). Aceasta e MINUNEA CEA MARE a lui Christos Dumnezeu; nu ‘nmulyirea vinului, pewtilor, pkinii; nu tqmqduirea orbilor din nawtere, slqbqnogilor, gkrbovilor wi leprowilor, nu, nici ‘nvierea fiicei lui Iair, a fiului vqduvei din Nain wi a lui Lazqr - toate semne bune pentru cei prea puyini credinciowi, ori fqcute ca sq se ‘mplineascq proorociile, ori ca sq se arate slava lui Dumnezeu, ori ca manifestqri de milq ale Domnului (<Cknd a vqzut mulyimea, Domnului i s-a fqcut milq de ea>), toate concesii ale divinitqyii -, ci transformarea fqpturii.

Pknq unde poate merge aceastq transmutayie? Pknq la ceruta rqstignire cu capul ‘n jos a lui Petru, care se lepqdase. - N. Steinhardt

Dayi-mi ‘n mknq o Biblie wi o lumknare; ‘nchideyi-mq apoi chiar wi ‘ntr-o pewterq ‘ntunecoasq wi tot am sq vq pot spune ce se petrece ‘n lume.

Nu ne trebuie lemnul crucii pe care a stat Christos, ci Christosul care a stat pe lemnul crucii!

Isus e viu! Petru Dugulescu

Miwcat de forya vieyii-n el aprinsq,Pqmkntul s-a cutremurat ‘n zoriIar garda din armata ne’nvinsq,Cuprinsq e de spaimq wi fiori.

Sfqrmknd obezi wi lanyuri milenare,Frkngkndu-i moryii brayele ei reci,Biruitor ‘n lupta cea mai mare,Isus e viu wi viu va fi ‘n veci!

Wi nu vor fi pe lume strqji romaneNici pietre ca sq-L yinq ‘n mormknt,Cqci biruind owtirile duwmane,Isus e-n cer wi-n inimi, nu-n pqmknt.

Triumfqtor, S-a ridicat din glie -Isus Cel viu nu poate sta ascuns;Iar cknd pe nori, cu slavq o sq vie,“l vor vedea wi cei ce L-au strqpuns.

Ckntayi-I imnuri, plini de bucurie,Voi toyi care-ayi gemut ‘ncqtuwayi;Sfkrwitu-s-a azi timpul de robie,Isus e viu, iar voi eliberayi!

Din crucea Lui curg valuri de iubire,Ducknd viayq, pace-n unda lor ...Tresaltq azi wi ckntq, omenire!Isus e viu - tu ai Mkntuitor!

Voi toyi care zqceyi fqrq putereWi vq tkrkyi viaya prin noroi -Isus a biruit prin ‘nviere,Isus trqiewte azi wi pentru voi.

Wi-n ziua glorioas-a revederiiCknd vom zbura spre Patria de sus,Noi vom cknta ‘n corul “nvierii,Ckntarea biruinyei lui Isus!


Romkni pe meridianele lumii

<Mari wi minunate sunt lucrqrile Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte wi adevqrate sunt cqile Tale, “mpqrate al Neamurilor! Cine nu se va teme, Doamne, wi cine nu va slqvi Numele Tqu? Cqci numai Tu ewti sfknt, wi toate neamurile vor veni wi se vor ‘nchina ‘naintea Ta, pentru cq judecqyile Tale au fost arqtate !> Apoc. 15:3-4

Aceasta este <Ckntarea Mielului> – ckntarea celor rqscumpqrayi din toate colyurile pqmkntului. “ntr-o zi, melodia acesteia va rqsuna plqcut ‘n urechea <Aceluia care meritq toatq gloria wi mqreyia>! Haideyi sq ne rugqm ca acea zi sq vinq curknd wi ca mulyi senegalezi, din fiecare trib wi grup etnic, sq se regqseascq printre cei rqscumpqrayi de Miel…

Comunitatea musulmanq din Senegal a postit wi s-a rugat intens ‘n luna noiembrie pe toatq perioada Ramadanului, iar atmosfera spiritualq a fost destul de ‘ncqrcatq pentru noi, micul grup de crewtini din Nia\har. Duwmanul a ‘ncercat sq trimitq ‘n tabqra noastrq confuzie, o stare generalq de obosealq, nesomn, wi pentru ckyiva chiar wi cowmare, de-a lungul acelor zile. “nsq “i dqm slavq Domnului cq El este Cel victorios, care nu ‘ntkrzie sq lucreze, wi care ‘wi

Wtiri de pretutindeni

aratq ne’ncetat harul fayq de cei care “i aparyin! Noi nu ne vom descuraja wi vom continua sq mijlocim pentru cei pierduyi, vom continua sq cerem ca Adevqrul sq fie revelat printre Musulmanii wi animiwtii din Senegal.

„Pregqtiyi calea, luayi orice piedicq din calea poporului Meu> – aceste cuvinte au rqmas vii ‘n mintea wi ‘n inima mea, wi prin harul Domnului, sunt hotqrktq sq merg ‘nainte, cerknd ca Senegalul sq gqseascq restaurarea wi mkntuirea vewnicq ‘n El.

Chiar wi acum cknd scriu, se aud tobele bqtknd wi ckntecele aprinse ale musulmanilor care sunt prezente ‘n fiecare noapte. Megafoanele puternice de la moschee fac ca apelul la rugqciune sq rqsune ‘n tot satul ‘n timpul zilei, dar wi mai supqrqtor, dis de dimineayq ‘nainte de fiecare rqsqrit de soare. “ntr-adevqr, existq megafoane wi boxe puternice, wi probabil acestea sunt printre puyinele lucruri aflate ‘ntr-o bunq stare de funcyionare ‘n Senegal!

Ultimele 10 zile din Ramadan sunt considerate binecuvkntate wi ‘n mod special noaptea dintre 26 wi 27, care se numewte „Noaptea Revelayiei>. Aceasta se crede a fi noaptea cknd Mohamed a primit prima lui revelayie a „sfintei cqryi> adicq Coranul. (Unii lideri musulmani cred cq numai Allah wtie precis cknd este „noaptea aleasq> wi astfel, ei preferq sq sqrbqtoreascq wi sq vegheze ‘n <curqyie> de inimq fiecare dintre ultimele 10 nopyi ale Ramadanului, awteptknd ca Allah sq se reveleze wi sq facq minuni.) “ncepknd sqrbqtoarea dis de dimineayq, „Noaptea Revelayiei> a fost ‘ntkmpinatq de musulmani cu mare veselie wi anticipayie. A fost o zi ‘n care toate activitqyile obiwnuite au ‘ncetat, vknzqrile la piayq au fost anulate, mijloacele de transport au fost imposibil de gqsit, wi toyi credinciowii

musulmani s-au pregqtit de sqrbqtoare punkndu-wi hainele cele mai frumoase, pregqtind mkncqrurile cele mai alese, rugkndu-se, recitknd pasaje din Coran, wi dansknd dupq stilul tradiyional. Acesta a fost un timp ‘n care mulyi din crewtinii din zonq s-au rugat ca Dumnezeu sq reveleze pe Fiul Squ – Isus Christos ‘n moduri specifice tuturor acelora care cautq adevqrul. Noi credem ‘n puterea Duhului Sfknt care poate sq ofere revelayia Mkntuitorului, fie prin Cuvknt, prin vise sau viziuni, sau alte minuni. Este atkt de trist sq realizezi ckt de orbiyi sunt acewti oameni, ‘n eforturile lor disperate de a ckwtiga Cerul prin propriile puteri...

“n ciuda tuturor acestor lucruri, ‘ncq mai este speranyq pentru ei! Dumnezeu a deschis o uwq pentru crewtinii din Nia\har de a se apropia de adulyi cu Evanghelia prin intermediul copiilor. Este ‘mbucurqtor sq wtim cq aceastq uwq deschisq este prezentq wi cq nimeni nu o poate ‘nchide, awa cum menyioneazq Domnul ‘n Cuvkntul Squ. Existq o lucrare printre copiii musulmani wi animiwti care vin la Nia\-har ‘n fiecare sqptqmknq sq asculte Cuvkntul, sq cknte ckntqri crewtine wi sq se joace ‘n prezenya cktorva frayi wi surori din bisericile locale.

“n urmq cu ceva timp am ‘ntklnit un cuplu crewtin deosebit – Ed[ard wi Fidele din Togo - care s-a mutat ‘n Senegal pentru a se implica ‘n lucrarea cu copiii wi care acum sunt foarte plini de rkvnq ‘n efortul lor de a evangheliza nu numai copiii din zonq, ci wi din alte sate la ckyiva \ilometri distanyq. Ei ‘ncep cqlqtoriile dis de dimineayq, merg pe jos ckteva ore sau uneori se urcq ‘n vreo cqruyq trasq de mqgari wi apoi, ajunwi ‘n sat, viziteazq pe unii bqtrkni bolnavi wi sqraci wi reunesc copiii pentru ckte o poveste Biblicq. “n general vin ‘n jur de 80 – 100 copii la aceste ‘ntklniri, cu vkrste ‘ntre 5 wi 14 ani. Domnul Isus folosewte spre gloria Sa aceste ‘ntklniri, wi uneori auzim istorisiri despre mqrturia pe care acewti copii o reprezintq ‘n faya rudelor lor. Domnul mi-a pus pe inimq sq mq implic wi eu ‘n aceste activitqyi wi sq ‘i susyin pe Ed[ard wi Fidele ‘n fiecare skmbqtq. Acum trei sqptqmkni am pregqtit ceva mkncare caldq pentru copiii de la ‘ntklniri, orez amestecat cu


‘ntoarcerea ‘n Nia\har. Am cqlqtorit singurq ‘ntr-un taxi super ‘ncqrcat, cu un beyiv ‘n spatele meu care nu ‘nceta sq se loveascq cu capul de spatele meu cknd somnul era prea dulce wi care tot yipa la cei din jur!! Acesta a fostul unul dintre puyinele momente ‘n care eram ‘ntr-adevqr mulyumitoare pentru faptul cq nu-i ‘nyelegeam limba!! Am avut wi o panq de cauciuc apoi, wi dupq vreo 40 minute de awteptare am pornit din nou pe un drum prqfuit care ‘ntr-adevqr ‘mi amintea cq sunt ‘ntr-o zonq dewerticq! Cknd am iewit din microbuz eram literalmente acoperitq de nisip rowu! Cu toate acestea, pe tot parcursul cqlqtoriei am simyit prezenya wi protecyia lui Dumnezeu awa de puternic, ‘mpreunq cu compasiunea femeilor Sereer care ‘mpqrtqweau aceleawi experienye. Ele chiar depuneau eforturi vqdite pentru a scutura nisipul wi praful de pe „Tubab> (persoana albq)!!

Subiecte de Rugqciune:- Studiul de limbq. Am ‘nceput

sq-mi concentrez eforturile pentru studiul limbii {olof, aceasta fiind limba cel mai des vorbitq ‘n Senegal (consideratq ‘n special limba comercialq).

- “ntklnirile cu copiii, ‘n fiecare Skmbqtq wi programul de Crqciun. De asemenea amintiyi-vq de Ed[ard wi soyia lui Fidele.

- Studiile de „sqnqtate primarq>. Ca acesta sq fie un timp eficient de bunq pregqtire pentru mine, atkt din perspectiva medicalq ckt wi culturalq. “n ianuarie 2005 voi ‘ncepe stagiul practic ‘n ckteva dispensare din Da\-ar, wi alte regiuni.

- Formarea de relayii cu localnicii. De a fi mai curajoasq wi dornicq sq folosesc puyinele cuvinte ‘nvqyate ‘n Sereer wi {olof!

- Binecuvkntarea relayiilor cu misionarii de la Misiunea Noilor Triburi wi perspectiva de a lucra cu ei pe viitor.

- Un timp de restaurare wi pocqinyq printre crewtinii locali.

- Un timp de cercetare a inimilor musulmanilor precum wi a liderilor acestora.

Cu dragoste, apreciere wi recunowtinyq pentru tot sprijinul acordat precum wi mesajele dvs. ‘ncurajatoare, Alina Vodq ([email protected])

ceva legume wi cu puyinq carne de vitq wi niwte suc de fructe. Aceasta a fost o adevqratq sqrbqtoare pentru cei 60 copii participanyi! Trebuie sq nu uit sq menyionez cq ei vin din sate ‘nvecinate wi merg pe jos ‘n jur de 45 – 50 minute ‘n cqldura zilei pentru a participa la aceste ‘ntklniri! Este ‘mbucurqtor sq vezi ckt de fideli sunt ei, wi sq wti cq pentru mulyi dintre ei acest eveniment este poate clipa cea mai veselq din toatq sqptqmkna!

Acum suntem ‘n curs de pregqtire a unui program de Crqciun cu ckntece wi o micq scenetq despre nawterea Domnului. Sq ne rugqm ca harul wi ‘nyelepciunea lui Dumnezeu sq fie manifestate wi ca mulyi necredinciowi sq fie atinwi prin intermediul mesajului. Sunt conwtientq cq totul va fi foarte simplu wi cq resursele nu sunt strqlucite, dar Dumnezeu abia awteaptq sq “wi toarne harul wi mila peste cei smeriyi wi slabi!

Tot ‘n luna noiembrie am cqlqtorit la Da\ar, capitala Senegalului, pentru a primi extinderea vizei. Slavq Domnului pentru harul acordat: am primit viza pentru toatq perioada wederii mele ‘n Senegal, mai precis, pknq pe 26 mai 2005! Gazda mea pentru acel

[ee\end a fost Dr. Br]an Steele wi soyia lui Mireille, misionari cu organizayia <Tineri pentru Misiune> care sunt implicayi ‘ntr-un dispensar crewtin ‘n Da\ar wi pe care Domnul ‘i folosewte ‘n mod minunat pentru mkntuirea etniei {olof din capitalq. Timpul nostru ‘mpreunq a fost deosebit, ‘nsq puyin

umbrit de o conferinyq musulmanq ce avea loc exact ‘n faya casei wi poryii lor, pe o strqduyq ‘ngustq sub un cort uriaw care adqpostea mai mult de 100 persoane. Era vorba de o conferinyq pentru femeile comerciante care erau invitate stqruitor sq participe la un pelerinaj la Mecca. Conferinya a fost condusq de ckyiva lideri musulmani importanyi care au vorbit wi ckntat toatq ziua wi unde microfoanele wi boxele au jucat un rol atkt de important, ca de obicei! Muzica arabq ckntatq la maxim, nenumqratele apeluri la rugqciune, wi lungile convorbiri au fqcut aceastq experienyq sq semene cu o „profundq spqlare pe creier>! I-am mulyumit cu toyii Domnului cknd

‘ntklnirea a luat sfkrwit ‘n jurul orei 18, fiecare plecknd nerqbdqtor acasq dupq o zi obositoare de post negru. “nsq experienyele mele culturale interesante au continuat odatq cu


Duminicq 9 Ianuarie a fost un botez la Biserica Baptistq <Eben-Ezer> din Atlanta. Patru tineri au mqrturisit pe Domnul Isus ca Mkntuitor al lor.

La acest botez a participat ‘ntreaga Biserica nr. 1 din Atlanta, ‘mpreunq cu Dr. Titi Cocian wi Cristi Cocian, pqstorii bisericii, corul, fanfara, corul bqrbqtesc. Pe langq cei de la nr. 1 au venit wi frayi wi surori de la G[innett Romanian Baptist Church. A fost o searq plinq de bucurie wi pqrtqwie sfkntq care s-a prelungit mult dupq terminarea slujbei de botez. Surorile de la <Eben-Ezer> au pregqtit prqjituri pentru cei peste 400 de frayi wi surori prezenyi la botez. Slqvit sq fie Domnul pentru harul Lui nespus de mare! Fotografii de la botez pot fi vqzute la [[[.bbrebenezer.org Acolo puteyi citi zilnic o meditayie wi audia predici sau adresa cereri de rugqciuni, ‘ntrebqri, etc. - Beniamin Cocar

Botez la Atlanta

Prin harul Domnului, Biserica din {est Palm Beach, Florida, a ‘nceput anul 2005 cu bucuria ca ‘n prima duminicq a anului sq aibe un botez cu prietenul Geroge Ilcau Bayerle. Actul botezului a fost ‘ndeplinit de pqstorul local, Pavel Lungu. Cuvkntul Domnului a fost vestit de Mircea Husar, iar actul de punerea mkinilor wi Cina Domnului au fost fqcute de Pavel Lungu, Mircea Husar wi Ioan Blagqilq. Biserica din loc este ‘n construcyie cu un nou locaw de ‘nchinqciune, foarte necesar frqyietqyii de aici. Dorim ca sq dea izbkndq ‘n aceastq lucrare. La sqrbqtoare a participat mult popor, iar la sfkrwit, surorile au pregqtit o masq gustoasq pentru toyi cei prezenyi. <Sufletul nostru nqdqjduiewte ‘n Domnul; El este ajutorul wi scutul nostru> (Ps. 33;20) - a consemnat Muscan Teodor

Botez la Palm Beach, Fl.

“n perioada 30 Ianuarie-3 Februarie 2005, la Prima Bisericq Crewtinq Baptistq Romknq din Holl][ood, Florida, pqstoritq de George Dancea wi Cristian Paul, a avut loc un seminar cu tema: <Concepyia crewtinq despre

lume wi viayq>, susyinut de fratele dr. Iosif Yon.

“n fiecare searq, pqstorii celorlalte douq biserici baptiste romkne - Florin Vancea (Bethel), Teofil Talpew wi Petricq Matcqu (Harul), precum wi mulyi alyi membrii ai comunitqyii romkne din zonq au venit pentru a ‘nvqya din Cuvkntul Sfknt, pentru a ‘nyelege mai bine scopul lui Dumnezeu pentru care a creat omul wi care este voia Lui cu privire la fiecare dintre noi, cqci, awa

cum spunea fratele Yon, <El (Isus) a devenit ceea ce suntem noi, pentru ca noi sq putem deveni ceea ce este El.>

Dumnezeu sq-l binecuvinteze pe fratele Iosif Yon, lucrarea pe care o face ‘n Romknia wi aici, precum wi pe cei care au avut harul de a-wi aprofunda cunowtinyele pe teme biblice.

Petricq Crainic- corespondent Forida

Seminar la Holl][ood, Fl.


De la ‘nceputul lunii decembrie pknq ‘n 15 ianuarie a.c. am fost ‘n Spania. A fost bine.

Am predicat ‘n biserica din Madrid (Coslada), bisericq care are la 200 membrii wi care ‘n cursul anului trecut a mai deschis douq biserici baptiste romkne la Arganda (aprox. 70 membri , 50 \m de Madrid) wi una la Valdemoro (20 membri, 80 \m de Madrid). Am fost wi ‘n aceste biserici. Am fost wi ‘n biserica din-- Zaragoza (35 membri, 350 \m de Madrid) wi ‘n biserica din Castellon, unde au organizat patru seri de evanghelizare. Orawul este pe malul Mediteranei, iar biserica are aprox. 130 membrii.

Biserica din Madrid wi din Castellon cautq pastori; wi este nevoie. Bisericile acestea se confruntq cu unele probleme de ‘nceput; nu au spayii adecvate, ‘n Spania se lucreazq pknq seara tkrziu - cu pauzq de una sau douq ore la amiazq - wi peste sqptqmknq nu pot face activitqyi, mai ales cq frayii stau pe arii extinse. Cu toate acestea se strqduiesc sq facq ce e bine, sq caute romkni ce sunt pe acolo la lucru wi sq edifice biserica.

Dupq cum odinioarq Domnul a avut de grijq sq trimitq pe un Iosif ‘n Egipt ‘nainte de a veni ceilalyi evrei, ca sq le pregqteascq calea, tot awa Domnul a pregqtit wi ‘n Spania un om care sq-i ajute pe romknii veniyi aici. Este vorba de un misionar din Gatemala, Francisco Gross, de peste 20 ani de ani misionar ‘n Spania, medic stomatolog ‘n acelawi timp, care dupq 1989 a fost 6 ani misionar ‘n Romknia, ‘n judeyul Sibiu. Awa cq wtie bine limba romknq wi este legat sufletewte de romkni. El a ajutat bisericile romkne sq-wi gqseascq spayii de inchiriat sau puse la dispoziyie de biserici spaniole, etc.

Cu ce se implicq Asociayia Bisericilor Baptiste Romkne din SUA, ‘n ajutorarea bisericilor din Spania, care sunt la ‘nceput de drum?

Pavel spunea: <... nqdqjduiesc sq vq vqd ‘n treacqt, cknd mq voi duce ‘n Spania>. (Romani 15:24).

Ad augusta per angusta. Iosif Morcan

Vewti din Spania

1 Ianuarie 2005. Numele celor ce s-au botezat este dupq cum urmeazq de la stknga la dreapta: Ioana Pqcuraru, Rahela Bogdan, Estera Bogdan, Vlad Vana, Ruben |alath wi Filip Dinu. A fost o atmosferq ‘naltq de sqrbqtoare la care au participat fanfara, corul tinerilor din asociayie

Botez la San Leandro

care au vizitat bisericile de pe coasta de est, corul bisericii wi fratele Pit Popovici care a vestit Cuvkntul Domnului. Am mulyumit Domnului cq El ne-a ‘nvrednicit sq ‘ncepem anul nou cu aceastq bucurie atkt pentru noi biserica Lui, pentru cei ce s-au botezat wi familiile lor, dar mai ales bucurie pentru Domnul Isus wi pentru cer.

Fratele Teofil Cocian

Botez la Atlanta

9 Septembrie 2004. O mare bucurie prilejuitq de cinci persoane care l-au mqrturisit pe Domnul Isus ca Mkntuitor personal. Cuvkntul Domnului a fost vestit prin fratele pqstor Eusebiu Rusu din Beaverton, Oregon, iar actul botezului a fost ‘ndeplinit de fratele George Moyoc, pqstorul Bisericii. “n cadrul serviciului divin de dupq amiazq a avut loc rugqciunea cu punerea mkinilor pentru noile -vlqstare ale Bisericii. Punerea mkinilor a fost oficiatq de frayii pqstori: Iosif Sqrac, Eusebiu Rusu wi George Moyoc. Coriwtii Bisericilor din Ha][ard wi San Leandro au slqvit pe Domnul dirijayi de frayii Sami Prelipceanu wi Petricq Ursu.

(A consemnat: Simi Tonea, secretarul Bisericii).

Flor] Tqnase, Camelia Avram, Ruben Murewan, Ionuy Chiorean, Elisei Adam ‘mpreuna cu fratele pqstor George Moyoc.


Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei 2004

BISERICA DIN CLEVELAND581 Ridge[ood Dr, Seven Hills, Ohio 44131. Tel: 216 642-3131Fax: 216 642-3132.

Anul acesta se ‘mplinesc 95 de ani de existenyq a Bisericii Baptiste Romkne din Cleveland. Biserica are 265 de membrii, cu o audienyq bunq ‘n fiecare duminicq. Pastorul bisericii este fratele Dan Paul. Comitetul bisericii ‘i are ‘n slujire pe urmqtorii diaconi: Doru Florian, Petru Vidican, Petru Cockryeu, Teodor Molcuy, Narcis Pasca wi Beniamin Vqduva.

SCURT ISTORIC Biserica Baptistq Romknq din

Cleveland a fost fondatq ‘n anul 1910 prin Harul lui Dumnezeu wi prin strqdania fratelui L.A. Gred]s.

De-a lungul anilor au slujit ca pqstori:

L.A. Gred]s (1910-1914)Mihai Farc (1914-1939)Dqnilq Pascu (1939-1975)Petru Floruya (1975-1985)Ioan Dqduicq (1985-1991)Mircea Filip (1991-1996)Titus Colyea (1996-1997)Titus Mihey (1997-2004)

Ckteva cuvinte despre ultimii doi pqstori:

Titus Mihey, 1997-2004.Un bqrbat destoinic, bun

organizator, evanghelist, pqstor, care ‘mpreunq cu toatq familia a slujit biserica din Cleveland. Pqstorul Mihey este absolventul Seminarului Teologic Baptist din Bucurewti wi a pqstorit mulyi ani Biserica crewtinq Baptistq din Zalqu wi alte biserici din jud. Sqlaj. “n anul 1990 emigreazq cu toatq familia ‘n USA wi lucreazq ca pqstor asociat ‘n cadrul Bisericii Americane <Christian Famil] Chapel> din Jac\sonville, Florida, pknq ’n anul 1997. “n Septembrie 1997, Biserica din Cleveland ‘l alege ca pqstor wi se mutq cu toatq familia la Cleveland.

“n anul 2001, Biserica Romknq Baptistq din Cleveland cumpqrq wi se mutq ‘ntr-un nou locaw de ‘nchinqciune (581E. Ridge[ood Dr. Seven Hills, Ohio 44131).

“n anul 2002, Biserica, alqturi de fratele Titus Mihey, ‘l alege pe fratele Dan Paul ca pqstor ‘n slujirea bisericii.

“n februarie 2004, fratele Titus Mihey demisioneazq din slujba de pqstor al bisericii din Cleveland wi se mutq la Biserica Baptistq Romknq din Dumfries,Virginia.

Dan Paul, 2002- prezent.Bqrbat credincios, crescut ‘n

mijlocul bisericii din Cleveland, ‘nyelept, plin de o teamq sfkntq, ‘nvqyqtor wi pqstor, s-a dedicat slujirii ‘mpreunq cu toatq familia sa. Este absolvent al lui Libert] Universit] din Linchburg, Virginia.

“n aprilie 2002 este ordinat ca pqstor wi ‘ncepe sq slujeascq cu mult har wi binecuvkntare ‘ntreaga bisericq. Dumnezeu binecuvkntq ‘n mod constant lucrarea Bisericii din Cleveland prin Fratele Dan Paul. Anul trecut a avut un botez Nou Testamental wi trei servicii de

cqsqtorie, conferinye misionare wi ckteva seri de evanghelizare.

Biserica Baptistq Romknq din Cleveland se bucurq de un trecut glorios, ‘ntrezqrind ‘n acelawi timp un viitor plin de nqdejde cu Domnul Isus.

DEPARTAMENTELucrarea bisericii este diversificatq

wi cuprinde ‘n slujre toate vkrstele.

1. Departamentul Copiilor de la 3-12 ani este condus de sora Crina Floruyq wi are trei grupe: grupa micq dela 3-5 ani, de care se ocupq Ronela Sktnic wi Diana Sas, grupa mijlocie de la 6-8 ani, de care se ocupq Dana Vqduva, grupa mare de la 9-12 ani, de care se ocupq Monica Paul. Copiii ‘mpodobesc programele bisericii prin versete biblice, poezii wi ckntqri ‘n fiecare Duminicq.

2. Departamentul tineretului cuprinde toyi tinerii bisericii, wi este condus de Cosmin Bota wi Sam Costiuc. Tineretul se adunq ‘n fiecare vineri seara la ‘nchinare, avknd studiu biblic, wi pqrtqwie. Duminecq dimineaya studiu biblic pe diferite grupe de studiu. De tinerii adolescenyi se ocupq Florin wi Gabriela Chirilq, iar de tineri de la colegii wi universitqyi se ocupq Fr. Narcis Pasca.

3. Departamentul tinerilor cqsqtoriyi. Cuprinde toate familiile tinere din bisericq care se adunq duminecq dimineaya la studiu biblic, ckteodatq wi peste sqptqmknq,au cel puyin douq iewiri pe an la unul din campurile crewtine din zonq. De acest department se ocupq fr. Cristian Chirlq ‘mpreunq cu fr. Beniamin Vqduva.

4. Departamentul frayilor wi surorilor, <pqrinyi>, de la 40 de ani ‘n sus. “n acest departament este inclusq majoritatea bisericii; studiul biblic se Comitetul Bisericii


face ‘n sanctuarul biserici, ‘nvqyqtorii de wcoala duminicalq sunt urmqtorii frayi: Doru Florian, Narcis Pasca, Alex Gheorghie, Gavril Gavriw wi Marin Crqciunescu.

“ntreaga activitate a wcolii biblice din cadrul celor patru departamente, se desfqwoarq sub coordonarea fr. Doru Forian, prim diacon, wi a fr. Marin Crqciunescu.

LUCRAREA MISIONARQ Dealungul celor peste 94 de ani

de existenyq Biserica din Cleveland a fost implicatq ‘n lucrarea misionarq cu dqruire wi perseverenyq. “n prezent avem bucuria de a prezenta lucrqrile misionare awa dupq cum urmeazq:

1. Misiunea Countr]side, a fost ‘nceputq ‘n vara anului 1994, de cqtre doi tineri ai bisericii Dan Paul wi Cristian Chirlq, anul trecut am celebrat 10 ani de existenyq.

Dumnezeu a binecuvkntat credinya celor doi tineri, ‘n prezent prin harul lui Dumnezeu, Misiunea Countr]side antreneazq ‘n lucrarea misionarq pknq la 400 de tineri ‘n fiecare varq ‘n Romknia wi alte yqri din Europa. Misiunea are diferite proiecte: asistenyq socialq, orfani, proiecte sportive, asistenyq materialq, plantare de biserici, conferinye, evanghelizare ruralq wi urbanq, cqlqtorii misionare de scurtq wi lungq duratq. Misiunea Countr]side a plantat prima bisericq baptistq ‘n Scornicewti.

Localul bisericii este aproape gata, va fi inaugurat cu voia lui Dumnezeu anul acesta. Toate aceste lucrqri sunt fqcute de tinerii bisericii noastre,

tinerii bisericilor din asociayie wi studenyii de la Universitatea Emanuel din Oradea. Cordonatorul acestei misiuni este fr. Sebastian A. Vqduva.

2. Conferinya misionarq anualq. “n fiecare an la sfkrwitul lunii februarie wi ‘nceputul lunii martie are loc conferinya misionarq a tineretului. La aceastq conferinyq participq peste 500 de tineri din cadrul bisericilor din asociayie.Scopul conferinyei, este evanghelizare, motivarea tinerilor pentru misiune, analizarea misiunii din anul trecut wi prezentarea proiectelor care trebuiesc fqcute ‘n varq. Cordonatorul acestei misiuni este fr. Gaius Vqduva, Adrian Bota wi Sam Costiuc.

3. Misiune pentru ajutorarea sqracilor. “n fiecare an biserica trimite pachete de alimente wi ‘mbrqcqminte familiilor sqrace din Romknia. “mpreunq cu pachetele le este transmis wi mesajul Evangheliei. De aceastq misiune se ocupq ‘n mod special fr. Petru Vidican.

4. Misiunea <Frumuseyea unei nayiuni>.

Cu aceastq ocazie sunt prezentate frumuseyile Romkniei, istoria neamului romknesc, arta, muzica wi ckntul urmat de vestirea Evanghelie. Se yine ‘n fiecare an ‘n luna noiembrie, cu scopul de-a ne ‘ndeplini <marea ‘nsqrcinare> wi totodatq de-a face cunoscut tinerei generayii, romknilor wi altor grupqri etnice frumuseyile nayiunii romkne. Cordonatorul

acestei misiuni este fr. Petru Coc’ryeu wi fr. Alex Ghiorghie.

5. Misiunea de la }oungsto[n. Cu ckyiva ani ‘n urmq, biserica din A\ron ‘mpreunq cu biserica noastrq au ‘nceput aceastq lucrare. “n prezent sunt 3 suflete care au primit botezul Nou Testamental wi altele ‘l cautq pe Domnul. Din cadrul bisericii noastre fr. Aron Benea rqspunde de aceastq misiune, wi cu multq dqruire merge aproape ‘n fiecare duminecq cu alyi frayi din bisericq la }oungsto[n.

6. Misiunea surorilor. Toate activitqyile, de la grupele de copii mici wi pknq la Conferinyele misionare, tot timpul anului, surorile sunt ocupate cu tot felul de mese.

Lucrqtorii Bisericii


Mesele trebuiesc organizate cu fiecare ocazie, fqrq de care nu ar fi posibilq desfqwurarea ‘n bune condiyii a activitqyii bisericii. Deasemenea societatea surorilor suportq wi diferite familii sqrace, copii orfani ‘n Romknia wi Moldova. Aceastq activitate este coordonatq de Vic\] Jurca, Dorina Crqciunescu wi Angela Ghiorghie.

7. Grupe de misiune. O grupq de misiune este formatq din 2-4 persoane care merg wi vestesc evanghelia ‘n USA, Canada wi Europa, pe perioade scurte dealungul anului.

Iatq ckteva grupe de misiune: Tudor Vidican, Cosmin Coc’ryeu, Sam Costiuc, Adrian Bota, |risbai Pete, wi Gaius Vqduva au fost ‘n: Romknia, Bulgaria, Macedonia, |osovo, Albania wi Turcia ‘n diferite perioade ‘ntre 1999- 2003. Altq grupq: Bela Zeffer, Petru Vidican, Teodor Molcuy, au vizitat bisericile din asociayie din USA wi Canada.

Grupele de misiune sunt cordonate de comitetul bisericii wi pqstor.

LAUDQ WI “NCHINARE (“nchinarea muzicalq)Lauda wi ‘nchinarea ocupq un loc

deosebit ‘n viaya bisericii noastre. Aceastq lucrare de slujire cuprinde mai multe ramuri: ckntarea comunq, cele douq grupe de laudq wi ‘nchinare,

corul mixt, corul tinerilor, corul copiilor wi orchestra.

Corul mixt al bisericii are ca dirijor pe fr. Flavius Filip, fiind ajutat de fr. Titus Chira wi fr. Gavril Gavriw, iar ca pianist al biserici este fr. Tavi Pere. Cele douq grupe de laudq wi ‘nchinare sunt conduse de Cornel Gavriw, Cristian Sktnic, Remus Beleiu wi Claudia Costiuc. Corul tinerilor ‘l are ca dirijor pe fr. Cristian Sktnic. Corul copiilor wi programele lor sunt conduse de Beniamin wi Dana Vqduva ‘mpreunq cu Crina Floruya. Toate aceste ramuri ale slujirii ‘mpreunq, <aduc mireasma cunowtiinyei de Christos> spre slava wi gloria Numelui Squ. Ca wi Coordonator al ‘ntregului departament de laudq wi ‘nchinare este fr. Alex Ghiorghie, ajutat de fr. Petru Vidican.

Dewi suntem de mai bine de trei ani ‘n noul local, mai avem ckteva lucrqri de terminat: fayada bisericii, finisarea sqlii de gimnasticq wi alte dependinye exterioare. Mulyumim lui Dumnezeu pentru fiecare frate wi sorq care au dqruit din belwug ca sq avem un awa locaw minunat. Deasemenea mulyumim fratelui Viorel Paul, ca administrator al bisericii, care a fost tot timpul la datorie ‘mpreuna cu fr. John Jurcq, fr. Charlie Vance wi fr. Toader Petcu. O slujbq deosebitq ‘n cadrul bisericii o fac Cristian Gavriw ‘mpreunq cu Daniel wi Gabriela Feier, operatorii stayiei de amplificare cu circuit ‘nchis,

‘n fiecare duminecq atkt dimineaya ckt wi seara, precum wi miercurea wi vinerea peste sqptqmknq wi ori de ckte ori este nevoie pentru diferitele ocazii. La loc de cinste wi de mare folos este wi biblioteca bisericii, care cuprinde cqryi religioase, ‘n limba romknq wi englezq, casete, videocasete, discuri cu predici wi muzicq religioasq, etc. toate la dispoziyia frqyietqyii. Biblioteca este condusq cu toatq dqruirea de fratele Horayiu Lungu. Domnul sq le rqsplqteascq fiecqruia osteneala.

Pentru tot ce ne-a dat Dumnezeu pknq ‘n prezent se cuvine sq-I dqm slavq wi mulyumire. Am dori cu toyii sq fim niwte ispravnici credinciowi, ‘n tot ce avem, wi <tot ce-am ‘nceput sq ducem la bun sfkrwit.> Psalm 1:3b. Wi dacq este vorba sq ne gkndim ‘n viitor, prin voia lui Dumnezeu, am dori sq ‘ncepem cu toatq biserica un program de crewtere spiritualq, sq lqrgim colaborarea cu celelalte biserici din asociayie, sq plantqm o altq bisericq ‘n Ohio wi sq deschidem o wcoala elementarq crewtinq ‘n cadrul bisericii ‘n viitorul apropiat, toate acestea cu scopul de-a lqyi “mpqrqyia lui Dumnezeu <wtiind cq ‘ncrederea noastrq o awteaptq o mare rqsplqtire>- Evrei 10:3

Comitetul bisericii.


De la Daniel Branzai - (714) 670-777215572 Ashgrove DrLa Mirada CA 90638

- Evanghelia pentru vremuri ca acestea (Petru Popovici) $2- Harul lui Dumnezeu (Petru Popovici) $5- Lumini peste veacuri (Petru Popovici) $5- O revqrsare de viayq (Daniel Branzai) $2- Chemare la ‘nyelepciune (Daniel Branzai) $7- Amintiri cu sfinyi , vol.I sau II (Daniel Branzai) $7- Identitate crewtinq ‘n istorie $7- Lucrurile de sus (Daniel Brknzei) $8- Ghidul familiei (diferiyi autori) $10- Dumnezeu ‘mi cunoawte mqsura (Silvia Tqrniceriu) $12- Elena - Strenghthened Trough Trials (eng.) $12- Carte de cqntqri noi pe note (Daniel Stquceanu) $15- Seminarul <Biserica cu scopuri> (DVD) $55- Tortured for Christ - Richard {urmbrand (eng.) $5- In God^s Underground - Richard {urmbrand (eng.) $5- Victorious Faith - Richard {urmbrand (eng.) $4- M] Corespondence [ith Jesus Richard {urmbrand (eng.)$3- Marx&Satan - Richard {urmbrand (eng.) $6- From Suffering to Triumph - Richard {urmbrand (eng.) $6- Pol]ana vol. I, II, III fiecare $6

De la Christian Aid MinistriesGicu Cotley - (330) 893-24284464 SR 39 EastBerlin, OH 44610-0360

- Romanian Stud] Bible, Vin]l Edition- Romanian Stud] Bible, Deluxe Edition cu fermoar- Romanian Large Print Bible- Viaya Familiei Crewtine - Grijq de Frayi - Nu Iubiyi Lumea - “n Awteptarea zorilor - Iudita - Tiparul Divin Pentru Viaya de Familie - Ewti tu sigur cq ewti crewtin? - Laudele Domnului (Carte de ckntqri) (sunayi pentru preyuri)

De la Ioan Ciorbq - (360) 694-5127- Viaya condusq de scopuri (Ric\ {arren) $11.95

De la Verit] Boo\s - 1-800-859-8027- Biserica, o pasiune, o viziune - Ric\ {arren $13.95- Joni - Jon] Erec\son Tada $6.25- Biblia de studiu pentru o viayq deplinq $49.50- Parteneri ‘n rugqciune - John Max[ell $5.90

Librqrie crewtinqCQRYI PE CARE LE PUTEYI PROCURA PRIN POwTQ. COMANDA wI PLATA SE FACE

DIRECT LA PERSOANA MENYIONATQ . VA RUGQM, PE CkT POSIBIL, SQ FACEYI COMENzI <IN BUL|> (“N NUMAR MARE) wI APOI SQ LE DISTRIBUIYI INDIVIDUAL “N BISERICQ. VA FI MULT MAI UwOR wI VEYI OBYINE REDUCERI DE PREYURI. STQM LA

DISPOzIYIE CELOR CE SE OCUPQ CU VkNzAREA CQRYILOR PENTRU CUMPQRAREA “N CANTITQYI MARI CU MARI REDUCERI DE PREYURI (PkNQ LA 50%).

Christos a ‘nviat! Vasile Militaru

Christos a ‘nviat! Ce vorbq Sfkntq!“yi simyi de lacrimi calde ochii uziWi-n suflet parcq serafimii-yi ckntqDe ckte ori crewtine o auzi.

Christos a ‘nviat ‘n firul ierbii,A ‘nviat Christos ‘n adevqr;“n poieniya-n care zburdq cerbii,“n florile de piersic wi de mqr.

“n stupii de albinq fqrq grew,“n vkntul care suflq mkngkios“n ramura-nfloritq de cirewDar vai, ‘n suflet yi-nviat Christos?

Ai ckntqrit cu mintea ta, crewtine,Ckt bine ai fqcut sub cer umblknd,Te simyi mqcar acum pornit spre bineMqcar acum te simyi mai bun, mai blknd?

Simyi tu topitq-n suflet vechea urq?Mai vrei pieirea celui plin de Har?Yi-ai pus zqvor pe bkrfitoarea-yi gurq?Iubirea pentru semeni o simyi jar?

O, dacq-aceste legi de-a pururi sfinte“n aur mqcar azi te-au ‘mbrqcatCu serafimii-n suflet imn fierbinteAi drept sq cknyi: Christos a ‘nviat!

El a crescut înaintea Lui ca o odraslq slabq, ca un Lqstar care

iese dintr-un pqmknt uscat. - Isaia 53:2

luminqtorul - roboam · 4 luminqtorul - martie - aprilie 2005 ca trup al lui christos ca sq devenim...

Documents