7/28/2019 Luminia Roca Textul jurnalistic (1)

1/5

Lumini a Ro ca Textul jurnalistic

Exista o maniera proprie jurnalistilor de a scrie si a prezenta evenimentele? Putem vorbi de

anumite retete sau tipare de redactare proprii jurnalistilor? Are textul jurnalistic un anumit

specific, anumite particularitati ce l diferentiaza de alte tipuri de texte, conferindu-i un statut

distinct n rndul variatelor tipuri de scriituri?

La prima vedere am fi tentati sa raspundem negativ: n ultima instanta, jurnalistii

folosesc aceeasi materie prima - limba - si aceleasi principii ca orice utilizator al limbii:

selecteaza cuvintele sau expresiile, formuleaza enunturi si construiesc texte pe baza unor

modele de constructie nsusite anterior. si totusi, lucrurile nu sunt chiar att de simple; tocmai

de aceea vom ncerca sa aratam n continuare ca textul jurnalistic se supune unor norme

privind att modul de organizare si construire a textului, ct si limba utilizata si stilul ales. Mai

mult, chiar n cadrul textului jurnalistic, constatam existenta unor variate genuri cum sunt

relatarea, reportajul, ancheta, interviul. Acestea, la rndul lor, se supun unor reguli bine definite

de constructie si utilizeaza instrumente specifice care depind n mod esential de tipul de

jurnalism practicat: presa scrisa, audio-vizual sau jurnalism online.

n cazul textului din presa scrisa de exemplu, cititorii se vor astepta ntotdeauna sa

gaseasca titluriincitante si texte coerente, clare, si concise; n mod normal, limba utilizata va fi

simpla si nu vom 333i89d identifica prea des metafore sau alte figuri de stil - cu exceptia cazului

n care acestea ndeplinesc o anume functie - de regula aceea de a evidentia sau accentua

diferite aspecte ale relatarii. Vom putea identifica apoi un intro - fraza de debut a articolelor, ce

are rolul de a capta atentia cititorului, si vom constata o structurare si o constructie specifice, ce

depind de genul ales. ntr-o publicatie jurnalistica nu vom gasi niciodata nuvele, procese-

verbale, scrisori, stenograme sau rapoarte de activitate ca materiale jurnalistice distincte; n

masura n care apar totusi fragmente ale unor asemenea genuri, ele ndeplinesc n principal

rolul de elemente de sprijin, pentru a conferi autenticitate si credibilitate textului jurnalistic

propriu-zis. Cnd deschidem un ziar, nu ne asteptam sa gasim platforma politica a vreunui

partid, stenograma vreunui proces de interes sau procesul-verbal al unui accident de ultima ora.

Ne asteptam sa gasim un continut informational bogat organizat ntr-o forma anume, un text

coerent si usor de citit, care sa ne aduca la cunostinta evenimente de actualitate.

innd cont de aceasta succinta analiza empirica, suntem ndreptatiti sa afirmam ca

exista o serie de particularitati ale textului jurnalistic care l individualizeaza, l delimiteaza clar

de alte texte apartinnd stilurilor beletristic, stiintific, epistolar etc. Dar care sunt n mod concret

aceste particularitati si cum ar putea fi ele sistematizate? O prezentare sintetica extrem de

interesanta este cea oferita de Luminita Rosca: n viziunea sa, o prima categorie de

particularitati deriva din conditiile specifice de producere a textului jurnalistic. Din aceasta

perspectiva putem distinge urmatoarele particularitati:

Textul jurnalistic este redactat de un jurnalist profesionist angajatpe baze

contractuale; n aceasta postura, jurnalistul si asuma toate responsabilitatile privind

7/28/2019 Luminia Roca Textul jurnalistic (1)

2/5

respectarea strategiei publicistice si a regulilor deontologice ce deriva din respectivul

contract, din reglementarile legale sau din regulile deontologice.

Forma finala a textului jurnalistic este rezultatul unor activitati riguroase de colectare,

selectie, ierarhizare si condensare a informatiei, si nu o simpla prezentare a faptelor. Textul

jurnalistic nu prezinta informatia bruta, asa cum o ofera de exemplu, procesul verbal saustenograma. Informatia este n prealabil filtrata de jurnalist, asa nct sa raspunda cerintelor

publicului, pastrndu-si n acelasi timp nsa corectitudinea, obiectivitatea si acuratetea.

Filtrarea informatiilorn mass-media nu este un demers ntmplator aflat sub semnul

subiectivitatii jurnalistului - desi o anumita nota de subiectivism va fi ntotdeauna prezenta;

filtrarea reprezinta un proces supus unor norme mai mult sau mai putin stricte, cu un

caracter mai degraba orientativ, reguli ce vin n ajutorul jurnalistului, usurndu-i munca.

Procesul de filtrare este influentat de natura informatiei, de genul jurnalistic abordat (stire,

reportaj, ancheta, interviu, comentariu etc.), si nu n ultimul rnd, de canalul de difuzareutilizat (presa scrisa, audio-vizual sau jurnalism online). Un model general si foarte util de

tratare a informatiei n presa tiparita este cel oferit de catre Albert Kientz[1], care utilizeaza

patru criterii principale de analiza n procesul de filtrare: originalitatea mesajului, gradul de

inteligibilitate a mesajului, gradul de implicare a publicului si profunzimea psihologica a

informatiei transmise.

a. n ceea ce priveste primul criteriu, respectiv selectarea evenimentelor n functie de

originalitatea informatiilor, presa de informare are n vedere doar acele informatii noi,

de actualitate, imprevizibile, neasteptate si/sau neobisnuite, care fie difera de otraditie sau norma acceptata n mod conventional, fie modifica perceptia realitatii. n

procesul de filtrare, textul va fi construit n jurul elementului de noutate, iar informatiile

vor fi selectate si integrate ntr-o structura coerenta tocmai prin raportare la ceea ce

este nou, neasteptat, sau inedit. Este ceea ce literatura anglo-saxona numeste

generic "newsworthiness". n cadrul acestui demers, jurnalistul colecteaza informatiile

legate de respectivul eveniment, le selecteaza, eliminndu-le pe cele redundante,

asa nct ceea ce ramne sa redea fidel continutul, punnd n prim-plan elementul

neobisnuit. Procesul de filtrare este absolut necesar n domeniul jurnalistic, dar nu

trebuie totusi exagerat, deoarece jurnalistul risca sa omita informatii relevante legate

de evenimentul prezentat.

b. Cel de-al doilea criteriu, respectiv gradul de inteligibilitate, are n vedere faptul ca

orice informatie, orict de inedita sau originala, va fi receptata de catre cititori doar n

masura n care limbajul utilizat le este accesibil. Tocmai din acest motiv, se

recomanda evitarea termenilor abstracti, a termenilor de specialitate si a

regionalismelor[2], a cuvintelor preluate din limbi straine si a celor rar utilizate - n

general orice termeni al caror sens ar putea sa nu fie nteles de public, sau mai rau,

ar putea fi gresit nteles. De asemenea, este bine sa se evite utilizarea frazelor foarte

lungi si/sau stufoase, precum si modificarea voita a topicii n scopuri stilistice. Pe de

http://www.scritube.com/jurnalism/Textul-jurnalistic93386.php#_ftn1http://www.scritube.com/jurnalism/Textul-jurnalistic93386.php#_ftn2http://www.scritube.com/jurnalism/Textul-jurnalistic93386.php#_ftn2http://www.scritube.com/jurnalism/Textul-jurnalistic93386.php#_ftn1

7/28/2019 Luminia Roca Textul jurnalistic (1)

3/5

alta parte - desi aceasta contravine ntr-un fel regulilor jurnalistice privind concizia -

inteligibilitatea textului presupune un anumit grad de redundanta, n functie de genul

jurnalistic avut n vedere, prin faptul ca uneori sunt necesare clarificari, explicatii

suplimentare sau chiar reluari ale ideilor avansate initial.

c. Urmatorul criteriu - gradul de implicare a publicului - joaca un rol esential nalegerea genului publicistic: stire sau reportaj, ancheta, interviu, editorial etc. n

acelasi timp, el reprezinta un criteriu pentru a stabili spatiul sau timpul alocat

informatiei de catre canalul mediatic. O informatie poate afecta un public mai larg sau

mai restrns, poate implica reactii imediate sau ulterioare, sau nu provoaca nici un

ecou. De aceea, cu ct gradul de implicare a publicului este mai mare, jurnalistul va

alege un gen mai complex, mai amplu, mai detaliat, alocnd de asemenea

evenimentului, un timp si un spatiu mai mari.

d. n fine, ultimul criteriu se refera la impactul informatiilor asupra psihicului uman. Cuct informatia atinge straturi mai profunde ale psihicului uman, cu att probabilitatea

ca ea sa fie retinuta este mai mare. Tocmai de aceea referirile la violenta, sex, viata

de familie - care ating n profunzime psihicul - sunt exploatate att de intens, mai ales

de catre presa de senzatie, dar nu numai. Astfel de informatii, care se adreseaza unui

public cu educatie medie si sub-medie - dar foarte numeros - sunt retete sigure

pentru tiraj sau audienta mare la public. Informatiile despre probleme economice,

sociale, politice afecteaza straturi superficiale ale psihicului uman, iar gradul de

receptare a acestora este direct proportional cu nivelul de educatie a publicului .

Mai mult, textele jurnalistice se supun unorconstrngeri de natura temporala si

spatiala, legate nu doar de elaborarea si difuzarea mesajelor, ct si de receptarea acestora.

De exemplu textul publicat ntr-un cotidian din Romnia va selecta informatiile de interes

pentru un segment de public bine delimitat geografic, tinnd cont de asteptarile si

preocuparile acestuia. Similar, textul jurnalistic va varia n continut, n functie de aria de

acoperire - locala, regionala, nationala sau internationala. De regula, o informatie de interes

national sau international poate aparea ntr-o publicatie locala sau regionala, n functie de

importanta pe care se estimeaza ca o are n cadrul respectivei comunitati. Atunci cnd

avem n vedere informatii locale sau regionale nsa, ele vor fi publicate la nivel national - si

mai rar international - numai n masura n care au o importanta deosebita si se mizeaza pe

un impact spectaculos al acestora. n ceea ce priveste coordonatele temporale, criteriul

principal ce delimiteaza textul jurnalistic de alte categorii - cum sunt textele literare sau

stiintifice - este actualitatea informatiei. Orice informatie rupta de contextul spatial si

temporal n care apare poate sa-si piarda semnificatia, caznd n banal si desuetudine.

Textul jurnalistic - ca vehicul al informatiei- este tiparit ntr-o publicatie, difuzat pe

un program radio/TV sau publicat online; de aceea el trebuie sa respecte codul grafic al

publicatiei sau paginii web, sau formatul programului respectiv. Pe lnga rolul de suport al

informatiei, el este n acelasi timp o marfa, un produs destinat cumpararii si consumului, si

7/28/2019 Luminia Roca Textul jurnalistic (1)

4/5

ndeplineste functia de serviciu public; aceste functii exercita o permanenta influenta asupra

jurnalistului, att n activitatea de colectare a informatiilor, ct si n procesul de structurare a

acestora si de redactare a textelor. Astfel, n toate etapele activitatii sale, jurnalistul trebuie

sa tina seama de doua aspecte foarte importante att n alegerea continutului ct si a

modului de prezentare: n primul rnd, el trebuie sa conceapa un produs vandabil, iar n al

doilea rnd, publicul sau tinta este reprezentat de mase. Ca urmare, informatia sestructureaza tinnd cont att de sistemul de referinte (obisnuinte si preferinte de lectura,

nivel de cunostinte si grad de cultura, interese si preocupari) al publicului, ct si de sfera

tematica a evenimentului.

Tratarea informatieiconstituie un demers subordonat procesului de constructie a

textului jurnalistic si tine seama n pricipal de: a) natura si complexitatea evenimentului

evidentiat; b) genul jurnalistic pe care autorul si propune sa-l abordeze; c) de dimensiunea

psiho-sociala a publicului vizat. n lumina celor prezentate, activitatea jurnalistului nu este

nici pe departe att de "libera" si autonoma pe ct pare, ci este marcata de

numeroase constrngeri; acest constrngeri pot fi att de ordin intern, legate de textul

jurnalistic propriu-zis - ratiunile pentru care un eveniment devine informatie de presa,

maniera de filtrare a informatiei, modul de constructie a textului, modul de "ambalare" a

informatiei pentru a fi vnduta, ct si de ordin extern - statutul publicatiei, statutul

jurnalistului, reguli de deontologie si de etica profesionala, modificari aparute n profilul

psiho-moral al publicului etc.

Ca parte a sistemului mass-media, textul jurnalistic este subordonat conceptului de

"eveniment"- concept ce determina att activitatea ziaristilor, ct si interesul publicului. n

sens foarte larg, evenimentul reprezinta orice ntmplare din realitatea nconjuratoare, cu o

anume semnificatie pentru un individ sau grup; din perspectiva subiectiva, eveniment este

tot ceea ce produce modificari n statutul existential, social, economic, politic, cultural,

profesional etc. sau n perceptiile, sentimentele, cunostintele, interesele unui individ sau

grup social. Chiar unele definitii ale articolului jurnalistic sunt centrate n jurul conceptului de

eveniment: acesta este considerat a fi un text delimitat grafic n contextul ziarului, care

relateaza evenimente de interes public, reale si recente, din categoria textelor narative si

referentiale (Kosir 1988)

Astfel definit, evenimentul reprezinta una din constrngerile majore ce actioneaza

asupra activitatii jurnalistului; evenimentul ancoreaza publicul n cotidian: "aici", "astazi",

"acum" sunt termeni ce dobndesc prin intermediul presei conotatii aproape miticen

existenta noastra cotidiana.

De fapt aici este vorba de unul din trucurile presei care, punnd semnul egalitatii

ntre eveniment si cotidian, opereaza de fapt un transfer de semnificatie de la primul catre

cel de-al doilea, cotidianul fiind perceput doar n relatie cu evenimentul. Acest transfer

confera perisabilitate evenimentului si perenitate cotidianului, si este factorul ce determina

de fapt nevoia de lectura a presei.

7/28/2019 Luminia Roca Textul jurnalistic (1)

5/5

innd cont de faptul ca jurnalistul transmite informatii referitoare la un anumit

eveniment, prin intermediul unui suport - fie el tiparit, audiovizual sau n format electronic,

catre un public-tinta, el realizeaza de fapt un act de comunicare. De aceea textul

jurnalistic trebuie sa se integreze n modelul general al unui act de comunicare. Astfel, orice

model de comunicare are drept minime componente: emitentul, mesajul si, respectiv,

receptorul sau destinatarul informatiei. Pentru a surprinde n mod adecvat mecanismulderularii unui proces de comunicare trebuie luati n considerare si alti parametri, printre care

foarte importanti sunt: canalul utilizat si gradul de interactiune dintre emitator si receptor.

Una din particularitatile comunicarii jurnalistice o reprezinta numarul enorm de potentiali

receptori: destinatarul mesajului jurnalistic este reprezentat de marea masa a indivizilor,

ceea ce face ca jurnalismul sa se ncadreze n categoria comunicarii de masa. Comunicarea

mass-media leaga grupuri sociale enorme n rndul carora accesul la informatii este liber,

democratizat. Aceste conglomerate uriase sunt formate din indivizi care nu se cunosc ntre

ei, nu se afla n relatii de proximitate, nu comunica, si nu au valori si scopuri comune. De

regula, comunicarea de masa se caracterizeaza prin interpunerea ntre emitent si receptor a

unor instalatii tehnice sofisticate si a unor institutii complexe. Una din implicatiile cele mai

importante ale acestui fapt, dar ale numarului enorm de receptori este dificultatea - chiar

imposibilitatea realizarii procesului de feedback. Comunicarea mass media - si implicit cea

jurnalistica - este asadar unidirectionala.

Tot natura comunicarii si profilul destinatarului genereaza o constructie specifica a

textului jurnalistic: structura informatiei n cascada (Van Dijk, 1988), ceea ce nseamna

prezentarea informatiilor n ordinea descrescatoare a importantei lor, utiliznd urmatoarea

schema: titlu, paragraf initial, prezentarea faptelor, consecintele, contextul, reactia celor

implicati.

Structura "n cascada" de care vorbeste Van Dijk este cunoscuta n literatura de

specialitate sub denumirea de "piramida inversata" sau "rasturnata", reprezentata grafic sub

forma unei piramide cu vrful n jos si alcatuita din trei secvente textuale:

1. baza piramidei - reprezinta cea mai importanta structura textuala - respectiv

paragraful initial sau introductiv ( intro-ul n jargon jurnalistic, leadn limba

engleza

2. corpul textului cuprinde contextul evenimentului prezentat (backgroundn limba

engleza)

3. paragraful final sau fraza de ncheiere