Coeziunea textului Coeziunea textului jurnalisticjurnalistic

Analiza discursului publicistic se bazează pe ipoteza că Analiza discursului publicistic se bazează pe ipoteza că pârghiile de realizare a coeziunii sunt de pârghiile de realizare a coeziunii sunt de natură sintactico-semanticănatură sintactico-semantică [1] iar mecanismele de realizare a ei sunt obigatoriu dependente de iar mecanismele de realizare a ei sunt obigatoriu dependente de caracteristicile funcţionale şi caracteristicile funcţionale şi virtuţile stilisticevirtuţile stilistice[2] ale stilului ale stilului jurnalistic: claritatea, lizibilitatea, credibilitatea, concizia şi fluenţa. În jurnalistic: claritatea, lizibilitatea, credibilitatea, concizia şi fluenţa. În acelaşi timp se ia în considerare intenţia de comunicare. Un şir de acelaşi timp se ia în considerare intenţia de comunicare. Un şir de enunţuri este „legat” într-un anume fel, deoarece se urmăreşte ceva, enunţuri este „legat” într-un anume fel, deoarece se urmăreşte ceva, se intenţionează acea alăturare. se intenţionează acea alăturare.

Textele sunt constituite pe un ansamblu fundamental, Textele sunt constituite pe un ansamblu fundamental, constituit sintactic din minim două propoziţii corelate între ele, fără să constituit sintactic din minim două propoziţii corelate între ele, fără să se impună un număr maxim de astfel de unităţi constitutive, dar care se impună un număr maxim de astfel de unităţi constitutive, dar care formează un întreg. Textul este „ un element al limbajului în uz”formează un întreg. Textul este „ un element al limbajului în uz”[3] care nu este definit de mărime ci de care nu este definit de mărime ci de texturatextura[4] sa. sa.

[1] Carmen Vlad, Carmen Vlad, op.citop.cit., p. 71.., p. 71.[2] Sorin Preda, [2] Sorin Preda, Tehnici de redactare în presa scrisăTehnici de redactare în presa scrisă, Iaşi, Polirom, 2006, , Iaşi, Polirom, 2006,

p. 43.p. 43.[3] M.A.K. Halliday, R. Hasan, [3] M.A.K. Halliday, R. Hasan, Cohesion in EnglishCohesion in English, Hong Kong, Longman, , Hong Kong, Longman,

p.p.76.76.[4] [4] IbidemIbidem, p. 2., p. 2.

TEXTURTEXTURĂĂConceptul de „textură” a textului a fost dezvoltat de Conceptul de „textură” a textului a fost dezvoltat de

cercetătorii britanici M.A.K. Halliday şi R. Hasan. Aceştia susţin că, cercetătorii britanici M.A.K. Halliday şi R. Hasan. Aceştia susţin că, într-un text, coeziunea derivă din operarea unor legături care într-un text, coeziunea derivă din operarea unor legături care prind între ele elemente care transcend limitele propoziţiei. Aceste prind între ele elemente care transcend limitele propoziţiei. Aceste legături sunt de natură semantică şi reprezintă relaţiile dintre legături sunt de natură semantică şi reprezintă relaţiile dintre sensurile elementelor care, astfel, se determină reciproc sensurile elementelor care, astfel, se determină reciproc ( interpretarea unui element se bazează pe interpretarea celuilalt). ( interpretarea unui element se bazează pe interpretarea celuilalt). „ Noţiunea de coeziune este de tip semantic; se referă la relaţiile „ Noţiunea de coeziune este de tip semantic; se referă la relaţiile dintre sensurile care există în text şi care îl definesc ca text”dintre sensurile care există în text şi care îl definesc ca text”[1]. . Ea reprezintă aşadar mijloacele lingvistice cu care se realizează Ea reprezintă aşadar mijloacele lingvistice cu care se realizează „textura” unui text, „textura” unui text, calitate înţeleasă ca o proprietate a calitate înţeleasă ca o proprietate a textului de a fi un întreg interpretabiltextului de a fi un întreg interpretabil. În acest dans al . În acest dans al dependenţelor dintre fraze, un element presupune un alt element, dependenţelor dintre fraze, un element presupune un alt element, deoarece unul niciodată nu va putea fi decodat eficient/cu deoarece unul niciodată nu va putea fi decodat eficient/cu acurateţe decât cu ajutorul celuilalt. În general, toate unităţile acurateţe decât cu ajutorul celuilalt. În general, toate unităţile gramaticale (cuvinte, subordonate, fraze) sunt coezive. gramaticale (cuvinte, subordonate, fraze) sunt coezive.

[1] IbidemIbidem, p. 4 ( trad. ns)., p. 4 ( trad. ns).

În volumul În volumul Cohesion in EnglishCohesion in English[1], Halliday şi Hasan , Halliday şi Hasan organizează mecanismele de realizare a coeziunii în trei organizează mecanismele de realizare a coeziunii în trei categorii semanticecategorii semantice[2]::continuitatea sensului lexico-gramaticalcontinuitatea sensului lexico-gramatical: substituţia, elipsa, : substituţia, elipsa, coeziunea lexicală (repetiţia, sinonimele, superordinatele, coeziunea lexicală (repetiţia, sinonimele, superordinatele, termeni generali, structuri colocative;termeni generali, structuri colocative;

continuitatea sensului referenţialcontinuitatea sensului referenţial (elemente de referinţă în (elemente de referinţă în acelaşi context situaţional);acelaşi context situaţional);

conexiunea semanticăconexiunea semantică prin conjuncţii cu textul anterior prin conjuncţii cu textul anterior ( cumulative, adverstive, cauzale, temporale);( cumulative, adverstive, cauzale, temporale);

[1] M.A.K. Halliday, R. Hasan, M.A.K. Halliday, R. Hasan, Cohesion in EnglishCohesion in English, London, , London, Longman, 1976.Longman, 1976.

[2] [2] IbidemIbidem, p. 322., p. 322.

Aceşti conectori de tipuri diferite Aceşti conectori de tipuri diferite stabilesc, la nivel funcţional minim, stabilesc, la nivel funcţional minim, legături între cel puţin două propoziţii legături între cel puţin două propoziţii într-un text (coeziune), iar la nivel într-un text (coeziune), iar la nivel maxim funcţional realizează la nivel maxim funcţional realizează la nivel extins lanţuri de conexiuni semantice extins lanţuri de conexiuni semantice care operează în cadrul textului care operează în cadrul textului (coerenţă). (coerenţă).

E. Vasiliu defineşte formal coeziunea ca E. Vasiliu defineşte formal coeziunea ca „totalitatea trăsăturilor gramaticale „totalitatea trăsăturilor gramaticale (sintactice) care marchează caracterul de tot (sintactice) care marchează caracterul de tot unitar al unei suite de propoziţii (fraze)”unitar al unei suite de propoziţii (fraze)”[1]. . Mai nuanţată este abordarea cercetătoarei Mai nuanţată este abordarea cercetătoarei Carmen Vlad, pentru care coeziunea Carmen Vlad, pentru care coeziunea reprezintă „capacitatea elementelor verbale reprezintă „capacitatea elementelor verbale explicite (co-prezente) de a realiza legături explicite (co-prezente) de a realiza legături intra-textuale de sens”intra-textuale de sens”[2].. [1] E. Vasiliu, E. Vasiliu, op.citop.cit., p. 60.., p. 60.

[2] C. Vlad, [2] C. Vlad, op.citop.cit., p. 71.., p. 71.

Ca argument pentru includerea Ca argument pentru includerea conectorilor pragmatici într-o discuţie conectorilor pragmatici într-o discuţie despre coeziune textuală, dar şi pentru o despre coeziune textuală, dar şi pentru o scurtă concretizare am evidenţiat în scurtă concretizare am evidenţiat în câteva exemple, interpretări pentru câteva exemple, interpretări pentru conjuncţia/conectorul „conjuncţia/conectorul „şi”şi” care cunoaşte care cunoaşte cu preponderenţă următoarele cu preponderenţă următoarele întrebuinţări în discursul jurnalistic:întrebuinţări în discursul jurnalistic:A.A. succesiune şi/sau concomitenţă temporală: succesiune şi/sau concomitenţă temporală:

Înfiinţarea a peste 3 300 de secţii speciale de Înfiinţarea a peste 3 300 de secţii speciale de vot a fost mană cerească pentru cei care au vot a fost mană cerească pentru cei care au vrut să profite de vremea frumoasă vrut să profite de vremea frumoasă şişi să plece să plece la munte, la mare sau pe la rudela munte, la mare sau pe la rude. (Jurnalul . (Jurnalul Naţional, 23 noiembrie 2009)Naţional, 23 noiembrie 2009)

finală: finală:

„„Am stabilit să încercăm să ne Am stabilit să încercăm să ne pregătim cât mai bine în sesiune pregătim cât mai bine în sesiune şi şi să putem da jos Guvernul", a spus să putem da jos Guvernul", a spus Ponta.Ponta. (Gândul, 16 august 2010) (Gândul, 16 august 2010)

narativănarativă: : „ „ Marinarii nu mai pridideau în a face ordine printre doritorii de Marinarii nu mai pridideau în a face ordine printre doritorii de plimbări, care dădeau din coate mult prea aproape de ţărm decât plimbări, care dădeau din coate mult prea aproape de ţărm decât ar trebui. ar trebui. ŞiŞi parâmele lăsate pe debarcader s-au dovedit a fi parâmele lăsate pe debarcader s-au dovedit a fi capcane periculoase, mulţi împiedicându-se de ele, dar fără să capcane periculoase, mulţi împiedicându-se de ele, dar fără să cadă pentru că aglomeraţia din faţă servea drept scut. Odată cadă pentru că aglomeraţia din faţă servea drept scut. Odată intraţi în vaporaşe, oamenii îşi ocupau locurile şi stăteau pe urmă intraţi în vaporaşe, oamenii îşi ocupau locurile şi stăteau pe urmă să aştepte ca cei care nu mai prinseseră loc să fie daţi afară.”să aştepte ca cei care nu mai prinseseră loc să fie daţi afară.” (Gândul, 16 august 2010); (Gândul, 16 august 2010);

„ „ Între timp s-a îndrăgostit de România, a descoperit-o şi a rămas Între timp s-a îndrăgostit de România, a descoperit-o şi a rămas aici. aici. ŞiŞi pentru că a realizat că Maramureşul este un tărâm încă pentru că a realizat că Maramureşul este un tărâm încă nedescoperit la adevărata lui valoare, s-a hotărât să organizeze nedescoperit la adevărata lui valoare, s-a hotărât să organizeze acest festival.”acest festival.” (Jurnalul Naţional, 16 august 2010); (Jurnalul Naţional, 16 august 2010);

„„20 de milioane de euro vor merge în acest an, de la buget, către 20 de milioane de euro vor merge în acest an, de la buget, către minorităţile din România, adică pentru 2,5 milioane de persoane. minorităţile din România, adică pentru 2,5 milioane de persoane. Şi asta fără să punem la socoteală fondurile alocate pentru Şi asta fără să punem la socoteală fondurile alocate pentru învăţământul în limba maternă.” învăţământul în limba maternă.” (Jurnalul Naţional 16 august (Jurnalul Naţional 16 august 2010)2010)

Principalele mecanisme ale Principalele mecanisme ale coeziuniicoeziunii

Coeziunea în text se referă la relaţiile Coeziunea în text se referă la relaţiile non-structurale de formare a textului iar non-structurale de formare a textului iar conceptul rezidă în legăturile semantice sau conceptul rezidă în legăturile semantice sau în relaţia dintre sensurile care există în acel în relaţia dintre sensurile care există în acel text şi care îl definesc. Într-un text, când un text şi care îl definesc. Într-un text, când un element este menţionat în mod repetat şi element este menţionat în mod repetat şi depinde de un alt element, atunci se depinde de un alt element, atunci se constituie o legătură. Fără aceste legături constituie o legătură. Fără aceste legături semantice, enunţurile scrise sau vorbite nu semantice, enunţurile scrise sau vorbite nu ar intra în niciun fel de legătură unele cu ar intra în niciun fel de legătură unele cu celelalte şi nu ar putea fi considerate un text. celelalte şi nu ar putea fi considerate un text. Coeziunea creează în text interdependenţă. Coeziunea creează în text interdependenţă.

Charles Hoey aduce o abordare radicală a teoriei Charles Hoey aduce o abordare radicală a teoriei coeziunii şi coerenţei, una pe care am putea-o numi coeziunii şi coerenţei, una pe care am putea-o numi logocentristălogocentristă, în care cuvântul primează în faţa sintaxei , în care cuvântul primează în faţa sintaxei devenind astfel elementul principal al organizării limbajului. devenind astfel elementul principal al organizării limbajului. Lingvistul a dezvoltat conceptul de analizăLingvistul a dezvoltat conceptul de analiză a a lanţului lanţului lexical[1]lexical[1] până în punctul în care acesta poate fi aplicat şi până în punctul în care acesta poate fi aplicat şi folosit pentru identificarea punctelor importante de tranziţie folosit pentru identificarea punctelor importante de tranziţie într-un text, pentru stabilirea propoziţiilor relevante pentru într-un text, pentru stabilirea propoziţiilor relevante pentru conţinutul informaţional al acestuia, precum şi pentru a conţinutul informaţional al acestuia, precum şi pentru a arăta că există legături semantice puternice între perechi arăta că există legături semantice puternice între perechi de propoziţii, chiar dacă acestea sunt separate de porţiuni de propoziţii, chiar dacă acestea sunt separate de porţiuni semnificative de text. semnificative de text.

[1] Michael Hoey, [1] Michael Hoey, Patterns of Lexis in textPatterns of Lexis in text, Oxford, Oxford , Oxford, Oxford University Press, 1991.University Press, 1991.

În În Patterns of Lexis in TextPatterns of Lexis in Text, Hoey este interesat să , Hoey este interesat să dezvolte un sistem care pemite reducerea/rezumarea dezvolte un sistem care pemite reducerea/rezumarea automată a textelor şi indică maniera în care automată a textelor şi indică maniera în care reprezentarea/cartografierea relativ mecanică a modelelor reprezentarea/cartografierea relativ mecanică a modelelor lexicale foloseşte la identificarea anumitor propoziţii lexicale foloseşte la identificarea anumitor propoziţii „marginale” care pot fi eliminate dintr-un corpus fără a-i „marginale” care pot fi eliminate dintr-un corpus fără a-i afecta acestuia sensul sau coerenţa, delimitând strict ceea afecta acestuia sensul sau coerenţa, delimitând strict ceea ce este „marginal” de ceea ce este „principal” în text. ce este „marginal” de ceea ce este „principal” în text. Metoda lui Hoey implică analizarea fiecărui element lexical Metoda lui Hoey implică analizarea fiecărui element lexical ( nu gramatical) din fiecare propoziţie, în contrast cu alt ( nu gramatical) din fiecare propoziţie, în contrast cu alt element lexical din text pentru a stabili dacă acestea sunt element lexical din text pentru a stabili dacă acestea sunt într-o legătură de tip referinţă, repetiţie, sinonimie, sau alte într-o legătură de tip referinţă, repetiţie, sinonimie, sau alte tipuri de legătură pe care Hoey le include în categoria tipuri de legătură pe care Hoey le include în categoria parafrazei. Fiecare legătură/conexiune de acest tip este parafrazei. Fiecare legătură/conexiune de acest tip este constituie punctul de plecare în calcularea matematică a constituie punctul de plecare în calcularea matematică a numărului de legături/conexiuni în care o propoziţie intră cu numărului de legături/conexiuni în care o propoziţie intră cu restul textului, sau conexiunile pe care fiecare propoziţie le restul textului, sau conexiunile pe care fiecare propoziţie le realizează cu textul. Acest lucru dă coerenţă propoziţiilor, iar realizează cu textul. Acest lucru dă coerenţă propoziţiilor, iar noi le putem interpreta ca text. noi le putem interpreta ca text.

P1 România lovită de inundaţiiP1 România lovită de inundaţiiP2 Puhoaiele au inundat sute de P2 Puhoaiele au inundat sute de gospodarii din mai multe localitati din gospodarii din mai multe localitati din România si au paralizat circulatia, iar România si au paralizat circulatia, iar alunecarile de teren provocate de viituri alunecarile de teren provocate de viituri au distrus o casa.au distrus o casa.P3 La munte ploua aproape încontinuu de P3 La munte ploua aproape încontinuu de o saptamana. o saptamana. P4. Sâmbata noaptea parca s-a rupt cerul.P4. Sâmbata noaptea parca s-a rupt cerul.P5 In zona Gura Raului este pentru a doua P5 In zona Gura Raului este pentru a doua oara, in ultimele patru zile, cand torentii oara, in ultimele patru zile, cand torentii au facut ravagii. (Adevarul, 13 iulie, 2009)au facut ravagii. (Adevarul, 13 iulie, 2009)

Primele două propoziţii de exemplu sunt conectate Primele două propoziţii de exemplu sunt conectate prin două legături de tip lexical: coreferinţa (şi repetiţia) prin două legături de tip lexical: coreferinţa (şi repetiţia) între între RomâniaRomânia şi şi RomâniaRomânia şi sinonimia ( care este obligatoriu şi sinonimia ( care este obligatoriu determinată de contextul textual) între determinată de contextul textual) între inundaţiiinundaţii, , puhoaiepuhoaie şi şi viituriviituri. Pe baza teoriei lanţurilor lexicale fundamentată de C. . Pe baza teoriei lanţurilor lexicale fundamentată de C. Hoey, o singură legătură lexicală poate fi înregistrată, atât Hoey, o singură legătură lexicală poate fi înregistrată, atât timp cât cele două cuvinte din ce-a de-a doua propoziţie timp cât cele două cuvinte din ce-a de-a doua propoziţie (puhoaiele şi viituri) sunt legate de un singur cuvânt din (puhoaiele şi viituri) sunt legate de un singur cuvânt din prima propoziţie ( inundaţii). Ce vrea să puncteze această prima propoziţie ( inundaţii). Ce vrea să puncteze această teorie este că odată stabilită o legătură semantică ( în acest teorie este că odată stabilită o legătură semantică ( în acest caz cea de repetiţie/coreferenţialitate), cuvintele adiţionale caz cea de repetiţie/coreferenţialitate), cuvintele adiţionale acestei legături nu fac decât să o confirme, nu să creeze acestei legături nu fac decât să o confirme, nu să creeze ligamentări suplimentare. Observăm că între propoziţiile ligamentări suplimentare. Observăm că între propoziţiile acestei ştiri există multe legături de sinonimie: propoziţiile 3 acestei ştiri există multe legături de sinonimie: propoziţiile 3 şi 4 sunt conectate prin două legături sinonimice ( plouă vs şi 4 sunt conectate prin două legături sinonimice ( plouă vs s-a rupt cerul), la fel şi propoziţiile 2 şi 5 (puhoaiele vs. s-a rupt cerul), la fel şi propoziţiile 2 şi 5 (puhoaiele vs. torenţii), iar propoziţiile 3 şi 4 sunt legate de expresii torenţii), iar propoziţiile 3 şi 4 sunt legate de expresii sinonimice (plouă încontinuu vs. s-a rupt cerul). sinonimice (plouă încontinuu vs. s-a rupt cerul).

„„ScenaScena românească este, de ieri, goală şi tristă. românească este, de ieri, goală şi tristă. Gheorghe DinicăGheorghe Dinică, unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai , unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai valoroşi valoroşi actoriactori ai generaţiei de aur, a cedat după multă ai generaţiei de aur, a cedat după multă suferinţă. suferinţă. Alături de milioanele de „Alături de milioanele de „vocivoci” anonime, ” anonime, lumea teatralălumea teatrală deplânge moartea deplânge moartea actoruluiactorului născut la 1 ianuarie 1934. „S- născut la 1 ianuarie 1934. „S-a dus un a dus un omom extraordinar! Am fost extraordinar! Am fost colegicolegi de facultate, am de facultate, am fost prieteni. Prieteni suntem toţi aştia care suntem la fost prieteni. Prieteni suntem toţi aştia care suntem la rând”, a declarat cu durere Mitică Popescu. rând”, a declarat cu durere Mitică Popescu. De-a lungul unei cariere de aproape cinci decenii, Gheorghe De-a lungul unei cariere de aproape cinci decenii, Gheorghe Dinică a jucat în Dinică a jucat în piese de teatrupiese de teatru, în , în serialeseriale şi în peste 60 şi în peste 60 de de filmefilme. Consacrat în roluri de . Consacrat în roluri de personajpersonaj negativ, negativ, maestrulmaestrul va rămâne mereu în memoria va rămâne mereu în memoria publiculuipublicului prin prin filme ca „Filantropica”, „Prin cenuşa imperiului” şi „După-filme ca „Filantropica”, „Prin cenuşa imperiului” şi „După-amiaza unui torţionar”.” ( Adevărul, 11 noiembrie 2009)amiaza unui torţionar”.” ( Adevărul, 11 noiembrie 2009)

În această ştire, lanţul lexical creat de În această ştire, lanţul lexical creat de cuvintele „scenă”, „actori”, „voci”, „teatrală”, cuvintele „scenă”, „actori”, „voci”, „teatrală”, „filme”, „personaj”, „maestru”, etc. creează „filme”, „personaj”, „maestru”, etc. creează legătura elementelor lingvistice într-un discurs legătura elementelor lingvistice într-un discurs situat în contextul lumii artelor, stabilesc un situat în contextul lumii artelor, stabilesc un raport de echivalenţă pragmatic, pe baza raport de echivalenţă pragmatic, pe baza informaţiilor contextuale suplimentare şi se informaţiilor contextuale suplimentare şi se raportează toate la referentul stabilit în lead prin raportează toate la referentul stabilit în lead prin nume propriu (Gheorghe Dinică). nume propriu (Gheorghe Dinică).

Această relaţie de coreferenţialitate Această relaţie de coreferenţialitate instituie la nivel transfrastic relaţia semantică instituie la nivel transfrastic relaţia semantică între unităţile verbale cu referent comun. Este de între unităţile verbale cu referent comun. Este de fapt o formă de recurenţă (sau repetiţie).fapt o formă de recurenţă (sau repetiţie).

Referinţa, Referinţa, ca principiu al coeziunii textuale, are ca principiu al coeziunii textuale, are funcţia de a extrage şi de a identifica informaţia funcţia de a extrage şi de a identifica informaţia implicatăimplicată în text. În special în textele scrise, aceasta este o tehnică în text. În special în textele scrise, aceasta este o tehnică de a indica modul în care sunt introduşi actanţii şi de a-i de a indica modul în care sunt introduşi actanţii şi de a-i „urmări” pe parcursul textului. Din punct de vedere „urmări” pe parcursul textului. Din punct de vedere funcţional, există trei tipuri de referinţă: personală, funcţional, există trei tipuri de referinţă: personală, demonstrativă şi comparativă. demonstrativă şi comparativă.

Referinţa personalăReferinţa personală asigură funcţia în situaţia de asigură funcţia în situaţia de enunţare folosind pronume personale ca: el, pe el, ea, pe enunţare folosind pronume personale ca: el, pe el, ea, pe ea, etc., sau pronume posesive precum: al meu, ai tăi, ale ea, etc., sau pronume posesive precum: al meu, ai tăi, ale lor, etc. lor, etc.

Referinţa demonstrativăReferinţa demonstrativă este responsabilă cu este responsabilă cu localizarea, folosind elemente de proximitate precum localizarea, folosind elemente de proximitate precum adjective/adverbe demonstrative precum: acesta, aceasta, adjective/adverbe demonstrative precum: acesta, aceasta, aceia, aici, acolo, atunci. aceia, aici, acolo, atunci. Referinţa comparativăReferinţa comparativă are are rolul de a identifica similarităţi sau disimilarităţi în cadrul rolul de a identifica similarităţi sau disimilarităţi în cadrul textului cu ajutorul adjectivelor. textului cu ajutorul adjectivelor.

Elementul lingvistic care în text indică Elementul lingvistic care în text indică raportarea la antecedente şi preia parţial sau total raportarea la antecedente şi preia parţial sau total valoarea semantică şi/sau referenţială a acestora se valoarea semantică şi/sau referenţială a acestora se numeşte numeşte anaforăanaforă, un fenomen studiat în ultimele , un fenomen studiat în ultimele decenii, din două perspective: decenii, din două perspective:

a) în teoria generativă iniţiată de Chomsky în 1981 în a) în teoria generativă iniţiată de Chomsky în 1981 în care anafora e o categorie gramaticală care anafora e o categorie gramaticală fundamentală, alături de pronominale şi de expresiile fundamentală, alături de pronominale şi de expresiile nominale referentiale şi nominale referentiale şi

b) în lingvistica textuală, unde cercetările asupra b) în lingvistica textuală, unde cercetările asupra coeziunii şi coerenţei au acordat un rol important coeziunii şi coerenţei au acordat un rol important mecanismelor anaforice (de exemplu Halliday şi mecanismelor anaforice (de exemplu Halliday şi Hasan în 1976). Ultima direcţie s-a extins în analiza Hasan în 1976). Ultima direcţie s-a extins în analiza conversaţiei, în pragmatică, ştiinţe cognitive, anafora conversaţiei, în pragmatică, ştiinţe cognitive, anafora fiind un factor esential în procesul de decodare a fiind un factor esential în procesul de decodare a enunturilor. enunturilor.

„„lanţurile anaforice”lanţurile anaforice” contribuie contribuie la valorile pe care textul jurnalistic la valorile pe care textul jurnalistic trebuie să le îndeplinească pentru a-i trebuie să le îndeplinească pentru a-i asigura acestuia o receptare adecvată asigura acestuia o receptare adecvată (claritate, veridicitate, precizie, (claritate, veridicitate, precizie, univocitate şi organizare sistemică. univocitate şi organizare sistemică. Aceste rigori formale ale textului Aceste rigori formale ale textului jurnalistic oferă cititorului instrumentele jurnalistic oferă cititorului instrumentele necesare pentru decodarea lui corectă. necesare pentru decodarea lui corectă.

Anafora discursivă „se decodează printr-o Anafora discursivă „se decodează printr-o combinaţie variabilă de regularităţi lingvistice şi de combinaţie variabilă de regularităţi lingvistice şi de inferenţe pragmatice, bazate pe informaţii preliminare sau inferenţe pragmatice, bazate pe informaţii preliminare sau contextuale şi pe aplicarea principiului relevanţei”[1] contextuale şi pe aplicarea principiului relevanţei”[1] legitimând astfel o regulă universală în limba română legitimând astfel o regulă universală în limba română conform căreia „în condiţiile în care o expresie anaforică conform căreia „în condiţiile în care o expresie anaforică minimală este suficientă pentru identificarea corectă a minimală este suficientă pentru identificarea corectă a antecedentului, folosirea unei expresii de complexitate antecedentului, folosirea unei expresii de complexitate superioară este marcată, trimiţând la alt antecedent, deci la superioară este marcată, trimiţând la alt antecedent, deci la alt referent”[2].alt referent”[2].

[1] Idem, [1] Idem, Anafora discursivă în textul jurnalisticAnafora discursivă în textul jurnalistic, în , în Stil şi Stil şi limbaj în mass-media din Românialimbaj în mass-media din România, Bucureşti, Polirom, , Bucureşti, Polirom, 2007, p.324.2007, p.324.

[2] [2] IbidemIbidem..

În textul jurnalistic contemporan observăm În textul jurnalistic contemporan observăm cu preponderenţă expresiile referenţiale nominale cu preponderenţă expresiile referenţiale nominale care au scopul de a accesa, stabili şi urmări care au scopul de a accesa, stabili şi urmări constant pe parcursul ştirii identitatea actanţilor. constant pe parcursul ştirii identitatea actanţilor.

Atacantul naţionaleiAtacantul naţionalei va plăti cheltuielile va plăti cheltuielile unei tabere pentru trei copii fără posibilităţi unei tabere pentru trei copii fără posibilităţi financiare. În afara relaţiei recente cu Ilinca financiare. În afara relaţiei recente cu Ilinca Vandici, Vandici, atacantul lui Stuttgartatacantul lui Stuttgart are timp şi pentru are timp şi pentru gesturi umanitare. gesturi umanitare. MaricaMarica a anunţat că este a anunţat că este dispus să achite toate costurile unei tabere dispus să achite toate costurile unei tabere pentru trei copii care s-au descurcat în acest an la pentru trei copii care s-au descurcat în acest an la învăţătură, iar părinţii lor nu au posibilitatea să le învăţătură, iar părinţii lor nu au posibilitatea să le facă o bucurie.facă o bucurie.

Expresiile referenţiale Expresiile referenţiale atacantul naţionaleiatacantul naţionalei şi şi atacantul lui Stuttgartatacantul lui Stuttgart pre-zic referentul care urmează pre-zic referentul care urmează să fie introdus ulterior în text. Accesul la referent se să fie introdus ulterior în text. Accesul la referent se face gradual, prin expresii anaforice, care presupun face gradual, prin expresii anaforice, care presupun informaţii suplimentare despre acesta ( joacă în echipa informaţii suplimentare despre acesta ( joacă în echipa naţională ca atacant, este atacant şi la o echipă naţională ca atacant, este atacant şi la o echipă străină) urmând ca acesta să fie ulterior identificat cu străină) urmând ca acesta să fie ulterior identificat cu ajutorul numelui (ajutorul numelui (MaricaMarica). Repetiţia lexicală ). Repetiţia lexicală atacantulatacantul este un element util, dar nu definitoriu pentru este un element util, dar nu definitoriu pentru stabilirea relaţiei care este clară deoarece în ştire stabilirea relaţiei care este clară deoarece în ştire există un singur referent. există un singur referent.

Astfel de enunţuri de desemnare sunt o practică Astfel de enunţuri de desemnare sunt o practică întâlnită frecvent în stilul jurnalistic pentru a introduce întâlnită frecvent în stilul jurnalistic pentru a introduce o informaţie sau pentru a o actualiza într-un alt o informaţie sau pentru a o actualiza într-un alt context. context.

„„Şarmanta Balanţă” Alexandru AndrieşŞarmanta Balanţă” Alexandru Andrieş va va veni după Moş Nicolae, la 7 decembrie, La veni după Moş Nicolae, la 7 decembrie, La Cinema Scala, de la ora 19:30. Fiind Cinema Scala, de la ora 19:30. Fiind conservator, era aproape imposibil ca Alexe conservator, era aproape imposibil ca Alexe să nu respecte tradiţia şi să nu susţină un să nu respecte tradiţia şi să nu susţină un concert în preajma Moşului. concert în preajma Moşului. Alexe Alexe se se prezintă cu „Petala”-recentul album lansat o prezintă cu „Petala”-recentul album lansat o dată cu albumul fotografic „asezonat” cu dată cu albumul fotografic „asezonat” cu desenele desenele artistului-dom’ profesor-arhitectartistului-dom’ profesor-arhitect”.”. (Jurnalul Naţional, 23 noiembrie 2009)(Jurnalul Naţional, 23 noiembrie 2009)

Un alt procedeu întâlnit în presă este introducerea Un alt procedeu întâlnit în presă este introducerea referentului printr-o expresie nominală care reprezintă o referentului printr-o expresie nominală care reprezintă o descriere definită, iar numele propriu apare ulterior, în descriere definită, iar numele propriu apare ulterior, în poziţia anaforicului (în acest caz este vorba de o relaţie poziţia anaforicului (în acest caz este vorba de o relaţie inversă. Astfel, expresia referenţială precedă referentul inversă. Astfel, expresia referenţială precedă referentul (cataforă), iar numele individualizator întră în relaţie de (cataforă), iar numele individualizator întră în relaţie de coreferenţialitate cu antecedentul pe baza relevanţei. În coreferenţialitate cu antecedentul pe baza relevanţei. În această formulă discursivă, anafora avansează o informaţie această formulă discursivă, anafora avansează o informaţie nouă: numele personajului:nouă: numele personajului:

Un bărbat din comuna UlmuUn bărbat din comuna Ulmu s-a spânzurat în fântâna din s-a spânzurat în fântâna din curtea caseicurtea caseiTănase PoetaşuTănase Poetaşu de 42 de ani din comuna Ulmu şi-a pus de 42 de ani din comuna Ulmu şi-a pus capăt zilelor în această dimineaţă într-un mod mai puţin capăt zilelor în această dimineaţă într-un mod mai puţin obişnuit. Bărbatul a făcut un laţ pe catre l-a trecut de obişnuit. Bărbatul a făcut un laţ pe catre l-a trecut de stâlpul fântânii din curte şi şi-a pus capăt zilelor după ce a stâlpul fântânii din curte şi şi-a pus capăt zilelor după ce a coborât în puţ.coborât în puţ. (Adevărul, 21 octombrie 2009) (Adevărul, 21 octombrie 2009)

O femeie din comuna MargineaO femeie din comuna Marginea este de 25 de ani este de 25 de ani groparul cimitirului groparul cimitirului Corazon Aquino, Isabel Peron şi Vigdis Finnbogadottir sunt Corazon Aquino, Isabel Peron şi Vigdis Finnbogadottir sunt trei personalităţi, trei femei care au stat pe „jilţul” de trei personalităţi, trei femei care au stat pe „jilţul” de preşedinte de stat în Filipine, Argentina şi Islanda. Margaret preşedinte de stat în Filipine, Argentina şi Islanda. Margaret Thatcher, Edith Cresson şi Angela Merkel sunt alte trei Thatcher, Edith Cresson şi Angela Merkel sunt alte trei femei care au condus, sau conduc, guvernele unor state femei care au condus, sau conduc, guvernele unor state importante precum Marea Britanie, Franţa şi Germania.importante precum Marea Britanie, Franţa şi Germania.Dacă nimeni nu mai este surprins că un stat sau un guvern Dacă nimeni nu mai este surprins că un stat sau un guvern este condus de o femeie, cu siguranţă mulţi se vor minuna este condus de o femeie, cu siguranţă mulţi se vor minuna că o reprezentantă a sexului frumos are o meserie care nu că o reprezentantă a sexului frumos are o meserie care nu prea se „asortează” cu îndeletnicirile celorlalte femei. prea se „asortează” cu îndeletnicirile celorlalte femei. Aspazia MihalescuAspazia Mihalescu este gropar la cimitirul din Marginea, o este gropar la cimitirul din Marginea, o comună care în statistici numără peste zece mii de suflete, comună care în statistici numără peste zece mii de suflete, cu menţiunea că aproape patru mii de localnici lucrează în cu menţiunea că aproape patru mii de localnici lucrează în străinătate.străinătate.(Monitorul de Suceava, 3 februarie 2010)(Monitorul de Suceava, 3 februarie 2010)

În această ştire, dată ca exemplu, efectul În această ştire, dată ca exemplu, efectul nu este cel intenţionat (de a informa), nu este cel intenţionat (de a informa), ci, într-o primă receptare a enunţului, ci, într-o primă receptare a enunţului, creează confuzie, alterează starea de creează confuzie, alterează starea de expectaţie a cititorului căruia la prima expectaţie a cititorului căruia la prima vedere îi va fi greu să facă o legătură vedere îi va fi greu să facă o legătură între femeia din comuna Marginea, între femeia din comuna Marginea, care este gropar şi cele trei care este gropar şi cele trei personalităţi politice feminine. personalităţi politice feminine.

Caracteristică stilului jurnalistic este şi Caracteristică stilului jurnalistic este şi referinţa prinreferinţa prin expresii referenţiale pronominale. expresii referenţiale pronominale. În În acest caz avem două situaţii: referinţa personală acest caz avem două situaţii: referinţa personală (în cadrul situaţiei de enunţare referentul, este (în cadrul situaţiei de enunţare referentul, este urmărit din punct de vedere funcţional cu ajutorul urmărit din punct de vedere funcţional cu ajutorul pronumelor personale sau ai deteminanţilor pronumelor personale sau ai deteminanţilor posesivi) şi referinţa demonstrativă care urmăreşte posesivi) şi referinţa demonstrativă care urmăreşte informaţia localizând-o folosind referinţe de informaţia localizând-o folosind referinţe de proximitate precum: acesta/aceasta, aceea/acelea, proximitate precum: acesta/aceasta, aceea/acelea, aici/acolo, atunci. aici/acolo, atunci.

Aceste expresii referenţiale pronominale Aceste expresii referenţiale pronominale asigură accesibilitatea la informaţie când aceasta asigură accesibilitatea la informaţie când aceasta este uşor de identificat, sau este deja prezentă în este uşor de identificat, sau este deja prezentă în contextul situaţional. contextul situaţional.

Tânăra GiorgianaTânăra Giorgiana şi-a părăsit mama, Elena şi-a părăsit mama, Elena Manuela, şi oraşul natal Galaţi pentru a se Manuela, şi oraşul natal Galaţi pentru a se prostitua în Avignon. Mamei îi spunea că este prostitua în Avignon. Mamei îi spunea că este menajeră în Franţa şi-i promitea că-i va trimite menajeră în Franţa şi-i promitea că-i va trimite câteva sute de euro lunar, din salariul său.câteva sute de euro lunar, din salariul său.

La 23 mai, la ora 23.30, La 23 mai, la ora 23.30, eaea s-a urcat la s-a urcat la bordul unui Clio albastru, condus de un tânăr de bordul unui Clio albastru, condus de un tânăr de origine magrebiană. Atunci a fost văzută ultima origine magrebiană. Atunci a fost văzută ultima dată de către verişoarele sale.dată de către verişoarele sale. (Adevărul, 24 iunie (Adevărul, 24 iunie 2009)2009)

În acest caz, reluarea prin pronumele În acest caz, reluarea prin pronumele personal personal eaea este motivată de intercalarea unui alt este motivată de intercalarea unui alt referent nominalizat şi anume referent nominalizat şi anume mamamama ( care şi el ( care şi el este reluat prin expresii referenţiale reflexive). este reluat prin expresii referenţiale reflexive).

Expresiile referenţiale pronominale identifică Expresiile referenţiale pronominale identifică persoanele şi obiectele centrale în discursul ştirii prin persoanele şi obiectele centrale în discursul ştirii prin concentrarea atenţiei asupra relevanţei lor în situaţia de concentrarea atenţiei asupra relevanţei lor în situaţia de enunţare, servind ca bază tematică. enunţare, servind ca bază tematică.

Andreea Vass PaulAndreea Vass Paul, consilierul pe probleme , consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, spune că Romania a economice al premierului Emil Boc, spune că Romania a stimulat prea mult timp "nemunca" şi are nevoie în acest stimulat prea mult timp "nemunca" şi are nevoie în acest moment de acumulare de capital, nu de asistenţă socială.moment de acumulare de capital, nu de asistenţă socială.

"Încurajez munca şi acumularea de capital. România "Încurajez munca şi acumularea de capital. România are nevoie de acumulare de capital şi abia apoi de are nevoie de acumulare de capital şi abia apoi de impozitare. Să nu uităm că suntem un guvern de dreapta. impozitare. Să nu uităm că suntem un guvern de dreapta. Guvern de dreapta înseamnă să manifeşti mai întâi Guvern de dreapta înseamnă să manifeşti mai întâi compasiune pentru cei care muncesc şi abia apoi pentru compasiune pentru cei care muncesc şi abia apoi pentru asistenţa socială", a declarat Andreea Vass Paul.asistenţa socială", a declarat Andreea Vass Paul.

EaEa a afirmat că nu poate să fie de acord cu a afirmat că nu poate să fie de acord cu impozitarea progresivă şi a atras atenţia din nou că nimeni impozitarea progresivă şi a atras atenţia din nou că nimeni nu a renunţat la cota unică pentru a se întoarce la cea nu a renunţat la cota unică pentru a se întoarce la cea diferenţiată.diferenţiată. (Ziarul Financiar, 29 octombrie 2010) (Ziarul Financiar, 29 octombrie 2010)

Pe de altă parte, expresiile pronominale Pe de altă parte, expresiile pronominale demonstrative au un rol specific, de schimbare a temei. Ele demonstrative au un rol specific, de schimbare a temei. Ele reiau, de regulă, ultimul element din lanţul enunţării, care reiau, de regulă, ultimul element din lanţul enunţării, care este diferit de tema anterioară. În astfel de cazuri, este diferit de tema anterioară. În astfel de cazuri, prevalează elementele care au fost într-o altă poziţie prevalează elementele care au fost într-o altă poziţie sintactică şi sunt reluate ca subiect. sintactică şi sunt reluate ca subiect.

După debarcarea lui Răzvan Temeşan de la După debarcarea lui Răzvan Temeşan de la conducerea conducerea bănciibăncii, , aceastaaceasta a denunţat convenţia, pe care a denunţat convenţia, pe care a considerat-o o operaţiune de „creditare ilicită, pe termen a considerat-o o operaţiune de „creditare ilicită, pe termen lung". Banca Naţională a făcut un raport care a constatat lung". Banca Naţională a făcut un raport care a constatat că, deşi valoarea unei acţiuni Dac Air era de doar 0,323 că, deşi valoarea unei acţiuni Dac Air era de doar 0,323 dolari la acel moment, Bancorex a convenit să plătească nu dolari la acel moment, Bancorex a convenit să plătească nu mai puţin de 10,40 dolari pentru fiecare titlu în parte. mai puţin de 10,40 dolari pentru fiecare titlu în parte. (Jurnalul Naţional, 29 octombri 2010)(Jurnalul Naţional, 29 octombri 2010)

În stilul jurnalistic, în special, pronumele demonstrative În stilul jurnalistic, în special, pronumele demonstrative cesta/aceasta/aceştia/acesteacesta/aceasta/aceştia/acestea sunt utilizate cu efect de sunt utilizate cu efect de emfatizare (atunci când anafora zero sau pronumele personal emfatizare (atunci când anafora zero sau pronumele personal ar fi fost suficiente pentru a accesa un referent uşor ar fi fost suficiente pentru a accesa un referent uşor identificabil sau deductibil în context). identificabil sau deductibil în context).

De exemplu, în cazul următor, pronumele demonstrativ De exemplu, în cazul următor, pronumele demonstrativ acesta acesta ar fi putut fi înlocuit cu succes de pronumele personal ar fi putut fi înlocuit cu succes de pronumele personal elel. .

[...]Băsescu a mai declarat că a primit raportul de la Ministerul [...]Băsescu a mai declarat că a primit raportul de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) privind protestele de la Administraţiei şi Internelor (MAI) privind protestele de la Cotroceni de la 24 septembrie, dar că nu vrea să accepte din Cotroceni de la 24 septembrie, dar că nu vrea să accepte din nou escorta poliţiei pentru că „se simte un om liber". „Vreau să nou escorta poliţiei pentru că „se simte un om liber". „Vreau să fiu un om liber. De ce să fiu cu poliţia după mine? Pur şi simplu fiu un om liber. De ce să fiu cu poliţia după mine? Pur şi simplu mă simt mai bine şi vreau să mă simt liber. Îmi place să ies cu mă simt mai bine şi vreau să mă simt liber. Îmi place să ies cu soţia la restaurant, să o duc în parc, să conduc maşina", a mai soţia la restaurant, să o duc în parc, să conduc maşina", a mai comentat comentat Băsescu. AcestaBăsescu. Acesta a adăugat că va discuta raportul a adăugat că va discuta raportul primit cu reprezentanţii Ministerului de Interne până la sfârşitul primit cu reprezentanţii Ministerului de Interne până la sfârşitul lunii.lunii.(Adevărul, 25 octombrie)(Adevărul, 25 octombrie)

Dar chiar şi referinţa pronominală poate fi ambiguă în Dar chiar şi referinţa pronominală poate fi ambiguă în situaţia în care, în acelaşi enunţ apar doi sau mai mulţi referenţi situaţia în care, în acelaşi enunţ apar doi sau mai mulţi referenţi disponibili, situaţi în poziţii nontematice similare. disponibili, situaţi în poziţii nontematice similare.

Un alt front a fost deschis săptămâna trecută, între Un alt front a fost deschis săptămâna trecută, între premier şi ministrul Justitţiei: Macovei a declarat că Tăriceanu a premier şi ministrul Justitţiei: Macovei a declarat că Tăriceanu a chemat-o la întâlnirea cu Patriciu fără să o anunţe despre ce este chemat-o la întâlnirea cu Patriciu fără să o anunţe despre ce este vorba şi i-a cerut acestuia să nu-i mai facă agenda.vorba şi i-a cerut acestuia să nu-i mai facă agenda.(Cotidianul, 2 (Cotidianul, 2 febriarie 2006)febriarie 2006)

În astfel de situaţii, cititorul uzează de În astfel de situaţii, cititorul uzează de competenţa competenţa genericăgenerică [1] şi cea [1] şi cea enciclopedicăenciclopedică[2][2] pentru a descifra corect pentru a descifra corect referenţii. Acest ansamblu virtual de cunoştinţe, strict dependent referenţii. Acest ansamblu virtual de cunoştinţe, strict dependent de societatea în care trăim şi de experienţa noastră, ne ajută să de societatea în care trăim şi de experienţa noastră, ne ajută să dezambiguizăm enunţul de mai sus oferind informaţii contextuale dezambiguizăm enunţul de mai sus oferind informaţii contextuale despre statutul politic al referenţilor. despre statutul politic al referenţilor.

[1] D. Maingueneau, [1] D. Maingueneau, op.citop.cit, p. 46., p. 46.[2] [2] IbidemIbidem..

În textul jurnalistic, deseori, descrierile cu articol hotărât ( referinţa În textul jurnalistic, deseori, descrierile cu articol hotărât ( referinţa nominală articulată) se situează pe poziţii de rivalitate cu substantivele nominală articulată) se situează pe poziţii de rivalitate cu substantivele însoţite/descrise de determinant demonstrativ. De exemplu, în ştirea însoţite/descrise de determinant demonstrativ. De exemplu, în ştirea următoare avem expresia referenţială nominală următoare avem expresia referenţială nominală proiectul, proiectul, un un substantiv comun articulat care ar fi putut apărea în text însoţit de un substantiv comun articulat care ar fi putut apărea în text însoţit de un determinant demonstrativ determinant demonstrativ acest proiectacest proiect. În ambele cazuri referentul . În ambele cazuri referentul este este lăcaşul de cultlăcaşul de cult şi în ambele cazuri se face referire la un obiect şi se şi în ambele cazuri se face referire la un obiect şi se indică faptul că acesta există, este numai unul şi poate fi identificat în indică faptul că acesta există, este numai unul şi poate fi identificat în contextul enunţării. contextul enunţării.

Lăcaşul de cultLăcaşul de cult va fi construit în cadrul unui proiect transfrontalier va fi construit în cadrul unui proiect transfrontalier bulgaro-român. Valoarea totală a investiţiei este de 1,5 milioane de bulgaro-român. Valoarea totală a investiţiei este de 1,5 milioane de euro, aceasta vizând realizarea a două mănăstiri identice pe ambele euro, aceasta vizând realizarea a două mănăstiri identice pe ambele maluri ale Dunării. maluri ale Dunării. ProiectulProiectul s-a născut în anul 2007, când Mitropolia s-a născut în anul 2007, când Mitropolia din Russe (Bulgaria) a iniţiat un proiect prin care îşi propunea să din Russe (Bulgaria) a iniţiat un proiect prin care îşi propunea să realizeze din fonduri europene o mănăstire în localitatea Basarabovski. realizeze din fonduri europene o mănăstire în localitatea Basarabovski. Proiectul n-ar fi devenit eligibil dacă nu devenea transfrontalier. În acel Proiectul n-ar fi devenit eligibil dacă nu devenea transfrontalier. În acel moment, a fost contactată Episcopia Giurgiului pentru a deveni moment, a fost contactată Episcopia Giurgiului pentru a deveni partener în partener în acest proiectacest proiect, noua mănăstire urmând să se realizeze în , noua mănăstire urmând să se realizeze în localitatea Slobozia, din apropierea municipiului Giurgiu. localitatea Slobozia, din apropierea municipiului Giurgiu. (Adevărul, 28 (Adevărul, 28 octombrie 2010)octombrie 2010)

În ambele situaţii de referinţă, În ambele situaţii de referinţă, accesul la referent se poate face prin accesul la referent se poate face prin două căi:două căi:

a. a. contextul non-lingvisticcontextul non-lingvistic ( prima ( prima mănăstire din bani europeni se mănăstire din bani europeni se construieşte în judeţul Giurgiu la construieşte în judeţul Giurgiu la Slobozia);Slobozia);

b. b. cotextulcotextul (pentru a interpreta (pentru a interpreta acest acest proiectproiect trebuie să ne raportăm a priori la trebuie să ne raportăm a priori la lăcaşul de cult)lăcaşul de cult). .

Vom observa însă că determinanţii hotărâţi şi Vom observa însă că determinanţii hotărâţi şi determinanţii demonstrativi nu oferă aceeaşi accesibilitate determinanţii demonstrativi nu oferă aceeaşi accesibilitate la referent. În timp ce o descriere cu articol hotărât ar la referent. În timp ce o descriere cu articol hotărât ar putea desemna orice referent, expresia referenţială cu putea desemna orice referent, expresia referenţială cu determinant demonstrativ focalizează direct pe referent determinant demonstrativ focalizează direct pe referent prezentat ca fiind apropiat de actul de enunţare. Când prezentat ca fiind apropiat de actul de enunţare. Când spunem spunem proiectulproiectul, acesta e identificat prin calitatea de „a fi , acesta e identificat prin calitatea de „a fi proiect”, dar când spunem proiect”, dar când spunem acest proiectacest proiect, atunci controlul , atunci controlul asupra referentului este direct. asupra referentului este direct.

Aşadar, enunţiatorul apelează la expresii referenţiale Aşadar, enunţiatorul apelează la expresii referenţiale pronominale, sau nominale dar cu determinanţi pronominale, sau nominale dar cu determinanţi demonstrativi pentru a relua un referent deja introdus în demonstrativi pentru a relua un referent deja introdus în text. Cu alte cuvinte, acesta intervine pentru a opera o text. Cu alte cuvinte, acesta intervine pentru a opera o „nouă delimitare a referentului, care este diferenţiat de alţii „nouă delimitare a referentului, care este diferenţiat de alţii din aceeaşi categorie”[1]. Demonstrativele ajută în textul din aceeaşi categorie”[1]. Demonstrativele ajută în textul jurnalistic la introducerea unui element care există în cotext jurnalistic la introducerea unui element care există în cotext într-o nouă într-o nouă [1] [1] IbidemIbidem, p. 229., p. 229.

Un alt mod de desemnare, de referinţă, remarcat în Un alt mod de desemnare, de referinţă, remarcat în stilul jurnalistic este referinţa comparativă care urmăreşte stilul jurnalistic este referinţa comparativă care urmăreşte identitatea şi similaritatea prin referiri indirecte cu ajutorul identitatea şi similaritatea prin referiri indirecte cu ajutorul adjectivelor:adjectivelor:

Cei mai iscusiţiCei mai iscusiţi pescari vâlcenipescari vâlceni s-au întrecut, ieri, s-au întrecut, ieri, într-o competiţie organizată pe balta din Bogdăneşti. într-o competiţie organizată pe balta din Bogdăneşti. Înarmaţi cu Înarmaţi cu ustensileustensile care mai de care mai sofisticatecare mai de care mai sofisticate, , 17 pescari17 pescari de mai toate vârstele au purces cu noaptea în de mai toate vârstele au purces cu noaptea în cap pe baltă, înainte de trezirea peştilor. Aveau să rămână cap pe baltă, înainte de trezirea peştilor. Aveau să rămână în „finală” doar 11 competitori, ceilalţi fiind învinşi de în „finală” doar 11 competitori, ceilalţi fiind învinşi de căldură.căldură.

După ce şi-au tras bileţelele cu ordinea de tragere, După ce şi-au tras bileţelele cu ordinea de tragere, concurenţii au tras, tot pe bileţel, parcela. [...] Şi-au aşezat concurenţii au tras, tot pe bileţel, parcela. [...] Şi-au aşezat arsenalul pescărescarsenalul pescăresc pe poziţie de „atac”, au pregătit pe poziţie de „atac”, au pregătit momeala şi au aruncat cârligele.momeala şi au aruncat cârligele. (Adevărul, 22 iunie 2009) (Adevărul, 22 iunie 2009)

Stilul jurnalistic, ca stil funcţional, demonstrează Stilul jurnalistic, ca stil funcţional, demonstrează tendinţa tot mai puternică de a crea noi mijloace anaforice tendinţa tot mai puternică de a crea noi mijloace anaforice de exprimare din nevoia de claritate şi de precizare. Astfel de exprimare din nevoia de claritate şi de precizare. Astfel remarcăm folosirea, ca indici de referenţialitate, cuvinte şi remarcăm folosirea, ca indici de referenţialitate, cuvinte şi locuţiuni de tipul: locuţiuni de tipul: respectiv, în cauză, propriurespectiv, în cauză, propriu[1]: [1]:

Potrivit autoritatii, CECCAR a stabilit, printr-un Potrivit autoritatii, CECCAR a stabilit, printr-un regulament,regulament, onorariile în profesia contabilă din 2001, în onorariile în profesia contabilă din 2001, în pofida avertismentului Oficiului de Concurenţă de atunci să pofida avertismentului Oficiului de Concurenţă de atunci să nu adopte această măsură. În 2004, documentul a fost nu adopte această măsură. În 2004, documentul a fost actualizat, iar sumele au fost transformate în euro. Anul actualizat, iar sumele au fost transformate în euro. Anul trecut însă, conducerea CECCAR a decis publicarea trecut însă, conducerea CECCAR a decis publicarea respectivului regulamentrespectivului regulament în Monitorul Oficial pentru a fi în Monitorul Oficial pentru a fi folosit de toţi membrii săi.folosit de toţi membrii săi.(Financiarul, 27 octombrie 2010)(Financiarul, 27 octombrie 2010)

[1] Halvorsen [1] Halvorsen apudapud. Florica Zafiu, . Florica Zafiu, op.citop.cit., p. 333. ., p. 333.

În anumite contexte, adjectivul respectivul este În anumite contexte, adjectivul respectivul este substantivizat devenind un echivalent (substitut) al unui substantivizat devenind un echivalent (substitut) al unui pronume:pronume:

Inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj au fost Inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj au fost sesizaţi cu privire la existenţa unui adăpost clandestin de câini sesizaţi cu privire la existenţa unui adăpost clandestin de câini la marginea Băniei. Un craiovean a reclamat la DSV Dolj faptul la marginea Băniei. Un craiovean a reclamat la DSV Dolj faptul că în cartierul Craioviţa Nouăcă în cartierul Craioviţa Nouă, un bărbat, un bărbat a strâns pe o a strâns pe o proprietate privată zeci de patrupede pe care le ţine fără hrană proprietate privată zeci de patrupede pe care le ţine fără hrană şi apă.şi apă.

„„RespectivulRespectivul a intrat în contact cu o Asociaţie de a intrat în contact cu o Asociaţie de Protecţie a Animalelor cu sediul la Piteşti, sponzorizată din Protecţie a Animalelor cu sediul la Piteşti, sponzorizată din Germania, pentru salvarea câinilor fără stăpan din România, de Germania, pentru salvarea câinilor fără stăpan din România, de unde primeşte, permanent, transporturi cu hrană uscată şi unde primeşte, permanent, transporturi cu hrană uscată şi conserve pentru câini, pe care, după cum spun vecinii, nu le dă conserve pentru câini, pe care, după cum spun vecinii, nu le dă câinilor, ci merge şi le vinde în piaţă, obţinând, astfel, câinilor, ci merge şi le vinde în piaţă, obţinând, astfel, contravaloarea şi profit din alimente provenite din sponzorizări contravaloarea şi profit din alimente provenite din sponzorizări ale unor iubitori de animale“, susţine craioveanul în plângerea ale unor iubitori de animale“, susţine craioveanul în plângerea expediată şi pe adresa redacţiei noastre.expediată şi pe adresa redacţiei noastre.

O altă tendinţă observată în stilul jurnalistic este O altă tendinţă observată în stilul jurnalistic este folosirea adjectivului propriu cu o încărcătură semantică folosirea adjectivului propriu cu o încărcătură semantică mult mai puternică decât a unui simplu adjectiv posesiv. mult mai puternică decât a unui simplu adjectiv posesiv. Efectul urmărit este de a scoate în evidenţă şi de a Efectul urmărit este de a scoate în evidenţă şi de a accentua neprevăzutul. De aceea, folosirea sa presupune accentua neprevăzutul. De aceea, folosirea sa presupune un contrast ( de exemplu, presupoziţia că o acţiune violentă un contrast ( de exemplu, presupoziţia că o acţiune violentă nu se produce în familie) iar traducerea sensului cuvântului nu se produce în familie) iar traducerea sensului cuvântului nu mai este „tatăl său”, ci „ chiar tatăl său/ nimeni nu mai este „tatăl său”, ci „ chiar tatăl său/ nimeni altcineva decât”.altcineva decât”.

O fetiţă a murit, după ce a fost călcată cu maşina de O fetiţă a murit, după ce a fost călcată cu maşina de propriul tatăpropriul tată

Micuţa de un an şi şase luni a murit, după ce a fost Micuţa de un an şi şase luni a murit, după ce a fost călcată din greşeală cu maşina de propriul tată. Fetiţa se călcată din greşeală cu maşina de propriul tată. Fetiţa se juca prin curte, iar părintele, neatent, a încercat să mute juca prin curte, iar părintele, neatent, a încercat să mute maşina. Nu a observat-o pe micuţă şi a trecut peste ea. maşina. Nu a observat-o pe micuţă şi a trecut peste ea. Omul era băut.Omul era băut. (Jurnalul Naţional, 25 octombrie 2010) (Jurnalul Naţional, 25 octombrie 2010)

Dorinţa de a crea un efect spectaculos şi Dorinţa de a crea un efect spectaculos şi imprevizibil este cel care îl determină pe jurnalist imprevizibil este cel care îl determină pe jurnalist să recurgă la acest procedeu, stereotipând deja să recurgă la acest procedeu, stereotipând deja această construcţie co conotaţii de cele mai multe această construcţie co conotaţii de cele mai multe ori dramatice: ori dramatice: Poliţiştii plătesc hârtia de imprimată Poliţiştii plătesc hârtia de imprimată din propriul buzunardin propriul buzunar (Adevărul, 27 octombrie (Adevărul, 27 octombrie 2010), 2010), Ea este femeia ucisă cu SIDA de propriul soţEa este femeia ucisă cu SIDA de propriul soţ (Click, 16 octombrie 2010), (Click, 16 octombrie 2010), Mama băiatului din Mama băiatului din Reghin, omorât de propriul tată: «Mi-a ucis copilul Reghin, omorât de propriul tată: «Mi-a ucis copilul cu 3 lovituri de cuţit»cu 3 lovituri de cuţit» (Libertatea, 12 octombrie (Libertatea, 12 octombrie 2010), 2010), Victima a căzut în propriul cuţitVictima a căzut în propriul cuţit(Gazeta de (Gazeta de Sud, 22 octombrie 2010), Sud, 22 octombrie 2010), FC Drobeta, FC Drobeta, neputincioasă pe propriul teren neputincioasă pe propriul teren (Adevărul, 8 (Adevărul, 8 octombrie 2010), etc. octombrie 2010), etc.

Halliday şi Hassan consideră că Halliday şi Hassan consideră că printre structurile semantice care printre structurile semantice care asigură continuitatea referenţială a asigură continuitatea referenţială a textului se numără şi substituţia, textului se numără şi substituţia, elipsa şi conjuncţia. elipsa şi conjuncţia.

Dacă referinţa acţionează din punct de vedere Dacă referinţa acţionează din punct de vedere semantic, substituţia şi elipsa operează la nivel lexico-semantic, substituţia şi elipsa operează la nivel lexico-gramatical atunci când se intenţionează evitarea repetării gramatical atunci când se intenţionează evitarea repetării unui element lexical şi se poate recurge la una dintre unui element lexical şi se poate recurge la una dintre resursele gramaticale ale limbii pentru a-l înlocui ( de resursele gramaticale ale limbii pentru a-l înlocui ( de regulă pro-numele nehotarat). regulă pro-numele nehotarat).

Oficial SUA: "Dispozitivele descoperite erau Oficial SUA: "Dispozitivele descoperite erau destinate să facă rău"destinate să facă rău"

PachetelePachetele suspicioase, descoperite în locaţii suspicioase, descoperite în locaţii diferite, diferite, unulunul în Marea Britanie şi în Marea Britanie şi altulaltul în Dubai, şi care ar în Dubai, şi care ar fi vizat organizaţiile evreieşti din SUA, "par să conţină fi vizat organizaţiile evreieşti din SUA, "par să conţină material exploziv", a declarat preşedintele american Barack material exploziv", a declarat preşedintele american Barack Obama, vineri, spunând despre incidente că "reprezintă o Obama, vineri, spunând despre incidente că "reprezintă o ameninţare credibilă la adresa Statelor Unite".ameninţare credibilă la adresa Statelor Unite". (Adevărul, (Adevărul, 30 octombrie 2010)30 octombrie 2010)

Când vorbim despre elipsă în textul jurnalistic Când vorbim despre elipsă în textul jurnalistic ne referim în special la suprimarea din enunţuri a ne referim în special la suprimarea din enunţuri a verbelor care, de cele mai multe ori lipsesc din titluri verbelor care, de cele mai multe ori lipsesc din titluri ( este vorba mai ales de verbul „a fi” la forma de ( este vorba mai ales de verbul „a fi” la forma de indicatic prezent). Este o tehnică de care jurnaliştii indicatic prezent). Este o tehnică de care jurnaliştii dispun în scopul comprimării textului şi realizării dispun în scopul comprimării textului şi realizării conciziei fără să afecteze sau să aducă prejudicii conciziei fără să afecteze sau să aducă prejudicii sensului (deoarece elementul suprimat este sensului (deoarece elementul suprimat este subînţeles). subînţeles). Bucşaru, abonat la banii prăduiţi de Bucşaru, abonat la banii prăduiţi de NecolaiciucNecolaiciuc (Adevărul, 15 iulie 2009), (Adevărul, 15 iulie 2009), Şeful SRI, Şeful SRI, combinat cu „Hoţul de la CFR”combinat cu „Hoţul de la CFR” (Adevărul, 9 iulie (Adevărul, 9 iulie 2009), 2009), Floricel din Islaz, agent ucrainean K1Floricel din Islaz, agent ucrainean K1 (Adevărul, (Adevărul, 25 iunie 2009), 25 iunie 2009), Ponta vrea la Primărie, Diaconescu, la Ponta vrea la Primărie, Diaconescu, la şefia PSDşefia PSD (Cotidianul, 31 ianuarie 2008) (Cotidianul, 31 ianuarie 2008)

Întâlnim şi un alt fel de elipsă: brahilogia. Întâlnim şi un alt fel de elipsă: brahilogia. Diferenţa dintre ele rezidă din opoziţia între Diferenţa dintre ele rezidă din opoziţia între existenţa unui fapt de limbă suprimat (elipsa) existenţa unui fapt de limbă suprimat (elipsa) şi inexistenţa unui asemenea fapt şi inexistenţa unui asemenea fapt ( inexistenţă fie absolută, fie rezultată prin ( inexistenţă fie absolută, fie rezultată prin dispariţia lui nu numai din vorbirea interioară, dispariţia lui nu numai din vorbirea interioară, ci chiar din conştiinţa enunţătorului. De ci chiar din conştiinţa enunţătorului. De exemplu, în faţa enunţului: exemplu, în faţa enunţului: Top 10 deputaţi Top 10 deputaţi chiulangii chiulangii nu se realizează structura denu se realizează structura de Acesta este topul 10 al deputaţilor chiulangiiAcesta este topul 10 al deputaţilor chiulangii (Cotidianul, 21 ianuarie 2008), deoarece este (Cotidianul, 21 ianuarie 2008), deoarece este suplinită de context şi paratext. suplinită de context şi paratext.

Substituţia şi elipsa sunt întâlnite în stilul jurnalistic Substituţia şi elipsa sunt întâlnite în stilul jurnalistic cu toate că dacă asigură unui enunţ concizia, îi poate cu toate că dacă asigură unui enunţ concizia, îi poate afecta, în acelaşi timp, precizia. Utilizarea lor funcţională afecta, în acelaşi timp, precizia. Utilizarea lor funcţională asigură enunţurilor un ton colocvial/informal care este asigură enunţurilor un ton colocvial/informal care este caracteristic presei galbene (de tip tabloid), dar care tinde caracteristic presei galbene (de tip tabloid), dar care tinde să contamineze şi presa de tip broadsheet (serioasă, să contamineze şi presa de tip broadsheet (serioasă, respectabilă) în articole în care jurnalistul doreşte să respectabilă) în articole în care jurnalistul doreşte să manifeste în scris, artificii lingvistice controlate pentru a manifeste în scris, artificii lingvistice controlate pentru a crea efectul oralităţii. crea efectul oralităţii.

Este cunoscut faptul că efectul oralităţii este un Este cunoscut faptul că efectul oralităţii este un principiu al scriiturii bine realizate prin tehnici bine principiu al scriiturii bine realizate prin tehnici bine controlate de eliminare a redundanţei, de substituţie a unor controlate de eliminare a redundanţei, de substituţie a unor mijloace de reliefare şi de organizare cu altele. Oralitatea mijloace de reliefare şi de organizare cu altele. Oralitatea trebuie însă adaptată tipului de text prin recontextualizare , trebuie însă adaptată tipului de text prin recontextualizare , adică adaptarea la altă situaţie de comunicare, este deci adică adaptarea la altă situaţie de comunicare, este deci aluzie, şi nu simplă înregistrare sau reproducere fidelă. aluzie, şi nu simplă înregistrare sau reproducere fidelă.

Privite din perspectivă pragmatică, substituţia şi Privite din perspectivă pragmatică, substituţia şi elipsa intenţionează obţinerea unui răspuns din partea co-elipsa intenţionează obţinerea unui răspuns din partea co-locutorului în forma confirmării sau a completării locutorului în forma confirmării sau a completării informaţiei. Sunt efecte premeditate, la care stilul jurnalistic informaţiei. Sunt efecte premeditate, la care stilul jurnalistic apelează ca formă de interacţiune cu ceilalţi. apelează ca formă de interacţiune cu ceilalţi.

Reţinem aşadar că, în textul de presă, coeziunea Reţinem aşadar că, în textul de presă, coeziunea este definită prin expunerea unor structuri sintactice şi este definită prin expunerea unor structuri sintactice şi semnatice, care devin operaţionale într-o situaţie concretă semnatice, care devin operaţionale într-o situaţie concretă de comunicare. De asemenea, coeziunea poate fi definită de comunicare. De asemenea, coeziunea poate fi definită ca legătura care „asigură caracterul de tot unitar unei ca legătura care „asigură caracterul de tot unitar unei secvenţe”[1], legătură care se manifestă prin particularităţi secvenţe”[1], legătură care se manifestă prin particularităţi gramaticale ce reprezintă rezultatul relaţiilor transfrastice.gramaticale ce reprezintă rezultatul relaţiilor transfrastice.

[1] E. Vasiliu, [1] E. Vasiliu, op.citop.cit., p. 29.., p. 29.