lucrarea 12 si 13

13
DETERMINAREA REZISTENŢELOR MECANICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII 1. DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR BETONULUI ÎNTĂRIT 1.1 Determinarea densităţii aparente (masei volumice apa Efectuarea determinării Această proprietate a betonului se determină pe epruvetele folosite la determinarea rezistenţelor mecanice, astfel: - se cântăresc epruvetele; - se determină dimensiunile epruvetelor (măsurarea cu ş - se calculează volumul aparent utilizând formulele geo - se calculează densitatea aparentă. Înregistrarea rezultatelor Proba Masa [g] Dimensiuni, [mm] Volum aparent, „V a Densitate aparentă, a L l h 1. beton simplu 2. beton armat dispers cu fibre de polipropilenă 2. beton armat dispers cu fibre de oţel 3. beton de înaltă rezistenţă Interpretarea rezultatelor Tip Densitate aparentă Foarte greu ( ρ a > 2500 kg/m 3 ) Greu (2200 < ρa < 2500 kg/m 3 ) Semigreu (2000 < ρa < 2200 kg/m 3 ) Uşor (800 < ρa <2000 kg/m 3 ) Foarte uşor ( ρa < 800 kg/m 3 ) Betonul analizat ARE/ NU ARE densitatea minimă necesară pen analizat. 1.2 Determinarea rezistenţei la compresiune

Upload: vasile-buda

Post on 21-Jul-2015

76 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

DETERMINAREA REZISTENELOR MECANICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCII1. DETERMINAREA PROPRIETILOR BETONULUI NTRIT1.1 Determinarea densitii aparente (masei volumice aparente) Efectuarea determinrii Aceast proprietate a betonului se determin pe epruvetele folosite la determinarea rezistenelor mecanice, astfel: - se cntresc epruvetele; - se determin dimensiunile epruvetelor (msurarea cu ublerul); - se calculeaz volumul aparent utiliznd formulele geometrice; - se calculeaz densitatea aparent. nregistrarea rezultatelorProba 1. beton simplu 2. beton armat dispers cu fibre de polipropilen 2. beton armat dispers cu fibre de oel 3. beton de nalt rezisten Masa [g] Dimensiuni, [mm] L l h Volum aparent, Va Densitate aparent, a

Interpretarea rezultatelorTip Foarte greu Greu Semigreu Uor Foarte uor Densitate aparent (a > 2500 kg/m3) (2200 < a < 2500 kg/m3) (2000 < a < 2200 kg/m3) (800 < a 1,0 Viteza de cretere a forei [N/mm2*s] 0,003 0,010 0,011 0,025 0,026 0,050 0,050 0,100

Se noteaz fora de rupere i modul de rupere care poate fi: aderent cnd ruperea se face pe interfaa substrat i mortar; coherent cnd ruperea se face n mortar sau n substrat. nregistrarea rezultatelor Adeziunea la suport (Rs) se calculeaz cu formula: P RS = A - unde: - P - fora maxim la care s-a produs desprinderea epruvetei, n [N];

- A - aria suprafeei de contact dintre mortar i suport, n [mm2].Rezultatul se calculeaza ca media determinrilor, notandu-se i modul de desprindere a mortarului, precizndu-se unul dintre cazurile de mai jos: - A desprinderea stratului de mortar de suport; - B cedarea stratului de mortar; - C cedarea materialului suport. Observaie: n cazurile B i C, rezultatele obinute nu reprezint adeziunea mortarului la suport, ci rezistena la ntindere a mortarului, respectiv a suportului; n aceste cazuri se considera c adeziunea la suport este superioar valorii obinute la determinare.

11

Interpretarea rezultatelor Desprinderea mortarului de stratul suport este de tip A / B / C. 2.6 Determinarea aderenei la mortarele pe baza de ipsos Prin aceast metod se determin aderena prin traciune a diferitelor tipuri de materiale de construcii (compui pe baz de ipsos), valoarea aderenei la traciune individual fiind dat de urmtoarea formul: L AS = A - unde: - As = valoarea individual pentru aderena la traciune, n N/mm2 ; - L = sarcina de traciune total, n N; - A = aria de lipire (2500mm2), n mm2; Aderena reprezint solicitarea maxim pe unitatea de suprafa, msurat prin ncercarea prin ntindere. Efectuarea determinrii-

-

-

prepararea epruvetelor de ncercat se va face n condiii standard de temperatur i umiditate:20C 2C i 50% 5% umiditate relativ. aparatele utilizate pentru determinri i pentru preparri anticipate determinrilor trebuie s fie etane i realizate din materiale rezistente la ap, i s nu reacioneze cu sulfatul de calciu (sticl, tabl, oel inoxidabil, oel inobilat, ebonit, plastic); mortarul de consisten normal se introduce n formele pentru determinarea aderenei, amplasate pe substrat i se niveleaz cu ajutorul unei gletiere metalice. Dup ntrirea materialului, se las proba 7 zile, n condiii standard de temperatur i umiditate relativ.

Pe proba pregtit se lipete dispozitivul de tragere cu rina epoxidic i dup ntrirea rinii se vor face determinrile de aderen, prin aplicarea unei viteze de crestere a forei ntre 0.003 i 0.1N/mm2, funcie de rezistena la aderen ateptat. Se noteaz natura ruperii - n plac; - n liantul adeziv; - la interfa. nregistrarea rezultatelor Rezistena la rupere prin traciune Ru se calculeaz cu urmtoarea formul: F Ru = u A - unde: Ru - rezistena la rupere prin traciune, n N/mm2; Fu - fora maxim de rupere, n N; A - aria suprafeei de ncercat, n mm2. 12

Rezultatul este media probelor individuale, calculat cu o precizie de 0.01 N/mm2 n multe cazuri, ruperea se face nu ntre substrat i mortar ci n mortar sau n substrat sau n adezivul epoxidic. In aceste ultime cazuri, aderena real este mai mare dect cea determinat. n aceste cazuri, calculul rezultatului mediu nu-i are rostul. Interpretarea rezultatelor Prin determinarea aderenei la mortarele pe baz de ipsos rezult o rupere: - n plac; - n liantul adeziv; - la interfa.

13