nr. 12-13 (15-16) septembrie 2006Preţul 10 lei

S U P L I M E N T L A Z I A R U L M U N I C I P A L “ C A P I T A L A”

ÎN NUMĂR ESTE INSERATĂ DECIZIA:

Cu privire la aprobarea Programului -3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010”

CONTINUĂ ABONAREA LA SUPLIMENTUL BILUNAR AL ZIARULUI “CAPITALA” (СТОЛИЦА) Ц

Stimaţi domni!

În paginile publicaţiei veţi putea lua cunoştinţă de cele mai

importante decizii ale Consiliului Municipal şi dispoziţii ale prima-

rului general. La solicitarea Dvs., vor fi publicate decizii din anii

trecuţi privind taxele pentru diferite activităţi economice, precum

şi mărimea tarifelor pentru servicii comunale şi de arendă.

În afară de aceasta, “Monitorul de Chişinău” va insera materia-

le informative despre documentele necesare pentru iniţierea unor

afaceri, precum şi lotul de materiale de care este nevoie pentru ob-

ţinerea licenţelor de desfăşurare a unor activităţi comerciale.

Tot în supliment veţi găsi şi alte materiale utile pentru un

funcţionar public, cum sunt scrierea unei note informative, a unui

proiect de decizie, de dispoziţie etc.

Pentru persoanele fi zice: pe 1 lună – 10.80 lei pe 3 luni – 32.40 lei pe 6 luni – 64.80 lei

Pentru persoanele juridice: pe 1 lună – 20.80 lei pe 3 luni – 62.40 lei pe 6 luni – 124.80 lei

INDICE LA “POŞTA MOLDOVEI”:

PENTRU PERSOANELE FIZICE (ÎN LIMBA ROMВNĂ) – 21849

PENTRU PERSOANELE FIZICE (ÎN LIMBA RUSĂ) – 21850

PENTRU PERSOANELE JURIDICE (ÎN LIMBA ROMВNĂ) – 21851

PENTRU PERSOANELE JURIDICE (ÎN LIMBA RUSĂ) – 21852

C K

Consiliul Municipal Chişinău

DECIZIE 03 august 2006 nr. 54/7

Cu privire la aprobarea Programului -3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din

municipiul Chişinău în anii 2006-2010”Având în vedere necesitatea elaborării şi punerii în aplicare a Pro-

gramului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010”, în scopul realizării în continuare a principiilor politicii educaţionale refl ectate în Concepţia dezvoltării învăţământului, Legea Învăţământului nr. 547 din 21.07.1995, în temeiul prevederilor Programului de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova, aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 863 din 16 august 2005, art. 18, alin. 2, lit. e) şi art. 23 (4) din Legea Republicii Moldova nr. XV-123 din 18 martie 2003 „Privind administraţia publică locală”, Consiliul muni-cipal Chişinău DECIDE:

1. Se aprobă Programul - 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010” (se anexează).

2. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport (dna Tatia-na Nagnibeda-Tverdohleb), preturile sectoarelor Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râşcani, primăriile oraşelor şi satelor (comunelor) suburbane, direcţiile şi secţiile Primăriei vor asigura realizarea acţiu-nilor prevăzute în Programul nominalizat.

3. Direcţia generală fi nanţe (dna Tatiana Cuneţchi) va asigura fi -nanţarea cheltuielilor în limita alocaţiilor prevăzute pentru realizarea prevederilor Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului în municipiul Chişinău în anii 2006-2010”, cu precizarea anuală a alocaţiilor din buget, în funcţie de posi-bilităţile reale ale bugetului municipal pe anul respectiv.

4. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport (dna Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb) va informa, la solicitarea Consiliului munici-pal Chişinău, despre îndeplinirea acţiunilor preconizate în cadrul Pro-gramului sus – menţionat.

5. Viceprimarul de ramură, dl Petru Şveţ, va executa controlul în-deplinirii prezentei decizii.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ

Mihai Roşcovan

CONTRASEMNAT:

SECRETAR INTERIMAR AL CONSILIULUI

Nicolae Manastârli

2

ANEXĂ la decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 54/7 din 03 august 2006

PROGRAMUL – 3 DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI EDUCAŢIONAL „MODERNIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

anii 2006-2010”

CAPITOLUL ICONSIDERENTE GENERALE

1.1. Introducere

Municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova, este un impor-tant centru politic, administrativ, industrial, ştiinţifi c şi cultural al ţării (teritoriul – 574,6 mii m2, populaţia – 716,7 mii locuitori) şi concen-trează peste 1/3 din populaţia urbană şi circa 17 la sută din populaţia totală a ţării.

În sens administrativ, municipiul Chişinău se împarte în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Râşcani. Totodată, în componenţa municipiului intră 6 oraşe, 10 comune, 3 sate şi 15 localităţi rurale.

Municipiul Chişinău dispune de un sistem educaţional preşcolar şi preuniversitar autonom.

Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău are în subordine cinci Direcţii educaţie, tineret şi sport, re-spectiv în cele 5 sectoare ale municipiului, precum şi un Centru ştiinţi-fi co-metodic, Centrul de Informare şi Documentare a Tineretului, Centrul de Diagnosticare psihologică şi Reabilitare „Armonie”, Centrul de Edu-caţie Moral-Spirituală „Arta de a deveni Om”. Urmare a procesului de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ în municipiul Chişinău funcţionează 155 instituţii preuniversitare, inclusiv: 12 şcoli-grădiniţe; 14 şcoli primare; 19 gimnazii; 60 licee; 41 şcoli medii de cultură gene-rală; 6 şcoli speciale şi 3 şcoli pe schimburi; precum şi 146 de instituţii de învăţământ preşcolar; 14 instituţii extraşcolare; 13 şcoli sportive.

Concomitent, cu instituţiile statale de învăţământ în municipiul Chişinău funcţionează şi instituţii educaţionale private, de alternati-vă.

Sistemul învăţământului municipal are drept scop:

• realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile uma-niste, pe valorile democraţiei şi aspiraţiile societăţii;

• asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ în toate treptele de şcolaritate;

• integrarea tinerilor în viaţa profesională şi socială, acesta fi ind pilonul de bază al realizării politicii resurselor umane la nivel de muni-cipiu.

Obiectivul major, la etapa actuală, este promovarea unui învăţă-mânt performant, bazat pe un management modern şi autohton, pe tradiţii naţionale şi repere educaţionale moderne în corespundere cu standardele europene.

Învăţământul municipal promovează şi cultura fi zică, precum şi dezvoltarea sportului performant şi de masă.

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului din Republica Moldova, Concepţiei Dezvoltării Învăţământului, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.984 „Privind aprobarea Programului de Dezvol-tare a învăţământului în anii 1999 – 2005”, DGEŞTS a elaborat Progra-mul – 2 de dezvoltare a învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2001 -2005, care a avut drept obiective dezvoltarea optimă a structurii învăţământului municipal, renovarea conţinuturilor, implementarea la toate treptele a Curriculum-ului naţional, a noilor tehnologii educaţio-nale, accentul fi ind pus pe individualizarea şi diferenţierea procesului educaţional, pe democratizarea vieţii şcolii, pe implicarea tuturor fac-

torilor de decizie în soluţionarea problemelor din învăţământ.Reformele social-economice, ce au loc în societate, trecerea la re-

gimul democratic şi la economia de piaţă în Republica Moldova, îna-intează multiple cerinţe faţă de învăţământ, una din ele fi ind prioritară – pregătirea personalităţilor creative, apte de a se adapta la condiţiile în schimbare continuă ale vieţii.

În scopul de a contribui şi în continuare la optimizarea şi dezvol-tarea reţelei instituţiilor de învăţământ şi a bazei materiale, la dezvol-tarea fi zică, morală a personalităţii creative ale individului, bazate pe valori general – umane, este oportună elaborarea Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006 – 2010”.

E de menţionat că în atenţia permanentă a Primăriei, Consiliului municipal Chişinău, a primarului general, a Direcţiei generale educa-ţie, ştiinţă, tineret şi sport şi direcţiilor educaţie, tineret şi sport din sec-toarele municipiului, preturilor din sectoare şi primăriilor din oraşele şi localităţile suburbane, se afl ă problemele majore ce ţin de organi-zarea şi desfăşurarea procesului educativ în instituţiile de învăţământ, asigurarea condiţiilor de lucru ale cadrelor didactice, protecţia vieţii şi sănătăţii copiilor, şcolarizarea minorilor etc.

Instituţiile de învăţământ din municipiul Chişinău dezvoltă rela-ţii de colaborare cu multe ţări străine, inclusiv cu: Armenia, Bielarus, Bulgaria, Germania, Franţa, Italia, Israel, România, Rusia, SUA, Turcia, Ukraina, etc. Tradiţională a devenit colaborarea fructuoasă cu şcoala Nr. 164 din Moscova, unde elevii studiază limba, istoria şi cultura naţi-onală moldovenească.

1.2. Cadru general

Situaţia economică, politică şi socială din ţară, orientarea învăţă-mântului spre standardele internaţionale şi europene, îndeosebi după aderarea Republicii Moldova la Sistemul de la Bologna în mai 2005, necesitatea coordonării dezvoltării învăţământului cu reformele pro-movate în celelalte sfere de activitate ale sistemului social-economic impune revizuirea unor structuri şi mecanisme de funcţionare ale sis-temului educaţional, implementarea progresului ştiinţifi c, a tehnolo-giilor informaţionale adecvate de proiectare, gestionare şi fi nanţare a învăţământului contemporan din noul mileniu şi secolul al XXI-lea.

Tendinţele reformatoare din sistemul învăţământului din muni-cipiul Chişinău necesită elaborarea unui program, care ar determina şi ar argumenta strategia şi modernizarea învăţământului în teritoriu. Acest program trebuie să refl ecte acte legislative şi normative pentru politica educaţională din ţară, inclusiv:

• Constituţia Republicii Moldova;• Concepţia dezvoltării învăţământului în Republica Moldova; • Legea Învăţământului din Republica Moldova nr.547 din

21.07.1995; • Programul de modernizare a sistemului educaţional în Repu-

blica Moldova (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.863 din 16 august 2005);

• Programul municipal de dezvoltare a învăţământului în muni-cipiul Chişinău pe anii 2001-2005;

• Codul Muncii al Republicii Moldova (2003); • Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova „Despre aproba-

rea Concepţiei privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională

3

a resurselor umane” nr.253 din 19 iunie 2003; • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la organi-

zarea formării continue” nr.1224 din 9 noiembrie 2004; • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la per-

fecţionarea profesională a funcţionarilor publici” nr.845 din 26 iulie 2004;

• Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţămân-tul preuniversitar (2003);

• Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere din învăţă-mântul preuniversitar (2003);

• Memorandumul asupra învăţământului continuu (Bruxelles, 2000).

Programul - 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Moderniza-rea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006 – 2010” (în continuare Programul -3) este destinat tuturor persoanelor care sunt implicate în respectivul domeniu şi prevede antrenarea întregii co-munităţi în realizarea obiectivelor propuse. Conducătorii instituţiilor de învăţământ, de comun acord cu organele administraţiei publice locale, vor asigura realizarea Programului, ţinând cont de factorii şi tradiţiile locale.

În baza Programului vor fi elaborate planurile complexe anuale de activitate ale Direcţiei generale educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, şi direcţiilor de profi l din sectoare, programe de dezvoltare a învăţămân-tului la nivel de municipiu, sector şi instituţie de învăţământ.

1.3. Obiectivele strategice ale Programului

Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport îşi direcţionea-ză activitatea spre a realiza următoarele opt obiective majore:

• trecerea de la pedagogia tradiţională spre o pedagogie mo-dernă;

• implementarea în practică a tehnologiilor informaţionale con-temporane;

• aplicarea în practică a managementului schimbării;• axarea activităţilor de bază de la managementul curriculumu-

lui spre managementul cunoştinţelor;• trecerea de la administrare spre un management corporativ;• orientarea de la o cultură declarativă spre performanţe socio-

culturale;• învăţarea pentru viaţă şi pe parcursul întregii vieţi;• promovarea unui model de viaţă sănătos şi pregătirea tineri-

lor către Jocurile Olimpice de la Beijing (2008).În condiţiile de modernizare a învăţământului, promovării unui

învăţământ european, o importanţă primordială în realizarea obiec-tivelor majore ale reformei învăţământului revine Direcţiei generale, educaţie, ştiinţă, tineret şi sport şi celor cinci DETS din sectoare, insti-tuţiilor de învăţământ de toate treptele.

1.4. Cerinţele faţă de Program

La elaborarea unui efi cient Program de dezvoltare este necesar să se ţină seama de unele cerinţe prioritare, printre care se evidenţiază următoarele:

să constituie o parte componentă a politicii de stat în dome-niul învăţământului, întemeiat pe principiile creativităţii şi diversită-ţii;

să asigure un proces instructiv-educativ democratic şi uma-nist, deschis şi fl exibil, formativ-dezvoltativ, bazat pe valorile culturii naţionale şi universale;

să susţină procesul de reformare a învăţământului şi un regim stabil de funcţionare a instituţiilor;

să coordoneze activitatea complexă a Direcţiei generale edu-caţie, ştiinţă, tineret şi sport, direcţiilor de profi l din sectoare şi a insti-tuţiilor de învăţământ din subordine;

să prevadă gestionarea surselor de fi nanţare a învăţământu-lui.

1.5. Pilonii conceptuali ai Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din

municipiul Chişinău în anii 2006-2010”

Concepţia dezvoltării învăţământului are drept scop: de a contribui la formarea competenţelor pentru viaţă la elevi,

a valorilor general-umane, realizarea potenţialului, la dezvoltarea fi -zică şi morală a personalităţii, la realizarea potenţialului intelectual-creativ al individului;

de a forma elevilor deprinderi de autoapreciere, de a se apăra de orice formă de agresivitate psihică şi fi zică, de ignorare a persona-lităţii sale.

Fundamente ştiinţifi ce: fi losofi a antropologică - totalitatea concepţiilor şi a principiilor

metodologice, care stau la baza ştiinţei antropologice; pragmatismul – spirit practic, prioritate acordată aspectelor

aplicative, utile, concrete ale unei acţiuni, întreprinderi, gândiri; managementul cunoştinţelor – ansamblul activităţilor de orga-

nizare şi dirijare a cunoştinţelor; modelul ecologic de dezvoltare – ansamblu de patru sisteme

concentrice: microsistem; mezosistem; exosistem şi macrosistem.

Principii: de orientare spre formarea competenţelor; de adaptabilitate la schimbările sociale şi economice; continuitatea; de dezvoltare a potenţialului intelectual; de realizare a potenţialului creativ; de integrare în viaţa activă; de racordare la prevederile actelor legislative şi normative.

1.6. Direcţiile Programului

Direcţiile de bază ale Programului – 3 de dezvoltare a sistemului municipal educaţional prevăd următoarele:

realizarea investigaţiilor în scopul modernizării învăţământu-lui;

promovarea inovaţiilor în educaţie; dezvoltarea optimă a structurii învăţământului conform pre-

vederilor Legii Învăţământului; democratizarea vieţii şcolii prin realizarea unor noi relaţii la

toate nivelurile; asigurarea formării continue a cadrelor didactice şi a cadrelor

cu funcţie de conducere; susţinerea socială a pedagogilor; renovarea conţinutului în învăţământ prin implementarea, la

toate treptele de şcolaritate, a noilor tehnologii educaţionale şi infor-maţionale;

crearea condiţiilor pentru atingerea standardelor educaţiona-le, realizarea cerinţelor curriculumului naţional, utilizarea tehnologii-lor formative şi efectuarea monitoringului naţional;

implementarea proiectelor speciale privind soluţionarea ce-lor mai actuale probleme educaţionale.

4

1.7. Structura învăţământului municipal

În municipiul Chişinău, precum şi integral în Republica Moldova, în scopul instruirii calitative a tinerei generaţii, conform art.12 al Le-gii învăţământului, s-a instituit sistemul educaţional cu următoarea structură:

1. Învăţământul preşcolar; 2. Învăţământul primar; 3. Învăţământul gimnazial;4. Învăţământul liceal (paralel, pentru perioada de tranziţie, coe-

xistă şi şcoala medie de cultură generală). Învăţământul secundar general în ansamblul său include în sine

următoarele trepte: • Învăşămîntul primar (clasele a I-a – a IV-a);• învăţământul gimnazial (clasele a V-a – a IX-a);• învăţământul liceal (clasele a X-a – a XII-a), învăţământul mediu

de cultură generală (clasele a X-a – a XI-a);(În perioada de tranziţie, paralel cu liceele, funcţionează şi şcoala

medie de cultură generală - clasele a X-a – a XI-a);• învăţământul complementar.

1.8. Asigurarea garanţiilor accesibilităţii la studii

Sarcina de a asigura şanse egale copiilor în vederea obţinerii de către ei a unui învăţământ de calitate de tip european, după formula: „învăţământ european de calitate – fi ecărui copil”, devine astăzi una dintre cele mai stringente şi mai esenţiale oportunităţi.

Realizarea acestui imperativ prioritar presupune, în primul rând, echilibrarea posibilităţilor şi condiţiilor sociale pentru asigurarea unui învăţământ calitativ tuturor copiilor (în parte, din contul ajutorului so-cial acordat copiilor din familii defavorizate); în al doilea rând, acest deziderat presupune asigurarea condiţiilor şi şanselor egale de edu-caţie.

Acesta din urmă cere, la rândul său, ridicarea la nivelul cuvenit nu numai a activităţii unor instituţii preuniversitare, precum şi a tuturor şcolilor, modifi cării structurii interne în reţeaua învăţământului mu-nicipal, care ar răspunde necesităţilor educaţionale curente ale mu-nicipiului, precum şi celor de perspectivă, cerinţelor educaţionale ale copiilor din diferite categorii sociale ale populaţiei.

În acest sens, la etapa actuală de modernizare a învăţământului devin actuale următoarele direcţii de activitate:

1.8.1. Crearea condiţiilor sociale şi pedagogice pentru realiza-rea învăţământului echitabil:

a) Socializarea elevilor În acest sens, învăţământul complementar presupune:• realizarea programelor de antrenare activă a elevilor în viaţa

socială;• desfăşurarea festivalurilor şi concursurilor municipale anuale;• perfecţionarea modelelor şi mecanismelor de interacţionare

a sistemului instituţiilor de învăţământ cu organizaţiile obşteşti pen-tru copii;

• crearea, pe baze interdepartamentale, a unui sistem deschis de învăţământ complementar, care să asigure satisfacerea celor mai variate interese şi necesităţi educaţionale ale copiilor şi tineretului;

• crearea, în baza diverselor forme ale învăţământului comple-mentar (cercuri, întreceri, conferinţe, expoziţii) a unui sistem integru de susţinere a copiilor dotaţi şi a copiilor cu o motivare sporită pentru învăţătură; organizarea colaborării fructuoase a acestui sistem cu cel

al învăţământului general; • asigurarea accesibilităţii elevilor la activităţile sportive; • optimizarea activităţii şi extinderea reţelei Centrelor de crea-

ţie pentru copiii din diverse etnii pe baza instituţiilor de învăţământ complementar;

• aprobarea experimentală a diversităţilor de odihnă în vacanţă a elevilor; constituirea unei industrii a timpului liber în interesele per-sonalităţii copilului;

• elaborarea şi realizarea unei serii de acţiuni orientate spre for-marea modului de viaţă sănătos, spre educarea atitudinii refractare stabile, conştientizate, faţă de droguri şi alte deprinderi vicioase.

b) Menţinerea şi fortifi carea sănătăţii, susţinerea psihologică

a elevilor prin:

• elaborarea proiectului municipal de norme sanitare şi igienice, inclusiv a celor legate de tehnologiile informaţionale şi comunicative;

• trasarea programelor de fortifi care a sănătăţii elevilor, a bazei normative, precum şi a mecanismelor de realizare a acestor progra-me;

• optimizarea procesului educaţional în vederea anihilării fac-torilor negativi şi a repercusiunilor acestora asupra sănătăţii elevilor (supraîncărcarea programelor şcolare, imperfecţiunea tehnologiilor pedagogice existente, a regimului de lucru al şcolii, organizarea ali-mentării caloriinice ş.a.);

• fondarea, în baza instituţiilor de învăţământ, a centrelor care ar contribui la fortifi rea sănătăţii elevilor;

• crearea bazei instructiv-didactice şi normativ-legislative care ar asigura activitatea „şcolilor sănătăţii” (pentru copiii cu boli cronice);

• elaborarea setului metodicilor psihologice de evaluare a dez-voltării psihice a copiilor.

1.8.2. Optimizarea reţelei învăţământului municipal presupune:

• optimizarea reţelei de instituiţii educaţionale de stat în con-formitate cu necesităţile educaţionale ale municipiului;

• continuarea reorganizării instituţiilor preşcolare în şcoli-grădi-niţe în măsura gradului de pregătire ale acestora şi a raţionalităţii lor;

• dezvoltarea noilor forme ale învăţământului preşcolar pentru copii de la 2 la 6 ani, inclusiv prin intermediul creării grupelor diverse-lor grupuri de scurtă durată;

• studierea situaţiei demografi ce din sectorul respectiv, a stării sociale ca unul din criteriile de bază în reorganizarea instituţiilor de învăţământ;

• proiectarea modelelor de constituire orizontală a instituţiilor preuniversitare după trepte de şcolaritate (şcolilor primare, gimnazi-ilor, liceelor);

• extinderea reţelei de gimnazii-internate pentru copiii cu disa-bilităţi şi cei din sferele sociale critice, diseminarea practicilor europe-ne în domeniu;

• dezvoltarea reţelei de licee potrivit indicatorilor statistici me-dii în republică, conform necesităţilor reale şi corespunderii rigorilor date;

• elaborarea criteriilor calitative pentru transformarea şcolilor medii în licee, respectarea lor strictă în procesul optimizării reţelei educaţionale;

• implementarea cvalimetriei calitative a învăţământului, orien-tat spre evaluarea competenţelor în contextul bunului simţ;

• aplicarea fondată în procesul dezvoltării sistemului educaţi-onal în municipiul Chişinău a orientărilor învăţământului mondial şi gândirii planetare;

• aplicarea în practică a Concepţiei orientării profesionale, a in-

5

struirii profesionale, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldo-va (2003);

• perfectarea sistemului de învăţământ secundar general în baza integrării instituţiilor preuniversitare şi a celor de învăţământ profesio-nal în capitală şi în teritoriul suburbiilor municipale.

1.8.3. Sporirea calităţii învăţământului

Existenţa cadrelor pedagogice califi cate şi cu experienţă, realiză-rilor ştiinţifi ce, modelelor funcţionale efi ciente ale instituţiilor educa-ţionale, precum şi a modelelor noilor mecanisme organizaţional-eco-nomice, a metodicilor aprobate de evaluare a calităţii învăţământului – toate acestea conduc la soluţionarea dezideratului „fi ecărui copil – un învăţământ calitativ integral în conformitate cu cerinţele şi posibi-lităţile lui individuale”.

În acest context, Programul – 3 prevede realizarea următoarelor oportunităţi:

a) Modernizarea conţinutului învăţământului, inclusiv:

• realizarea curriculei de bază pentru toate treptele învăţămân-tului secundar general, ţinând cont de specifi cul sistemului educaţio-nal municipal;

• implementarea curriculei învăţământului secundar general bazat pe fi nalităţile scontate, care presupun un înalt grad de integrare a absolvenţilor şcolii în societate;

• formarea sistemului de elaborare, expertiză şi triere a manu-alelor, materialelor didactice, seturilor instructiv-didactice care ar co-respunde cerinţelor moderne ;

• formarea modelelor de activitate instructivă în baza tehnolo-giilor informaţionale şi comunicative în cadrul activităţii de învăţare, care să ia în considerare variativitatea şi individualizarea învăţământu-lui general;

• perfecţionarea conţinuturilor şi a tehnologiilor pedagogice de învăţare a limbilor moderne, a formelor de atestare fi nală în stu-dierea acestor limbi, ţinându-se cont de priorităţile actuale ale învăţă-mântului european;

• elaborarea şi aplicarea setului de programe metodice pentru atenuarea problemelor generate de tranziţie dintre diferite trepte de şcolaritate ale instruirii în cadrul sistemului de învăţământ continuu (învăţământul preşcolar-primar, învăţământul primar-gimnazial şi gimnazial-liceal).

b) Renovarea formelor organizaţionale, ale tehnologiilor şi

mecanismelor instituţionalizate, inclusiv:

• elaborarea modelului - tip al liceului contemporan; • crearea sistemului de monitoring, care ar cuprinde aspectele:

psihologic, de ocrotire a sănătăţii, sociologic, de evaluare a calităţii în-văţământului;

• elaborarea şi aplicarea setului de tehnologii organizaţio-nal-metodice de ocrotire a sănătăţii şi de programare a instituţiei în procesul educaţional, care ar include monitoringul benevol şi auto-monitoringul sănătăţii, optimizarea dozării materiei de studiu, cultura sănătăţii şi alegerea conştientă; lărgirea reţelei şcolilor de sănătate şi şcolilor de cultură a sănătăţii;

• dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale DGEŞTS şi DETS din sectoare, ale instituţiilor educaţionale în scopul obţinerii informaţiei despre experienţa internaţională în domeniul învăţământului, despre nivelul general al acestuia, precum şi despre tehnologiile educaţiona-le moderne;

• elaborarea noilor forme de dirijare a şcolii, a sistemelor de

evaluare şi atestare (inclusiv, a celor fără notifi care, acumulative) ş.a.; • fondarea şi aplicarea unui mediu informaţional unic care să

asigure corelarea „elev – profesor – părinte - administraţia instituţiei – comunitate - administraţia publică locală”;

• crearea şi implementarea unui sistem, care ar asigura accesul la resursele informaţionale calitative ale învăţământului din Moscova (portalul informaţional al învăţământului municipal pe Internet);

• elaborarea şi implementarea mecanismului de sarcini deschi-se la diferite discipline pentru atestarea fi nală a elevilor;

• valorifi carea creativă a potenţialului municipiului (al muze-elor, teatrelor, întreprinderilor industriale, instituţiilor, organizaţiilor ş.a.) în scopul elaborării şi realizării noilor forme ale învăţământului.

c) Formarea unui sistem informativ modern care ar facilita:

• aplicarea sistemului de norme sociale minime în domeniul învăţământului, în conformitate cu prevederile Programului preziden-ţial „SALT” de înzestrare a instituţiilor de învăţământ cu tehnica com-puterizată şi asigurarea cu programe informaţionale la disciplinele respective;

• elaborarea în baza tehnologiilor informaţionale moderne a bazei de date despre copii cu vârsta preşcolară şi şcolară, instituţiona-lizarea şi frecventarea de către aceştia a instituţiilor educaţionale şi a realizării principiului accesibilităţii la învăţământul secundar general;

• instituirea bazei informaţionale despre copiii, care au nevoie de ajutor social şi susţinerea psiho-medicală, precum şi crearea unui mecanism pentru acordarea acestor ajutoare;

• implementarea tehnologiei de tutelă pedagogică, drept mij-loc de adaptare social–pedagogică, de profi laxie a nereuşitei şi a re-petenţiei;

• crearea şi asigurarea activităţii serviciului informativ pentru acordarea ajutorului social-pedagogic elevilor şi părinţilor acestora;

• proiectarea şi elaborarea unui sistem efi cient de familiarizare pedagogică a părinţilor prin intermediul televiziunii municipale.

1.9. Resursele umane ale sistemului educaţional municipal

a) Cadrul didactic

Obiectivele modernizării învăţământului municipal, ale sporirii ca-lităţii şi efi cienţei acestuia actualizează în mod evident şi o altă proble-mă – cea a creşterii nivelului de profesionalism a cadrelor din sistemul de învăţământ, fapt care necesită revizuirea concepţiei învăţământu-lui continuu în municipiul Chişinău.

În acest sens, Programul – 3 de dezvoltare înaintează drept scop fundamental nu numai accentuarea în continuare a susţinerii de către stat a cadrelor pedagogice, ci şi sporirea considerabilă a nivelului lor profesional.

Aceste obiective vor vi realizate prin: • atestarea cadrelor didactice şi manageriale; • îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale lucrătorilor din sistemul

de învăţământ; • elaborarea şi realizarea programei complexe de modernizare

a sistemului de instruire continuă a cadrelor didactice; • elaborarea unei metodici ştiinţifi c-fundamentate de calculare

a prognozei necesităţilor în cadre didactice, a determinării acestor ne-cesităţi şi formarea, în această bază, a contractului municipal de pre-gătire a cadrelor pedagogice;

• organizarea unui monitoring permanent al stării de asigurare cu cadre a instituţiilor educaţionale ale municipiului;

• modernizarea conţinuturilor şi sporirea nivelului de pregătire a specialiştilor preşcolari şi a celor din ciclul primar, în contextul obiec-

6

tivelor şi direcţiilor de activitate; • modernizarea sistemului municipal de perfecţionare a măies-

triei pedagogice: • elaborarea şi realizarea unei programe complexe de consoli-

dare a sistemului de reciclare şi sporire a măiestriei cadrelor didactice şi manageriale;

• dezvoltarea unei sistem municipal deschis de susţinere me-todică a procesului de sporire a calităţii privind reciclarea cadrelor didactice şi manageriale;

• elaborarea şi realizarea programelor modulare de reciclare şi sporire a măiestriei cadrelor pedagogice şi manageriale din învăţă-mântul preşcolar, preuniversitar şi extraşcolar;

• elaborarea instrucţiunii despre reciclarea şi sporirea măiestriei cadrelor pedagogice şi manageriale în regim de contract cu fi nalitate determinată;

b) Cadrul managerial

Managementul educaţiei devine, prin defi niţie, management al calităţii, angajând funcţiile conducerii învăţământului la toate nivelu-rile prin:

• crearea sistemului de pregătire, reciclare şi perfecţionare a califi caţiei managerilor instituţiilor educaţionale şi funcţionarilor din sfera învăţământului, cu includerea certifi cării lor corespunzătoare;

• elaborarea unui complex de programe pentru sistema de pre-gătire, reciclare şi perfecţionare a califi caţiei managerilor învăţămân-tului, care să asigure competenţa lor economico-fi nanciară, normativ-legislativă, psiho-pedagogică şi managerială propriu-zisă;

• organizarea unui sistem de pregătire specializată a manageri-lor în problemele activităţii economico-fi nanciare a instituţiilor educa-ţionale, cu fi nalizarea prin certifi care a acestora;

• elaborarea unui minimum de cerinţe faţă de competenţa managerială a managerilor principali din instituţiile educaţionale şi programelor instructive modulare de pregătire economică şi juridică specializată a acestora;

• elaborarea modelelor de activitate a managerului instituţiei educaţionale responsabil de economie şi fi nanţe;

• elaborarea acţiunilor pentru realizarea tehnologiilor de eco-nomisire a resurselor în sfera învăţământului;

• crearea şi realizarea programelor de păstrare a apei, căldurii, energiei electrice prin montarea contoarelor;

• sporirea efi cienţei dirijării sistemului educaţional în probleme-le economico-fi nanciare.

c) Modernizarea mecanismelor economice

În municipiul Chişinău este constituită o reţea structurală a institu-ţiilor, care contribuie temeinic la funcţionarea efi cientă a acestora. Au fost elaborate mecanismele de evaluare a efi cacităţii activităţii mana-geriale şi a monitoringului de dezvoltare a diverselor compartimente ale învăţământului, inclusiv a activităţii economico-fi nanciare, care presupune:

• implementarea modelelor adaptive ale activităţii economico-fi nanciare în activitatea instituţiilor educaţionale în corespundere cu cerinţele vieţii şi cu modifi cările parvenite în baza normativ-legislati-vă;

• formarea unui management economico-fi nanciar adecvat, viabil din punct de vedere profesional în condiţiile în care instituţiile educaţionale vor putea capătă un statut de persoană juridică principi-al nou;

• desfăşurarea unor modifi cări instituţionale în sistemul de asi-gurare şi deservire fi nanciară a instituţiilor educaţionale.

1.10. Realizările scontate

Realizarea Programului – 3 de dezvoltare va:

• promova un învăţământ calitativ faţă de copiii (în parte, din contul ajutorului social acordat copiilor din familii defavorizate);

• asigura condiţii şi şanse egale de educaţie; • spori procesul de modernizare a instituţiilor preuniversitare,

precum şi a tuturor treptelor de şcolaritate prin modifi carea structurii interne în reţeaua învăţământului municipal;

• oportuniza necesităţile educaţionale curente ale municipiu-lui, precum şi ale celor de perspectivă, cerinţele educaţionale ale copi-ilor din diferite categorii sociale ale populaţiei;

• crea un sistem managerial modern al învăţământului axat pe managementul cunoştinţelor şi managementul schimbărilor;

• asigura implementarea noilor conţinuturi şi tehnologii educa-ţionale şi informaţionale;

• introduce criterii unice de apreciere şi evaluare în sistemul de învăţământ municipal;

• realiza formarea continuă a cadrelor didactice;• forma la elevi competenţe de viaţă, va facilita dezvoltarea ca-

pacităţilior şi aptitudinilor spirituale şi fi zice la nivelul potenţialului lor maxim;

• racorda baza normativă în domeniul conţinutului învăţămân-tului în scopul orientării instituţiilor educaţionale spre o instruire de competenţă;

• efi cientiza formele activ-participative de organizare a proce-sului instructiv, va spori volumul disciplinelor cu încărcătură notorie (sport, educaţia fi zică, artele plastice ş.a.);

• îmbunătăţi calitativ formele organizaţionale ale tehnologiilor de predare şi susţinere metodică a procesului educaţional;

• evita suprasolicitarea învăţământului, va optimiza dozarea in-structivă;

• dezvolta folosirea tehnologiilor orientate spre menţinerea să-nătăţii elevilor;

• spori rolul educaţiei în procesul socializării minorilor, la inte-grarea lor activă în viaţa socială;

• crea condiţii pentru formarea valorilor socio-economice la elevi prin procesul de instruire şi prin sistemul învăţământului com-plementar;

• perfecţiona mecanismele instituţionale de sporire a calităţii învăţământului general.

1.11. Finalităţile Programului

La fi nele perioadei de implementare a Programului – 3 de dez-voltare, în anul 2010 preconizăm obţinerea următoarelor rezultate scontate:

• crearea unui sistem managerial modern al învăţământului;• implementarea noilor conţinuturi şi tehnologii educaţionale;• introducerea criteriilor unice de apreciere şi evaluare a perfor-

manţelor în sistemul de învăţământ municipal;• formarea la elevi a competenţelor de viaţă, dezvoltarea capa-

cităţilor şi a aptitudinilor spirituale şi fi zice la nivelul potenţialului lor maxim;

• asigurarea garanţiilor pentru părinţi vizând îngrijirea, educa-rea şi instruirea copiilor, încrederii în viitorul tinerei generaţii din Re-publica Moldova şi capitala ei – oraşul Chişinău.

7

2.1. Resursele umane ale sistemului educaţional din munici-piul Chişinău

Asigurarea calităţii învăţământului la toate treptele de şcolaritate în contextul modernizării sistemului educaţional determină, în pri-mul rând, crearea unui sistem bine fundamentat de selectare şi pro-

movare a resurselor umane în domeniu. Analiza comparativă a cadrelor didactice din instituţiile de în-

văţământ preuniversitar din municipiul Chişinău din ultimii 5 ani demonstrează că în perioada de referinţă s-a menţinut tendinţa de creştere a numărului de cadre didactice cu studii superioare (tab.1).

CAPITOLUL IIBAZA EVOLUŢIEI SISTEMULUI EDUCAŢIONAL MUNICIPAL - REALIZAREA PROGRAMULUI -2 DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂN-

TULUI ÎN ANII 2001-2005

Nr.d/o

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total prof.

Studii super.

% Total prof.

Studii super.

% Total prof.

Studii super.

% Total prof.

Studii super.

% Total prof.

Studii super.

%

1 LiceeDGEŞTS

1657 1517 91 1063 969 91 1018 934 91 1113 1040 93 1092 1032 94

2 Botanica 1364 1116 81 1825 1486 81 1777 1473 82 1862 1610 86 1819 1604 883 Buiucani 1212 988 81 1224 1024 83 1196 1040 86 1235 1076 87 1206 1056 884 Centru 661 548 82 857 733 85 848 755 89 830 753 90 797 714 905 Ciocana 1408 1094 77 1258 1036 82 1341 1121 83 1235 1086 88 1222 1067 876 Râşcani 1493 1219 81 1578 1328 84 1594 1366 85 1531 1331 86 1500 1321 88

Total 7795 6482 83,2 7805 6576 84 7774 6689 86 7811 6896 88 7636 6794 89

Tab.nr.1. Analiza cadrelor didactice după studii

8

9

Astfel, numărul acestor cadre faţă de anul de studii 2000-2001 a crescut în anul de studii 2001-2002 - cu 94 cadre didactice, în anul de studii 2002-2003 - cu 113 cadre didactice, în 2003-2004 - cu 207 ca-dre didactice. Totodată, în această perioadă, numărul tinerilor specia-lişti cu o vechime în muncă cuprinsă între 0-3 ani a fost în descreştere, constituind (în procente faţă de numărul total de cadre didactice) în anii:

2001 – 2015 cadre tinere (25,8 %); 2004 – 1384 (17,7 %);2002 – 1877 (20,8 %); 2005 – 1275 (16,7 %).2003 – 1616 (20,7 %);Analiza cadrelor didactice după vechimea în muncă a demonstrat

că în instituţiile de învăţământ preuniversitar predomină personalul didactic cu vechime în muncă mai mare de 18 ani (tab.2).

Tab.nr.2. Analiza cadrelor didactice după vechimea în muncă

Nr/o

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005

Tota

l pro

f.

Mai

mul

t de

18 a

ni

% Tota

l pro

f.

Mai

mul

t de

18 a

ni

% Tota

l pro

f.

Mai

mul

t de

18 a

ni

% Tota

l pro

f.

Mai

mul

t de

18 a

ni

% Tota

l pro

f.

Mai

mul

t de

18 a

ni

%

1 LiceeDGEŞTS

1657 667 40 1063 476 44 1018 386 37 1113 530 47 1092 547 50

2 Botanica 1364 466 34 1825 670 36 1777 599 33 1862 719 39 1819 806 443 Buiucani 1212 404 33 1224 429 35 1196 402 33 1235 442 36 1206 445 374 Centru 661 290 43 857 384 44 848 365 43 830 378 46 797 395 505 Ciocana 1408 416 29 1258 396 31 1341 406 30 1235 392 32 1222 458 376 Râşcani 1493 558 37 1578 592 37 1594 629 39 1531 599 39 1500 619 40

Total 7795 2801 36 7805 2947 37,7 7774 2787 35,8 7811 3060 39 7636 2923 38,2

10

11

12

Datele privind şarja didactică pentru ultimii 5 ani de studii deno-tă o situaţie stabilă în ceea ce priveşte asigurarea cadrelor didactice cu o normă didactică completă. Schimbări esenţiale nu se întrevăd nici în cifrele care indică ponderea personalului care activează cu o

sarcină cuprinsă între 22-27 ore şi cu o normă mai mare de 28 ore. Numărul acestor cadre se menţine stabil pe parcursul ultimilor 5 ani şi constituie circa 74 -78 % din numărul total de cadre antrenate în procesul de predare. (tab.3).

Tab.nr.3. Şarja didactică a cadrelor didactice

Nrd/o

2000/2001Total prof.

După şarja didactică

18 o

re

%

22,5

ore

% 27 %

28 şi

mai

m

ult

%

Cond

. îngr

. co

pil

%

1. LiceeDGEŞTS

1657 495 29,8 618 37,2 265 15,9 203 12,2 76 4,6

2. Botanica 1364 254 18,6 238 17,4 380 27,8 428 31,3 64 4,7

3. Buiucani 1212 233 19,2 277 22,2 259 21,3 301 24,8 82 6,7

4. Centru 661 112 17,0 191 29.0 140 21,1 160 24,2 58 8,7

5. Ciocana 1408 337 24,0 333 23,6 330 23,4 330 23,4 78 6,5

6. Râşcani 1493 423 28,3 410 27,4 330 22,1 290 19,4 40 2,7

Total 7795 1914 24,4 2067 26,5 1704 21,8 1712 21,9 398 5,1

Nrd/o

2001-2002Total prof.

După şarja didactică

18 o

re

%

22,5

ore

% 27 %

28 şi

mai

m

ult

%

Conc

ediu

de

mat

ern.

%

1. LiceeDGEŞTS

1063 393 36,9 255 24 233 22 125 11,8 57 5,4

2. Botanica 1825 364 19,9 376 20,6 413 22,6 530 29 142 7,8

3. Buiucani 1224 290 23,7 270 22 271 22,1 306 25 87 7,1

4. Centru 857 193 22,5 212 24,7 197 23 192 22,4 63 7,35

5. Ciocana 1258 323 25,7 320 25,4 305 24 217 17,2 93 7,3

6. Râşcani 1578 465 29 419 26,6 321 20,3 282 17,9 91 5,8

total 7805 2028 25,9 1852 23,7 1740 22,2 1652 21,1 533 7

13

Nrd/o

2002-2003Total

prof.

După şarja didactică

18 o

re

%

22,5

ore

% 27 %

28 şi

mai

m

ult

%

Conc

. de

mat

ern.

%

1. LiceeDGEŞTS

1018 340 33,4 260 25,5 226 22,2 156 15,3 36 3,5

2. Botanica 1777 345 19,4 418 23,5 467 26 405 22,8 142 7,93. Buiucani 1196 352 29,4 241 20,1 282 23,5 247 20,6 74 6,24. Centru 848 246 29 190 22,4 192 22,6 145 17 75 8,85. Ciocana 1341 368 27,4 348 26 306 22,8 229 17 90 6,76. Râşcani 1594 436 27,4 447 28 326 20,5 280 17,6 95 5,9

total 7774 2087 26,8 1904 24,4 1799 23,1 1462 18,8 512 6,5

Nrd/o

2003-2004Total prof.

După şarja didactică

18 o

re

%

22,5

ore

% 27 %

28 şi

mai

m

ult

%

Conc

. de

mat

ern.

%

1. LiceeDGEŞTS

1113 316 28 252 23 313 28 163 15 69 6

2. Botanica 1862 402 22 374 20 507 27 431 23 148 8

3. Buiucani 1235 228 18 280 23 335 27 283 23 109 9

4. Centru 830 194 23 172 21 242 29 165 20 57 7

5. Ciocana 1235 299 24 306 25 314 25 237 20 79 6

6. Râşcani 1531 382 25 390 25 418 28 267 17 79 5

Total 7811 1821 23,3 1774 22,7 2129 27,2 1546 19,7 541 6,9

Nrd/o

2004-2005

Total prof.

După şarja didactică

18 o

re

%

22,5

ore

% 27 %

28 şi

mai

m

ult

%

Conc

.îngr

. co

pil

%

1. LiceeDGEŞTS

1092 276 25,2 245 22,4 299 27,4 198 18,1 74 6,7

2. Botanica 1819 278 15,3 275 15,11 593 32,6 407 23,2 266 14,6

3. Buiucani 1206 256 21,2 250 20,7 288 23,8 309 25,6 103 8,5

4. Centru 797 181 22,7 143 18 197 24,7 227 28,4 49 6,14

5. Ciocana 1222 262 21,4 297 24,3 353 28,9 209 17,1 101 8,2

6. Râşcani 1500 385 25,6 376 26 348 23,2 273 18,2 118 7,8

total 7636 1638 21,4 1586 20,77 2078 27,2 1623 21,2 711 9,3

Acest fapt se explică prin fl uctuaţia personalului, lipsa condiţiilor decente de trai a cadrelor didactice şi slaba protecţie socială acordată pedagogilor de către stat.

14

2.2 Optimizarea reţelei învăţământului municipal(aspect evoluţional)

2.2.1 Evoluţia instituţiilor de învăţământ în perioada anilor 2001-

2005

În anul de studii 2001-2002, care a dat startul Programului – 2 de dezvoltare a învăţământului (2001 - 2005), în municipiu activau 157 instituţii preuniversitare, cu un contingent total de 116 341 elevi, inclusiv:

13 şcoli-grădiniţe; 16 şcoli primare; 19 gimnazii; 35 licee; 62 şcoli medii de cultură generală; 7 şcoli speciale şi 1 internat (elevii domiciliaţi din acest internat

învaţă în şc.nr.5); Complexul – pilot de pedagogie curativă „Orfeu”; 3 şcoli pe schimburi şi 151 instituţii preşcolare, cu un contin-

gent de 25144 de copii.În anul de studii 2005-2006 funcţionează 155 instituţii de învăţă-

mânt preuniversitar (tab.4), cu un contingent total de 96591 elevi (în schimbul I studiază 92033 elevi (92,2%), în schimbul II – 4558 elevi (4,8 %) şi 146 de instituţii preşcolare, cu un contingent de 26048 copii inclusiv:

o 12 şcoli-grădiniţe; o 14 şcoli primare;o 19 gimnazii; o 41 şcoli medii de cultură generală;o 60 licee teoretice; o 6 şcoli specialeo 3 şcoli pe schimburi şi 146 instituţii preşcolare cu un contin-

gent de 26048 copii.După limba de instruire:o Instituţii preuniversitare: o Instituţii preşcolare:

naţionale – 96; naţionale – 84; alolingve – 45; alolingve – 15;

mixte – 14. mixte – 47.

Tab.nr.4. Evoluţia instituţiilor în perioada 2001 – 2006

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli-grădiniţe 13 15 16 16 16 12Şcoli primare 14 16 16 16 14 14Gimnazii 19 19 21 23 21 19ªcoli medii 62 62 57 47 43 41Licee 34 35 38 49 55 60Şcoli speciale 8 7 7 6 6 6Şcoli pe schimburi 3 3 3 3 3 3

Fig.nr.1. Evoluţia instituţiilor în perioada de 2001 – 2006

15

2.3. Activitatea instituţiilor preşcolare

Învăţământul preşcolar este cea mai importantă treaptă de şco-laritate, deoarece aici este înscris copilul pe traseul devenirii sale ca personalitate.

În anii 2001-2005 au fost create condiţii optime de activitate, care au condus la realizarea obiectivelor ce vizează dezvoltarea perso-

nalităţii copilului, pregătirii lui către debutul şcolar, implementarea tehnologiilor educaţionale moderne conform cerinţelor curriculare (tab.5).

O prioritate aparte a procesului de educaţie în grădiniţele de co-pii a fost acordată creării mediului favorabil, instruirii şi formării cul-turii generale.

Tab.nr.5. Evoluţia instituţiilor preşcolare şi a contingentului de copii

Anii 2000 - 20052000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005

Instituţii preşcolare

154 151 147 147 146

Contingentul de copii

25180 25114 25659 24340 26048

În 5 instituţii preşcolare din municipiu continuă studierea limbilor minorităţilor naţionale conlocuitoare, inclusiv: grădiniţa nr.68 - limba de instruire ivrit; grădiniţa nr.12 - limba de instruire ucraineană; gră-diniţa nr.25 - grupe cu limba de instruire ivrit, grădiniţa nr.118 - grupe cu limba de instruire ucraineană; grădiniţa nr.23 - grupe cu limba de instruire poloneză.

În scopul integrării sociale a copiilor cu disabilităţi, 10 instituţii preşcolare din municipiu (nr.9, 26, 74, 77, 80, 110, 135, 167, 175, 179) au funcţionat conform statutului sanatorial şi special:

- pentru copii deseori bolnavi;- cu patologia văzului;- cu patologia sistemului nervos; - patologia viraj de tuberculoză;- grupe logopedice.Întru crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului

educaţional, unele instituţii preşcolare au continuat, să fi e reorgani-zate în şcoli – grădiniţe.

La moment, în municipiu activează 11 şcoli – grădiniţe (tab.6).

Tab.nr.6. Evoluţia instituţiilor de tip şcoli – grădiniţe

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli-grădiniţe 13 15 16 17 11 11

Fig.nr.2 Evoluţia instituţiilor de tip şcoli – grădiniţe

16

2.4. Activitatea şcolilor primare

Dacă în anul de studii 1998-1999 în municipiu activau 8 şcoli pri-mare (nr.2, 9, 23, 34, 83, 88, 90, 91), atunci în anul de studii 2001-2002

numărul lor s-a extins până la 16. În anul de studii 2005- 2006 funcţi-onează 14 şcoli primare (tab.7) .

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli primare 14 16 16 16 14 14

Fig.nr.3 Evoluţia şcolilor primare

2.5. Activitatea gimnaziilor

Învăţământul gimnazial conform prevederilor articolului 19 (pct. 1 şi 2) din Legea învăţământului Republicii Moldova este obligatoriu

şi asigură dezvoltarea aptitudinilor şi capacităţilor intelectuale ale elevului, concepute drept nivel defi nitoriu în formarea personalităţii, orientării profesionale şi pregătirii către învăţământul liceal şi profe-sional (tab8).

Tab.nr.7. Evoluţia şcolilor primare

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Gimnazii 19 19 21 23 21 19

Tab.nr.8. Evoluţia gimnaziilor

Fig.nr.4. Evoluţia gimnaziilor

Învăţământul gimnazial din municipiu din majoritatea liceelor ce activează, cuprinde o reţea numeroasă de clase cu studierea aprofun-dată a limbilor moderne, inclusiv liceele “Gheorghe Asachi”, “Mircea Eliade”, “Ion Creangă”, “Alecu Russo”, “Spiru Haret”, “ Principesa Natalia Dadiani”, “Mihail Kogălniceanu”, “Miguel de Cervantes Saavedra”, în care se studiază respectiv limbile franceză, engleză, italiană, germană şi spaniolă.

Au fost create posibilităţi reale pentru studierea aprofundată a limbilor minorităţilor conlocuitoare. În liceele “Petru Movilă”, “Mihailo Koţiubinski”, „Neciui Leviţki”, şcolile nr.8, 26 se studiază aprofundat limba ucraineană; liceele „Rambam” şi ORT „B.Z. Herţli” – ivrit; în liceul

“Nicolae Gogol” - poloneza, germana; în liceul „Vasil Levski” – bulgara; în şcoala nr.33 - se studiază limbile găgăuză şi azeră, iar în şcoala nr.13 - limba armeană în cadrul şcolii duminicale.

Studierea aprofundată a obiectelor din ciclul estetic s-a divizat în câteva profi luri: teatral, coregrafi c, muzical-coral, artistico-plastic, etno - folcloric. Profi lul teatral îl urmează toţi elevii din liceul respec-tiv, elevii dintr-un şir de clase din liceel “ Principesa Natalia Dadiani”, „Elena Alistar”, gimnaziul “Ion Luca Caragiale”; cel coregrafi c - elevii din liceele “Onisifor Ghibu”, “Mihai Grecu”, „Mihail Berezovschi; clasele muzical-corale funcţionează în liceele “Ion Creangă”, “Nicolae Iorga”, “Nicolai Gogol”, “Iulia Haşdeu”, „Ginta Latina”, „Onisifor Ghibu”, „George

17

Meniuc”, şcolile nr. 51, 85. Au fost deschise clase cu profi l tehnologic în liceele „ Mihail Lomonosov”,l “Petru Movilă”, “Miguel de Cervantes Saavedra”, “ Principesa Natalia Dadiani”, şcolile nr.5, 52.

Sistemul de învăţământ gimnazial din municipiu include şi o re-ţea de şcoli speciale pentru copiii şi elevii cu defi cienţe mintale, fi zice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu defi cienţe asociate în vederea instruirii şi educării lor, în funcţie de tipul şi gra-dul de handicap, stabilite de comisia de expertiză specială.

Începând cu anul şcolar 2000-2001 în municipiul Chişinău func-

ţionează cinci instituţii de tip internat pentru copii orfani şi din fami-liile social dezavantajate (gimnaziile internat nr. 1, 2, 3, 23, internatul nr.10, adică cu două instituţii mai mult decât în anul 1999. Categoria copiilor care se afl ă la întreţinere în cele 5 instituţii de tip internat, o constituie minorii din familiile incomplete, social dezavantajate, cît şi cei, părinţii cărora au plecat peste hotarele republicii.

Astfel, din 1372 de elevi, 379 sunt orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, iar 1007 copii sunt din familii monoparentale, în care lip-sesc condiţiile adecvate de întreţinere (tab.9).

Tab.nr.9. Evoluţia numărului de copii din instituţiile de tip internat

Anul Instituţia TotalIntern.. nr.1 (120 locuri )

Intern. nr.2(400 locuri)

Intern.. nr.3(400 locuri)

Intern. nr.10(100 locuri)

Intern. nr.23(100 locuri)

2000-2001 98 676 411 98 71 1354

2001-2002 92 689 401 98 106 1386

2002-2003 98 682 359 91 142 1372

2003-2004 104 635 332 95 156 1322

2004-2005 110 630 381 94 157 1372

Fig.nr.5. Evoluţia numărului de copii din instituţiile de tip internat

În anul de studii 2004-2005 în instituţiile nominalizate au fost in-struiţi 1372 copii, inclusiv:

- orfani - 98 de copii;- rămaşi fără îngrijirea părinţilor - 265 de copii;- din familii social dezavantajate - 949 copii, din ei se educă cu

un singur părinte - 625 copii.Învăţământul special din municipiu reprezintă un sistem com-

plex, amplu şi diferenţiat de instituţii corecţionale, asistenţă medicală şi psihopedagogică.

În perioada de referinţă a fost menţinut acelaşi număr de institu-ţii speciale, preuniversitare şi preşcolare, unde îşi fac studiile şi sunt educaţi:

- copii cu defi cienţe senzoriale (şcolile speciale nr.4, 12, 8; institu-ţiile speciale preşcolare nr.135, 167);

- copii cu defi cienţe mintale (şcolile auxiliare nr.5, 6, 7, 9; instituţi-ile speciale preşcolare nr.74, 76);

- copii cu retenţie în dezvoltarea psihică (gimnaziul.-intern. nr.2, 3; instituţia preşcolară nr.156);

- copii cu defi cienţe de limbaj (32 cabinete de asistenţă logotera-

peutică din instituţiile preuniversitare generale; 2 instituţii preşcolare şi 13 instituţii preşcolare generale cu grupe logopedice).

La etapa actuală a dezvoltării sociale din municipiu s-au creat per-spective noi de modifi care a sistemului învăţământului special, puse în relaţie cu atitudinea avansată faţă de copiii cu nevoi speciale, cu soluţionarea problemelor de socializare şi integrare a lor în societate, precum şi cu învăţământul integrat.

În acest scop :• şcoala specială nr.8 pentru copii cu vederea slabă a fost reor-

ganizată în liceul cu profi l tehnologic pentru copiii cu vederea slabă;• a fost fundată instituţia experimentală "Complexul-pilot de

pedagogie curativă "Orfeu" în baza şcolii auxiliare nr.9 şi şcolii - grădi-niţe nr.162 (sectorul Rîşcani);

• a fost deschis Centrul de reabilitare pentru copii surzi şi din alte grupuri de risc;

• au fost organizate clase de meserii pentru copii cu defi cienţe mintale (şcoala auxiliară nr.6) şi pregătirea absolvenţilor şcolii speci-ale nr.12 pentru copii hipoacuzi în grupele tehnologice cu însuşirea unor meserii accesibile (croitor, frizer, masor).

18

2.6. Activitatea şcolilor medii de cultură generală

Reorganizarea şcolilor medii de cultură generală în gimnazii, pre-văzută de Programul de dezvoltare a învăţământului în municipiul Chişinău pentru anii 2001-2005, continuă să rămână difi cilă, dat fi ind faptul că pct. 1, 2 ale art. 66 din Legea învăţământului stipula clar, că „reformarea structural - sistemică a învăţământului se va realiza în perioada de tranziţie pînă la 2005”, iar şcolile medii de cultură gene-

rală îşi vor continua activitatea pînă la sfârşitul perioadei de tranziţie la noua structură a sistemului de învăţământ, fapt care, a soluţionat una din cele mai acute probleme – şcolarizarea elevilor după absol-virea ciclului gimnazial, în special a celor, care la absolvire nu au atins vârsta de 16 ani.

Odată cu creşterea ponderii liceelor, se diminuează ,respectiv, şi numărul şcolilor de cultură generală (tab.10).

Tab.nr.10. Evoluţia şcolilor medii de cultură generală

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli medii 62 62 57 47 43 41

Şcoli pe schimburi 3 3 3 3 3 3

Fig.nr.6. Evoluţia şcolilor medii de cultură generală

2.7. Activitatea liceelor Conform prevederilor Legii Învăţământului (art.20, alin.1), precum

că „învăţământul liceal asigură o pregătire teoretică fundamentală şi formarea unei culturi generale ample, necesare pentru continuarea studiilor în învăţământul superior sau în instituţii de învăţământ se-cundar profesional”, printre cele mai fundamentale consecinţe ale schimbărilor calitative intervenite în sistemul educaţional pe par-cursul ultimilor 15 ani a fost apariţia liceelor ca elemente distincte în structura instituţiilor preuniversitare.

Primele instituţii liceale create în municipiul Chişinău au fost li-ceele teoretice „Vasile Alecsandri”, „Mircea Eliade”, „Prometeu” şi „Gau-deamus”, ca mai apoi sistemul liceal să se dezvolte consecutiv.

Învăţământul liceal din cadrul sistemului educaţional municipal a evoluat astfel:

- în contextul realizării Programului – I, în anul de studii 1997-1998 funcţionau 16 licee, în următorul an – 21 licee ,iar în 1999 – 30 licee;

- nivelul cerinţelor liceale a fost înregistrat de mai multe instituţii preuniversitare, îndeosebi, pe parcursul realizării Programului – 2 de dezvoltare, când numărul liceelor a fost dublat, înregistrând cifra de 60. În anul şcolar 2000- 2001 au funcţionat 34 licee şi clase liceale în 16 şcoli medii de cultură generală; în anul de studii 2001-2002 func-ţionau 35 licee şi 53 clase liceale.

Numărul de licee în perioada 2001 - 2005 s-a extins de la 35 licee la 60, inclusiv: 2002 – 39; 2003 – 49; 2004 – 55; 2005 – 60 licee(tab.11).

Tab.nr.11. Evoluţia liceelor

Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Licee 34 35 39 49 55 60

19

Fig.nr.7. Evoluţia liceelor

Sistemul liceal din municipiul Chişinău în prezent are următoarea structură:

• Licee de tip clasic (numai cu nivel liceal) - 2;• Licee ce includ şi nivel gimnazial - 4;• Licee ce includ toate nivelurile (liceal, gimnazial şi primar) -

54.Astfel, realizând obiectivul major privind asigurarea accesului la

o educaţie de calitate pentru toţi copiii, s-au oferit posibilităţi reale pentru accesul în această treaptă de instruire a majorităţii elevilor, absolvenţi ai ciclului gimnazial, doritori de a-şi continua studiile în învăţământul liceal.

Tabloul evoluţiei liceelor poate fi refl ectat în felul următor:• Grupul instituţiilor liceale cu studierea aprofundată a limbilor

străine:- engleză („Alexandr Puşkin”, „M.Eliade”, „A.Russo”, „I.Creangă”);- franceză („Gheorghe Asachi”, „Mihai Eminescu”);- italiană („Dante Alighieri”);- germană („Mihail Kogălniceanu”);- spaniolă („Miguel de Cervantes Saavedra”);• Liceele cu studierea aprofundată a ştiinţelor exacte („Dmitrie

Cantemir”, „Antioh Cantemir”, „Gaudeamus”);• Instituţii liceale cu profi l estetic („Onisifor Ghibu”, „Mihai Gre-

cu”, „Natalia Dadiani”, „Elena Alistar”, Liceul Teatral, „Nicolae Iorga”, „Ginta Latină”, „Mihail Berezovschi”);

• Liceele cu profi l muzical-coral („Ion Creangă”, „Iulia Haşdeu”, „George Meniuc”, „Nicolai Gogol”);

• Liceul municipal cu profi l sportiv;• Liceele cu clase la ambele profi luri – umanist şi real („Mircea

Eliade”, „Constantin Sibirschi”, „Nicolae Iorga”, „Iulia Haşdeu”, „Natalia Dadiani”, „Titu Maiorescu”, „Nicolae Gogol”, „Mihai Viteazul”, „Vasile Alecsandri”, „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, „Onisifor Ghibu”, „Liviu De-leanu”, „Spiru Haret”, „Nicolae Milescu-Spătarul”, „Petru Movilă”, „Ştefan cel Mare”, „Mihailo Koţiubinski”, „Petru Zadnipru”, „Matei Basarab”, „Ki-ril şi Metodiu”, „Mihai Grecu”, „Neciui-Leviţchi”, „Alexandru Ioan Cuza”, „George Călinescu”).

Instruirea liceală fi nalizează cu susţinerea examenelor de baca-laureat. În anul de studii 2000-2001 au fost 3504 candidaţi; în 2001-2002- 2374 candidaţi; în 2002-2003- 3422 de candidaţi; în 2003-2004 - 4258 de candidaţi; şi în 2004-2005- deja 4694 de absolvenţi (tab.12).

Tab.nr.12. Evoluţia numărului de candidaţi la BAC şi % calităţii

Anul Nr.de candidaţi

Nota medie % calităţii

Inclusiv, cu media examenului de BAC:10 (10;9) (9;8) (8;7) (7;6) (6;5)

2001 3504 7,52 52,45% 53 574 1175 1067 457 1061,54% 16,71% 34,20% 31,05% 13,30% 3,08%

2002 2374 8,05 56,72% 10 365 971 708 240 790,42% 15,4% 40,9% 29,8% 10,1% 3,3%

2003 3422 8,16 59,72% 12 402 1654 1130 204 200,35% 11,7% 48,3% 33,02% 6,00% 0,60%

2004 4258 7,73 38,19% 8 263 1355 1820 696 1160,19% 6,18% 31,82% 42,74% 16,35% 2,72%

2005 4694 7,37 43,60% 18 432 1597 1925 655 670,38% 9,20% 34,02% 41,01% 13,95% 1,03%

20

Fig.nr.8. Evoluţia numărului de candidaţi la BAC şi % calităţii

3. ŞCOLARIZAREA

În municipiul Chişinău se acordă o deosebită atenţie aspectului social al educaţiei şcolarizării.

Pe parcursul anilor 2001-2005, una din direcţiile principale de ac-

tivitate a DGEŞTS a fost şcolarizarea minorilor de vârstă şcolară obli-gatorie. Implicarea tuturor factorilor de decizie a condus la reducerea considerabilă a numărului de elevi neşcolarizaţi. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare din ultimii 5 ani demonstrează următorii indici ai numărului de minori neşcolarizaţi (tab.1).

Tab.nr.1. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare

Nrd/r Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005

Nr.de minori neşcolarizaţi în septembrie 262 395 303 230 196

Nr.de minori neşcolarizaţi în decembrie 85 92 66 31 7

Fig.nr.1. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare

La realizarea acestui deziderat au fost întreprinse măsuri efi ciente din partea administraţiei publice locale, care în colaborare cu Fon-dul municipal de protecţie socială a populaţiei, a alocat consecutiv

mijloace fi nanciare pentru a acoperi o parte din cheltuielile familii-lor dezavantajate-social, care pregătesc copiii pentru şcoală, inclusiv (tab.2.)

21

Tab.nr.2. Evoluţia alocaţiilor fi nanciare alocate pentru familii dezavantajate-social

Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Alocaţii fi nanciare 110

(mii lei)1(mln. lei)

1,5(mln. lei)

2(mln. lei)

2(mln.10 mii lei)

Fig.nr.2. Evoluţia alocaţiilor fi nanciare alocate pentru familii dezavantajate-social

La capitolul şcolarizării, anual, se acordă subsidii pentru asigura-rea cu manuale a minorilor din familiile nevoiaşe din partea preturilor

din sectoare, primăriilor din comune, Asociaţiilor de părinţi. Astfel, au fost scutiţi de plată pentru închirierea manualelor, respectiv (tab.3):

Tab.nr.3. Evoluţia numărului de elevi scutiţi de plata pentru închirierea manualelor

Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Numărul de elevi scutiţi de plată pentru închirierea manualelor

800 1000 2000 3000 4000

Fig.nr.3. Evoluţia numărului de elevi scutiţi de plata pentru închirierea manualelor

Întru asigurarea şcolarizării absolvenţilor ciclului gimnazial, în municipiu au fost organizate cursuri cu diferite profi luri prin interme-diul şcolii de profesii a Societăţii pentru protecţia socială a minorilor şi tineretului „Insula Speranţelor”, în care se antrenează, anual, de la 60 la120 elevi din familii socialmente vulnerabile.

3.1. AlimentaţiaOrganizarea alimentaţiei copiilor din instituţiile de învăţământ

municipale are o importanţă majoră în dezvoltarea fi zică şi intelec-

tuală a acestora. În perioada de referinţă Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, de comun cu Primăria municipiului Chişinău, a respectat prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1236 din 22.121998 „Cu privire la aprobarea Programului naţional – Alimentaţia copiilor”.

În scopul îmbunătăţirii calităţii şi calorajului alimentaţiei copi-ilor din instituţiile municipale de învăţământ preşcolar şi preuniversi-tar, concordării normelor băneşti cu cele naturale, Consiliul municipal Chişinău, în ultimii 5 ani, a majorat consecutiv normativul fi nanciar de la 0,72 lei la 3.00 lei pe zi pentru un copil (tab.4.).

Tab.nr.4. Evoluţia normativului fi nanciar pentru alimentaţia copiilor

Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Normativul fi nanciar (lei) 0,72 1,50 2,00 2,00 3,00Numărul de elevi care au benefi ciat de alimentaţie gratuită 20446 22709 23714 20056 20610

22

Tab.nr.4. Evoluţia normativului fi nanciar pentru alimentaţia copiilor

În anul de studii 2005-2006, începând cu 01.02.2006, sunt ali-mentaţi gratuit 100% elevi din ciclul primar. Astfel, suma totală vi-zând necesităţile fi nanciare suplimentare pentru alimentaţia gratuită a 100% din numărul total al elevilor din clasele I-a - a IV-a (27069 elevi); şi 1488 elevi (10%) care frecventează grupa cu program pre-lungit (4.071,2 mii lei) ; 6000 elevi din clasele a V-a – a IX-a din familii social defavorizate (2.880,0 mii lei); 225 elevi din şcolile auxiliare (72,0 mii lei); 2092 elevi din şcolile internat de cultură generală şi şcolile internat cu regim special (1418 domiciliaţi în internat şi 449 nedo-miciliaţi (1.169,4 mii lei); 208 copii contaminaţi cu tuberculoză din grădiniţele speciale şi grupele sanatoriale (367,3 mii lei); 624 copii cu disabilităţi mintale şi fi zice din grădiniţele speciale (381,0 mii lei) a constituit 8940,9 mii lei.

3.2. Învăţământul complementar şi activitatea educativă

Obiectivele activităţii educative în municipiul Chişinău în peri-oada anilor 2001-2006 s-au axat pe soluţionarea problemelor ce ţin de dezvoltarea intelectuală, morală, civică a copiilor şi tineretului, pe transformarea acestora în personalităţi active şi creatoare.

În perioada de referinţă au activat 6 Centre de creaţie a copiilor cu profi l estetic (468 cercuri cu un contingent de 6361 copii, 229 cadre didactice); 4 Centre de creaţie tehnică şi o fi lială la acelaşi profi l (321 cercuri cu un contingent de 3862 copii, 127 cadre didactice); 2 Centre ale tinerilor naturalişti (81 cercuri cu un contingent de 1171 copii, 37 cadre didactice); 1 Staţie a tinerilor turişti (47 cercuri cu un contingent de 705 copii, 37 cadre didactice), ( tab.5).

Tab.nr.5. Evoluţia numărului de instituţii cu diverse profi luri

Tipul de instituţii Anul 2000 Anul 2005Nr. de instituţii Cercuri Copii Nr. de instituţii Cercuri Copii

Cu profi l estetic 5 463 6883 6 468 6361Cu profi l tehnic 4 343 4177 4 +1 fi lială 321 3862Cu profi l naturalist 1 66 880 2 81 1171Cu profi l de turism 1 25 365 1 47 705Total 11 897 12305 13 +1 fi lială 917 12099

În municipiu activează clase cu diverse profi luri susţinute din bugetul municipal (tab.6)

Tab.nr.6. Evoluţia claselor cu diverse profi luri

2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005Clase cu profi l muzical-coral 113

(3419 copii)109(3010 copii)

114(2989 copii)

121(3041 copii)

Clase cu profi l coregrafi c 48(1449 copii)

52(1526 copii)

60(1706 copii)

59(1583 copii)

Clase cu profi l teatral 41(1119 copii)

45(1314 copii)

43(1223 copii)

49(1344 copii)

Clase cu profi l de artă plastică 44(1153 copii)

57(1482 copii)

63(1609 copii)

65(1605 copii)

Clase cu profi l etnofolcloric 4(104 copii)

4(104 copii)

4(86 copii )

4 (71 copii)

Muzică de fanfară 1(33 copii)

1(33 copii)

1(33 copii)

1(33 copii)

Merită a fi menţionat faptul că 282 conducători de cerc, ceea ce constituie 68,3%, au vechime generală în muncă mai mare de opt ani.

În acelaşi context remarcăm că vechimea în muncă a conducătorilor de cerc poate fi prezentată în felul următor (tab.7):

23

Tab.nr.7. Evoluţia numărului de conducători de cerc cu o anumită vechime în muncă

Anul de studii 0 - 3 3 - 5 5 - 8 8 - 13 13 - 18 18 - ……nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %

2003-2004 62 15% 29 7% 38 9% 46 11% 50 12% 173 42%2004- 2005 64 15,2% 32 8% 34 8% 51 12% 53 13,3% 178 43%

Faptul dat demonstrează că pe parcursul anilor 2003 - 2005 s-a menţinut o stabilitate în rândurile conducătorilor de cerc, ceea ce le-a permis să organizeze şi să dirijeze activitatea extraşcolară a ele-vilor din municipiu.

Pentru a stimula creativitatea, iniţiativa, originalitatea, cultiva-

rea aptitudinilor şi talentelor, perceperea frumosului în sine şi în jurul său se lucrează concret la compartimentul “Educaţie prin şi pentru cultură”. Activităţile la nivel de instituţie, sector, municipiu sunt foarte variate (tab.8).

Tab.nr.8. Diversitatea activităţilor extraşcolare

Denumirea activităţiiAnul de studii

2002 - 2003 2003 - 2004 2004 - 2005sector municipiu sector municipiu sector municipiu

“Să trăiţi, să înfl oriţi” 84 30 96 20 87 17“Florile Dalbe” - 15 - 14 - 18“La Fântâna Dorului” 56 16 57 28 64 14Conc.colectivelor folclorice - - - - 37 7“Scena Copiilor” 70 17 59 11 65 18“Valeriu Cupcea” - 48 - 71 - 105“Pentru tine, Doamne” - 18 - 18 - 21“Tânărul plastician” 129 26 220 100 205 70“Constelaţia dansului” - 18 - 21 - -Concursul colectivelor corale 15 8 19 8 14 9“Cântecele Credinţei, Speranţei, Iubirii ” 28 23 30 26 40 27“Ploaia de stele” 30 27 167 29 120 43“Strada şi capcanele ei” 96 25 138 41 125 32

Un compartiment al Programului de dezvoltare a învăţământului din municipiul Chişinău este susţinerea şi promovarea tinerilor do-taţi. În acest scop au fost desfăşurate diverse acţiuni, printre care se înscriu:

- concursul pentru bursa municipală în cadrul concursului “Bu-sinessmanul anului”;

concursul municipal pentru decernarea Premiului tineretului în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii şi artelor (tab.9).

Tab.nr.9. Evoluţia premiilor şi a mijloacelor fi nanciare destinate tineretului

Denumirea activităţii Anul 2000nr. de premianţi

Mijloacele fi nanciare Anul 2005nr. de premianţi

Mijloacele fi nanciare

Concursul pentru decernarea burselor

120 144000 lei 182 214200 lei

Premiul tineretului 5 5000 lei 15 30000 lei

4. Odihna şi întremarea elevilor

Se impune prin amploarea şi diversitatea sa activitatea de orga-nizare şi desfăşurare a odihnei de vară. Astfel, tradiţionale au devenit

taberele cu sejur de zi.Pe parcursul anilor 2001-2005 pentru organizarea odihnei şi în-

tremării elevilor, funcţionării efi ciente a taberelor de toate tipurile au fost alocate mijloace bugetare în sumă de (tab.10):

Tab.nr.10. Evoluţia mijloacelor fi nanciare pentru odihna în tabere

Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Alocaţii fi nanciare (mii lei) 3500,0 4912,0 6563,8 8000,0 12000,0Numărul de elevi care au benefi ciat de odihnă în tabere 13310 18190 22600 20737 20581

24

Fig.nr.10. Evoluţia mijloacelor fi nanciare pentru odihna în tabere

Pe parcursul anilor colectivele de copii au participat la mai multe concursuri republicane şi internaţionale, obţinînd rezultate deose-bite:

- Locul I şi II la Campionatul Republicii Moldova al dansului mo-dern şi de estradă (ansamblul “Tete-a-tete”de CCC “Luceafărul”);

- Locul I la expoziţia republicană de creaţie tehnică a elevilor “De la gîndirea ecologică globală la tehnologiile optime de realizare efi cientă” (COCTE, CCT sl Buiucani, CCT “Politehnic”, CCT sl Rîşcani);

- Locul I la Campionatul Moldovei la turism sportiv (SOTT);- Locurile I şi III la Cupa deschisă a Republicii Moldova la orienta-

re sportivă (SOTT);

- Locul I la Spartachiada naţională a modeliştilor (COCTE);- Locurile I şi III la Festivalul – concurs de balade şi doine din

România, Drăgăneşti (CCC “Floarea soarelui”);- Locul III la concursul naţional “Două inimi gemene” (AVI, “ART-

X” de la CCC “Floarea soarelui”);- Laureaţi ai Festivalurilor internaţionale de coregrafi e din Ucrai-

na, Odesa (CAE “Curcubeul”); Turcia, Ancara ( liceul “N.Iorga”);- Locul I la concursul internaţional al colectivelor vocale din Bul-

garia (ansamblul “Rios” de la lic.”P.Movilă”).Mai multe colective s-au învrednicit de titlul “colectiv – model”.

25

Cu toate realizările, la capitolul activitatea educativă şi extraşco-lară, sunt atestate rezerve privind combaterea criminalităţii juvenile.

Astfel, anul 2005 indică tabloul refl ectat în tabelul nr.11.

Tab.nr.11. Criminalităţi juvenile (2005)

Indicii Botanica Buiucani Centru Ciocana Rîşcani ChişinăuTotal crime comise de minori

68 41 27 21 82 240

Tâlhării 1 - - - 1Jafuri 13 1 1 9 21 41Violuri - - - - - -Furturi 33 24 18 16 66 141Pungăşii - - - - 2 2Huliganism 4 1 1 1 - 7Omoruri - - - - - -

Fig.nr.11. Criminalităţi juvenile (2005)

Rămâne a fi îngrijorătoare problema copiilor ce fac parte din diverse grupuri sociale (tab.12):

Tab.nr.12. Evoluţia numărului de copii din diverse grupuri sociale

Nr.r Grupuri sociale Anii2003 2004 2005

1. Copii orfani 536 637 4152. Copii invalizi 559 985 11433. Copii din familii incomplete 11670 14043 137374. Copii din familii socialmente-vulnerabile 7265 8833 86695. Copii din familii numeroase 7046 7162 6650

Fig.nr.12. Evoluţia numărului de copii din diverse grupuri sociale

26

5. SportulÎn perioada anilor 2001-2005 activitatea celor 13 şcoli sportive şi

liceului municipal sportiv din municipiu a fost orientată spre dezvol-

tarea unui mod sănătos de viaţă, pregătirea rezervelor sportive pen-tru lotul municipal şi naţional (tab.1, 2).

Tab.nr.1, 2. Evoluţia pregătirii rezervelor sportive

Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005

1. Nr. instituţiilor 14 14 14 14 142. Nr. de elevi 6560 6540 6600 6560 6470

1. Nr. de antrenori 291 286 301 298 3022. Nr. ramurilor de sport practicate 17 18 18 17 17

În scopul realizării programului, în perioada respectivă au fost organizate următoarele acţiuni(tab.3,4):

Tab.nr.3, 4. Evoluţia acţiunilor sportive cu caracter de masă

Nr. d/r Realizarea acţiunilor Anii

1. Deschiderea Liceului internat municipal cu profi l sportiv în unul din blocurile şcolii medii de cultură generală nr.47 2001

2. Amplasarea în sediul nou a şcolii sportive de haltere şi de şah şi joc de dame nr.7 2001

3. Darea în exploatare a bazinului specializat de polo pe apă al şcolii sportive nr.4 2002

4. Deschiderea secţiei de polo pe apă la şcoala medie de cultură generală nr.8 2002

5. Deschiderea claselor specializate de înot la şcolile medii de cultură generală nr.26 şi 27 2003

6. Deschiderea secţiei de aerobică la şcoala sportivă nr.12 din or. Vadul lui Vodă şi a clasei specializate la scrimă la Liceul Teoretic „B.P. Haşdeu”

2004

7. Deschiderea secţiilor de aerobică la Liceul internat municipal cu profi l sportiv şi de volei la şcoala sportivă nr. 12 din or. Vadul lui Vodă

2005

Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005

1. Campionate şi întîietăţi municipale 39 33 36 34 36

2. Cupe 6 9 6 4 14

3. Turnee 5 5 6 7 7

4. Acţiuni cu caracter de masă 4 4 9 8 5

5. Concursuri între invalizi 2 4 3 4 4

6. Programe cultural-sportive 5 4 5 4 4

7. Curse de alergări 5 5 3 3 3

8. Întruniri cu specialişti în domeniul culturii fi zice şi sportului 2 1 2 1 2

9. Concursuri pentru tinerii din localităţile rurale ale municipiului Chişinău

7 6 5 4 3

10. Cantonamente 38 29 17 16 27

11. Deplasări la competiţii naţionale şi internaţionale 62 32 31 32 27

12. Total 175 132 123 117 132

Anii 2001-2005 au fost ani de verifi care a nivelului de pregătire a sportivilor prin intermediul diverselor concursuri naţionale şi internaţio-nale (tab.5).

27

Tab.nr.5. Evoluţia nivelului de pregătire a sportivilor

Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005

1. Numărul persoanelor care practică sportul în municipiul Chişinău

34768 34768 36612 40150 39124

2. Numărul persoanelor care au participat la competiţii:- municipale 18862 19437 17170 20143 20427- republicane 11841 12811 15758 13150 13192- internaţionale 1386 1246 2644 2297 2184

3. Conferirea categoriilor sportive:- maestru internaţional al sportului; 24 35 7 10 12- maestru în sport; 61 92 88 52 47- candidaţi în maeştri 57 22 54 64 68- categoria 1 95 87 40 126 112

6. Atestarea cadrelor didactice şi de conducere din instituţiile de învăţământ preuniversitar în perioada anilor 2001 -2005

Atestarea cadrelor cu funcţie de conducere şi a celor didactice

a condus la optimizarea în continuare a procesului educaţional, la orientarea lor spre autoperfecţionare, formare continuă şi, evident, spre creşterea efi cientă şi calitativă a calităţii procesului instructiv-educativ (tab.1).

Tab.nr.1. Evoluţia numărului de cadre deţinătoare de grade didactice

PerioadaGradul superior Gradul unu Gradul doi Confi rmarea în

funcţie TotalConferire Confi rmare Conferire Confi rmare Conferire Confi rmare

2001-2002 1 15 76 922002-2003 5 74 31 1102003-2004 15 57 30 1022004-2005 6 15 15 10 44 4 42 136Total 6 15 35 11 190 4 179 440

Date statistice cu privire la numărul cadrelor de conducere deţinătoare de grade manageriale/ didactice

Din numărul total de 755 de cadre manageriale la data de 01.01.06 deţin grade:

• superior – 36 (4,8%) manageri;

• întîi - 58 (7,9%) manageri;• doi - 332 (4,4%) manageri.Total: 426 (56%) cadre manageriale

Fig.nr.13. Evoluţia numărului de cadre manageriale deţinătoare de grade didactice

28

Date statistice cu privire la numărul cadrelor didactice deţinătoare de grade didactice pe sectoare

SSeeccttoorruull BBoottaanniiccaa ((11664466)) ccaaddrree

SSeeccttoorruull BBuuiiuuccaannii ((11008877)) ccaaddrree

29

SSeeccttoorruull CCeennttrruu ((776611)) ccaaddrree

7. Asigurarea didactică în perioada anilor 2000-2005 Asigurarea cu manuale a elevilor din învăţământul preuniversitar

se realizează prin intermediul Schemei de închiriere a manualelor, gestionată de Fondul extrabugetar pentru manuale, implementarea

căreia s-a realizat treptat: în perioada 1998 – 2000 – învăţământul primar; în anii 2000-2004 în învăţământul gimnazial, iar în perioada 2003 – 2005 în învăţământul liceal. Schema de închiriere a manua-lelor se realizează în baza Hotărârilor Guvernului Republicii Moldova nr.448 din 09.04.1998, nr.777 din 30.06.2003 (tab.1).

Tab.nr.1. Evoluţia numărului de manuale, literatură

Nr./r. perioada manuale literatură1. 2000-2001 2649800 14492352. 2001-2002 2892396 17759413. 2002-2003 3064027 17894854. 2003-2004 3191027 18317485. 2004-2005 2309223 1884299

30

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.448 din 1998 pre-vede acordarea subsidiilor pentru copiii din familiile defavorizate cu trei şi mai mulţi copii de vârstă şcolară şi un singur părinte. Direcţiile

educaţie, tineret şi sport din sectoare, primăriile locale, asociaţiile de părinţi au achitat sumele după cum urmează (tab.2):

Tab.nr.2. Evoluţia subsidiilor alocate copiilor din familii defavorizate

Nr. d/r

Perioada Sursele de fi nanţare TotalDETS din sector Primăriile locale Asociaţii de părinţi

lei lei lei1. 2001-2002 9296 400 96962. 2002-2003 15563 265 15828

3. 2003-2004 10070 24386 344564. 2004-2005 43724,18 17594,52 61318,70

Total 121298,70

Problema dezvoltării colecţiilor de carte se afl ă în vizorul mai mul-tor factori de decizie. Astfel, în anul de studii 2004 - 2005, colecţiile din bibliotecile şcolare au crescut considerabil prin realizarea Proiec-tului de reformă a învăţământului general obligatoriu. Bibliotecile au benefi ciat din partea Ministerului Educaţiei de un lot de carte, susţi-nut de Banca Mondială, în valoare de 2846795 lei.

Fondurile bibliotecilor s-au îmbogăţit cu enciclopedii, colecţii de cărţi de cultură şi istorie, cărţi de marketing şi management, beletris-tică, cognitivă etc.

Instituţiile de învăţământ au benefi ciat de câte un set de hărţi la istorie în valoare de 864 lei fi ecare. În total în municipiu au fost repar-tizate 125 seturi în valoare de 108 mii lei. “Pro Didactica” a oferit o do-naţie, pentru şcolile alolingve şi mixte, în valoare de 18782 lei; (caiete la limba română cl.a VI-a – a VII-a şi casete ); o donaţie pentru şcolile române şi mixte, în valoare de 39972,39 lei; 1009 exemplare de carte istorică în valoare de 10680 lei. De asemenea, 68 de instituţii au primit

seturi de carte în valoare de 114745 lei (fi ecărei instituţii i-au revenit câte 15 volume de carte în valoare de 1687 lei: dicţionare român - rus, enciclopedii etc.). Au fost procurate pentru instituţii: module de me-canică - 53ex.; manometre şcolare - 1269 ex.; dinamometre şcolare - 2145 ex.

În fi ecare an editura “Litera” face donaţii de carte tuturor şcolilor. În anul 2004 – 2005 a repartizat câte 40 ex. de carte din “Biblioteca şcolarului”. O contribuţie substanţială au acordat Ambasadele Rusiei, Ukrainei. Direcţiile educaţie, tineret şi sport din sectoare, primăriile locale au alocat surse pentru completarea bibliotecilor şcolare cu li-teratură şi pentru abonarea la ediţii periodice.

Din septembrie 2004, Direcţia generală editează suplimentul zi-arului „Univers pedagogic” - „Itinerare didactice”, revista didactică şi ştiinţifi co-metodică „Modernitate în învăţământul municipal”:

Comparativ cu anii precedenţi în anul 2004-2005 au crescut fon-durile de publicaţii cu 2,13%:

Perioada 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Numărul de exemplare 1449235 1775941 1789485 1831748 1884299

8. Relaţii internaţionale

În perioada anilor 2001-2005, Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău şi-a orientat activita-tea spre consolidarea legăturilor bilaterale în domeniul învăţământu-lui internaţional.

Începând cu anul 1999, DGEŞTS a devenit membru al Clubului pedagogic internaţional al capitalelor europene.

În anul 2001 a fost semnat un acord de colaborare între Comitetul Învăţământului din oraşul Moskova (Rusia) şi DGEŞTS. În rezultatul în-cheierii acordului nominalizat, cu începere de la 01.09.2001, în şcoala nr.164 din districtul Nord - Est al oraşului Moskova funcţionează clase cu component etno-cultural pentru copiii moldoveni. Astăzi, această colaborare se dezvoltă ascendent.

Cele 60 licee din municipiul Chişinău, multe şcoli medii de cultură generală şi instituţii extraşcolare au încheiat contracte indi-viduale de colaborare prin intermediul Ambasadelor ţărilor Bulgaria, România, Polonia, Germania, Rusia, Israel, Italia, Spania.

Este acumulată o experienţă benefi că în organizarea şi funcţi-onarea claselor bilingve francofone (în liceele teoretice „Gheorghe Asachi” şi „Mihai Eminescu”), elevii şi pedagogii cărora participă activ la Mişcarea Francofoniei, inclusiv la diverse concursuri internaţionale şi stagii de studii din Franţa. La concursuri internaţionale participă ac-tiv şi instituţiile anglofone (liceele „Mircea Eliade”, „Ion Creangă”, „Aca-

demia copiilor” şi germanofone (liceul „Mihail Kogălniceanu”). Colaborează fructuos cu elevii şi pedagogii din ţările respecti-

ve liceele teoretice „Dante Alighieri” (cu studierea aprofundată a lim-bii italiene), „Miguel de Cervantes Saavedra” (studierea aprofundată a limbii spaniole), „Mircea Eliade”, „Onisifor Ghibu” - cu România; şcoala medie de cultură generală nr.61(comuna Budeşti) s-a încadrat activ în realizarea proiectului „Kaufunghen”(Germania”); şc. primară nr.9 – cu Germania, România etc.

O direcţie prioritară a DGEŞTS reprezintă asigurarea deschiderii şcolii municipale prin realizarea obiectivelor „Parteneriatelor pentru reînnoirea educaţiei”. Diverse forme de parteneriat cu şcolile din Rusia practică liceele teoretice „Nicolae Gogol”, „Gaudeamus” şi „Svetoci”, cu unele instituţii din Germania (liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu”), Bulgaria (liceul teoretic „Vasil Levskii” şi Ukraina (liceele teoretice „Mi-hailo Koţiubinski” şi liceul teoretic I.Neciui Leviţki”).

Liceele teoretice „Academia Copiilor” şi „”Constelaţie – Созвездие” de mai mulţi ani realizează proiectul comun în baza concepţiei pro-fesorului american Hovard “Şcoala Viitorului”. Instituţiile nominalizate activează plenar şi în cadrul Proiectului „Şcoala internaţională a Zilei de Mîine” de la Moskova, a proiectelor Programului „SOROS –Moldo-va”.

Pe parcursul ultimilor ani s-au stabilit relaţii culturale şi de prie-tenie între formaţiile de copii din instituţiile de învăţământ munici-pale şi formaţiile de copii din ţările: Turcia (oraşul Antalia); România

31

(oraşele Slatina, Sighet, Piatra-Neamţ, Turda); Bulgaria (oraşul Varna); Georgia (oraşul Batumi); Rusia (oraşul Moskova); Ukraina (oraşul Vini-ţa), Polonia (oraşul Liublin).

În scopul aprofundării relaţiilor de colaborare cu colegii din alte ţări DGEŞTS participă şi organizează diverse simpozioane, conferinţe,

seminare internaţionale. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport a Consiliului Chişinău este membru fondator al acestei organi-zaţii şi participant activ la forurile ei, începând cu prima şedinţă, con-vocată în mai 1999 la Kiev.

Schema dată indică:

Relaţii internaţionale

9. Baza tehnico-materialăÎn scopul soluţionării problemelor ce vizează îmbunătăţirea bazei

tehnico-materiale a instituţiilor de învăţământ din municipiu, gesti-

onării efi ciente a bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti alocate învăţământului, în perioada de referinţă, s-au realizat: (tab.1)

Tab.nr.1. Gestionarea efi cientă a bunurilor materiale şi mijloacele băneşti alocate învăţământului municipal

Nr.d/r Acţiunea Luna Anul Suma (mii lei)

1. Investiţiile capitale pentru învăţământ au constituit 2001 26.697.6

2. Deschiderea şcolii medii de cultură generală nr.4, str. Ceucari, 7 (sectorul Rîşcani) (decizia Primăriei nr.18/16 din 07.09.2000)

2001 23677,0

3. Decizia Primăriei nr.3/22 din 31.05.2000“Cu privire la starea socială a pedagogilor din instituţiile de învăţământ ale municipiului”:- construcţia primei case de locuit pentru 42 de pedagogi prin intermediul Agenţiei municipale de Ipotecă- efectuarea examenului medical pentru pedagogii din municipiu

- organizarea odihnei de vară a copiilor din familiile pedagogilor

24 august 2002

20012002

2000 - 880 copii 2001 - 886 copii2002 - 1216 copii

s-au alocat 2343,0 843,47 843,47

104,493

4. Darea în exploatare a şcolii primare nr.82, str. Maria Dragan,8/2, decizia Primăriei nr.16/7 din 02.08.2001

septembrie 2001 16 mln. 500 mii

5. Darea în exploatare a liceului „G. Călinescu” septembrie 2001 28 mln. lei6. Liceul municipal sportiv septembrie 2001 970,0 mii7. Şcoala sportivă de haltere şi şah (2001) 2001 750, 0 mii lei8. Bazinul de polo pe apă al şcolii sportive nr.4 2002 6 mln.lei,

9. Blocul claselor primare a şcolii nr.66 (or. Sângera)blocul claselor superioare (or. Sângera)fi nisarea complexului şcolii nr.66 (or. Sângera

200220032004

56,0 mln.lei.

32

10. Construcţia şcolii primare nr.12 (sl Ciocana), cu o capacitate de 480 locuri)

2004-2005 5,0 mln.lei.

11. Inaugurarea expoziţiei ”Învăţământul la intersecţii de milenii”

octombrie 2001 40,00 mii lei

12. Organizarea şi desfăşurarea concursului municipal „Pedagogul anului”, ediţia a II-a

octombrie 2001 55,00 mii lei

13. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale

2001 9812,6 mln.lei

14. Organizarea şi desfăşurarea conferinţei municipale „Muncă, talent, cutezanţă”

aprilie 2001-2005 41 mii

15. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale

2002 7834,8 mln.lei

16. Construcţia primei case de locuit pentru 42 pedagogi prin intermediul Agenţiei municipale de ipotecă „Amic”

august 2002 2mln.343 mii lei

17. Şcolarizarea elevilor şi prevenirea abandonului şcolar decizia Primăriei nr.19/4 din 27 iulie 1997În scopul şcolarizării minorilor din familii socialmente vulnerabile au fost alocate surse fi nanciare din fondul social de protecţie socială a populaţieiAstfel, numărul celor neşcolarizaţi la fi nele fi ecărui an de studii constituie: 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 92 66 31 7

septembrie 2001

20022003

2004

110 mii lei(366 de copii din familii socialmente-vulnerabile a câte 300 lei fi ecare)

1 mln. (3333 copii a cîte 300 lei)1.500 mii lei (5000 copii a cîte 300 lei)2 mln. (6666 copii a cîte 300 lei)

18. Inaugurarea expoziţiei “Învăţământul la intersecţii de milenii”

octombrie 2001 400,00

19. Organizarea şi desfăşurarea concursului municipal “Pedagogul anului,” ediţia a II-a

octombrie 2001 55,0

20. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale

20012002200320042005

9,8129,16515,41123,121

21. Organizarea şi desfăşurarea Festivalului de dans popular pentru copii: 1996-2005

octombrie 2001200220032004

200.000 200.000 220000242000

22. Decernarea Premiului municipal pentru tineret în domeniul ştiinţei, tehnicii, artelor şi literaturii

noiembrie 200220032004

22,03000045000

23. Organizarea şi desfăşurarea sărbătorii cântecului coral Mai Mai Mai

200120032005

300004500050000

10. Concluzii

Sistemul educaţional municipal, în perioada de referinţă, a rea-lizat ritmic şi cu succes acţiunile prioritare din Programul -2 de dez-voltare a învăţământului (anii 2001-2005), în conformitate cu politica educaţională a statului.

În acest context, şcoala municipală şi-a orientat activitatea spre dezvoltarea unei personalităţi deschise, creative, urmărind, ca fi nali-tate – formarea competenţelor şi aptitudinilor tinerei generaţii.

Din perspectiva idealului educaţional, accentul major a fost pus pe formarea şi dezvoltarea profesională a personalului managerial şi didactic.

O atenţie deosebită s-a acordat optimizării învăţământului gim-nazial în contextul extinderii reţelei de instituţii de învăţământ pentru

copiii cu disabilităţi şi cei din sferele social critice. Consecutiv a fost realizată activitatea vizând optimizarea reţelei instituţiilor preuniver-sitare din municipiu şi trecerea treptată la sistemul de învăţământ liceal-gimnazial.

Întru asigurarea unui învăţământ calitativ şi optimizării proce-sului educaţional au fost depuse eforturi maxime în consolidarea bazei didactico-materiale a instituţiilor de învăţământ.

Un impact benefi c în modernizarea procesului educaţional mu-nicipal îl are implementarea Programului prezidenţial „SALT”, care a contribuit esenţial la înzestrarea sălilor de clasă cu tehnică de cal-cul, conectarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar la Internet şi Intranet, crearea şi utilizarea efi cientă a tuturor şcolilor, la toate treptele de şcolaritate, în cadrul DGEŞTS şi DETS din sectoare a pa-ginii WEB.

33

Nr.d

/r.Di

recţ

iile

şi ac

tivită

ţile

Obi

ectiv

ele

Term

en

de

rea

liza

re

Resp

onsa

bil d

e re

aliza

reFi

nalit

ăţile

(indi

ce d

e co

nsta

tare

a re

aliză

rii a

ctiv

ităţil

or)

1.

Ope

raţio

naliz

area

şi m

onito

rizar

ea

Prog

ram

ului

mun

icip

al -

3 de

de

zvol

tare

a în

văţă

mân

tulu

i pe

anii

2006

-201

0

Dete

rmin

area

şi a

rgum

enta

rea

op

timiză

rii în

văţă

mân

tulu

i mun

icip

al

în co

ntex

tul P

rogr

amul

ui m

oder

niză

rii

siste

mul

ui e

duca

ţiona

l în

Repu

blic

a M

oldo

va

2006

-201

0DG

EŞTS

Plan

ul d

e de

zvol

tare

a în

văţă

mân

tulu

i m

unic

ipal

şi m

onito

rizar

ea lu

i, ela

bora

t de

DG

EŞTS

şi a

prob

at la

Con

siliu

l de

Adm

inist

raţie

2.

Elab

orar

ea P

rogr

amel

or d

e de

zvol

tare

a

învă

ţăm

ântu

lui î

n se

ctoa

rele

m

unic

ipiu

lui

Satis

face

rea

cerin

ţelo

r loc

ale

raco

rdat

e la

toat

e ni

velu

rile

de m

anag

emen

t ed

ucaţ

iona

l

2006

DGEŞ

TSDE

TSPr

ogra

me

de d

ezvo

ltare

a D

ETS,

apr

obat

e de

di

rect

orul

gen

eral

al D

GEŞT

S

3.

Mon

itoriz

area

impl

emen

tării

pr

ogra

mel

or n

aţio

nale

:- S

trate

gia

de C

reşt

ere

Econ

omic

ă şi

Redu

cere

a Să

răci

ei (2

004-

2006

) ;-

„Sat

ul M

oldo

vene

sc” (

2005

-20

15);

- Pr

ogra

mul

pre

ziden

ţial „

Salt”

;-

„Edu

caţie

pen

tru to

ţi”(2

004-

2008

);

Asig

urar

ea a

cces

ului

la se

rvic

ii ed

ucaţ

iona

le d

e ca

litat

e şi

a fi n

anţă

rii

dura

bile

a si

stem

ului

edu

caţio

nal;

Crea

rea

siste

mul

ui in

form

aţio

nal

pent

ru m

anag

emen

tul e

duca

ţiei;

impl

emen

tare

a te

hnol

ogiil

or

info

rmaţ

iona

le şi

de

com

unic

are

în

siste

mul

de

învă

ţăm

ânt

Rea

lizar

ea

efi c

ient

ă a

prog

ram

elor

naţ

iona

lePe

rfecţ

iona

rea

siste

mat

ică

a ca

lităţ

i se

rvic

iilor

edu

caţio

nale

2006

2006

-201

0

2006

-200

7

2006

-201

0

DGEŞ

TSDE

TSPl

anul

fi na

ncia

r (an

ual),

disc

utat

la C

onsil

iul

Cons

ulta

tiv şi

apr

obat

la C

onsil

iul m

unic

ipal

Ch

işină

u.Co

ncep

ţia şi

mod

elul

reţe

lei i

nfor

maţ

iona

le a

le

siste

mul

ui m

unic

ipal

edu

cativ

CAPI

TOLU

L II

I

Dire

cţiil

e şi

act

ivită

ţile

gen

eral

e al

e de

zvol

tării

sist

emul

ui e

duca

ţiona

l „M

oder

niza

rea

învă

ţăm

ântu

lui î

n m

unic

ipiu

l Chi

şină

u în

ani

i 200

6 –

2010

”

Ob

iect

ive

le p

rio

rita

re:

- de

zvol

tare

a sis

tem

ului

mun

icip

al d

e în

văţă

mân

t;-

asig

urar

ea sp

aţiu

lui e

duca

ţiona

l uni

c şi d

esch

is sp

re v

alor

ile co

mun

ităţii

mon

dial

e;-

inst

ituire

a un

ui în

văţă

mân

t for

mat

iv a

dapt

at la

schi

mbă

rile

soci

ale

şi ec

onom

ice;

- co

nstit

uire

a un

ui si

stem

mod

ern

de e

valu

are

a în

văţă

mân

tulu

i şi d

e m

onito

ring;

- as

igur

area

cond

ucer

ii dem

ocra

tice

a sist

emul

ui d

e în

văţă

mân

t mun

icip

al şi

inte

grar

ea lu

i în

siste

mul

de

învă

ţăm

ânt e

urop

ean;

- as

igur

area

pol

itici

i edu

caţio

nale

şi a

stra

tegi

ilor d

e de

zvol

tare

a si

stem

ului

de

învă

ţăm

ânt

pent

ru p

erio

ada

2006

-201

0, d

eter

min

ate

de C

once

pţia

dez

voltă

rii în

văţă

mân

tulu

i, Le

gea

învă

ţă-

mân

tulu

i şi a

lte a

cte

legi

slativ

e;

- st

abili

rea

dire

cţiil

or p

riorit

are

a de

zvol

tării

învă

ţăm

ântu

lui p

recu

m şi

cre

area

cond

iţiilo

r de

real

izare

;-

resp

ecta

rea

drep

turil

or co

piilo

r în

obţin

erea

inst

ruiri

i de

calit

ate

în co

ndiţi

ile d

e m

odifi

care

a

stru

ctur

ii şi

conţ

inut

urilo

r înv

ăţăm

ântu

lui;

- su

sţin

erea

mes

ajul

ui e

duca

ţiona

l prin

con

ţinut

uri s

tabi

lite

la n

ivel

ul p

rogr

amel

or, c

are

vi-

zeaz

ă pr

iorit

ar fo

rmar

ea/d

ezvo

ltare

a pe

rman

entă

a p

erso

nalit

ăţii.

1.

Dir

ecţ

iile

şi a

ctiv

ită

ţile

ge

ne

rale

34

4.

Opt

imiza

rea

reţe

lei i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mân

t pre

şcol

ar, p

reun

iver

sitar

şi

extra

şcol

ar:

- Util

izare

a ra

ţiona

lă a

baz

ei m

ater

iale

a

inst

ituţii

lor p

reşc

olar

e,pr

euni

vers

itare

şi e

xtra

şcol

are,

- C

rear

ea u

nui s

istem

de

educ

aţie

pa

rtic

ipat

iv, p

rom

ovar

ea

part

ener

iatu

lui e

fi cie

nt în

tre in

stitu

ţie,

fam

ilie,

serv

icii

soci

ale

Asig

urar

ea a

cces

ului

tutu

ror e

levi

lor l

a pr

oces

ul e

duca

ţiona

l

Dive

rsifi

care

a fi l

iere

lor ş

cola

re p

entru

as

igur

area

şans

elor

real

e de

cont

inua

re a

st

udiil

or fi

ecăr

ui e

lev

Dezv

olta

rea

învă

ţăm

ântu

lui p

reşc

olar

Inst

ruire

a ca

litat

ivă

a co

piilo

r în

fam

ilie

2006

-201

0

2007

-200

9

2006

DGEŞ

TSDE

TS

DETS

DETS

Plan

ul d

e re

orga

niza

re a

şcol

ilor m

edii

de

cultu

ră g

ener

ală

în g

imna

zii sa

u lic

ee la

niv

el

mun

icip

al şi

la n

ivel

de

sect

oare

Plan

ul d

e d

esch

ider

e a

grup

elor

cu p

rogr

am

fl exi

bil -

4 ,6

ore

şi c

u re

gim

de

24 d

e or

e;

Crea

rea

a ci

nci c

entre

de

acor

dare

a se

rvic

iilor

ed

ucaţ

iona

le p

entru

păr

inţii

care

îşi e

ducă

co

piii

în fa

mili

e

5.

Crea

rea

cond

iţiilo

r pen

tru re

aliza

rea

pote

nţia

lulu

i int

elec

tual

şi cr

eativ

al

elev

ilor d

otaţ

i

Valo

rifi c

area

per

sona

lităţ

ii el

evul

ui

în co

ndiţi

ile u

nei ş

coli

mod

erne

şi d

e ca

litat

e

2008

DGEŞ

TSCr

eare

a Ce

ntru

lui d

e fo

rmar

e a

elev

ilor d

otaţ

i

6.

Elab

orar

ea P

rogr

amul

ui d

e in

stru

ire

cont

inuă

şi a

test

are

a ca

drel

or

inst

ituţii

lor d

e în

văţă

mân

t

Crea

rea

cond

iţiilo

r pen

tru fo

rmar

ea

cont

inuă

a ca

drel

or d

idac

tice

]n p

roce

sul

activ

ităţii

resp

ectiv

e

2007

DGEŞ

TSCo

ncep

ţia d

e fo

rmar

e co

ntin

uă a

cadr

elor

di

dact

ice

din

mun

icip

iul C

hişin

ăuAg

enda

de

form

area

cont

inuă

a ca

drel

or

dida

ctic

e şi

man

ager

iale

şi im

plem

enta

rea

ei în

un

ităţil

e de

învă

ţăm

ânt

1. 1

. În

vă

ţăm

ân

tul p

reşc

ola

r

Ob

iect

ive

pri

ori

tare

:

- as

igur

area

jurid

ico-

norm

ativ

ă a

func

ţionă

rii si

stem

ului

de

educ

aţie

pre

şcol

ară;

- im

plem

enta

rea

stan

dard

elor

de

stat

şi a

nou

lui c

urric

ulum

în în

văţă

mân

tul p

reşc

olar

;-

asig

urar

ea co

ntin

uită

ţii şi

coer

enţe

i înt

re e

duca

ţia p

reşc

olar

ă şi

învă

ţăm

ântu

l prim

ar;

- as

igur

area

cond

iţiilo

r eco

nom

ico-

fi nan

ciar

e pe

ntru

pre

gătir

ea o

blig

ator

ie că

tre şc

oală

a co

piilo

r de

la v

ârst

a de

5 a

ni.

1.

Opt

imiza

rea

cadr

ului

legi

slativ

şi

norm

ativ

Impl

emen

tare

a efi

cie

ntă

a ca

drul

ui

legi

slativ

20

06-2

008

Secţ

ia m

anag

emen

t pr

eşco

lar,D

ETS

Resp

ecta

rea

acte

lor

norm

ativ

e

2.

Impl

emen

tare

a cu

rricu

lum

ului

pr

eşco

lar p

entru

toat

e gr

upel

e de

vâ

rstă

(1-7

ani

) şi a

ghi

dulu

i met

odic

cu

com

plex

ele

dida

ctic

o-m

etod

ice

Utili

zare

a st

rate

giilo

r did

actic

e av

ansa

te

în sc

opul

efi c

ient

izării

pro

cesu

lui

educ

aţio

nal

2006

-200

8Se

cţia

man

agem

ent

preş

cola

r DE

TS

Refl e

ctar

ea, r

ealiz

area

conc

epţie

i la

şedi

nţel

e Co

nsili

ului

Con

sulta

tiv a

învă

ţăm

ântu

lui

preş

cola

r

35

3.

Cons

olid

area

baz

ei te

hnic

o-m

ater

iale

şi

dida

ctic

e în

inst

ituţii

le p

reşc

olar

eAs

igur

area

inst

ituţii

lor p

reşc

olar

e cu

mob

ilă, e

chip

amen

t, ut

ilaj,

jucă

rii,m

ater

iale

did

actic

e, in

stru

men

te

muz

ical

e, te

hnic

ă de

calc

ul

2006

-200

8DG

EŞTS

DETS

Mon

itoriz

area

dez

voltă

rii b

azei

tehn

ico-

mat

eria

le şi

did

actic

e la

niv

elul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

4.

Inst

ituţio

naliz

area

obl

igat

orie

a

copi

ilor p

reşc

olar

i de

vârs

tă 5

-7 a

ni în

in

stitu

ţiile

pre

şcol

are

Preg

ătire

a co

piilo

r că

tre ş

coal

ăPe

rman

ent

DGEŞ

TSDE

TSSe

cţia

man

agem

ent

preş

cola

r

Plan

ul d

e in

stitu

ţiona

lizar

e a

copi

ilor d

e vâ

rsta

5-

7 an

i şi m

onito

rizar

ea lu

i prin

Con

siliu

l de

Adm

inist

raţie

5.

Asig

urar

ea co

ntin

uită

ţii şi

coer

enţe

i în

tre e

duca

ţia p

reşc

olar

ă şi

învă

ţăm

ântu

l prim

ar

Preg

ătire

a ca

litat

ivă

a co

piilo

r din

gru

pa

preg

ătito

are

către

deb

utul

şcol

arPe

rman

ent

DGEŞ

TSSe

cţia

man

agem

ent

preş

cola

rSe

cţia

man

agem

ent

preu

nive

rsita

r

Plan

ul d

e in

spec

ţii în

inst

ituţii

le p

reşc

olar

e şi

şcol

i – g

rădi

niţe

, apr

obar

ea a

ctel

or d

e in

spec

ţie

la C

onsil

iul C

onsu

ltativ

6.

Păst

rare

a şi

dezv

olta

rea

reţe

lei d

e in

stitu

ţii p

reşc

olar

e în

mun

icip

iul

Chişi

nău

Utili

zare

a ra

ţiona

lă a

edi

fi ciil

or ş

i baz

ei

mat

eria

le în

inst

ituţii

le p

reşc

olar

e20

06-2

008

DGEŞ

TSDE

TSPl

anul

de

dezv

olta

re şi

mon

itoriz

area

lui l

a Co

nsili

ul d

e Ad

min

istra

ţie

7.

Org

aniza

rea

serv

iciil

or e

duca

ţiona

le

cont

ra p

lată

pen

tru co

piii

de v

ârst

ă pr

eşco

lară

Mar

ketin

gul s

ervi

ciilo

r edu

caţio

nale

şi

pres

tare

a se

rvic

iilor

edu

caţio

nale

2006

-200

8DG

EŞTS

DETS

Mon

itoriz

area

pro

cesu

lui e

duca

ţiona

l con

tra

plat

ă şi

revi

zii fi

nanc

iare

cu

conc

ursu

l Co

nsili

ului

de

Adm

inist

raţie

8.

Crea

rea

cond

iţiilo

r pen

tru p

rom

ovar

ea

unui

par

tene

riat a

cces

ibil

al

inst

ituţii

lor d

e în

văţă

mân

t pre

şcol

ar

cu a

utor

ităţil

e pu

blic

e lo

cale

şi a

genţ

i ec

onom

ici

Prom

ovar

ea a

ctiv

ităţil

or d

e “pa

rten

eria

t” pr

in in

term

ediu

l uno

r pro

gram

e sp

ecia

le

în re

nova

rea

educ

aţie

i pre

şcol

are

2006

-200

8DG

EŞTS

DETS

Plan

ul a

nual

al a

ctiv

ităţil

or d

e pa

rten

eria

t şi

mon

itoriz

area

lui p

rin C

onsil

iul C

onsu

ltativ

.Co

nfer

inţa

ştiin

ţifi c

o-pr

actic

ă

9.

Prom

ovar

ea m

odul

ui să

năto

s de

viaţ

ă

în co

labo

rare

cu fa

mili

a, p

reve

nire

a tra

umat

ismul

ui p

rintre

copi

i

Prop

agar

ea m

odul

ui să

năto

s de

viaţ

ă în

co

labo

rare

cu fa

mili

a20

06-2

008

DGEŞ

TSDE

TSAn

aliza

per

man

entă

a s

ănăt

ăţii

copi

ilor î

n ca

drul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

10.

Ridi

care

a po

tenţ

ialu

lui c

adru

lui

dida

ctic

pre

şcol

ar în

real

izare

a ca

litat

ivă

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal

Inst

ituire

a u

nui s

istem

coer

ent d

e fo

rmar

e co

ntin

uă a

edu

cato

rilor

din

in

stitu

ţiile

pre

şcol

are

2006

-200

8DG

EŞTS

CŞM

Asig

urar

ea u

nui î

nvăţ

ămân

t de

calit

ate

în

inst

ituţii

le d

e î

nvăţ

ămân

t

36

1.2

. În

vă

ţăm

ân

tul s

ecu

nd

ar

ge

ne

ral

Ob

iect

ive

pri

ori

tare

:

- as

igur

area

acc

esul

ui la

învă

ţăm

ântu

l sec

unda

r-gen

eral

de

calit

ate

pent

ru to

ţi co

piii

de v

ârst

ă şc

olar

ă;-

impl

emen

tare

a te

hnol

ogiil

or d

idac

tice

adec

vate

par

ticul

arită

ţilor

noi

lor c

onţin

utur

i;-

prom

ovar

ea în

văţă

mân

tulu

i for

mat

iv -

dezv

olta

tiv;

- în

depl

inire

a pr

eved

erilo

r pla

nulu

i - ca

dru

pent

ru în

văţă

mân

tul p

reun

iver

sitar

;-

impl

emen

tare

a cu

rricu

lum

ului

naţ

iona

l;

1.

Real

izare

a po

litic

ii st

atul

ui în

dom

eniu

l şc

olar

izării

min

orilo

r şi e

labo

rare

a pr

ogra

mul

ui b

azei

de

date

Şcol

ariza

rea

min

orilo

r 20

06-2

008

DGEŞ

TSCŞ

MDa

rea

de se

amă

şi m

onito

rizar

ea şc

olar

izării

m

inor

ilor î

n ca

drul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

2.

Susţ

iner

ea m

oral

ă şi

mat

eria

lă a

min

orilo

r

Acor

dare

a aj

utor

ului

mat

eria

l ele

vilo

r di

n fa

mili

ile so

cial

dez

avan

taja

te

2006

-200

8DE

TS

Crea

rea

fond

ului

de

şcol

ariza

re p

entru

copi

ii di

n fa

mili

ile so

cial

dez

avan

taja

te

3.

Prev

enire

a fe

nom

enul

ui a

band

onul

ui

şcol

ar şi

repe

tenţ

iei s

ub a

spec

t pe

dago

gic s

ocia

l-eco

nom

ic

Dim

inua

rea

aban

donu

lui ş

cola

r şi

înca

drar

ea e

levi

lor î

n pr

oces

ul

educ

aţio

nal

2006

-200

8DG

EŞTS

DETS

Cond

ucăt

orii

inst

ituţii

lor

de în

văţă

mân

t pr

euni

vers

itar

Mon

itoriz

area

aba

ndon

ului

şcol

ar p

rin C

onsil

iul

Cons

ulta

tiv

4.

Dezv

olta

rea

reţe

lei i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mân

t pre

univ

ersit

arPă

stra

rea

şi de

zvol

tare

a re

ţele

i in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

ânt p

reun

iver

sitar

în

conf

orm

itate

cu n

eces

ităţil

e co

mun

ităţii

mun

icip

ale,

crea

rea

„circ

umsc

ripţii

lor ş

cola

re” p

entru

toat

e in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt

2006

-200

8DG

EŞTS

DETS

Baze

le co

ncep

tual

e şi

met

odol

ogic

e ap

roba

te

la C

onsil

iul ş

tiinţ

ifi co

-met

odic

Topo

logi

a re

ţele

iPl

anul

de

dezv

olta

re a

reţe

lei i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mân

t Mon

itoriz

area

lui p

rin C

onsil

iul d

e Ad

min

istra

ţie

5.

Inte

grar

ea so

cial

ă şi

info

rmaţ

iona

lă a

el

evilo

rAx

area

pe

inte

rese

le p

erso

nalit

ăţii,

ut

iliza

rea

stra

tegi

ilor

dida

ctic

e în

ev

alua

rea

inte

gral

ă a

curri

culu

mul

ui

şcol

ar

2006

DGEŞ

TS C

ŞM

Impl

emen

tare

a în

inst

ituţii

le d

e în

văţă

mân

t m

unic

ipal

e a

expe

rimen

telo

r:- i

nstru

irea

antre

pren

oria

lă;

- in

tegr

area

soci

ală

şi pr

ofes

iona

lă.

376.

Re

aliza

rea

Con

cepţ

iei d

e or

ient

are,

pr

egăt

ire şi

inst

ruire

pro

fesio

nală

, ap

roba

tă d

e Pa

rlam

entu

l Rep

ublic

ii M

oldo

va

Form

area

atit

udin

ilor l

a el

evi f

aţă

de

viaţ

ă20

06-2

007

DGEŞ

TSRe

aliza

rea

mod

ulul

ui „C

arie

ra p

rofe

siona

lă” l

a ci

clul

gim

nazia

l în

toat

e in

stitu

ţiile

şi C

ursu

lui

„Via

ţa so

cial

ă şi

prof

esio

nală

”

7.

Asig

urar

ea a

cces

ului

abs

olve

nţilo

r ci

clul

ui g

imna

zial l

a în

văţă

mân

tul

licea

l, şco

lile

de m

eser

ii, p

rofe

siona

le

în co

ntex

tul i

ndic

elor

ţaril

or d

ezvo

ltate

di

n Eu

ropa

Lărg

irea

acce

sulu

i pen

tru co

ntin

uare

a st

udiil

or d

e că

tre a

bsol

venţ

ii gi

mna

ziilo

r în

lice

e, şc

oli d

e m

eser

ii, p

rofe

siona

le

2006

-200

9DG

EŞTS

DETS

Intro

duce

rea

anal

izei t

raie

ctor

iei e

duca

ţiona

le

a ab

solv

enţil

or în

por

tofo

liul i

nspe

cţie

i şco

lare

8.

Info

rmat

izare

a m

anag

emen

tulu

i şco

lar

Crea

rea

cond

iţiilo

r de

func

ţiona

re a

in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

ânt d

in te

ritor

iu în

ba

za te

hnol

ogiil

or in

form

aţio

nale

2006

-200

9DG

ETS

Crea

rea

baze

i de

date

în d

irecţ

iile

de

învă

ţăm

ânt d

in se

ctoa

re, c

are

ar o

feri

in

form

aţia

des

pre

num

ărul

de

inst

ituţii

, nu

măr

ul d

e el

evi ş

cola

rizaţ

i, num

ărul

de

cadr

e di

dact

ice

9.

Soci

aliza

rea

inst

ituţii

lor d

e în

văţă

mân

tCo

nluc

rare

a cu

adm

inist

raţii

le p

ublic

e şi

agen

ţii e

cono

mic

i în

vede

rea

susţ

iner

ii şi

dezv

oltă

rii si

stem

ului

edu

caţio

nal

mun

icip

al

2006

-201

0DG

EŞTS

CŞM

DE

TS

Prom

ovar

ea e

xper

ienţ

ei a

vans

ate

10.

Real

izare

a dr

eptu

rilor

copi

ilor l

a în

văţă

mân

tDe

zvol

tare

a se

rvic

iilor

de

asist

enţă

şi

impl

emen

tare

a fo

rmel

or d

ifere

nţia

le

de in

stru

ire a

copi

ilor c

u ce

rinţe

ed

ucaţ

iona

le sp

ecifi

ce

2006

-200

7 DG

EŞTS

DETS

Pl

anifi

care

a şi

mon

itoriz

area

pro

cesu

lui

educ

aţio

nal î

n ca

drul

Con

siliu

lui C

onsu

ltativ

11.

Mod

erni

zare

a sis

tem

ului

de

inte

grar

e so

cial

ă a

copi

ilor c

u ne

cesit

ăţi

educ

aţio

nale

spec

iale

Cons

olid

area

baz

ei d

idac

tice

tehn

ico-

mat

eria

le p

entru

pre

gătir

ea p

rofe

siona

lă

de ca

litat

e a

abso

lven

ţilor

inst

ituţii

lor

de în

văţă

mân

t de

tip sp

ecia

l în

vede

rea

faci

lităr

ii in

tegr

ării

aces

tora

în so

ciet

ate

2006

DGEŞ

TSDE

TSEl

abor

area

şi im

plem

enta

rea

prog

ram

elor

ne

cesa

re şi

form

elor

dife

renţ

iate

de

inst

ruire

a

copi

ilor c

u ce

rinţe

edu

caţio

nale

spec

ifi ce

ap

roba

te la

Con

siliu

l Ştii

nţifi

co-m

etod

ic şi

Co

nsili

ul d

e Ad

min

istra

ţie

12.

Asig

urar

ea a

cces

ului

tutu

ror c

opiil

or

din

subu

rbii

la în

văţă

mân

tul g

ener

al

oblig

ator

iu

Acor

dare

a se

rvic

iilor

de

trans

port

pen

tru

elev

ii di

n su

burb

ii20

06-2

010

DGEŞ

TSDE

TS

Mon

itoriz

area

per

man

entă

a si

tuaţ

iei d

in

subu

rbii

în ca

drul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

3813

. De

zvol

tare

a sc

hem

ei d

e în

chiri

ere

a m

anua

lelo

r pen

tru e

levi

Asig

urar

ea m

axim

ă a

elev

ilor c

u m

anua

leDG

EŞTS

DETS

Prog

nost

icul

şi m

onito

rizar

ea la

niv

elul

Co

nsili

ului

de

Adm

inist

raţie

14.

Elab

orar

ea şi

impl

emen

tare

a un

ui

siste

m co

mpl

ex d

e as

igur

are

a se

curit

ăţii

inst

ituţii

lor e

duca

ţiona

le

Crea

rea

cond

iţiilo

r opt

ime

de

func

ţiona

re a

inst

ituţii

lor d

e în

văţă

mân

t 20

07-2

009

DGEŞ

TS

DETS

Apro

bare

a sis

tem

ului

şi c

ontro

lul s

istem

ic

(act

e de

cont

rol)

15.

Mod

erni

zare

a sis

tem

ului

edu

caţio

nal

în m

unic

ipiu

în p

ersp

ectiv

a in

tegr

ării

euro

pene

Perfe

cţio

nare

a sis

tem

ului

de

preg

ătire

in

iţial

ă şi

form

are

cont

inuă

a ca

drel

or

dida

ctic

e

Mai

200

6DG

EŞTS

DETS

CŞM

Org

aniza

rea

Conf

erin

ţei ş

tiinţ

ifi co

-pra

ctic

e m

unic

ipal

e (a

nual

)

16.

Man

agem

entu

l edu

caţio

nal m

oder

nEfi

cie

ntiza

rea

man

agem

entu

lui

educ

aţio

nal î

n ba

za m

anag

emen

tulu

i cu

noşt

inţe

lor

2006

-201

0 DG

EŞTS

CŞM

Desf

ăşur

area

sem

inar

elor

pen

tru m

anag

erii

prin

cipa

li di

n in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt

preu

nive

rsita

r con

form

unu

i pro

gram

co

nsec

utiv

de

form

are

cont

inuă

(de

4 o

ri pe

an

)

1.3

. În

vă

ţăm

ân

tul c

om

ple

me

nta

r şi

act

ivit

ate

a e

du

cati

vă

Ob

iect

ive

pri

ori

tare

:

- el

abor

area

şi re

aliza

rea

stra

tegi

ilor î

n ac

tivita

tea

educ

ativ

ă;-

orie

ntar

ea a

ctiv

ităţii

spre

dez

volta

rea

însu

şirilo

r int

elec

tual

e, m

oral

e, ci

vice

, est

etic

e şi

fi zic

e al

e co

piilo

r şi t

iner

etul

ui în

ved

erea

tran

sfor

măr

ii ac

esto

ra în

tr-o

pers

onal

itate

act

ivă

şi cr

eato

are;

1.

Real

izare

a pr

eved

erilo

r cur

ricul

umul

ui

la d

irige

nţie

Impl

emen

tare

a no

ilor t

ehno

logi

i di

dact

ice,

a m

etod

elor

inte

ract

ive

în ca

drul

act

ivită

ţilor

edu

cativ

e şi

extra

şcol

are

2006

-201

0 DG

EŞTS

M

anag

erii

inst

ituţii

lor

preu

nive

rsita

re

Acte

de

ates

tare

Ac

te d

e co

ntro

l fro

ntal

, de

o zi

şi te

mat

ic

2.

Efi c

ient

izare

a pr

oces

ului

ex

tracu

rricu

lar p

rin u

tiliza

rea

tehn

olog

iilor

ava

nsat

e

Mon

itoriz

area

pro

cesu

lui d

e im

plem

enta

re a

curri

culu

mul

ui la

di

rigen

ţie şi

a a

ctiv

ităţii

ext

raşc

olar

e

2006

-201

0 Se

cţia

edu

caţie

m

ultic

ultu

rală

M

anag

erii

inst

ituţii

lor

preu

nive

rsita

re

Plan

ul d

e ac

tivita

te a

secţ

iei e

duca

ţie

mul

ticul

tura

lă şi

a C

onsil

iulu

i Con

sulta

tiv

393.

Im

plem

enta

rea

Legi

i Înv

ăţăm

ântu

lui

şi Co

ncep

ţiei e

duca

ţiei d

in R

epub

lica

Mol

dova

Elab

orar

ea şi

real

izare

a st

rate

giilo

r în

activ

itate

a ed

ucat

ivă

2006

-201

0 DG

EŞTS

Pl

anul

de

activ

itate

al D

GEŞT

SCo

nluc

rare

cu C

onsil

iul m

unic

ipal

în

prob

lem

ele

educ

ativ

e şi

ale

învă

ţăm

ântu

lui

com

plem

enta

r

4.

Culti

vare

a un

ei p

oziţi

i soc

iale

şi

civi

ce a

ctiv

e la

tine

ri. Im

plem

enta

rea

noilo

r teh

nolo

gii e

duca

ţiona

le p

entru

de

zvol

tare

a tin

erilo

r

Sens

ibili

zare

a co

mun

ităţii

şi a

genţ

ilor

educ

aţio

nali

refe

ritor

la p

robl

emel

e so

cial

e şi

civi

le a

le ti

neril

or, s

oluţ

iona

rea

prob

lem

elor

act

uale

în d

omen

iul

educ

aţie

i

2006

-201

0 DG

EŞTS

Im

plem

enta

rea

prog

ram

ului

„Tol

eran

ţa şi

co

mpe

tenţ

a so

cial

ă –

prog

ram

act

ual ş

i pun

ct

de re

per î

n ac

tivita

tea

educ

ativ

ă”

5.

Org

aniza

rea

efi c

ient

ă a

activ

ităţii

ed

ucat

ive

Fam

iliar

izare

a di

rect

orul

ui-a

djun

ct

pent

ru e

duca

ţie

cu co

mpa

rtim

ente

le

plan

ului

edu

cativ

, cu

oblig

aţiu

nile

fu

ncţio

nale

2006

-201

0 DG

EŞTS

Pl

anul

şco

lii tâ

năru

lui s

peci

alist

6.

Com

pete

nţe

în e

labo

rare

a p

roie

ctel

or

pent

ru o

rele

de

dirig

enţie

şi a

sc

enar

iilor

Prop

agar

ea e

xper

ienţ

ei a

vans

ate

a di

rect

orilo

r-adj

uncţ

i pen

tru e

duca

ţie, a

di

rigin

ţilor

2007

-201

0 DG

EŞTS

Conc

ursu

l anu

al p

entru

cel m

ai re

uşit

proi

ect

dida

ctic

al o

rei d

e di

rigen

ţie, p

entru

cel m

ai

reuş

it sc

enar

iu

7.

Susţ

iner

ea a

ctiv

ităţii

diri

ginţ

ilor

inov

ator

i: Pr

opag

area

exp

erie

nţei

ava

nsat

e a

dirig

inţil

or20

07-2

010

DGEŞ

TS

DETS

Conc

ursu

l mun

icip

al a

nual

„Diri

gint

e –

drag

pă

rinte

”

8.De

zvol

tare

a po

tenţ

ialu

lui c

reat

iv a

el

evilo

rPr

omov

area

tine

relo

r tal

ente

la d

iferit

e ni

velu

ri20

06-2

010

DGEŞ

TSPl

anul

anu

al a

l con

curs

urilo

r la

pro

fi lur

ile

prac

ticat

e în

cadr

ul in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

ânt

preu

nive

rsita

r şi e

xtra

şcol

ar

9.

Susţ

iner

ea a

ctiv

ităţii

inst

ruct

iv-

educ

ativ

eAs

igur

area

baz

ei m

ater

iale

pen

tru

func

ţiona

rea

Cent

relo

r de

crea

ţie a

co

piilo

r

2006

-201

0Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui

Chişi

nău

DGEŞ

TS

DETS

Plan

ul d

e de

zvol

tare

a C

entre

lor d

e cr

eaţie

şi

Plan

ul C

onsil

iulu

i de

Adm

inist

raţie

10.

Asig

urar

ea D

rept

urilo

r cop

iilor

la

odih

nă

Crea

rea

cond

iţiilo

r de

odih

nă p

entru

co

piii

2007

-201

0Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui

Chişi

nău

Pret

urile

de

sect

orDG

EŞTS

DETS

Plan

ul d

e or

gani

zare

a od

ihne

i de

vară

a co

piilo

r şi

plan

ul C

onsil

iulu

i de

Adm

inist

rare

4011

.Efi

cie

ntiza

rea

activ

ităţii

ext

raşc

olar

e în

m

unic

ipiu

Org

aniza

rea

efi c

ient

ă a

prin

cipi

ului

în

văţă

mân

tulu

i com

plem

enta

r 20

07Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui

Chişi

nău,

DGE

ŞTS

De

schi

dere

a Ce

ntru

lui m

unic

ipal

de

crea

ţie a

co

piilo

r

12.

Soci

aliza

rea

tiner

ilor

Asig

urar

ea b

azei

tehn

ico-

mat

eria

le

în sc

opul

ext

inde

rii re

ţele

i de

prof

esii

acor

date

în ca

drul

Şco

lii m

unic

ipal

e de

m

eser

ii

2006

-201

0 Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui

Chişi

nău

DGEŞ

TS

Plan

ul d

e de

zvol

tare

a Ş

colii

de

mes

erii

şi Pl

anul

Con

siliu

lui

de A

dmin

istra

ţie

13.

Form

area

val

orilo

r dem

ocra

tice

Form

area

dep

rinde

rilor

de

viaţ

ă, a

sp

iritu

lui c

ivic

2006

-201

0 DG

EŞTS

Pl

anul

act

ivită

ţilor

de

prop

agar

e a

drep

turil

or

copi

lulu

i şi a

cuno

ştin

ţelo

r jur

idic

eSu

port

did

actic

pen

tru d

esfă

şura

rea

lor

14.

Adap

tare

a so

cial

ă a

abso

lven

ţilor

şc

olilo

r-int

erna

t, in

stru

irea

adol

esce

nţilo

r car

e nu

au

acce

s la

stud

ii fu

ndam

enta

le

Sens

ibili

zare

a op

inie

i adm

inist

raţie

i pu

blic

e lo

cale

asu

pra

prob

lem

elor

co

piilo

r din

div

erse

gru

puri

soci

ale

2006

-201

0 DG

EŞTS

Şcoa

la d

e pr

ofes

ii „In

sula

Sp

eran

ţelo

r” Şc

oala

mun

icip

ală

de

mes

erii

Form

area

capa

cită

ţilor

de

mun

că, în

cadr

area

tin

erilo

r în

viaţ

a so

cial

ă

15.

Prom

ovar

ea m

odul

ui să

năto

s de

viaţ

ă pr

in e

labo

rare

a di

vers

elor

pro

gram

e ed

ucaţ

iona

le

Conş

tient

izare

a pr

oble

mei

de

către

ad

oles

cenţ

i, păr

inţi,

cadr

e di

dact

ice

20

06-2

010

DGEŞ

TS

ONG

Re

aliza

rea

prog

ram

elor

ce ţi

n de

pro

teja

rea

sănă

tăţii

, rep

rodu

cerii

, edu

caţia

unu

i co

mpo

rtam

ent r

espo

nsab

il şi

fără

risc

uri

16.

Susţ

iner

ea so

cial

-psih

olog

ică

a co

piilo

r cu

dev

ieri

în co

mpo

rtam

ent

Sens

ibili

zare

a op

inie

i pub

lice

asup

ra

prob

lem

elor

ado

lesc

enţil

or d

in g

rupu

rile

de ri

sc

2006

-201

0DG

EŞTS

O

NG

CDR „

Arm

onie

”In

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt

Impl

emen

tare

a Pr

ogra

mel

or U

nive

rsită

ţilor

pe

ntru

păr

inţi,

org

aniza

rea

activ

ităţil

or

pent

ru re

abili

tare

a co

piilo

r cu

devi

eri î

n co

mpo

rtam

ent

1.4

Cre

are

a c

on

diţ

iilo

r n

ece

sare

de

de

zvo

lta

re a

sp

ort

ulu

i pe

ntr

u c

op

ii ş

i tin

ere

t

1.

Form

area

cont

inuă

a sp

ecia

liştil

or în

do

men

iuRi

dica

rea

nive

lulu

i pro

fesio

nal a

l sp

ecia

liştil

or în

dom

eniu

Pe p

arcu

rsul

anu

lui

DGEŞ

TS

DETS

Pl

anul

form

ării

cont

inuă

a ca

drel

or d

idac

tice

din

dom

eniu

l spo

rtul

ui

412.

At

rage

rea

tiner

ilor î

n pr

actic

area

cu

lturii

spor

tulu

i şi t

iner

ilor

Susţ

iner

ea e

valu

ării

spor

tivilo

r la

dife

rite

conc

ursu

ri, a

trage

rea

tiner

ilor î

n pr

actic

area

cultu

rii fi

zice

şi sp

ortu

lui

2006

-200

9 DG

EŞTS

DE

TSDe

schi

dere

a cl

ubur

ilor s

port

ive

pent

ru m

inor

i în

fi ec

are

sect

or a

l cap

itale

i

3.

Asig

urar

ea d

rept

urilo

r ega

le la

de

zvol

tare

a fi z

ică

Antre

nare

a co

piilo

r din

fam

ilii s

ocia

l vu

lner

abile

în p

ract

icar

ea sp

ortu

lui

în se

cţii,

gru

pe sp

ortiv

e, cl

ubur

i, şco

li sp

ortiv

e

2006

-200

7 DG

EŞTS

DE

TSCr

eare

a co

ndiţi

ilor p

entru

pra

ctic

area

spor

tulu

i de

către

copi

ii di

n fa

mili

ile so

cial

vul

nera

bile

4.

Org

aniza

rea

efi c

ient

ă şi

calit

ativ

ă a

proc

esul

ui e

duca

ţiona

lCo

mpl

etar

ea şc

olilo

r med

ii ge

nera

le,

licee

lor ş

i ins

tituţ

iilor

spor

tive

cu

liter

atur

ă şi

mat

eria

le d

idac

tice

cu p

rofi l

sp

ortiv

2005

-200

7DG

EŞTS

DE

TSPl

anul

de

dezv

olta

re a

inst

ituţii

lor s

port

ive

şi Pl

anul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

5.Cr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e de

fu

ncţio

nare

a in

stitu

ţiilo

r şco

lare

Com

plet

area

gră

dini

ţelo

r de

copi

i, şc

olilo

r, lic

eelo

r şi ş

colil

or sp

ortiv

e cu

ut

ilaj, e

chip

amen

t şi i

nven

tar s

port

iv

2006

-200

7DG

EŞTS

DETS

Plan

ul se

cţie

i şi P

lanu

l Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

1.5

. M

on

ito

riza

rea

pro

cesu

lui d

e im

ple

me

nta

re a

cu

rric

ulu

mu

lui ş

cola

r şi

ev

alu

are

a r

ezu

lta

telo

r şc

ola

re

1.Im

plem

enta

rea

noul

ui si

stem

de

acte

no

rmat

ive

pent

ru u

nită

ţile

de e

duca

ţie

preş

cola

ră

Resp

ecta

rea

acte

lor n

orm

ativ

e20

05-2

008

Secţ

ia m

anag

emen

t pr

eşco

lar

DET

S

Impl

emen

tare

a efi

cie

ntă

a ca

drul

ui le

gisla

tiv

2.Im

plem

enta

rea

curri

culu

mul

ui

preş

cola

r pen

tru to

ate

grup

ele

de

vârs

tă (1

-7 a

ni) ş

i a g

hidu

lui m

etod

ic

Utili

zare

a st

rate

giilo

r did

actic

e av

ansa

te

în sc

opul

efi c

ient

izării

pro

cesu

lui

educ

aţio

nal

2005

-200

8Se

cţia

man

agem

ent

preş

cola

r DE

TS

Real

izare

a co

ncep

ţiei î

nvăţ

ămân

tulu

i pre

şcol

ar

3.

Asig

urar

ea co

ntin

uită

ţii şi

coer

enţe

i în

tre e

duca

ţia p

reşc

olar

ă şi

învă

ţăm

ântu

l prim

ar

Adap

tare

a co

piilo

r de

vârs

tă şc

olar

ă m

ică

la ce

rinţe

le n

oiPe

rman

ent

Secţ

ia m

anag

emen

t pr

eşco

lar

Secţ

ia m

anag

emen

t pr

euni

vers

itar

Preg

ătire

a ca

litat

ivă

a co

piilo

r din

gru

pa

preg

ătito

are

către

deb

utul

şcol

ar

4.Ca

litat

ea e

labo

rării

curri

cule

i la

deci

zia

unită

ţii şc

olar

eId

entifi

car

ea o

rient

ărilo

r şi o

pţiu

nilo

r el

evilo

r20

07Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Asig

urar

ea p

regă

tirii

către

via

ţa a

ctiv

ă în

so

ciet

ate

42

5.

Eval

uare

a in

tegr

ală

a cu

rricu

lum

ului

şc

olar

şi a

sigur

area

fl ex

ibili

tăţii

ac

estu

ia în

cont

extu

l pre

gătir

ii el

evilo

r pe

ntru

via

ţă p

rin:

- ins

truire

a an

trepr

enor

ială

; - p

lanu

ri in

divi

dual

e al

e in

stitu

ţiilo

r, pr

ofi lu

ri

Axar

ea p

e in

tere

sele

per

sona

lităţ

ii20

06Se

cţia

insp

ecţie

şc

olar

ă, se

cţia

edu

caţie

m

ultic

ultu

rală

şi ti

nere

t

Utili

zare

a st

rate

giilo

r di

dact

ice

în e

valu

are

inte

gral

ă a

curri

culu

mul

ui şc

olar

6.O

rgan

izare

a co

ncur

suril

or

inte

rdisc

iplin

are,

mem

oria

leSe

lect

area

lotu

rilor

olim

pice

2006

-201

0Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Dive

rsifi

care

a ac

tivită

ţilor

cu ca

ract

er

com

petit

iv

7.

Efec

tuar

ea a

naliz

ei re

uşite

i aca

dem

ice

şi pe

rform

anţe

i ele

vilo

r: -

valo

rifi c

area

rezu

ltate

lor

eval

uăril

or su

mat

ive

în p

roie

ctar

ea

activ

ităţil

or u

lterio

are

- for

mar

ea ca

paci

tăţil

or d

e au

toev

alua

re (s

onda

je, in

terv

iuri,

ev

aluă

ri la

niv

el d

e at

itudi

ni.)

Prog

noza

rea

activ

ităţil

or e

duca

ţiona

le

Eval

uare

a gr

adul

ui d

e pe

rform

are

a ob

iect

ivel

or p

rin in

term

ediu

l act

ivită

ţii

de ce

rcet

are

2009

2010

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ă

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ă

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ă

Elab

orar

ea a

cţiu

nilo

r priv

ind

evid

enţie

rea

rezu

ltate

lor ş

cola

re

Adap

tare

a tin

erei

gen

eraţ

ii la

med

iul s

ocia

l în

cont

inuă

schi

mba

re

1.6

. Act

ivit

ăţi

de

co

ntr

ol ş

i mo

nit

ori

zare

a p

roce

sulu

i ed

uca

ţio

na

l

1.Co

ntro

l fro

ntal

Cont

rolu

l şi m

onito

rizar

ea p

roce

sulu

i ed

ucaţ

iona

l20

06-2

010

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ăCo

nfor

m p

lanu

lui D

GEŞT

S(n

u m

ai p

uţin

de

10 p

e an

)

2.Co

ntro

l de

o zi

Cont

rolu

l şi m

onito

rizar

ea p

roce

sulu

i ed

ucaţ

iona

l20

06-2

010

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ăCo

nfor

m p

lanu

lui D

GEŞT

S(n

u m

ai p

uţin

de

15 p

e an

)

3Co

ntro

l tem

atic

Cont

rolu

l şi m

onito

rizar

ea p

roce

sulu

i ed

ucaţ

iona

l20

06-2

010

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ăCo

nfor

m p

lanu

lui D

GEŞT

S(n

u m

ai p

uţin

de

15 p

e an

)

1.7

. A

ctiv

ită

ţi d

e e

va

lua

re a

co

mp

ete

nţe

lor

cad

relo

r d

ida

ctic

e

1.

Ates

tare

a ca

drel

or m

anag

eria

le şi

di

dact

ice

Form

area

cont

inuă

a ca

drel

or

man

ager

iale

şi d

idac

tice

2006

-201

0CŞ

MSe

cţia

man

agem

ent

preu

nive

rsita

rSe

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Conf

orm

pla

nulu

i DGE

ŞTS

Mon

itoriz

area

se re

alize

ază

conf

orm

pr

eved

erilo

r Reg

ulam

entu

lui M

inist

erul

ui

Educ

aţie

i, Tin

eret

şi S

port

43

2.

Conc

ursu

l „Ce

l mai

bun

pro

feso

r al

anul

ui”

Prom

ovar

ea p

rofe

siona

lism

ului

pe

dago

gic

2006

-201

0CŞ

MSe

cţia

per

sona

lSe

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Conf

orm

pla

nulu

i DGE

ŞTS

Mon

itoriz

area

se re

alize

ază

conf

orm

Re

gula

men

tulu

i pre

vede

rilor

Min

ister

ului

Ed

ucaţ

iei, T

iner

et şi

Spo

rt

1.8

. Act

ivit

ate

a la

bo

rato

rulu

i de

cre

aţi

e (

ma

ste

r-cl

ass

)

1.

Tehn

olog

ii efi

cie

nte

de p

reda

re/

învă

ţare

/eva

luar

ePe

rfecţ

iona

rea

cont

inuă

a p

roce

sulu

i de

pred

are/

învă

ţare

/eva

luar

e20

06Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Prop

agar

ea şi

gen

eral

izare

a ex

perie

nţei

av

ansa

te

2.

Tehn

olog

ii efi

cie

nte

de e

valu

are

a ob

iect

ivel

or cu

rricu

lum

ului

la d

ecizi

a şc

olii

Perfe

cţio

nare

a co

ntin

uă a

pro

cesu

lui d

e pr

edar

e/în

văţa

re/e

valu

are

2007

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ăEfi

cie

ntiza

rea

proc

esul

ui e

duca

ţiona

l

3.

Tehn

olog

ii efi

cie

nte

de e

valu

are

cure

ntă

a re

zulta

telo

r şco

lare

Mod

erni

zare

a sis

tem

ului

de

învă

ţăm

ânt

din

mun

icip

iu20

08Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Efi c

ient

izare

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal

4.

Tehn

olog

ii de

ela

bora

re a

pro

belo

r de

eval

uare

sum

ativ

ă Pe

rfecţ

iona

rea

met

odol

ogie

i eva

luăr

ii cu

noşt

inţe

lor l

a el

evi

2009

Secţ

ia in

spec

ţie şc

olar

ăEv

iden

ţiere

a pe

rform

anţe

lor l

a di

scip

linel

e şc

olar

e

5.

Tehn

olog

ii de

indi

vidu

aliza

re ş

i di

fere

nţie

re în

pro

cesu

l edu

caţio

nal,

orie

ntat

e sp

re id

entifi

car

ea şi

de

zvol

tare

a el

evilo

r per

form

anţi

Impl

emen

tare

a no

ilor t

ehno

logi

i de

pred

are-

învă

ţare

20

10Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Prom

ovar

ea v

alor

ilor

6.

Elab

orar

ea p

roie

ctel

or d

idac

tice

de

pers

pect

ivă

şi cu

rent

ePe

rfecţ

iona

rea

met

odol

ogie

i la

orga

niza

rea

proc

esul

ui d

idac

tic

2006

-201

0Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Asig

urar

ea ca

lităţ

ii pr

oces

ului

edu

caţio

nal

7.

Org

aniza

rea

dem

ersu

lui d

idac

ticPe

rfecţ

iona

rea

met

odol

ogie

i la

orga

niza

rea

proc

esul

ui d

idac

tic

2006

-201

0Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Mod

erni

zare

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal

8.

Abili

tăţi

de a

dapt

are

în co

lect

ivul

di

dact

icCr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e de

act

ivita

te

pent

ru ca

drul

did

actic

2006

-201

0Se

cţia

insp

ecţie

şcol

ară

Crea

rea

unui

med

iu a

decv

at d

e de

zvol

tare

pr

ofes

iona

lă

441

.9. A

ctiv

ita

tea

şti

inţi

fi co

-me

tod

ică

1.

Expe

rimen

tul „

Inte

grar

ea în

soci

etat

e”

Form

area

unu

i sist

em d

e în

văţă

mân

t pa

rtic

ipat

iv20

06-2

010

CŞM

Reco

man

dări

met

odic

e

2.

„For

mar

ea co

ntin

uă a

cadr

elor

di

dact

ice

şi m

anag

eria

le la

niv

el d

e m

unic

ipiu

”

Elab

orar

ea u

nui m

odel

func

ţiona

l de

form

are

cont

inuă

2005

-200

7DG

EŞTS

CŞM

Mod

el d

e fo

rmar

e co

ntin

uă

3.

Expe

rimen

tul„R

ezer

ve m

anag

eria

le”

Elab

orar

ea u

nui s

istem

opt

imal

de

man

agem

ent l

a ni

velu

l mun

icip

al20

05-2

007

DGEŞ

TSCŞ

MCu

lege

re d

e ar

ticol

e „M

anag

emen

tulu

i sc

him

băril

or în

cond

iţii r

eale

”4.

P

roie

ctul

inov

aţio

nal„Ş

coal

a şi

preg

ătire

a pr

ofes

iona

lă”

Prom

ovar

ea u

nui p

arte

neria

t al ş

colii

cu

com

unita

tea

loca

lă20

05-2

008

CŞM

Reco

man

dări

met

odic

e

5.

Proi

ect i

nova

ţiona

l „De

sant

met

odic

”Re

aliza

rea

obi

ectiv

ului

maj

or„P

edag

ogia

se

colu

lui X

XI”

2005

-200

8CŞ

MCo

nfor

m p

lanu

lui(1

des

ant p

e lu

nă)

6.

Proi

ect i

nova

ţiona

l „Co

nsul

ting

met

odic

în şc

oală

”Re

aliza

rea

serv

iciil

or d

e co

nsul

ting

în

inst

ituţii

” 20

05-2

008

CŞM

Conf

orm

pla

nulu

i(1 co

nsul

ting

pe lu

nă)

7.

Proi

ect i

nova

ţiona

l „Tax

i şco

lar”

Secu

ritat

ea e

levi

lor

2005

-200

8CŞ

MRe

com

andă

ri m

etod

ice

8.

Desf

ăşur

area

act

ivită

ţii cl

ubul

ui „Z

iua

cuno

ştin

ţelo

r”Pe

rform

anţa

man

ager

ială

/ for

mar

e co

ntin

uă m

anag

erilo

r de

nive

lul D

EŞTS

, DE

TS

2006

-201

0CŞ

MCo

nfor

m p

lanu

lui (

1 şe

dinţ

ă pe

lună

)

9.

Desf

ăşur

area

act

ivită

ţii cl

ubul

ui

„Tân

ărul

ped

agog

”Ap

licar

ea t

ehno

logi

ilor p

edag

ogic

e şi

info

rmaţ

iona

le a

vans

ate

2006

-201

0CŞ

MCo

nfor

m p

lanu

lui (

1 şe

dinţ

ă pe

lună

)

10.

Desf

ăşur

area

act

ivită

ţii cl

ubul

ui

„Man

agem

entu

l efi c

ace”

Perfo

rman

ţa m

anag

eria

lă/ f

orm

are

cont

inuă

pen

tru re

zerv

a m

anag

eria

lă20

06-2

010

CŞM

Conf

orm

pla

nulu

i (1

şedi

nţă

pe lu

nă)

11.

Desf

ăşur

area

act

ivită

ţii cl

ubul

ui

„Ped

agog

ia se

colu

lui X

XI”

Perfo

rman

ţa m

anag

eria

lă, f

orm

are

cont

inuă

pen

tru d

irect

ori a

djun

cţi

2006

-201

0CŞ

MCo

nfor

m p

lanu

lui (

1 şe

dinţ

ă pe

lună

)

12.

Desf

ăşur

area

act

ivită

ţii cl

ubul

ui

„Nov

ator

ii”Re

aliza

rea

pote

nţia

lulu

i cre

ativ

al

resu

rsel

or d

idac

tice

din

mun

icip

iu20

06-2

010

CŞM

Conf

orm

pla

nulu

i (1

şedi

nţă

pe lu

nă)

13.

Activ

itate

a la

bora

toru

lui d

e cr

eaţie

(m

aste

r-cla

ss)

Prom

ovar

ea e

xper

ienţ

ei a

vans

ate

2006

-201

0CŞ

MSe

cţia

insp

ecţie

şc

olar

ăSec

ţia

man

agem

ent

preu

nive

rsita

r

Conf

orm

pla

nulu

i(2 o

ri pe

an)

1.1

0. A

ctiv

ita

tea

info

rma

ţio

na

l-e

dit

ori

ală

1.Pa

gina

WEB

Info

rmat

izare

a pr

oces

ului

man

ager

ial ş

i ed

ucaţ

iona

l prin

INTE

RNET

2006

-201

0CŞ

MSe

cţia

insp

ecţie

şc

olar

ăCo

nfor

m p

lanu

lui D

GEŞT

S(să

ptăm

ânal

)

2.Zi

arul

„Itin

erar

e di

dact

ice”

Info

rmat

izare

a pr

oces

ului

man

ager

ial ş

i ed

ucaţ

iona

l20

06-2

010

CŞM

Conf

orm

pla

nulu

i DGE

ŞTS(

2 or

i pe

lună

)

453.

Revi

sta „

Mod

erni

tate

în în

văţă

mân

tul

mun

icip

al”

Info

rmat

izare

a pr

oces

ului

man

ager

ial ş

i ed

ucaţ

iona

l20

06-2

010

CŞM

Conf

orm

pla

nulu

i DGE

ŞTS(

4 or

i pe

an)

4.Gh

idur

i met

odic

e, e

xper

ienţ

a av

ansa

tăIn

form

atiza

rea

proc

esul

ui m

anag

eria

l şi

educ

aţio

nal

2006

-201

0CŞ

MCo

nfor

m p

lanu

lui D

GEŞT

S(nu

mai

puţ

in d

e 4

pe a

n)

1.1

1. A

sig

ura

rea

psi

ho

log

ică

a s

iste

mu

lui e

du

caţi

on

al

1.

Educ

aţia

în fa

mili

ePr

eînt

âmpi

nare

a ed

ucaţ

iei i

ncor

ecte

în

fam

ilie.

Rid

icar

ea co

mpe

tenţ

ei şi

re

spon

sabi

lităţ

ii pă

rinţil

or în

edu

care

a pr

opriu

lui c

opil

2006

- 20

07DG

EŞTS

Cent

rul d

e Di

agno

stic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Form

area

în in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt

preu

nive

rsita

r şi p

reşc

olar

a U

nive

rsită

ţii

pent

ru p

ărin

ţi.

2.As

igur

area

serv

iciu

lui d

e as

isten

ţă

psih

olog

ică

Preî

ntâm

pina

rea

prom

ptă

a la

cune

lor î

n de

zvol

tare

a m

inor

ilor p

reşc

olar

i şi ş

cola

ri20

06 -

2009

DGEŞ

TS C

entru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Plan

ul d

e ac

orda

rea

asist

enţe

i psih

olog

ice

educ

ator

ilor,

cadr

elor

did

actic

e, e

levi

lor,

părin

ţilor

şi P

lanu

l Con

siliu

lui C

onsu

ltativ

3.

Ridi

care

a ca

lităţ

ii as

isten

ţei

psih

olog

ice

Asig

urar

ea ca

bine

telo

r de

asist

enţă

ps

ihol

ogic

ă cu

mob

ilier

, util

aj, m

ater

iale

di

dact

ice,

calc

ulat

oare

, teh

nici

psih

olog

ice,

lit

erat

ură

de sp

ecia

litat

e

2006

-200

8DE

GŞTS

Cen

trul d

e Di

agno

stic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Plan

ul d

e de

zvol

tare

a b

azei

tehn

ico-

mat

eria

le

şi Pl

anul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

4.

Orie

ntar

ea p

rofe

siona

lă a

ele

vilo

rDe

pist

area

tim

purie

a a

ptitu

dini

lor

prof

esio

nale

, inte

rese

lor m

inor

ilor,

a el

evilo

r do

taţi,

ele

vilo

r cu

capa

cită

ţi de

oseb

ite

2006

- 20

10DG

EŞTS

Cen

trul d

e Di

agno

stic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Plan

ul d

e de

zvol

tare

a b

azei

tehn

ico-

mat

eria

le

şi Pl

anul

Con

siliu

lui d

e Ad

min

istra

ţie

5.

Profi

laxi

a pr

imar

ă şi

psih

o - c

orec

ţia

eşec

ului

şcol

ar, t

ulbu

răril

or e

moţ

iona

le

şi co

mpo

rtam

enta

le

Lich

idar

ea ti

mpu

rie a

aba

teril

or în

de

zvol

tare

a ps

ihic

ă, e

moţ

iona

lă şi

co

mpo

rtam

enta

le

2006

- 20

10DG

EŞTS

Cen

trul d

e Di

agno

stic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Real

izare

a Pl

anul

ui D

GEŞT

S şi

a pr

ogra

mel

or

dezv

olta

tive

şi ps

iho

- cor

ecţio

nale

6.

Ridi

care

a ca

lităţ

ii în

văţă

rii, f

orm

area

m

otiv

elor

învă

ţării

conş

tient

e, a

at

itudi

nii f

aţă

de p

roce

sul e

duca

ţiona

l.

Impl

emen

tare

a m

etod

elor

efi c

ient

e de

or

gani

zare

a p

roce

sulu

i edu

caţio

nal

în v

eder

ea ri

dică

rii ca

lităţ

ii în

văţă

turii

co

nştie

nte

2006

- 20

08 D

GEŞT

S Ce

ntru

l de

Dia

gnos

ticar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Reco

man

dări

met

odic

e„Di

min

uare

a eş

ecul

ui

şcol

arşi

inci

tare

a in

tere

sulu

i ele

vulu

i în

învă

ţare

a co

nştie

ntă”

7.

Form

area

rela

ţiilo

r poz

itive

ele

v –

părin

tePr

ofi la

xia

aban

donu

lui ş

i chi

ulul

ui

şcol

ar;D

ezvo

ltare

a at

itudi

nii p

oziti

ve fa

ţă d

e şc

oală

2006

- 20

09Ce

ntru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Plan

ul d

e ac

tivita

te a

DGE

ŞTS

(tren

ingu

ri) şi

Pl

anul

Con

siliu

lui C

onsu

ltativ

8.Pr

ofi la

xia

deza

dapt

ării

şcol

are

a el

evilo

r din

inst

ituţii

le d

e în

văţă

mân

t pr

euni

vers

itar

Depi

star

ea ti

mpu

rie a

min

orilo

r cu

abat

eri î

n sf

era

emoţ

iona

lă, în

cond

uită

2006

-201

0Ce

ntru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Plan

ul d

e ac

tivita

te a

DGE

ŞTS

(tren

ingu

ri) şi

Pl

anul

Con

siliu

lui C

onsu

ltativ

9.Ri

dica

rea

calit

ăţii

de a

siste

nţă

psih

olog

ică

Form

area

cont

inuă

a p

sihol

ogilo

r din

in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt p

reşc

olar

şi

preu

nive

rsita

r

2006

-201

0DG

EŞTS

Cent

rul d

e Di

agno

stic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Ates

tare

a ps

ihol

ogilo

r şco

lariE

labo

rare

a şi

edita

rea

prog

ram

elor

psih

o - c

orec

ţiona

le

pent

ru e

levi

i la

toat

e tre

ptel

e de

şcol

arita

te

46

10.

Mod

erni

zare

a se

rvic

iulu

i de

asist

enţă

ps

ihol

ogic

ă în

pas

cu ce

rinţe

le

soci

etăţ

ii

Form

area

cont

inuă

a p

sihol

ogilo

r şco

lari

2006

-201

0DG

EŞTS

CŞM

Cent

rul

de D

iagn

ostic

are

şi Re

abili

tare

“Arm

onie

”

Elab

orar

ea şi

edi

tare

a gh

idul

ui d

e co

nsili

ere

psih

olog

ică

a ca

drel

or d

idac

tice

şi a

părin

ţilor

Conf

erin

ţe m

unic

ipal

e

11.

Ridi

care

a co

mpe

tenţ

ei p

sihol

ogic

e în

so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or şc

olar

eRe

aliza

rea

serv

iciu

lui d

e co

nsul

ting

a ps

ihol

ogilo

r, ca

drel

or d

idac

tice,

man

ager

ilor

şcol

ari, p

ărin

ţilor

, ele

vilo

r

2006

-201

0Ce

ntru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Plan

ul d

e ps

iho

- con

silie

re în

şcoa

lă

12.

Prom

ovar

ea ca

litat

ivă

a se

rvic

iulu

i de

asis

tenţ

ă ps

ihol

ogic

ă în

uni

tăţil

e şc

olar

e

Aplic

area

met

odel

or şi

tehn

icilo

r efi c

ient

e în

psih

o-di

agno

stic

, psih

o - c

orec

ţie, p

siho

- pro

fi lax

ie, p

siho

- con

silie

re

2006

-201

0Ce

ntru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Tână

rul p

sihol

og

13.

Ridi

care

a co

mpe

tenţ

ei p

rofe

siona

le a

ca

drel

or d

idac

tice

Estim

area

cuno

ştin

ţelo

r psih

olog

ice

în

orga

niza

rea

proc

esul

ui e

duca

ţiona

l de

calit

ate

2006

-201

0Ce

ntru

l de

Diag

nost

icar

e şi

Reab

ilita

re “A

rmon

ie”

Plan

ul u

nui c

iclu

de

sem

inar

e pe

ntru

cadr

ele

dida

ctic

e

1.1

2. D

ezv

olt

are

a b

aze

i te

hn

ico

-ma

teri

ale

1.

Reco

nstru

cţia

şi fi

naliz

area

ulti

mul

ui

bloc

a şc

olii

prim

are

nr.1

6M

icşo

rare

a nu

măr

ului

de

elev

i din

schi

mbu

l II,

lice

ul „L

iviu

Del

eanu

”, „O

nisif

or G

hibu

”, cr

eare

a lic

eelo

r cla

sice

2006

- 200

9DE

TS

Crea

rea

cond

iţiilo

r opt

ime

pent

ru p

roce

sul

educ

aţio

nal

2.Re

para

ţia ca

pita

lă a

sălii

fest

ive

şc.n

r.5Re

aliza

rea

proc

esul

ui e

duca

tiv a

l ele

vilo

r 20

06-2

007

DETS

Cr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e pe

ntru

pro

cesu

l ed

ucaţ

iona

l

3.Co

nstru

cţia

caza

nger

iei î

n şc

oala

sp

ortiv

ă nr

.4Cr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e de

act

ivita

te

2007

- 200

8DG

EŞTS

Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t

4.Co

nstru

cţia

sălii

spor

tive

la li

ceul

„M

ircea

Elia

de”

Asig

urar

ea co

ndiţi

ilor d

e ac

tivita

te p

entru

el

evi

2006

-200

7DG

EŞTS

Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t

5.Co

nstru

cţia

cant

inei

pen

tru 3

00 lo

curi

la li

ceul

„Iul

ia H

asde

u”Îm

bună

tăţir

ea co

ndiţi

ilor d

e al

imen

tare

a

elev

ilor

2006

-200

7DE

TS sl

Bot

anic

a Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t

6.Re

cons

trucţ

ia b

azin

ului

şcol

ii sp

ortiv

e nr

.6As

igur

area

cond

iţiilo

r de

lucr

u pe

ntru

pr

ofes

ori ş

i ele

vi

2006

-200

8DG

EŞTS

Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t

7.Re

cons

trucţ

ia să

lii sp

ortiv

e în

lice

ul

„Mih

ailo

Koţ

iubi

nsch

i”Cr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e de

act

ivita

te

2006

-200

8DG

EŞTS

Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t

8.

Repa

raţia

capi

tală

a fa

ţade

i şi

schi

mba

rea

fere

stre

lor l

a lic

eul

„Ghe

orgh

e As

achi

”

Efec

tuar

ea re

para

ţiei c

apita

le a

faţa

dei

liceu

lui „

Gheo

rghe

Asa

chi”

2006

-200

7DG

EŞTS

As

igur

area

unu

i asp

ect e

stet

ic a

l clă

dirii

479.

Re

para

ţia a

cope

rişur

ilor ş

i a

inst

alaţ

iilor

ingi

nere

şti, a

sigur

area

in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

ânt c

u ap

ă ca

ldă

Efec

tuar

ea lu

crăr

ilor d

e re

para

ţie în

in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt

2006

-201

0DG

EŞTS

DETS

Fu

ncţio

nare

a efi

cie

ntă

a in

stitu

ţiilo

r m

unic

ipal

e d

e în

văţă

mân

t

10.

Crea

rea

Cen

trulu

i mun

icip

al cu

pro

fi l

este

ticDe

zvol

tare

a ap

titud

inilo

r cre

atoa

re la

ele

vi

2009

DGEŞ

TSCr

eare

a co

ndiţi

ilor o

ptim

e pe

ntru

real

izare

a ca

litat

ivă

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal

11.

Asig

urar

ea c

u de

junu

ri ca

lde

a el

evilo

r cla

selo

r I-a

– a

IV-a

şi a

ele

vilo

r cl

asel

or a

V-a

– IX

-a d

in fa

mili

i soc

ial

– vu

lner

abile

Crea

rea

cond

iţiilo

r fav

orab

ile d

e fre

cven

tare

a

învă

ţăm

ântu

lui o

blig

ator

iu p

entru

ele

vii

din

med

iul u

rban

şi ru

ral

2006

-201

0DG

EŞTS

DETS

Real

izare

a efi

cie

ntă

a în

văţă

mân

tulu

i ob

ligat

oriu

12.

Cons

trucţ

ia co

nfor

m p

reve

deril

or

deci

ziei C

onsil

iulu

i mun

icip

al C

hişin

ău

nr. 3

/22

din

31.0

5.20

00 „C

u pr

ivire

la

star

ea so

cial

ă di

n in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt a

le m

unic

ipiu

lui C

hişin

ău”

a un

ui că

min

de

tip „g

arso

nier

e”

Îmbu

nătă

ţirea

cond

iţiilo

r de

trai a

tine

rilor

sp

ecia

lişti

2006

-201

0Co

nsili

ul m

unic

ipal

Ch

işină

uSo

luţio

nare

a pr

oble

mel

or so

cial

e a

tiner

ilor

spec

ialiş

ti. M

enţin

erea

spec

ialiş

tilor

califi

caţ

i în

inst

ituţii

le d

e în

văţă

mân

t pre

univ

ersit

ar

13.

Cont

inua

rea

conl

ucră

rii cu

Con

siliu

l m

unic

ipal

Chi

şinău

, Prim

ăria

, Di

recţ

ia g

ener

ală

loca

tiv-c

omun

ală

şi am

enaj

are,

„AM

IC” p

rivin

d as

igur

area

cu

spaţ

iul l

ocat

iv p

rin m

etod

a de

cr

edita

re ip

otec

ară

şi ex

tinde

rea

term

enul

ui d

e ra

mbu

rsar

e a

cred

itulu

i ba

ncar

pe

term

en lu

ng (1

5-20

ani

) cu

profi

t pr

efer

enţia

l

Îmbu

nătă

ţirea

cond

iţiilo

r de

trai a

lu

crăt

orilo

r sist

emul

ui d

e în

văţă

mân

t m

unic

ipal

Perm

anen

tCo

nsili

ul m

unic

ipal

Ch

işină

u,

Dire

cţia

gen

eral

ă lo

cativ

-co

mun

ală

şi am

enaj

are,

„A

MIC

”

Solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

soci

ale

a co

rpul

ui

dida

ctic

şi a

lucr

ător

ilor s

istem

ului

de

învă

ţăm

ânt d

in m

un. C

hişin

ău. R

ădic

area

ni

velu

lui d

e vi

aţă

a pe

rsoa

nelo

r ang

ajat

e în

sis

tem

ul b

uget

ar

1.1

2. I

nfo

rma

tiza

rea

sis

tem

ulu

i ed

uca

ţio

na

l

1.

Impl

emen

tare

a şi

utili

zare

a pe

scar

ă la

rgă

a te

hnol

ogiil

or in

form

aţio

nale

Form

area

abi

lităţ

ilor d

e ut

iliza

re

a te

hnol

ogiil

or in

form

aţio

nale

şi

com

unic

aţio

nale

200

6-20

07DG

EŞTS

DETS

Real

izare

a Pr

ogra

mul

ui P

rezid

enţia

l „SA

LT”

(Hot

ărâr

ea G

uver

nulu

i Rep

ublic

ii M

oldo

va

nr.1

424

din

22 d

ecem

brie

200

4)

2.Fo

rmar

ea co

mpe

tenţ

elor

de

mun

că în

cont

extu

l inf

orm

atiză

rii

învă

ţăm

ântu

lui

Info

rmat

izare

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal

2006

- 20

10DG

EŞTS

DETS

Plan

ul d

e cr

eare

şi m

onito

rizar

e a

siste

mul

ui

info

rmaţ

iona

l în

dom

eniu

l înv

ăţăm

ântu

lui

3.Cr

eare

a sis

tem

ului

info

rmaţ

iona

l al

asig

urăr

ii di

dact

ice

Mod

erni

zare

a se

rvic

iulu

i de

info

rmar

e a

bibl

iote

cilo

r şco

lare

20

07 -

2010

DGEŞ

TSDE

TSCr

eare

a sis

tem

ului

de

gest

iona

re e

lect

roni

că a

bi

blio

teci

lor ş

cola

re

4.Pe

rfecţ

iona

rea

cadr

elor

did

actic

e pe

ntru

pre

dare

a cu

rsul

ui „T

ehno

logi

i in

form

aţio

nale

şi co

mun

icaţ

iona

le”

Inst

ruire

a pe

rson

alul

ui în

scop

ul u

tiliză

rii

tehn

olog

iilor

info

rmaţ

iona

le20

06-2

010

DGEŞ

TSIm

plem

enta

rea

siste

mul

ui in

form

aţio

nal

48CA

PITO

LUL

IVPl

anul

de

optim

izar

e a

reţe

lei i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mân

t pre

univ

ersi

tar

din

mun

icip

iul C

hişi

nău

pent

ru a

nii 2

006-

2010

Nr.

d/o

Tipu

l ins

tituţ

iei

Anii

de st

udii,

num

ărul

de

inst

ituţii

de

învă

ţăm

ânt

2005

-200

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Grăd

iniţe

– şc

oli

1211

105

5

2.

Şco

li p

rim

are

1413

1313

13

3.

Gim

na

zii

1920

2020

20

4.

Şco

li m

ed

ii d

e c

ult

ură

ge

ne

rală

4139

3835

35

5.

Lic

ee

6062

6366

66

6.

Şco

li p

e s

chim

bu

ri3

33

33

7.

Şco

li s

pe

cia

le6

66

66

Tota

l pe

mu

nic

ipiu

155

154

153

148

148

Plan

ul d

e op

timiz

are

a re

ţele

i ins

tituţ

iilor

de

învă

ţăm

ânt p

reşc

olar

, pre

univ

ersi

tar ş

i ext

raşc

olar

din

mun

icip

iul C

hişi

nău

pent

ru a

nii 2

006-

2010

Nr.

d/o

Tip

ul i

nst

itu

ţie

i

An

ii d

e s

tud

ii, n

um

ăru

l de

inst

itu

ţii d

e în

vă

ţăm

ân

t

20

05

-20

06

20

06

-20

07

20

07

-20

08

20

08

-20

09

20

09

-20

10

1.1.

Grăd

iniţe

- şc

oli

1211

105

5

2.2

Şcol

i prim

are

1413

1313

13

3.

Gim

nazii

1920

2020

20

4.

Şcol

i med

ii 41

3938

3535

5.

Lice

e60

6263

6666

6.

Şcol

i pe

schi

mbu

ri3

33

33

7.

Şcol

i spe

cial

e6

66

66

8.

Şcol

i de

mes

erii

11

11

1

9.

Inst

ituţii

pre

şcol

are

134

135

140

145

145

10.

Inst

ituţii

ext

raşc

olar

e(C

entre

de

crea

ţie a

copi

ilor,

şcol

i sp

ortiv

e)29

2929

2929

11.

Inst

ituţii

pre

şcol

are

date

în a

rend

ă 14

1412

1212

49Gr

ădin

iţe-ş

coli

Nr.d

.o.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

20

05

-20

06

20

06

-20

07

20

07

-20

08

20

08

-20

09

20

09

-20

10

1.

Bota

nica

Nr.4

0, 7

1, 1

06, 1

20,

124,

152

, 165

7N

r. 71

, 106

, 120

, 124

, 15

2, 1

656

Nr.

71, 1

20, 1

24,

152,

165

5N

r.120

, 124

, 152

3N

r.120

, 124

, 152

3

2.

Buiu

cani

--

--

-

3.

Cent

ruN

r.7, 7

8, 2

263

Nr.7

, 78,

226

3N

r.7, 7

8, 2

263

Nr.2

261

Nr.

226

1

4.

Cioc

ana

--

--

--

--

--

5.

Râşc

ani

Nr.1

36, 1

992

Nr.1

36, 1

99

2N

r.136

, 199

2

Nr.1

991

Nr.1

991

TO

TAL

12

1110

55

Şcol

i prim

are

Nr.

d/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

20

05

-20

06

20

06

-20

07

20

07

-20

08

20

08

-20

09

20

09

-20

10

1.

Bota

nica

Nr.

9, 1

012

Nr.

9, 9

0, 1

013

Nr.

9, 9

0, 1

013

Nr.

9, 9

0, 1

013

Nr.

9, 9

0, 1

013

2.

Buiu

cani

Nr.

16, 3

4, 9

13

Nr.

16, 9

12

Nr.

16, 9

12

Nr.

16, 9

12

Nr.

16, 9

12

3.

Cent

ruN

r.32,

53,

88

3N

r.32,

88

2N

r.32,

88

2N

r.32,

88

2N

r.32,

88

2

4.

Cioc

ana

Nr.

12,1

9, 8

2, 8

3, 9

5,

103

6N

r. 12

, 19,

82,

83,

95,

10

36

Nr.

12, 1

9, 8

2, 8

3,

95, 1

036

Nr.

12, 1

9, 8

2, 8

3,

95, 1

036

Nr.

12, 1

9, 8

2, 8

3,

95, 1

036

5.

Râşc

ani

--

--

--

--

--

TO

TAL

14

1313

1313

50Gi

mna

zii

Nr.

d/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

20

05

-20

06

2006

-200

720

07-2

008

2008

-200

920

09-2

010

1.

Bota

nica

Nr.

17, 6

6, 6

7, 9

0,

102,

g.-i

.2, g

.-i.2

37

Nr.

17, 6

6, 6

7, 1

02,

g.-i.

2, g

.-i.2

36

Nr.

17, 6

6, 6

7,

102,

g.-i

.2, g

.-i.2

36

Nr.

17, 6

6, 6

7,

102,

g.-i

.2, g

.-i.2

36

Nr.

17, 6

6, 6

7,

102,

g.-i

.2, g

.-i.2

36

2.

Buiu

cani

Nr.6

4, 6

5, 9

93

Nr.

34,6

4, 6

5, 9

94

Nr.

34,6

4, 6

5, 9

94

Nr.

34,6

4, 6

5, 9

94

Nr.

34,6

4, 6

5, 9

94

3.

Cent

ruN

r. 42

, g.

-i.1,

g

.-i.3

3N

r. 42

, 53,

g.-i

.1,

g.

-i.3

4N

r. 42

, 53,

g.-i

.1,

g.

-i.3

4N

r. 42

, 53,

g.-i

.1,

g.

-i.3

4N

r. 42

, 53,

g.-i

.1,

g.

-i.3

4

4.

Cioc

ana

Nr.

44, 7

4, 7

53

Nr.

44, 7

4, 7

53

Nr.

44, 7

4, 7

53

Nr.

44, 7

4, 7

53

Nr.

44, 7

4, 7

53

5.

Râşc

ani

Nr.

2, 8

0, 9

33

Nr.

2, 8

0, 9

33

Nr.

2, 8

0, 9

33

Nr.

2, 8

0, 9

33

Nr.

2, 8

0, 9

33

TO

TAL

1920

2020

20

Şcol

i med

ii d

e cu

ltură

gen

eral

ă

Nr.d

/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2005

-200

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Bota

nica

Nr.3

, 6, 1

3, 3

0,31

,49,

68

,100

8N

r.3, 6

, 13,

30,

31,4

9,

68, 1

008

Nr.3

, 6, 1

3, 3

0,31

,49,

68

, 100

8N

r.3, 6

, 13,

30,

31,4

9,

68, 1

008

Nr.3

, 6, 1

3, 3

0,31

,49,

68

, 100

8

2.

Buiu

cani

Nr.

1, 5

, 51,

47,

52,

59,

79

, 84,

86,

98

10N

r. 1,

5, 5

1, 4

7, 5

2,

59, 7

9, 8

4, 8

6, 9

810

Nr.5

, 51,

47,

52,

59,

79

, 84,

86,

98

9N

r.5, 5

1, 4

7, 5

2, 5

9,

79, 8

4, 8

6, 9

89

Nr.5

, 51,

47,

52,

59,

79

, 84,

86,

98

9

3.

Cent

ruN

r. 7,

24,

39,

41,

62,

81

6N

r. 7,

24,

39,

41,

81

5N

r. 7,

24,

39,

41,

81

5N

r. 7,

24,

39,

41,

81

5N

r. 7,

24,

39,

41,

81

5

4.

Cioc

ana

Nr.

26, 2

7, 3

5, 6

1, 6

9,

71, 9

47

Nr.

26, 2

7, 3

5, 6

1,

69, 7

1, 9

47

Nr.

26, 2

7, 3

5, 6

1,

69, 7

1, 9

47

Nr.

27, 6

1, 6

9, 7

1,

945

Nr.

27, 6

1, 6

9, 7

1,

945

5.

Râşc

ani

Nr.

8, 1

0, 1

4, 2

5, 3

3,

45, 5

5, 7

7, 7

8, 8

5

10N

r. 8,

10,

25,

33,

45,

55

, 77,

78,

85

9

Nr.

8, 1

0, 2

5, 3

3, 4

5,

55, 7

7, 7

8, 8

5

9N

r. 8,

10,

33,

45,

55,

77

, 78,

85

8

Nr.

8, 1

0,33

, 45,

55,

77

, 78,

85

8

TOTA

L 41

3938

3535

51Li

cee

Nr.

d/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

62

00

6-2

00

72

00

7-2

00

82

00

8-2

00

92

00

9-2

01

0

1.Bo

tani

caN

icol

ae Io

rga

Mih

ai E

min

escu

Iulia

Has

deu

Bogd

an P

etric

eicu

Ha

sdeu

Petru

Mov

ilă, M

ihai

Gre

cuTr

aian

T.Vla

dim

iresc

uM

ircea

cel B

ătrîn

L.Re

brea

nuE.

Alist

arV.

Alec

sand

riD.

Cant

emir

Teat

ral

Ram

bam

15N

icol

ae Io

rga

Mih

ai E

min

escu

Iulia

Has

deu

Bogd

an P

etric

eicu

Ha

sdeu

Petru

Mov

ilăM

ihai

Gre

cuTr

aian

, T.V

ladi

mire

scu

M.ce

l Băt

rînL.

Rebr

eanu

E.Al

istar

V.Al

ecsa

ndri

D.Ca

ntem

irTe

atra

lRa

mba

m

15N

icol

ae Io

rga

Mih

ai E

min

escu

, Iu

lia H

asde

uBo

gdan

Pet

ricei

cu H

asde

u,

Petru

Mov

ilăM

ihai

Gre

cuTr

aian

T.Vla

dim

iresc

uM

.cel B

ătrîn

L.Re

brea

nuE.

Alist

arV.

Alec

sand

riD.

Cant

emir

Teat

ral

Ram

bam

15N

icol

ae Io

rga

Mih

ai E

min

escu

Iulia

Has

deu,

Bog

dan

Petri

ceic

u Ha

sdeu

, Pe

tru M

ovilă

Mih

ai G

recu

Trai

anT.V

ladi

mire

scu

M.ce

l Băt

rînL.

Rebr

eanu

E.Al

istar

V.Al

ecsa

ndri

D.Ca

ntem

irTe

atra

lRa

mba

m

15N

icol

ae Io

rga

Mih

ai E

min

escu

Iulia

Has

deu,

Bog

dan

Petri

ceic

u Ha

sdeu

, Pe

tru M

ovilă

Mih

ai G

recu

Trai

anT.V

ladi

mire

scu

M.ce

l Băt

rînL.

Rebr

eanu

E.Al

istar

V.Al

ecsa

ndri

D.Ca

ntem

irTe

atra

lRa

mba

m

15

2.Bu

iuca

niLi

viu

Dele

anu,

Oni

sifor

Gh

ibu,

Nat

alia

Dad

iani

Sp

iru H

aret

Nic

olae

Gog

olHy

perio

nP.R

areş

N.Le

viţk

iM

.Elia

deA.

Cant

emir

D.Al

ighi

eri

A.Pu

şkin

Mun

icip

al S

port

iv

13Li

viu

Dele

anu

Oni

sifor

Ghi

bu

Nata

lia D

adia

ni

Spiru

Har

etN

icol

ae G

ogol

Hype

rion

P.Rar

eşN.

Levi

ţki

M.E

liade

A.Ca

ntem

irD.

Alig

hier

iA.

Puşk

inM

unic

ipal

Spo

rtiv

13Li

viu

Dele

anu,

Oni

sifor

Ghi

bu

Nata

lia D

adia

ni , S

piru

Har

et

Nic

olae

Gog

olHy

perio

nP.R

areş

N.Le

viţk

iM

.Elia

deA.

Cant

emir

D.Al

ighi

eri

A.Pu

şkin

Mun

icip

al S

port

ivşc

.nr.1

14Li

viu

Dele

anu

Oni

sifor

Ghi

bu

Nata

lia D

adia

niSp

iru H

aret

Nic

olae

Gog

olHy

perio

n, P.

Rare

şN.

Levi

ţki

M.E

liade

A.Ca

ntem

irD.

Alig

hier

iA.

Puşk

inM

unic

ipal

Spo

rtiv

şc.n

r.1

14Li

viu

Dele

anu

Oni

sifor

Ghi

buNa

talia

Dad

iani

Sp

iru H

aret

Nic

olae

Gog

olHy

perio

n, P.

Rare

şN.

Levi

ţki

M.E

liade

A.Ca

ntem

irD.

Alig

hier

iA.

Puşk

inM

unic

ipal

Spo

rtiv

şc.n

r.1

14

3.Ce

ntru

Titu

Mai

ores

cuCo

nsta

ntin

Sib

irsch

i M

ihai

Vite

azul

Te

hnol

ogic

pen

tru co

pii

cu v

eder

ea sl

abă

V.Lu

puG.

Asac

hiKo

ţiubi

nsch

i

7Ti

tu M

aior

escu

Cons

tant

in S

ibirs

chi

Mih

ai V

iteaz

ul

Tehn

olog

ic p

entru

co

pii c

u ve

dere

a sla

băV.

Lupu

G.As

achi

Koţiu

bins

chi

şc.n

r.62

8Ti

tu M

aior

escu

Cons

tant

in S

ibirs

chi

Mih

ai V

iteaz

ulTe

hnol

ogic

pen

tru co

pii c

u ve

dere

a sla

băV.

Lupu

G.As

achi

Koţiu

bins

chi

şc.n

r.62

8Ti

tu M

aior

escu

Cons

tant

in S

ibirs

chi

Mih

ai V

iteaz

ulTe

hnol

ogic

pen

tru

copi

i cu

vede

rea

slabă

V.Lu

puG.

Asac

hiKo

ţiubi

nsch

işc

.nr.6

2

8Ti

tu M

aior

escu

Cons

tant

in S

ibirs

chi

Mih

ai V

iteaz

ulTe

hnol

ogic

pen

tru

copi

i cu

vede

rea

slabă

V.Lu

puG.

Asac

hiKo

ţiubi

nsch

işc

.nr.

62

8

524

Cioc

ana

Petru

Zad

nipr

uGi

nta

Latin

ăM

.Ber

ezov

schi

Olim

pŞt

efan

Vod

ă Ne

gruz

ziGa

udea

mus

7Pe

tru Z

adni

pru

Gint

a La

tină

M.B

erez

ovsc

hiO

limp

Ştef

an V

odă

Negr

uzzi

Gaud

eam

us

7Pe

tru Z

adni

pru

Gint

a La

tină

M.B

erez

ovsc

hiO

limp

Ştef

an V

odă

Negr

uzzi

Gaud

eam

us

7Pe

tru Z

adni

pru

Gint

a La

tină

M.B

erez

ovsc

hiO

limp

Ştef

an V

odă

Negr

uzzi

Gaud

eam

usşc

.nr.2

6, 3

5

9Pe

tru Z

adni

pru

Gint

a La

tină

M.B

erez

ovsc

hiO

limp

Ştef

an V

odă

Negr

uzzi

Gaud

eam

usşc

.nr.2

6, 3

5

9

5.Râ

şcan

iŞt

efan

cel M

are

Nic

olae

Mile

scu

Spăt

aru

Alec

u Ru

sso

Kiril

şi M

etod

iuG.

Men

iuc

M.S

adov

eanu

A.Co

piilo

rL.

Blag

aN.

Bălc

escu

M.Lo

mon

osov

A.I.C

uza

G.Că

lines

cuV.

Levs

chi

I.Cre

angă

M.C

ogîln

icea

nuHe

rţli

M.B

asar

abSe

rvan

tes

18Şt

efan

cel M

are

Nic

olae

Mile

scu

Spăt

aru

Alec

u Ru

sso

Kiril

şi M

etod

iuG.

Men

iuc

M.S

adov

eanu

A.Co

piilo

rL.

Blag

aN.

Bălc

escu

M.Lo

mon

osov

A.I.C

uza

G.Că

lines

cuV.

Levs

chi

I.Cre

angă

M.C

ogîln

icea

nuHe

rţli

M.B

asar

abSe

rvan

tes

şc.n

r. 14

19Şt

efan

cel M

are

Nic

olae

Mile

scu

Spăt

aru

Alec

u Ru

sso

Kiril

şi M

etod

iuG.

Men

iuc

M.S

adov

eanu

A.Co

piilo

rL.

Blag

aN.

Bălc

escu

M.Lo

mon

osov

A.I.C

uza

G.Că

lines

cuV.

Levs

chi

I.Cre

angă

M.C

ogîln

icea

nuHe

rţli

M.B

asar

abSe

rvan

tes

şc.n

r. 14

19Şt

efan

cel M

are

Nic

olae

Mile

scu

Spăt

aru

Alec

u Ru

sso

Kiril

şi M

etod

iuG.

Men

iuc

M.S

adov

eanu

A.Co

piilo

rL.

Blag

aN.

Bălc

escu

M.Lo

mon

osov

A.I.C

uza

G.Că

lines

cuV.

Levs

chi

I.Cre

angă

M.C

ogîln

icea

nuHe

rţli

M.B

asar

abSe

rvan

tes

şc.n

r. 14

, 25

20Şt

efan

cel M

are

Nic

olae

Mile

scu

Spăt

aru

Alec

u Ru

sso

Kiril

şi M

etod

iuG.

Men

iuc

M.S

adov

eanu

A.Co

piilo

rL.

Blag

aN.

Bălc

escu

M.Lo

mon

osov

A.I.C

uza

G.Că

lines

cuV.

Levs

chi

I.Cre

angă

M.C

ogîln

icea

nuHe

rţli

M.B

asar

abSe

rvan

tes

şc.n

r. 14

, 25

20

TOTA

L 60

6263

6666

Şcol

i pe

schi

mbu

ri

Nr.

d/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Bota

nica

Nr.2

1N

r.21

Nr.2

1N

r.21

Nr.2

1

2.

Buiu

cani

--

--

--

--

--

3.

Cent

ruN

r.11

Nr.1

1N

r.11

Nr.1

1N

r.11

4.

Cioc

ana

Nr.3

1N

r.31

Nr.3

1N

r.31

Nr.3

1

5.

Râşc

ani

--

--

-

TOTA

L 3

33

33

53Şc

oli s

peci

ale

Nr.

d/r

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Bota

nica

Nr.4

, 12

2N

r.4, 1

22

Nr.4

, 12

2N

r.4, 1

22

Nr.4

, 12

2

2.

Buiu

cani

3.

Cent

ruN

r.5, 7

2N

r.5, 7

2N

r.5, 7

2N

r.5, 7

2N

r.5, 7

2

4.

Cioc

ana

5.

Râşc

ani

Aux.

nr.6

, Com

plex

ul-

Pilo

t de

Peda

gogi

e Cu

rativ

ă „O

rfeu”

2Au

x. n

r.6, C

ompl

exul

-Pi

lot d

e Pe

dago

gie

Cura

tivă „

Orfe

u”

2Au

x. n

r.6, C

ompl

exul

-Pi

lot d

e Pe

dago

gie

Cura

tivă „

Orfe

u”

2Au

x. n

r.6, C

ompl

exul

-Pi

lot d

e Pe

dago

gie

Cura

tivă „

Orfe

u”

2Au

x. n

r.6, C

ompl

exul

-Pi

lot d

e Pe

dago

gie

Cura

tivă „

Orfe

u”

2

TO

TAL

6

66

66

No

tă: L

iceu

l Teh

nolo

gic p

entru

copi

i cu

vede

rea

slabă

(sec

toru

l Cen

tru) e

ste

incl

us în

ane

xa n

r.5 „L

icee

”

Şcol

i de

mes

erii

Nr.

d.o.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

20

05-2

006

2006

-200

720

07-2

008

2008

-200

920

09-2

010

1.

Bota

nica

--

--

--

--

--

2.

Buiu

cani

--

--

--

--

--

3.

Cent

ru-

--

--

--

--

-4.

Ci

ocan

a-

--

--

--

--

-5.

Râ

şcan

i-

--

--

--

--

-6.

DG

EŞTS

Şc. m

unic

ipal

ă de

mes

erii

1Şc

. mun

icip

ală

de m

eser

ii1

Şc. m

unic

ipal

ă de

mes

erii

1Şc

. mun

icip

ală

de m

eser

ii1

Şc. m

unic

ipal

ă de

mes

erii

1To

tal

11

11

1

Inst

ituţii

pre

şcol

are

Nr.

d.0.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

62

00

6-2

00

72

00

7-2

00

82

00

8-2

00

92

00

9-2

01

0

1.Bo

tani

caN

r.9, 1

7, 3

5, 4

4,

45(B

răila

),49,

77,

89,

91,

96

, 98,

99,

101

(Băc

ioi),

10

3, 1

04, 1

12, 1

22, 1

23,

139,

141

, 142

,151

, 153

,168

, 17

1(Bă

cioi

), 18

0, 1

81, 1

82,

202(

Sîng

era)

, 205

(Rev

aca)

, 21

4, 2

16

32N

r.9, 1

7, 3

5, 4

0, 4

4,

45(B

răila

),49,

77,

89,

91,

96

, 98,

99,

101

(Băc

ioi),

10

3, 1

04, 1

12, 1

22, 1

23,

139,

141

, 142

,151

, 153

, 16

8, 1

71(B

ăcio

i), 1

80,

181,

182

, 202

(Sîn

gera

), 20

5(Re

vaca

), 21

4, 2

16

33N

r.9, 1

7, 3

5, 4

0, 4

4,

45(B

răila

),49,

77,

89,

91,

96

, 98,

99,

101

(Băc

ioi),

10

3, 1

04, 1

06,1

12,

122,

123

, 139

, 141

, 14

2,15

1, 1

53, 1

68,

171(

Băci

oi),

180,

181

, 18

2, 2

02(S

înge

ra),

205(

Reva

ca),

214,

216

34N

r.9, 1

7, 3

5, 4

0, 4

4,

45(B

răila

),49,

71,

77,

89

, 91,

96,

98,

99,

10

1(Bă

cioi

), 10

3, 1

04,

106,

112,

122

, 123

, 139

, 14

1, 1

42,1

51, 1

53,1

65,

168,

171

(Băc

ioi),

180

, 18

1, 1

82, 2

02(S

înge

ra),

205(

Reva

ca),

214,

216

36N

r.9, 1

7, 3

5, 4

0,

44, 4

5(Br

ăila

),49,

71

, 77,

89,

91,

96,

98

, 99,

101

(Băc

ioi),

10

3, 1

04, 1

06,1

12,

122,

123

, 139

, 141

, 14

2,15

1, 1

53,1

65, 1

68,

171(

Băci

oi),

180,

181

, 18

2, 2

02(S

înge

ra),

205(

Reva

ca),

214,

216

36

542.

Buiu

cani

Nr.1

(Tru

şeni

) 2(D

urle

şti),

3(

Durle

şti),

20,

26,

34,

52,

54

, 62,

63,

75,

85,

87,

110

, 11

3, 1

16, 1

19, 1

45, 1

58,

164,

183

, 185

, 193

(Vat

ra),

200(

Durle

şti),

201

(Dur

leşt

i),

203(

Ghid

ighi

ci),

215

, CCE

F

28N

r.1(T

ruşe

ni) 2

(Dur

leşt

i),

3(Du

rleşt

i), 2

0, 2

6,

34, 5

2, 5

4, 6

2, 6

3, 7

5,

85, 8

7, 1

10, 1

13, 1

16,

119,

145

, 158

, 164

, 18

3, 1

85, 1

93(V

atra

), 20

0(Du

rleşt

i),

201(

Durle

şti),

20

3(Gh

idig

hici

), 2

15,

CCEF

28N

r.1(T

ruşe

ni) 2

(Dur

leşt

i),

3(Du

rleşt

i), 2

0, 2

6, 3

4,

52, 5

4, 5

8, 6

2, 6

3, 7

5,

85, 8

7, 1

10, 1

13, 1

16,

119,

145

, 158

, 164

, 183

, 18

5,19

2, 1

93(V

atra

), 20

0(Du

rleşt

i),

201(

Durle

şti),

20

3(Gh

idig

hici

), 2

15,

CCEF

30N

r.1(T

ruşe

ni)

2(Du

rleşt

i), 3

(Dur

leşt

i),

20, 2

6, 3

4, 5

2, 5

4, 5

8,

62, 6

3, 7

5, 8

5, 8

7, 1

10,

113,

116

, 119

, 145

, 15

8, 1

64, 1

83, 1

85,1

92,

93(V

atra

), 20

0(Du

rleşt

i),

201(

Durle

şti),

20

3(Gh

idig

hici

), 2

15,

CCEF

30N

r.1(T

ruşe

ni)

2(Du

rleşt

i), 3

(Dur

leşt

i),

20, 2

6, 3

4, 5

2, 5

4,

58, 6

2, 6

3, 7

5, 8

5, 8

7,

110,

113

, 116

, 119

, 14

5, 1

58, 1

64, 1

83,

185,

192,

93(

Vatra

), 20

0(Du

rleşt

i),

201(

Durle

şti),

20

3(Gh

idig

hici

), 2

15,

CCEF

30

3.Ce

ntru

Nr.6

, 8, 1

2, 1

5, 2

3, 4

6, 5

3,

55, 5

9, 6

0, 9

2, 1

25, 1

33,

156,

167

, 175

, 194

(Cod

ru),

210,

227

19N

r.6, 8

, 12,

15,

23,

46,

53

, 55,

59,

60,

92,

125

, 13

3, 1

56, 1

67, 1

75, 1

94

(Cod

ru),

210,

227

19N

r.6, 8

, 12,

15,

23,

46,

53

, 55,

59,

60,

90,

92,

12

5, 1

33, 1

56, 1

67, 1

75,

194

(Cod

ru),

210,

227

20N

r.6, 7

, 8, 1

2, 1

5, 2

3,

46, 5

3, 5

5, 5

9, 6

0, 7

8,

90, 9

2, 1

25, 1

33, 1

56,

167,

175

, 194

(Cod

ru),

210,

227

22N

r.6, 7

, 8, 1

2, 1

5, 2

3,

46, 5

3, 5

5, 5

9, 6

0, 7

8,

90, 9

2, 1

25, 1

33, 1

56,

167,

175

, 194

(Cod

ru),

210,

227

22

4.Ci

ocan

aN

r. 24

(Col

oniţa

), 30

, 32,

67

, 128

, 130

, 135

, 138

, 14

9, 1

61, 1

77, 1

79, 1

84,

188,

190

(Vad

ul lu

i Vod

ă),

197,

211

, 223

(Toh

atin

),

224(

Cruz

eşti)

, 22

5, 1

(Bub

uiec

i),

2(Bu

buie

ci),1

(Bud

eşti)

23N

r. 24

(Col

oniţa

), 30

, 32,

67,

128

, 130

, 13

5, 1

38, 1

49, 1

61,

177,

179

, 184

, 188

, 19

0(Va

dul l

ui V

odă)

, 19

7, 2

11, 2

23(T

ohat

in),

22

4(Cr

uzeş

ti),

225,

1(B

ubui

eci),

2(

Bubu

ieci

),1(B

udeş

ti)

23N

r. 24

(Col

oniţa

), 30

, 32,

67,

128

, 130

, 13

5, 1

38, 1

49, 1

61,

177,

179

, 184

, 188

, 19

0(Va

dul l

ui V

odă)

, 19

7, 2

11, 2

23(T

ohat

in),

22

4(Cr

uzeş

ti),

225,

1(B

ubui

eci),

2(

Bubu

ieci

),1(B

udeş

ti)

23N

r. 24

(Col

oniţa

), 30

, 32,

67,

128

, 130

, 13

5, 1

38, 1

49, 1

61,

177,

179

, 184

, 188

, 19

0(Va

dul l

ui V

odă)

, 19

7, 2

11, 2

23(T

ohat

in),

224(

Cruz

eşti)

, 22

5, 1

(Bub

uiec

i),

2(Bu

buie

ci),1

(Bud

eşti)

23N

r. 24

(Col

oniţa

), 30

, 32,

67,

128

, 13

0, 1

35, 1

38, 1

49,

161,

177

, 179

, 184

, 18

8, 1

90(V

adul

lu

i Vod

ă), 1

97,

211,

223

(Toh

atin

),

224(

Cruz

eşti)

, 22

5, 1

(Bub

uiec

i),

2(Bu

buie

ci),1

(Bud

eşti)

23

5.Râ

şcan

iN

r.5, 2

5,33

, 38,

41,

47,

51

, 56,

57,

64,

66,

68,

74

, 76,

80,

81,

88,

100

, 10

5, 1

08, 1

18, 1

27, 1

29,

146,

150

, 159

, 160

, 196

, 22

0(Ci

ores

cu),

Gră

tieşt

i, Hu

lboa

ca, S

tăuc

eni

32N

r.5, 2

5,33

, 38,

41,

47,

51

, 56,

57,

64,

66,

68,

74

, 76,

80,

81,

88,

100

, 10

5, 1

08, 1

18, 1

27, 1

29,

146,

150

, 159

, 160

, 196

, 22

0(Ci

ores

cu),

Gră

tieşt

i, Hu

lboa

ca, S

tăuc

eni

32N

r.5, 2

5,33

, 38,

41,

47,

50

,51,

56,

57,

64,

66,

68,

74

, 76,

80,

81,

88,

100

, 10

5, 1

08, 1

18, 1

27, 1

29,

146,

150

, 159

, 160

, 196

, 22

0(Ci

ores

cu),

Gră

tieşt

i, Hu

lboa

ca, S

tăuc

eni

33N

r.5, 2

5,33

, 38,

41,

47

, 50,

51,

56,

57,

64,

66

, 68,

74,

76,

80,

81,

88

, 100

, 105

, 108

, 11

8, 1

27, 1

29, 1

36,

146,

150

, 159

, 160

, 19

6, 2

20(C

iore

scu)

, Gr

ătie

şti, H

ulbo

aca,

St

ăuce

ni

34N

r.5, 2

5,33

, 38,

41,

47

, 50,

51,

56,

57,

64,

66

, 68,

74,

76,

80,

81,

88

, 100

, 105

, 108

, 11

8, 1

27, 1

29, 1

36.

146,

150

, 159

, 160

, 19

6, 2

20(C

iore

scu)

, Gr

ătie

şti, H

ulbo

aca,

St

ăuce

ni

34

TO

TAL

13

413

514

014

514

5

55In

stitu

ţii e

xtra

şcol

are

Nr.

d.o.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Bota

nica

CCC “

Luce

afăru

l”, “P

oien

iţa v

esel

ă”,

“Alu

nelu

l”, ba

zin4

CCC “

Luce

afăru

l”, “P

oien

iţa

vese

lă”, “

Alun

elul

”, ba

zin

4CC

C “Lu

ceafă

rul” „P

oien

iţa

vese

lă”, “

Alun

elul

”, ba

zin

4CC

C “Lu

ceafă

rul“

„Poi

eniţa

ves

elă”,

“A

lune

lul”,

bazin

4CC

C Luc

eafăr

ul” “P

oien

iţa

vese

lă”, “

Alun

elul

”, baz

in4

2.

Buiu

cani

CE “L

ăstă

rel”,

CCT

2CE

“Lăs

tăre

l”, CC

T2

CE “L

ăstă

rel”,

CCT

2CE

“Lăs

tăre

l”, CC

T2

CE “L

ăstă

rel”,

CCT

2

3.

Cent

ruCC

C ”F

loar

ea so

arel

ui”, C

CT

“Pol

itehn

ic”

2CC

C ”F

loar

ea so

arel

ui”,

CCT “

Polit

ehni

c”2

CCC

”Flo

area

so

arel

ui”, C

CT

“Pol

itehn

ic”

2CC

C ”F

loar

ea

soar

elui

”, CCT

“P

olite

hnic

”

2CC

C ”F

loar

ea so

arel

ui”,

CCT “

Polit

ehni

c”2

4.

Cioc

ana

CCC

“Ghi

ocel

” ,CC

C Va

dul l

ui V

odă

2CC

C “G

hioc

el” ,

CCC

Vadu

l lui

Vod

ă 2

CCC

“Ghi

ocel

” CC

C Va

dul l

ui V

odă

2CC

C “G

hioc

el”

CCC

Vadu

l lui

Vod

ă 2

CCC

“Ghi

ocel

” CC

C Va

dul l

ui V

odă

2

5.

Râşc

ani

CAE “

Curc

ubeu

l”, CT

T, t/

o “N

eptu

n”3

CAE “

Curc

ubeu

l”, CT

T, t/

o “N

eptu

n”3

CAE “

Curc

ubeu

l”, CT

T, t/

o “N

eptu

n”3

CAE “

Curc

ubeu

l”, CT

T, t/

o “N

eptu

n”3

CAE “

Curc

ubeu

l”, CT

T, t/

o “N

eptu

n”3

6.

Dire

cţia

gen

eral

ă ed

ucaţ

ie, ş

tiinţ

ă,

tiner

et şi

spor

t

COCT

ECO

TNCT

TŞc

oli s

port

ive

3 13

COCT

ECO

TNCT

TŞc

oli s

port

ive

3 13

COCT

ECO

TNCT

TŞc

oli s

port

ive

3 13

COCT

ECO

TNCT

TŞc

oli s

port

ive

3 13

COCT

ECO

TNCT

TŞc

oli s

port

ive

3 13T

OTA

L

2929

2929

29

Cent

re d

e re

abili

tare

şi în

trem

are

a co

piilo

r

Nr.

d/o

Anul

de

învă

ţSe

ctor

ul

20

05

-20

06

2006

-200

720

07-2

008

2008

-200

920

09-2

010

1.

Bota

nica

Cent

rul d

e re

abili

tare

pe

ntru

copi

i (lo

calu

l gr

.nr.1

03)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

gr.n

r.103

)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

gr.n

r.103

)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

gr.n

r.103

)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

gr.n

r.103

)

1

2.

Buiu

cani

Cent

rul d

e re

abili

tare

pe

ntru

copi

i des

bol

navi

(lo

calu

l gr.n

r.26)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.2

6)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es

boln

avi (

loca

lul g

r.nr.2

6)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.2

6)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.2

6)

1

3.

Cent

ruCe

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.1

5)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.1

5)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es

boln

avi (

loca

lul g

r.nr.1

5)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.1

5)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii d

es b

olna

vi

(loca

lul g

r.nr.1

5)

1

4.

Cioc

ana

Gr.n

r. 17

9 –

sana

toriu

cu

seju

r de

zi 1

Gr.n

r. 17

9 –

sana

toriu

cu

seju

r de

zi 1

Gr.n

r. 17

9 –

sana

toriu

cu

seju

r de

zi 1

Gr.n

r. 17

9 –

sana

toriu

cu

seju

r de

zi 1

Gr.n

r. 17

9 –

sana

toriu

cu

seju

r de

zi 1

5.

Râşc

ani

Cent

rul d

e re

abili

tare

pe

ntru

copi

i (lo

calu

l şc

.nr.1

4)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

şc.n

r.14)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

şc.n

r.14)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

şc.n

r.14)

1Ce

ntru

l de

reab

ilita

re

pent

ru co

pii (

loca

lul

şc.n

r.14)

1

TO

TAL

5

55

55

56

Responsabil de ediţie: Victor DUMBRĂVEANU, paginare: Vitalie STELEAResponsabil de ediţie: Victor DUMBRĂVEANU, paginare: Vitalie STELEA

Cent

re d

e ac

orda

re a

serv

iciil

or e

duca

ţiona

le p

entr

u pă

rinţii

care

îşi e

ducă

copi

ii de

vâr

stă

preş

cola

ră în

fam

ilie

Nr.

d.o.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

2

00

5-2

00

620

06-2

007

2007

-200

820

08-2

009

2009

-201

0

1.

Bota

nica

Gr..n

r..21

61

Gr..n

r..21

61

Gr..n

r..21

61

Gr..n

r..21

61

Gr..n

r..21

61

2.

Buiu

cani

--

--

--

--

--

3.

Cent

ru-

--

--

--

--

-

4.

Cioc

ana

Gr..n

r..22

51

Gr..n

r..22

51

Gr..n

r..22

51

Gr..n

r..22

51

Gr..n

r..22

51

5.

Râşc

ani

Cent

rul d

e de

zvol

tare

ev

olut

ivă

în in

cint

a gr

..nr

.136

1Ce

ntru

l de

dezv

olta

re

evol

utiv

ă în

inci

nta

gr.n

r.136

1Ce

ntru

l de

dezv

olta

re

evol

utiv

ă în

inci

nta

gr.n

r.136

1Ce

ntru

l de

dezv

olta

re

evol

utiv

ă în

inci

nta

gr.n

r.136

1Ce

ntru

l de

dezv

olta

re e

volu

tivă

în in

cint

a gr

.nr.1

36

1

TOTA

L 3

33

33

Spaţ

ii ac

orda

te în

are

ndă

(inst

ituţii

pre

şcol

are)

Nr.d

.0.

An

ul d

e

în

văţ

Sect

orul

20

05

-20

06

2006

-200

720

07-2

008

2008

-200

920

09-2

010

1.

Bota

nica

Gr.n

r. 79

, 101

, 2

Gr.n

r. 79

, 101

, 2

Gr.n

r. 79

, 101

, 2

Gr.n

r. 79

, 101

, 2

Gr.n

r. 79

, 101

, 2

2.

Buiu

cani

Gr.n

r.4, 4

8, 1

21,

166

4Gr

.nr.4

, 48,

121

, 16

64

Gr.n

r.4, 4

8, 1

21,

166

4Gr

.nr.4

, 48,

121

, 16

64

Gr.n

r.4, 4

8, 1

21,

166 G

r..nr..2

254

3.

Cent

ruGr

.nr.

22, 3

9, 9

0,

148

4Gr

.nr.

22, 3

9, 9

0,

148

4Gr

.nr.

22, 3

9, 1

483

Gr.n

r. 22

, 39,

148

3Gr

.nr.

22, 3

9, 1

483

4.

Cioc

ana

Gr.n

r. 20

6 1

Gr.n

r. 20

6 1

Gr.n

r. 20

6 1

Gr.n

r. 20

6 1

Gr.n

r. 20

6 1

5.

Râşc

ani

Gr.n

r.43,

50,

126

3Gr

.nr.4

3, 5

0,12

6 3

Gr.n

r. 43

, 126

2

Gr.n

r. 43

, 126

2

Gr.n

r. 43

, 126

2

TO

TAL

14

1412

1212

SE

CR

ET

AR

IN

TE

RIM

AR

Al

CO

NS

ILIU

LU

I

Nic

ola

e M

an

ast

ârl

i