95268868 lucrare-de-stagiu-an-ii-sem-i
TRANSCRIPT
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România
REZOLVĂRI PROBLEME PROPUSE
• STAGIU EXPERT CONTABIL, ANUL II, SEMESTRUL I -
I. Elaborarea situatiilor financiare
1. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei):
• venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri, iar
restul pentru cheltuielile cu dobânda);
• cheltuieli cu amortizarea 11.200;
• venituri din exploatare privind provizioanele 5.200;
• produse finite (sold iniţial) 5.500;
• mãrfuri (sold iniţial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100;
• achiziţii de mãrfuri 41.500;
• cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800;
• venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.000 şi la cost de
producţie de 106.800;
• cheltuieli cu dobânzile 6.600;
• produse finite (sold final) 3.700;
• venituri din prestãri de servicii 14.700;
• mãrfuri (sold final) 4.100;
• valoarea contabilã a activelor cedate 45.000;
• venituri din cedarea activelor 21.500;
• amortizarea cumulatã a imobilizãrilor cedate 17.000.
Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare?
Rezolvare:
Cifra de afaceri neta
= Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri +
Venituri din vanzarea produselor finite +
+Venituri din prestari de servicii
= 9.500 lei + 105.000 lei + 14.700 lei =
= 129.200 lei
Variatia stocurilor = Produse finite (stoc final) – produse finite (stoc initial) =
= 3.700 lei – 5.500 = -1.800 lei
Venituri din exploatare = Cifra de afaceri neta – Variatia stocurilor + Venituri din
cedarea activelor = 129.200 lei – 1.800 lei + 21.500 lei = 148.900 lei
Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu amortizarea – ajustari din provizioane (venituri din
exploatare privind provizioanele) + cheltuieli cu telecomunicatiile + cheltuieli cu marfurile +
valoarea contabilã a activelor cedate =
= 11.200 lei - 5.200 lei + 7.800 lei + (2.700 lei – 4.100 lei + 41.500 lei) + (45.000 lei – 17.000
lei) = 81.900 lei
Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare = 148.900 lei –
81.900 lei = 67.000 lei
2. Se dau urmãtoarele informaţii (în mii lei):
– rezultatul contabil înaintea impozitãrii: 200;
– venituri din provizioane: 20;
– vânzarea şi încasarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 190, TVA 24%, valoarea contabilã
brutã fiind de 140, iar amortizarea cumulatã, de 90;
– pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5;
– cheltuieli privind dobânzile: 55 (soldul iniţial şi cel final al conturilor de dobânzi de platã
sunt 0);
– cheltuieli cu amortizarea: 40;
– venituri din dividende încasate: 35;
– scãderea creanţelor clienţi: 23;
– creşterea stocurilor: 14;
– scãderea datoriilor faţã de furnizori: 12;
– câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate: 8 (valoarea contabilã a investiţiilor
financiare pe termen scurt cedate este de 60, iar acestea se încaseazã la vânzare);
– cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold iniţial 2 şi sold final 7);
– achiziţie de clãdiri: 120, TVA 24%;
– încasãri din cesiunea titlurilor de participare: 30;
– furnizori de imobilizãri – sold iniţial: 210;
– furnizori de imobilizãri – sold final: 70;
– emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120;
– contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100;
– majorarea capitalului social prin aport în naturã în valoare de 80;
– credite bancare pe termen lung – sold iniţial: 90;
– credite bancare pe termen lung – sold final: 100.
Investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditãţi. Dividendele şi
dobânzile nu aparţin activitãţii de exploatare. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea
de exploatare, investiţii şi finanţare.
Rezolvare:
Calculul fluxului net de trezorerie (metoda indirecta) :
+ rezultatul contabil înaintea impozitării 200
+ cheltuieli cu amortizarea 40
- venituri din provizioane 20
- venituri din cedarea activelor 190
+ cheltuielile cu activele cedate 50
+ pierderea din cesiunea titlurilor de participare 5
- câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8
+ cheltuieli privind dobânzile 55
- venituri din dividende încasate 35
+ scăderea creanţelor clienţi 23
- creşterea stocurilor 14
- scăderea datoriilor faţă de furnizori 12
- plăţi impozit pe profit 12
= FNT din activităţile de exploatare =82
+ Încasări din vânzarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 235,6
+ încasări din cesiunea titlurilor de participare 30
+ încasări din investiţii financiare pe termen scurt cedate 68
+ venituri din dividende încasate 35
- plăţi către furnizorii de imobilizări 210-70+148,8=288.8
- plăţi TVA aferentă investiţiilor 45,6-28,8=16,8
= FNT din activităţile de investiţii 63
+ încasări din emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120
+ încasări din contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100
- rambursări credite 90
- plăţi dobânzi 55
= FNT din activităţi de finanţare 75
3. Filiala F a achiziţionat la 01.01.N un utilaj la costul de 100.000 u.m. În situaţiile financiare
ale filialei utilajul este amortizat linear în 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeazã în
5 ani şi se estimeazã o valoare rezidualã de 5.000 u.m. La 01.01.N+2 utilajul este vândut la
preţul de 150.000 u.m. Filiala F a fost achiziţionatã la 1.01.N-4. Efectuaţi retratãrile de
omogenizare în exerciţiile N, N+1 şi N+2 dacã pentru consolidare se utilizeazã metoda bazatã
pe fluxuri. Cota de impozitare este de 16%.
Rezolvare:
In anul N amortizarea in conturile individuale ale lui F este de 100.000 lei: 10 ani =
10.000 lei
Conform politicii grupului, amortizarea ar trebui sa fie (100.000 lei – 5.000 lei):
5 ani = 19.000 lei
In vederea consolidarii se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup:
6811 = 2813 9.000 lei
Valoare contabila (din situatiile financiare consolidate) = 19.000 lei
Baza fiscala (din situatii financiare individuale F) = 10.000 lei
Creanta de impozit amanat = 9.000 lei x 16 % = 1.440 lei
Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit amanat 1.440 lei
In aniu N+1, conform metodei pe fluxuri se inregistreaza:
6811 = 2813 9.000 lei
Si
Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit amanat 1.440 lei
Retratari aferente N+2
Inregistrarea scoaterii din evidenta a amortizării cumulate:
2813 = 6583 18.000 lei
Inregistrare datorie impozit pe profit amanat=18.000*16%=2.880
Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat = Impozitul pe profit amanat 2.880
4. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt
amortizate în 5 ani.
Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteazã contul de profit şi pierdere
în exerciţiul în care se efectueazã (se aplicã prevederile IAS 38 „Imobilizãri necorporale”).
Efectuaţi retratãrile de omogenizare în exerciţiile N şi N+1 dacã pentru consolidare se
utilizeazã metoda bazatã pe fluxuri.
Rezolvare:
I.În anul N
a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului:
50.000 lei 6588 = 201 50.000 lei
b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei
10.000 lei 2801 = 6811 10.000 lei
Consecinţe asupra impozitului amânat:
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0
lei, cheltuieli de expolatare aferente cheltuielilor de constituire 50.000
Bază fiscală (din situaţii financiare individuale 10.000 amortizarea)
Baza fiscala< baza contabila rezulta:
Creanta de impozit amanat = 40.000 lei *16% = 6.400 lei
Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit amanat 6.400 lei
• I. In anul N+1
Se elimina amortizarea 2801 = 6811 10.000 LEI
Valoarea contabila a cheltuielii de constituire (din situatiile financiare consolidate) = 0
lei
Baza fiscala (din situatiile financiare individuale) 10.000 amortizarea)
Datorie de impozit amanat =10.000 lei *16% = 1.600 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat = Impozitul pe profit amanat 1.600
5. Societatea M a achiziţionat 40% din acţiunile societãţii SA la data constituirii societãţii
(01.01.N) la costul de 40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA se
prezintã astfel:
Elemente Valori
Capital social 100.000
Rezultat 30.000
Efectuaţi punerea în echivalenţã a titlurilor SA.
Rezolvare:
Metoda punerii in echivalenţă (the equity method) este o metodă de contabilizare
conform căreia participaţia este înregistrată, iniţial, la nivelul costului şi este ajustată, apoi,
pentru a ţine cont de schimbările posterioare achiziţiei cotei-părţi a inestitorului, în activul net
al întreprinderii deţinute.
Potrivit metodei punerii in echivalenta, valoarea de achizitie a actiunilor detinute de o
entitate in capitalul altei entitati este inlocuita cu valoarea capitalurilor proprii ale emitentului
ce revine entitatii detinatoare.
Metoda punerii in echivalenta se foloseste pt societatile din Grup asupra carora
societatea-mama are o influenta notabila, de regula cel putin 20% din capital si voturi.
Punerea in echivalenta a bilantului societatii SA se face prin substituirea valorii
contabile a actiunilor detinute de M (40.000 lei), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt
echivalente in bilantul societatii SA
Capital social 100.000
Rezultat 30.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 130.000
40% * 130.000 = 52.000 LEI
Noua valoare a actiunilor SA este compusa din:
- cost de achizitie = 40.000 lei
- cota-parte a lui M din rezultatul exercitiului lui SA 40% * 30.000 = 12.000 lei
Total valoare titluri SA puse in echivalenta: 40.000 + 12.000 = 52.000 lei
M exercită o influenţă semnificativă asupra societăţii SA.
Titlurile SA evaluate iniţial a 40.000 u.m. vor fi ajustate cu 40 % x 30.000 = 12.000.
Punerea în echivalenţă a titlurilor SA determină următoarele înregistrări:
-la nivelul bilanţului
264 = % 52.000
263 40.000
121 12.000
-la nivelul contului de profit şi pierdere
121 = 7xx Cota parte din rezultatul 12.000
societatilor puse in echivalenta
6. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei):
4111 – Sold iniţial 100
Salarii plãtite 2200
607 – Rulaj debitor 2500
401 – Sold iniţial 4500
Impozit pe profit plãtit 202
4111 – Sold final 700
371 – Sold final 3000
Încasãri de avansuri de la clienţi 750
707 – Rulaj creditor 2000
371 – Sold iniţial 4250
6911 600
704 – Rulaj creditor 500
401 – Sold final 2800
641 4000
605 – Rulaj debitor 450
Toate achiziţiile şi vânzãrile sunt impozabile TVA. Mãrfurile intrate au fost integral
achiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de
trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directã.
Rezolvare:
Calculul fluxului net de trezorerie prin metoda directa :
- Salarii platite: 2.200
- Impozit pe profit platit: 202
+ Incasare avansuri de la clienti: 750
- Plati catre furnizori: 1.700 (4.500-2.800)
Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare = -3.352
7. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N:
– sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie);
– sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).
În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii:
1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%;
2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%;
3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;
4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de
600 lei.
La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice:
– stoc faptic materii prime 1.700 lei;
– stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent.
Rezolvare:
• Achizitia de materii prime:
% = 401 1.240 lei
301 1.000 lei
4426 240 lei
• Achizitia de marfuri:
% = 401 248 lei
371 200 lei
4426 48 lei
• Consumul de materii prime:
601 = 301 1.500 lei
• Vanzarea de marfuri:
4111 = % 992 lei
707 800 lei
4427 192 lei
• Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:
607 = 371 600 lei
• Inregistrarea diferentelor din inventariere:
301 = 601 200 lei
607 = 371 600 lei
D 301 C
Si 2000
1000 1500
200
1700 Sfd
D 371 C
Si 7500
200 600
600
6500 Sfd
8. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N:
– sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie);
– sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).
În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii:
1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%;
2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%;
3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;
4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de
600 lei.
La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice:
– stoc faptic materii prime 1.700 lei;
– stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.
Rezolvare:
Conform acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli
dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la
locurile de gestiune.
La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurileinitiale si sunt preluate in
contabilitate soldurile constatate la inventar.
• Achizitia de materii prime:
% = 401 1.240 lei
601 1.000 lei
4426 240 lei
• Achizitia de marfuri:
% = 401 248 lei
607 200 lei
4426 48 lei
• Consumul de materii prime nu se contabilizeaza.
• Vanzarea de marfuri:
4111 = % 992 lei
707 800 lei
4427 192 lei
Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza.
• Anularea soldurilor initiale:
• pentru materiile prime:
601 = 301 2.000 lei
• pentru marfuri:
607 = 371 7.500 lei
• Preluarea soldurilor finale:
• pentru materiile prime:
301 = 601 1.700 lei
• pentru marfuri:
371 = 607 6.500 lei
D 301 C
SI 2000
1700 2000
1700 Sfd
D 371 C
Si 7500
6500 7500
6500 Sfd
9. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:
– sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluat la cost de producţie);
– sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluat la cost de producţie).
În cursul perioadei au loc operaţiile:
1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite, conform bonurilor de predare, la costul
de producţie de 5.000 lei;
2) vânzarea de produse finite, conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%.
Costul producţiei vândute este de 3.500 lei.
La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri
faptice:
– sold final faptic produse finite 4.550 lei;
– sold final faptic producţie în curs 800 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent.
Rezolvare:
• Stornarea la inceputul perioadei urmatoare a stocului de produse neterminate
711 = 331 1.000 lei
• Obtinerea si predarea la depozit a produselor finite conform bonului de predare.
345 = 711 5.000 lei
• Vanzarea produselor finite conform facturii
4111 = % 4.960 lei
701 4.000 lei
4427 960 lei
• Descarcarea gestiunii
711 = 345 3.500 lei
• Inregistrarea la sfarsitul perioadei a productiei in curs
331 = 711 800 lei
• Inregistrarea plusului de produse finite
345 = 711 550 lei
D 331 C
Si 1000
800 1000
800 Sfd
D 345 C
Si 2500
5000 3500
550
4550 Sfd
10. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:
– sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producţie);
– sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluatã la cost de producţie).
În cursul perioadei au loc operaţiile:
1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul
de producţie de 5.000 lei;
2) vânzarea de produse finite conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%.
Costul producţiei vândute este de 3.500 lei.
La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri
faptice:
– sold final faptic produse finite 4.550 lei;
– sold final faptic producţie în curs 800 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.
Rezolvare:
• decontarea asupra veniturilor a produselor finite si a productiei in curs de executie
711 = % 3.500 lei
331 1.000 lei
345 2.500 lei
• Vanzarea produselor finite conform facturii
4111 = % 4.960 lei
701 4.000 lei
4427 960 lei
• preluarea pe conturi de stocuri a produselor finite si a productiei in curs de executie
constatate la sfarsitul perioadei in baza listelor de inventariere
% = 711 5.350 lei
331 800 lei
345 4.550 lei
D 331 C
SI 1000
800 1000
800 Sfd
D 345 C
Si 2500
4550 2500
4550 Sfd
11. O întreprindere achiziţioneazã un echipament la preţul facturat de 2.000 lei, TVA 24%.
Transportul este asigurat de o societate specializatã şi este facturat la 200 lei, TVA 24%.
Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat urmãtoarele cheltuieli:
– consumuri materiale 100 lei;
– consum de energie 200 lei;
– s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a
facturat serviciul la 500 lei, TVA 24%.
Care este valoarea iniţialã a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizãri
corporale”? Cum se contabilizeazã elementele de mai sus?
Rezolvare:
Conform ias 16 „imobilizari corporale” costul unei imobilizari achizitionate este
compus astfel:
• pret de cumparare
+taxe vamale si alte taxe nedeductibile
+orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locatia si conditia necesara pentru
utilizarea acestuia
COST ACHIZITIE = PRET CUMPARARE+CH. DE TRANSPORT+ CH. DE MONTAJ
• achizitionare echipament pe baza facturii de la furnizor
% = 404 2.480 lei
2131 2.000 lei
4426 480 lei
• inregistrarea facturii de la furnizorul transportului (intra in costul de achizitie al utilajului)
% = 404 248 lei
2131 200 lei
4426 48 lei
• evidentierea consulului de materiale si energie electrica
602 = 302 100 lei
% = 401 248 lei
605 200 lei
4426 48 lei
• realizarea montajului de catre furnizorul extern
% = 401 620 lei
628 500 lei
4426 120 lei
• capitalizarea cheltuielilor efectuate cu punerea in functiune a utilajului
231 = 722 800 lei
• evidentierea cheluielilor cu montajul asupra costului utilajului
2131 = 231 800 lei
12. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile
efectuate au fost:
– costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei;
– cheltuieli directe 7.000 lei;
– cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei şi fixe 1.000 lei;
– cheltuieli administrative 2.000 lei;
– gradul de utilizare a capacitãţii de producţie este de 80%.
Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizeazã acesta, dacã întreprinderea aplicã
IAS 16 „Imobilizãri corporale” şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea
cheltuielilor dupã naturã?
Rezolvare:
Cost de productie= cheltuieli directe+cheltuieli indirecte variabile+cheltuieli indirecte
fixe*gradul de utilizare al capacitatii
=>20.000+7.000+3.000+1.000 * 80%= 30.800
2131 = % 30.800 lei
722 10.800 lei
231 20.000 lei
13. O întreprindere deţine o imobilizare corporalã dobânditã la începutul exerciţiului N la
costul de 5.000 lei. Durata de viaţã utilã este estimate la 10 ani, iar metoda de amortizare
utilizatã este cea linearã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care
corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare a mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã
este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi
se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluatã imobilizaea
corporalã în bilanţul exerciţiului N+3?
Rezolvare:
Cost achizitie 5000
Durata estimata 10 ani
Amortizarea liniara 5000 /10 = 500
Amortizarea cumulata a exercitiilor N si N+1 = 1000
Val.ramasa de amortizat la sf.exercitiului N+1: 5000 - 1000 = 4000
Durata reestimata 7 ani
Durata ramasa 5 ani
Cota de amort.liniara 100%/5 ani = 20%
Cota de amortizare degresiva 20% x 1.5 = 30%
Amortizare liniara= 4000 / 5 = 800
Amortizare degresiva aferenta exercitiului N+2 =4000 x 30% = 1200 > 800
Valoare ramasa la sf.exercitiului N+2 = 4000-1200 =2800
Amortizarea degresiva aferenta exercitiului N+3 2800 x 30% = 840 >800
Valoarea ramasa la sf.exercitiului N+3= 2800- 840 = 1960
In bilantul contabil al exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa, de 1960
14. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.000 lei,
amortizate pentru suma de 5.000 lei. Întreprinderea decide sã contabilizeze echipamentele la
valoarea justã determinate de experţi de 45.000 lei. Sã se contabilizeze reevaluarea conform
celor douã procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
Rezolvare:
Cost achizitie = 20.000 lei
Amortizare cumulata = 5.000 lei
Valoare neta contabila = 15.000 lei
Valoare justa = 45.000 lei
Valoare justa/valoare neta contabila = 45.000/15.000 = 3
Valoare contabila actualizata = 20.000 *3 = 60.000
Valoare amortizata actualizata = 5.000*3 = 15.000
• Reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate
• inregistrare rezultat reevaluare
rezerva din reevaluare = vj-vcn = 45.000-15.000 = 30.000 lei
2131 = 105 30.000 lei
• inregistrare amortizare
105 = 2813 10.000 lei (15.000 – 5.000 )
• Reevaluarea valorii nete contabile
Rezerva din reevaluare = Valoarea justa – valoarea neta contabila = 45.000 lei - 15.000
lei = 30.000 lei
- anularea amortizării:
2813 = 2131 5.000 lei
- reevaluarea valorii nete contabile:
2131 = 105 30.000 lei
15. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere
a pus la punct un echipament special al cãrui cost de producţie este de 18.000 lei. În acord cu
clientul, scadenţarul livrãrilor de piese a fost fixat dupã cum urmeazã:
– în primul an: 54.000 piese;
– în al doilea an: 81.000 piese;
– în al treilea an: 135.000 piese.
Care este amortismentul anual dacã întreprinderea opteazã pentru amortizarea în funcţie de
numãrul de unitãţi de producţie?
Rezolvare:
Amortizarea calculată după numărul unităţilor de produse fabricate (volumul serviciilor) nu ia
în considerare învechirea morală a activului, însă reflectă modificarea volumului producţiei
fabricate (serviciilor prestate) pe perioadele de gestiune ale duratei de utilizare a activului.
• In primul an: 18.000*54.000/270.000=3.600 lei
• In al doilea an:18.000*81.000/270.000=5.400 lei
• In al treilea an:18.000*135.000/270.000=9.000 lei
II. Expertize contabile
• Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?
Raspuns:
Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată.
Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare
domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului
privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le
posedă.
Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea
evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în
efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în
domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste
cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în
listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la
pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
• Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?
Raspuns:
Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor
contabile, trebuie să cuprindă, după caz:
(I) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare
penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare;
(II) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică
îndeplinirea misiunii;
(III) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele
de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea
expertizei contabile;
(IV) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării
expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii
verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi
bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii
acestora.
• Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei
contabile)?
Raspuns:
Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor
si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil,
care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si
sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor
justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu
incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in
executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile
legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in
considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar
trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora.
Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul
raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in
anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte
doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite,
intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si
documentat opinia pe care o sustine.
• Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?
Raspuns:
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului
Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa
naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract
scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea
profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului
de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul
sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost
consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi
de consecinţele acesteia.
• Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
Raspuns:
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari
servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in
considerarea inaintea semnarii contractului : evaluarea riscurilor, verificarea privind
respectarea principiului independentei profesiei si aprecierea eficientei executarii lucrarilor in
functie de componenta si mijloacele societatii comerciale.
Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract.
De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa
clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei
contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de
raspundere atunci cand a comis greseli.
Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate
datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de
cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.
III. Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în
sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de
20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o
pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform
declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată.
Rezolvare:
Denumire indicatori Rd. Sume (lei)
Venituri totale 1 700,000
Cheltuieli totale 2 500,000
Rezultat brut ( rd. 1- rd. 2) 3 200,000
Total deduceri (amortizare fiscala) 4 20,000
Profit/pierdere contabila (rd.3-rd.4) 5 180,000
Total cheltuieli nedeductibile 6 80,000
Total profit impozabil/pierdere fiscala
pentru anul de raportare, înainte de
reportarea pierderii ( rd. 5+ rd. 6)
7 260,000
Pierdere fiscala de recuperat din anii
precedenţi 8 40,000
Profit impozabil/pierdere fiscala, de
recuperat in anii următori ( rd. 7- rd. 8) 9 220,000
Total impozit pe profit datorat final (
rd. 9 x 16%) 10 35,200
2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri
este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei
reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu
sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal,
5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un partener,
pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine
impozitul pe profit de virat statului.
Răspuns :
a) Determinam profitul impozabil:
Venituri impozabile = 790.000 lei
Analiza cheltuielilor:
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit 10.000 lei – nedeductibile
- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei – nedeductibile
- cheltuieli cu majorări de întârziere in urma controlului fiscal 3.000 lei – nedeductibile
-cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei – nedeductibile
Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei
Profit impozabil = 790.000 – 600.000 + 48.000 = 238.000 lei
b) Determinarea impozitului pe profit datorat:
Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei
c) Determinam impozitul pe profit de plată :
Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare,
contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii
nr.32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă
burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul
acestor cheltuieliîndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 1. este în limita a 3 la mie din
cifra de afaceri; 2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
3‰ x CA = 3‰ x 750.000 = 2.250 lei
20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei=> din impozitul datorat putem
deduce cheltuieli cu sponsorizarea în sumă de 2.250 lei
Impozit pe profit de plată = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit plătit – Cheltuieli cu
sponsorizarea care se pot scădea = 38.080 - 10.000 – 2.250 =25.830 lei
3. O persoană fizică obţine venituri din drepturi de autor privind o operă literară în sumă de
9.000 lei. De asemenea, obţine şi un venit de 45.000 lei reprezentând venituri din moştenirea
unor drepturi de autor privind o operă literară, comisionul achitat societăţii de administrare a
drepturilor de autor fiind 2000 lei. Persoana fizică, ca urmare şi a altor venituri realizate, nu
datorează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din drepturi de
autor. Să se determine impozitul de plată sau de recuperat cu ocazia definitivării impunerii.
Răspuns :
Potrivit Codului Fiscal, veniturile din cesiuni de drepturi de autor au dreptul la o
deductibilitate limitata a cheltuielilor ocazionate, astfel:
1. drept autor opera literara- 40% cheltuieli deductibile din total venit
2. drept autor din opera literara mostenita – cheltuiala deductibila admisa este doar comisionul
celui care administreaza drepturile de autor.
Aceste plati in contul beneficiarului de venituri se fac prin retinerea la sursa a unui impozit pe
venit de 10%, diferenta pana la 16% achitandu-se la regularizare. Cei 10% se declara si achita
pana la 25 a lunii urmatoare celei in care s-a incasat venitul din drepturi de autor.
Impozitul datorat sub forma de plati anticipate va fi:
(9.000 lei+45.000 lei)*10% = 5.400 lei
La definitivarea impunerii:
Venituri totale = 9.000 lei+45.000 lei = 54.000 lei
Cheltuieli deductibile = 9.000 lei*40%+2000 lei = 5.600 lei
Profit impozabil = venituri totale – cheltuieli deductibile = 54.000 lei – 5.600 lei = 48.400 lei
Impozit pe profit datorat final= 49.900 lei*16% = 7.744 lei
Impozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat la regularizare – impozit datorat sub
forma de plati anticipate = 7.744 lei – 5.400 lei = 2.344 lei
Contribuabilii care realizeaza venituri din activitatile mentionate la art.52 alin(1) lit a)-c) pot
opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Optiunea de impunere a venitului
brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila
veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.
4. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul
membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să
returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere al
TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA
dacă se aplică măsuri de simplificare.
Raspuns:
Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, fără aplicarea măsurilor de
simplificare
Atunci când B refuză bunurile cumpărate, de exemplu, pentru că acestea sunt
deteriorate sau pentru că bunurile nu corespund cerinţelor cumpărătorului, nu are loc un
transfer al dreptului de a dispune de bunuri în calitate de proprietar de către A, iar B nu
realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri.
Întrucât A rămâne proprietarul bunurilor, în principiu se consideră că A efectuează un
transfer, respectiv o livrare intracomunitară asimilată, în statul membru 1 din care începe
transportul bunurilor, în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal sau echivalentului
acestuia din legislaţia altui stat membru, urmată de o achiziţie intracomunitară asimilată în
statul membru 2 de sosire a bunurilor, pentru care ar trebui să se înregistreze în scopuri de
TVA în statul membru 2.
Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, cu aplicarea măsurilor de
simplificare
Furnizorul A procedează ca şi în situaţia în care nu ar fi existat o expediere sau un
transport de bunuri din statul membru 1 în statul membru 2. De asemenea, poate fi ignorat şi
returul de bunuri.
Furnizorul A nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru 2.
În situaţia în care bunurile refuzate de B nu mai pot fi utilizate şi furnizorul A solicită ca
acestea să nu mai fie restituite, fiind necesară distrugerea lor:
- dacă furnizorul A este o persoană impozabilă stabilită în România, operaţiunea nu va
fi considerată transfer de bunuri în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, dacă sunt
îndeplinite condiţiile pentru aplicarea prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul fiscal si anume:
„(8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă
majoră, precum şi bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevăzute prin
norme ;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate,
precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau
interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării
vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, în
condiţiile stabilite prin norme;
f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, în condiţiile stabilite prin norme.”
- dacă beneficiarul B este o persoană impozabilă stabilită în România, operaţiunea nu va
fi considerată o achiziţie intracomunitară asimilată conform art. 1301 alin. (2) lit. a) din Codul
fiscal, iar furnizorul A nu va avea obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România.
III. Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii)
1. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare
unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Cu cât pot sã scadã vânzãrile pentru ca firma sã nu aibã
pierderi?
Rezolvare:
Cantitate vanduta (cantit.) Q 5.000
Pret de vanzare unitar (u.m.) Pv 12
Cost variabil unitar (u.m.) Cv 10
Costuri totale fixe (u.m.) CF 5.000
Cifra de afaceri (u.m) CA (Q*Pv) = 5.000*12 = 60.000
Marja asupra costurilor variabile
(%)
Marja as. Cv ((CA-
Cv*Q/)CA)
= (60.000 - 10*5.000)/60.000 =
17%
Cifra de afaceri critica (u.m) CA cr. (CF/Marja as.
Cv)
= 5.000/17% = 29.412
Variatia cifrei de afaceri (u.m.) Variatia CA = CA – CA cr. = 30.588
2. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare
unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Ce cantitate trebuie vândutã pentru a obţine un profit de
7.000 u.m.?
Rezolvare:
Cantitate vanduta (buc.) Q
5,000
Pret de vanzare unitar (u.m.) Pv
12
Cost variabil unitar (u.m.) Cv
10
Costuri fixe totale (u.m.) CF
5,000
Cifra de afaceri totala (u.m.) CA cr. ( = Q*Pv)
60,000
Marja costurilor variabile Marja Cv (= Cv*Q/CA) 83%
Profit urmarit (u.m.) Profit urm.
7,000
Cifra de afaceri urmarita
(u.m.)
CA urm. (= (CF+Profit urm.)/(100%-
Marja Cv))
72,000
Cantitatea urmarita (buc.) Q urm.( = CA urm./Pv) 6.000
Q urmarit=(CF+Profit urmarit)/(Pv-Cv)=(5000+7000)/(12-10)=6000
3. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare
unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m.
1. Calculaţi cantitatea care trebuie vândutã pentru ca rezultatul sã fie 0.
2. Cu cât trebuie sã creascã vânzãrile pentru ca rezultatul sã fie 14.000?
Rezolvare:
Cantitate vanduta (buc.) Q
10.000
Pret de vanzare unitar (u.m.) Pv
12
Cost variabil unitar (u.m.) Cv
10
Costuri fixe totale (u.m.) CF
10.000
Cifra de afaceri totala (u.m.) CA cr. ( = Q*Pv)
120.000
Marja costurilor variabile (%) Marja Cv (= Cv*Q/CA) 83%
Cifra de afaceri critica (u.m.)
CA cr. ( = CF/(100%-Marja
Cv))
60.000
Cantitatea critica (buc.) Q cr. (= CA cr./Pv)
5.000
Profit urmarit (u.m.) Profit urm.
14,000
Cifra de afaceri urmarita (u.m.)
CA urm. (= (CF+Profit
urm.)/(100%-Marja Cv))
144.000
Cantitatea urmarita (buc.) Q urm.( = CA urm./Pv) 12.000
Cresterea cifrei de afaceri=CA urm
- CA Crestere CA=CA urm - CA
24.000
Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati
1. Dispuneţi de urmãtoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse
finite la cost de producţie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la preţul de 15.000 lei; reducere
comercialã înscrisã în facturã 10%. Între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite
sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei şi plãtite 1.800 lei;
contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale 700 lei şi la fondul de şomaj 200 lei; dobânzi datorate
400 lei; amenzi datorate autoritãţilor române 600 lei.
Se cer:
a) înregistrãrile contabile aferente operaţiilor de mai sus;
b) calculaţi rezultatul fiscal şi excedentul brut de exploatare.
Rezolvare:
a)
Obţinere produse finite la cost de producţie:
345 = 711 10.000 lei
• Vanzare produse finite :
Pret de vanzare …………………………………….15.000 lei
Reducere comerciala 10%*15.000 lei……………….1.500 lei
Net comercial……………………………………… 13.500 lei
4111 = % 16.740 lei
701 13.500 lei
4427 3.240 lei
• Descarcarea gestiunii cu produsele finite vandute (30%*10.000 lei = 3.000 lei):
711 = 345 3.000 lei
• Consum materii prime :
601 = 301 1.000 lei
• Salarii datorate:
641 = 421 1.500 lei
• Salarii platite:
421 = 5121 1.800 lei
• Contributia unitatii la asigurari sociale:
6451 = 4311 700 lei
• Contributia unitatii la fond somaj:
6452 = 4372 200 lei
• Dobanzi datorate:
666 = 1682 400 lei
• Amenzi datorate autoritatilor romane:
6581 = 4481 600 lei
• Inchiderea conturilor de cheltuieli :
121 = % 4.400 lei
601 1.000 lei
641 1.500 lei
6451 700 lei
6452 200 lei
666 400 lei
6581 600 lei
• Inchiderea conturilor de venituri :
% =121 20.500 lei
701 13.500 lei
711 7.000 lei
b) Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20.500 lei – 4.400 lei =16.100 lei
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.100
lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.700 lei
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:
Venituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume
707 0 607 0 Marja comerciala(MC) 0
701
711
13.500
7.000
Productia exercitiului(PE)=
Variatia stocului+productia
vanduta
20.500
MC
PE
0
20.500
601 1.000 Valoarea
adaugata(VA)=MC+PE -Ch.
cu materiale – Ch.cu
serv.executate de terti
19.500
Valoarea
adaugata
741
19.500
0
641
6451
6452
1.500
700
200
EBE=VA+subv. Expl. - imp,
taxe – ch cu personalul
17.100
2. Se dau urmãtoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1.000 lei;
capitaluri proprii aferente exerciţiului N-1: 600 lei. În cursul exerciţiului N au avut loc
urmãtoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor
în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital în
numerar cãtre asociaţi 10 lei. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N?
Rezolvare:
Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Majorari + Reduceri =
= 1.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei – 40 lei + 10 lei = 300 lei
3. Datele de evidenţã şi calcul se prezintã astfel: costuri totale ale procesului de producţie
cuplat 700.000 lei; costurile pentru pregãtirea şi desfacerea produselor dupã închiderea
procesului de producţie cuplat 20.000 lei produsul secundar şi 70.000 lei produsul principal;
valoarea la preţ de vânzare a produsului secundar 150.000 lei; veniturile din vânzarea
produsului principal 750.000 lei. Determinaţi costul şi marja produsului principal.
Rezolvare:
Kpp = CT – (Valoarea produsului secundar – Costuri suplimentare aferente prod. Sec. Livrate) Kpp = 700.000 – (150.000-20.000) = 570.000 lei Marja produsului principal = Venit din vanzarea prrod. Principal – (Costul produsului principal + Costuri suplimentare aferente prod. principale livrate) Marja produsului principal = 750.000 – (570.000 + 70.000) = 110.000 lei