lucrare individual a soft rom

5/16/2018 Lucrare Individual A SOFT Rom - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-individual-a-soft-rom 1/10

Reţeaua propusă spre examinare are următoarea structură, care este reprezentată în

fig.1 ce urmează:

Variantele propuse spre examinare conform carnetul de note sunt illustrate mai jos:

Tabelul 1

Ultima cifră 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Terminalul A ET1 ET2 ET3 ET4 ET1 ET2 ET3 ET4 ET3 ET2

Nr de abonaţi CTA 620 451 352 872 451 1120 861 831 652 872

Volumul (octeţi) 2056 3024 1212 2448 812 2006 3224 3542 2888 2256Serviciul prestat video date audio date video date audio video date video

Tabelul 2

Penultima cifră 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Terminalul B ET2 ET3 ET4 ET1 ET3 ET4 ET2 ET1 ET1 ET4

Nr de abonaţi CTB 838 762 1072 1120 961 831 652 872 120 361

Canalul blocat C1 C2 C3 C4 C5 C6 C2 C4 C5 C6Tehnologia ISDN Frame

Relay

SDH FDDI NGN xDSL SONET Frame

Relay

ISDN PDH

Clasa de adrese A B C B C A C B C A

Tabelul 3

Nr d/o al canalului C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10

Distanţa (km) 15 28 45 10 42 60 38 40 35 66

Algoritmul de calcul al timpului de reţinere pentru RTD

Algoritmul prevede analiza următoarelor aspecte:

Lucrare practică la disciplina „ Software în TLC” UTM 2010 1

K1 K2

K4 K3

NCC

ET1

ET2

ET4

ET3

C1

C2

C3

C4

C5 C6

C7 C8

C9C10

Figura 1 Schema de rutare a RTD



1. Determinarea Nr de canale telefonice, banda de frecvenţă, Nr liniilor de conexiune şi

viteza de transmisiune necesară pentru transmisiunea informaţiei propuse în RTD;

2. Alegem tehnologia propusă sistemei de transmisiuni de date conform variantei propuse şi

determinăm viteza de semnalizare şi durata impulsului reeşind din serviciul prestat;

3. Determinăm protocolul de transmisiune conform tehnologei şi a serviciului prestat.Determinăm Nr de biţi informaţionali şi a celor de reglare şi control pentru volumul unui

pachet sau cadru informaţional. Determinăm numărul de pachete şi cadre necesare pentru

serviciile propuse;

4. Examinarea nodurilor de comutaţie ale reţelei, determinarea traseului reţelei de

comunicaţie conform variantei şi alegerea căilor posibile de rutare pentru transmisiunea

propusă;5. Determinarea adreselor logice ale echipamentelor RTD;

6. Alegerea şi descrierea protocolului de rutare, descrierea listingului programului de rutare

a căii optime pentru transmisiunea informaţiei în RTD;

7. Determinarea timpului total de reţinere a transmisiunii cercetate conform căii optime de

rutare obţinută pentru transmisiunea propusă;

8. Determinarea probabilităţii sistemului de transmisiuni de date pentru cazul transmisiunii pachetelor sau celulelor prin RTD;

Noţiuni teoretice despre RTD

Intensitatea de trafic (Y) se defineşte ca număr mediu de resurse, circuite necesareîntr-un interval T:

[ ]T t dt t nT

Y

T

,0,)(1

0

∈= ∫

unde: n (t) este numărul curent de resurse necesare la momentul t .

Daca numărul total de resurse este N va rezulta o probabilitate de pierderi

0),( Y N f p = daca numărul de resurse solicitate depăşeşte N.

Considerăm transmisiunea de la Terminalul A spre Terminalul B




COMFORM DATELOR INIŢIALE AVEM

Terminalul A ET2

Volumul (octeţi) 256Serviciul prestat video

Tehnologia ATM

În continuare se vor calcula valorile unor parametrii de trafic şi de calitate

caracteristici reţelelor de comunicaţii cu utilizarea tehnologei ATM.

1. Determinarea Nr-lui de canale telefonice N CT , banda de frecvenţă BF , Nr-ul

liniilor de conexiune N LC şi viteza de transmisiune V T necesară pentru transmisiunea

informaţiei propuse în RTD

Pentru ET2 obţinem:

NCT=Nab=861

BF=Nabx8kHz=861x8=6888 kHz

NLC= NCT/30=28,7VT=Nabx64kbps=55104 kbps=26,9 E1

Pentru ET4 obţinem:

NCT=Nab=361

BF=Nabx8kHz=361x8=2888 kHz

NLC= NCT/30=12,03

VT=Nabx64kbps=23104 kbps=11,28 E12. Alegem tehnologia propusă sistemei de transmisiuni de date conform variantei

propuse şi determinăm viteza de semnalizare şi durata impulsului reeşind din serviciul

prestat

Tehnologia este ATM pentru care determinăm:

Viteza de semnalizare între diverse noduri ale RTD se va determina ca:

[Hz]2][ SP BASEMN B xbit N V =

unde: NBA – numărul de baiţi în antet;

Lucrare practică la disciplina „ Software în TLC” UTM 2010

Terminalul B ET4

Nr de abonaţi CTB 361

Canalul blocat C6Nr de abonaţi CTA 861

3



BSP – banda de frecvenţă a unui canal al serviciului prestat.

[kbps] 640 82)85( == x x xV SEMN

Viteza de semnalizare de grup se determină ca:

[kbps]SEMN LC SG xV N V =

[kbps]183686407,282 == xV SGET

[kbps]2,769964003,124 == xV SGET

Durata impulsului se determină ca:

][0625,0640

40

][Im s

V

bit N

SEMN

BA

Sem===τ

3. Determinăm protocolul de transmisiune conform tehnologei şi a serviciului prestat.

Determinăm Nr de biţi informaţionali şi a celor de reglare şi control pentru volumul unui

pachet sau cadru informaţional.

Determinăm numărul de pachete şi cadre necesare pentru serviciile propuse:

Presupunînd cazul că utilizatorul 1 (user 1) doreşte transmiterea unei informaţii video

(protocolul AAL 2) către utilizatorul 2 (user 2) volumul căreea este echivalentă cu NBI

putem determina:

Numărul de celule ATM (sau pachete pentru alte tehnologii):

44,58*47

8*256===

PFR

BI PAC

V

N Nr

unde: NBI - numărul de biţi informaţionali;

V MPP - volumul maximal posibil al pachetului.

Determinăm mărimea ferestrei k sau NCADR transmise de la user 1 spre user 2,considerînd faptul că un cadru conţine aproximativ 2,7 pachete obţinem:

NCADR = VSU/ Nr PAC = 2340/5,44=430,14

4. Examinarea nodurilor de comutaţie ale reţelei, determinarea traseului reţelei de

comunicaţie conform variantei şi alegerea căilor posibile de rutare pentru transmisiunea

propusă

Pentru transmisiunea dată cînd C6 blocat avem:




1 cale: ET2-c8-k2-c2-k3-c3-k4-c10- ET4;

2 cale: ET2-c8-k2-c1-k1-c4-k4-c10- ET4.

5. Alegerea şi descrierea protocolului de rutare, descrierea listingului programului de

rutare a căii optime pentru transmisiunea informaţiei în RTD

Vom allege în calitate de protocol de rutare protocolul RIP care va determina calea de

rutare conform algoritmului respectiv:

Pentru calea 1

Ttr C8=8[bit] x DC8 /VSEMN=8*40/640=0,5 [s]


Ttr C4=8[bit] x DC4 /VSEMN=8*20/640=0,25 [s]Ttr C10=8[bit] x DC10 /VSEMN=8*50/640=0,625 [s]

Pentru calea 2





Listingul programului c++ este:

include

main (void){

If ****

R: Soluţie Calea 2

5. Determinarea adreselor logice ale echipamentelor RTD

Conform variantei propuse reprezentaţi schema de conexiune a echipamentelor în

reţeaua examinată şi determinaţi următoarele aspecte:

- adresele logice ale tuturor elementelor utilizate în reţeaua determinată;




- adresa Network a reţelei conform clasei propuse;

- adresa Broadcast a reţelei;

- diapazonul de adrese IP;

- controlul conexiunii realizate cu aplicarea comenzilor: ping şi tracert.

Structura reţelei de calculatoare cercetată este ilustrată în fig. 2:

6. Determinarea timpului total de reţinere a transmisiunii cercetate conform căii

optime de rutare obţinută pentru transmisiunea propusă

a) Astfel, rata de vârf a celulelor PCR, rezultată în urma transmiterii cu 2048 kbps şi

folosirii serviciului AAL1 nestructurat care încapsulează într-o celulă ATM 47 de octeţiinformaţionali, va fi:

(1) ]/[ 1702847

102048

][

]/[ 3

scelule x

x

bit N

sbit V R

BIP

TR

CTR===

unde: R CTR – rata celulelor transmise;

VTR – viteza de transmisiune;

NBIP – numărul de baiţi informaţionali în pachet sau celulă.

b) Determinarea duratei întîrzierilor de pachetizare δ1 şi reasamblare δ2 pentru nodurile

comutatoarelor reţelei propuse spre examinare:


PC1

PC2

PC4

PC3

C1

C2

C3

C4

C5 C6

C7 C8

C9C10

Figura 2 Structura reţelei de calculatoare

R1 R2

R4 R3



(2) ][ 6,183102048

847

]/[

][1321 s

x

x

sbit V

bit N

R TR

BIP

CTR

µ δ δ =====

unde: VTR – viteza de transmisiune;

NBIP – numărul de baiţi informaţionali în pachet sau celulă.

c) Întîrzierile datorate timpilor de transfer a informaţiei δ3 între centrele sau nodurilede transmisiuni. Considerând că legătura de tip E1 este realizată prin intermediul mediului

optic (FO) şi lungimea traseului de transmisiune este D, întârzierea de transmisie δ3 va fi:

)3( ]/[10

][83

sm N

m D

F ×

=δ

unde: D – distanţa între centrele sau nodurile de transmisiuni;

N F – numărul de fluxuri E1 necesare transmisiuni.

Fie că distanţa între nodul A şi nodul B a reţelei de transmisiuni de date este de 115

km iar fluxul de transmisiuni de date pentru transmisiune va fi 27xE1 adică 27 canale de tip

E1, atunci obţinem:

][1014,4]/[1027

][10115

]/[10

][ 58

3

83 s x sm

m x

sm N

m D

F

−=

×=

×=δ

d) Întîrzierile datorate timpilor de transfer între porturi, ca rezultat al comutării şi

aşteptării în cozile de aşteptare, depind de echipamentul sistemului de transmisiuni şi a

procesorului utilizat pentru comutaţie.

Astfel valoarea vitezei de comutaţie constituie circa 3 Gbps care conduce la o

întârziere datorată timpului de comutare al unui pachet sau celulă, la o valoare de:

(4) ]/[

][ 8x4

sbit V

bit N

PR

BANT =δ

unde: N BANT – numărul de baiţi în antet;V PR – viteza de procesare sau de comutaţie.

Astfel valoarea timpului de comutare al unui pachet sau celulă se determină ca:

[s] 13,3x10]/[103

][ 40

]/[103

][ 8x5 12-12124 ===

sbit x

bit

sbit x

bit δ

Anumiţi prestatori a reţelelor de comunicaţii utilizează pentru diverse analize de

certificare a reţelelor de transmisiuni de date drept parametru întârzierea de transfer δ4. În

practică se întâlnesc pentru δ4 valori mai mici de 45 μs.




e) Se poate estima astfel întîrzierea totală TΣ timpul sumar pentru transmisiune ca fiind

suma tuturor întîrzierilor parvenite sistemului de transmisiuni:

(5) 1∑=

∑ +=n

i

iS T T δ

unde: TS – temporizatorul serviciului prestat;n – numărul de noduri (paşi sau hop-uri);

δi – timpii de întârziere corespunzători.

Notă: Durata temporizatorului (TS) pentru transmisiuni:

• de date constituie – TSD= 20nS;

• audio constituie – TSA 50nS;

•

video constituie – TSV= 80nS.Pentru două noduri vecine, adică n=2, întârzierea totală TΣ sau timpul sumar pentru

transmisiunea dată se determină ca:

[s]1093,313,3x10105,2)101,84(21080 312-4394321

1

−−−−

=

∑ =+++=++++=+= ∑ x x x x xT T T S

n

i

iS δ δ δ δ δ

Pentru tranzitarea mai multor noduri, adică n>2, întârzierea totală T Σ sau timpul sumar

pentru transmisiunea dată se determină ca:

(6) )( 2431

1

δ δ δ δ δ +++=+= ∑=

∑ nT T

n

i

iS

Deci obţinem pentru tranzitarea mai multor noduri întârzierea totală TΣ se va

determina ca:

[s]1018,4)13,3x10105,2(2)101,84(21080)(2312-439

2431

1

−−−−

=

∑ =+++=++++=+= ∑ x x x x xT T T S

n

i

iS δ δ δ δ δ

Având în vedere faptul că pentru furnizarea unui serviciu cu scopul asigur ării

traficului de voce şi imagini fără compresie, în literatura de specialitate se recomandă ca TΣ

<200 ms, rezultă astfel posibilitatea tranzitării a 941 de noduri. Valoarea numărului maxim

de noduri tranzitate depinde în mare măsură de întârzierea de transfer, dar se constată din

practică că există o limită maximă datorată întârzierii de transmisie.

f) Pentru determinarea timpului mediu între pierderile de celule sau rata medie de

pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale pentru o rată a erorilor, R E = 10-6, şi pentru o

viteză de transfer V T , vom determina:




(7) ][

][107

E T

BTP RMP

RbpsV

bit x N T

×

=

−

unde: T RMP – timpul ratei medii de pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale;

N BTR – numărul total de baiţi în pachet;

VT – viteza de transmisiune a datelor în RTD; R E – rata erorilor transmisiunii.

Deci obţinem:

[s] 7,66x101010048,227

10)853(

][

][10 7-66

77

=×

=×

=−

−−

x x

x x

RbpsV

bit x N T

E T

BTP RMP

Pentru servicii de bandă largă CBR (voce şi video fără compresie) şi rt-VBR (voce şi

video cu compresie) este de dorit ca erorile să se distribuie uniform, în timp ce pentru

situaţia utilizării unor protocoale cu retransmitere în caz de eroare, cum ar fi în cazul

serviciilor nrt-VBR (transfer de fişiere între douǎ LAN-uri), este mai avantajos ca pierderile

de celule să fie concentrate.

7. Determinarea probabilităţii sistemului de transmisiuni de date pentru cazul

transmisiunii pachetelor sau celulelor prin RTD

Deoarece pentru antet există posibilitatea detecţiei erorilor şi corectării erorilor de un

bit, pentru un mediu caracterizat de R E=10-6 probabilitatea să nu existe nici o eroare înafara

octeţilor din antet este:

(8) )(1 8 x N

E BI R P −=

unde: P – probabilitatea medie de pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale;

N BI – numărul total de baiţi informatţonali transmişi;

R E – rata erorilor transmisiunii.

Deci obţinem că probabilitatea ne eronării pachetelor sau celulelor constituie:

0,99961607)(1 8=−=

x N

E BI R P

Deseori este definit ca parametru al sistemei de transmisiune şi de evaluare a erorilor

un mecanism de corecţie a erorilor, care chiar şi pentru o R E =10-3 posedă o probabilitate

acceptată de RTD.


lucrare individual a soft rom

Documents