lucrare de dizertatie

5/13/2018 lucrare de dizertatie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-de-dizertatie-55a74e0e1f959 1/57

LUCRARE DE DISERTATIE, IULIE 2005

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

Şcoala Academică Postuniversitară "Informatică aplicată şi programare"

BISTRIŢA

Lucrare de disertaţie

SITE-UL DE PREZENTARE AL SCOLII GENERALE NR. 1 BISTRITA

Absolvent: prof. Dana Moraru

Coordonator: conf. dr. ing. Mihai Damian

IULIE 2005

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ -NAPOCA

1




ENGLISH SUMARY PRESENTASION:

The purpose of actual prezentation is to create a WEB site of Secondary SchoolNr. 1 from Bistrita, institution where I have been working for the last two years.

Due to increasing development of Internet, and also the competition with othereducational institutions, a quiqk adaptation of the way in which the educational offer isknown, has imposed. The access to several information through Internet, which may beof wide interest for recent and future generations of students and parents has beenimposed the access to different WEB pages of Secondary School Nr. 1 from Bistrita.

In this page there will be shown the school itself, as well as the athmosphere in amodern, attractive and really friendly way for students, parents, and teachers usingHTML language.

The initial way of showing the site was realised during one exam in the first yearcalled "The creation of Web pages". Later, as a fact of the increasing information,diversity of presentation themes and the requirements of the school has beenextended, giving the acctual shape, as well as several posibilities of developing it indifferent ways..

For the real presentation we have choosen Server Apache, with the redactionlanguage through server PHP and with Data Base Server MySQL, such that thesoftware part is without any licence and the programming is much easier than ASP.Regarding the redactation part of HTML, PHP and JAVA' s codes, you can use CrimsonEditor. We are going to use PHP programming and MySQL tables as well as manipulatingthem with PHP redactation, which will be done by PHP TRIAD. The redactation languagethrough JAVA Script client it was also used.

The storage of this information will be done on the server of The Ministery ofEducation and Research and will be manipulated and used through an account FTP whitchcan be accessed using a password.


2




CUPRINS:

I. Introducere:..........................................3 1......................................................................Motivatia lucrarii.3 2........................................................................................Cerinte.4 3....................................................................................Restrictii.4 4................................................Variante de realizare a temei.5 5...........................................................................Justificarea metodei alese.5

II. Prezentarea tehnologiei aplicatiei:..................6 1..........................................................................Limbajul HTML.7

2........................................................Tehnologia PHP - MySQL...................................................................................................25 3...............................................................................Notiuni SQL..................................................................................................37

4. Programarea Java Script.....................................................42

III. Prezentarea modului de realizare a temei:.......44 1............................Prezentarea structurii generale a sitului

...................................................................................................44 2...............................................................................Harta sitului

...................................................................................................46 3............Continutul paginilor HTML - coduri de programe ...................................................................................................48 4...........................................................Creearea unui formular ...................................................................................................56 5...........................................................................Scripturi PHP

...................................................................................................57 6..............................................................Programe Java Script ...................................................................................................60 7.........................................................................................Baza de date MySQL...................................................................................................64

IV. Posibilitati de continuare si extindere a temei.. .65 V. Bibliografie..........................................66


3





4




I.INTRODUCERE:

1.1. MOTIVATIAMOTIVATIA LUCRARII LUCRARII ::

Obiectivul prezentei lucrări îl constituie realizarea unui site web într-o primă

formulă,ce va fi îmbunătăţită în continuare, a Scolii Generale Nr. 1 Bistriţa.

Dezvoltarea crescândă a Internetului, cât şi concurenţa cu alte institutii de

învăţământ impune o adaptare din mers a modului de a ne face cunoscuţi.

Realizarea accesului şi prin Internet la diferite informaţii de interes pentru

actualii si viitorii parinti, in cautarea scolii ideale pentru copilul lor, dar si pentru

elevi si profesori, care pot sa-si cunoasca scoala dintr-o perspectiva globala, cat

si pentru conducerea scolii, care are, in acest mod, un instrument foarte util de

feed-back a opiniilor celor din exteriorul scolii, a impus realizarea un Site de

prezentare al Scolii Generale Nr. 1 Bistriţa.


5




2.2. CERINŢE CERINŢE ::

Cerinţele pentru realizarea unui site web modern impun următoarele:• design atractiv, simplu şi modern al paginilor;

• încărcare rapidă a paginilor şi de către mai multe browsere (Internet Explorer,

Netscape, Opera, etc);

• realizarea de efecte dinamice;

• integrarea de formulare pentru trimiterea de informaţii de către vizitator;

• legarea site-ului de baze de date ce stochează diferite informaţii de interes pentru

vizitatori.

3.3. RESTRICŢII RESTRICŢII ::Principalele constrângeri pe care le întâmpină un web designer se referă la:

• evitarea integrării în site a imaginilor cu volum mare de memorie, lucru ce conduce la

încărcarea cu greutate a paginilor, uneori şi la blocaje, în cazul unor conexiuni de mici

performanţe;

• evitarea pe cât posibil a lucrului cu frame-uri, care de asemenea determină

încărcarea greoaie a paginilor;

• tratarea scripturilor JavaScript astfel încât să fie recunoscute de diferite

browsere.


6




4 4 .. VARIANTE DE REZOLVARE A TEMEI:VARIANTE DE REZOLVARE A TEMEI:

În ceea ce priveşte tehnologia utilizată, în faţa web designerului stau o serie de opţiuni,

legate în principal de:

• modul efectiv de redactare a codului de program (scriere de cod manual sau

utilizarea unor utilitare de generare a codului ca de ex macromedia Dreamweaver,

etc.);

• utilizarea unor editoare HTML specializate (de ex. TextPad sau PHP Editor sau

CrimsonEditor), sau scrierea de cod cu editoare uzuale (de ex. NotePad, etc.)

• alegerea unei variante de server web, cu limbajul de scriptare orientat server,

respectiv sistemul de gestiune al bazelor de date relaţionale; aici sunt de ales

variante ca server web Microsoft IIS cu ASP şi Microsoft SQL, respectiv server

web Apache, cu PHP şi MySQL.

5. JUSTIFICAREA METODEI ALESE:

Pentru prezenta lucrare a fost aleasă varianta de server Apache, cu limbajul de

scriptare orientat server PHP şi cu serverul de baze de date MySQL, întrucât aceste

softuri sunt fără licenţe şi programarea se face mai uşor decît în ASP.

În ceea ce priveşte realizarea codului de HTML a fost utilizat utilitarul CrimsonEditor


7




II.PREZENTAREA TEHNOLOGIEI APLICAŢIEI:

Prezenta lucrare utilizează următoarele softuri:

• server web: Apache;

• limbaj de scriptare orientat server: PHP;

• limbaj de scriptare orientat client JavaScript;

• limbaj de realizare a paginilor: HTML;

• sistem de baze de date şi server de baze de date MySQL;

• utilitar de creare a bazelor de date şi tabelelor PHP MyAdmin.

Unul dintre cei mai utilizaţi termeni astăzi este Internetul. Dar o definiţie a acestuia a

fost dată de abia în anul 1995 de către Federal Networking Council ca fiind:

• un sistem informaţional care utilizează în mod unitar acelaşi spaţiu de

adrese bazat pe IP sau pe viitoarele sale extensii;

• este capabil să asigure comunicarea prin suita de protocoale TCP/IP sau

prin viitoarele sale extensii;

• oferă acces, public sau privat, la serviciile de comunicaţii de nivel înalt.

Există mai multe metode de acces la informaţia stocată pe un calculator prin intermediul

reţelei Internet:• FTP (File Transfer Protocol) serviciul pentru transfer fişiere

Telnet serviciul pentru acces la distanţă;

• Elecronic Mail serviciul de mesagerie electronică;

• News serviciul de ştiri;

• World Wide Web altă metodă de acces la informaţia stocată pe un

calculator aflat oriunde în lume.


8




• World Wide Web utilizează tehnologia client-server.


9




Pentru a comunica între ele, două calculatoare în cadrul serviciului WWW, utilizează

protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol). HyperTextul este text îmbogăţit cu

alte tipuri de informaţii: sunete, imagini, etc. un fişier ce conţine hipertext este scris

într-un limbaj numit HTML (HyperText Markup Language).

1. LIMBAJUL HTML:

HiperText Markup Language (HTML) este un limbaj “gazdă” în care sunt încapsulate

obiectele şi aplicaţiile pe Internet. HTML este un limbaj care permite inserarea de:• text

• sunete, imagini şi filme

• indicatori de prezentare a informaţiei

• legături (link-uri) către alte pagini Web aflate oriunde în lume

• aplicaţii (programe JavaScript, Java etc.)

Limbajul HTML este destinat realizării de pagini Web. Aceste pagini sunt nişte fişiere

ce au extensia .htm sau .html. Paginile Web create cu ajutorul acestui limbaj au

următoarele caracteristici:

• sunt multimedia, adică conţin informaţii sub formă de text, imagini, sunete etc.

• sunt interactive, adică răspund la cererea utilizatorului

• sunt independente de platforma hardware şi software, adică se văd la fel pe orice

calculator, având instalat orice sistem de operare şi utilizând orice browser.


10





11




1.1. Elementele standard ale unui document HTML:

Crearea unei pagini Web presupune:

• Editarea fişierului HTML utilizând: un editor de texte obişnuit (Notepad, Wordpad,

Word, etc.) sau un editor de texte dedicat (Netscape Composer , Internet

Explorer);

• Salvarea paginii Web cu extensia .html sau .htm într-un site Web;

• Rezolvarea referinţelor conţinute în pagina Web (legături, imagini, sunete, etc.);

• Vizualizarea paginii cu ajutorul unui browser;

• pagină HTML standard este o succesiune de blocuri ce pot fi imbricare. Un bloc este

delimitat de simboluri speciale numite marcaje sau tag-uri . Aceste simboluri speciale

sunt incluse între paranteze <....> si transmit comenzi către browser pentru a afişa

pagina într-un anumit mod.

Elementele standard ale unui document HTML sunt:

• Blocul extern : <html>....</html>;

• Blocuri incluse : <head>....</head> si <body>....</body>.

Blocul <body>...</body> cuprinde conţinul propriu-zis al paginii HTML, adică ceea ce

va fi afişat în fereastra browser-ului.

Orice etichetă poate fi scrisă atât cu litere mari, cât şi cu litere mici.

Pentru un stil mai elegant se recomandă ca fiecare pagina HTML să aibă un titlu. Acestlucru se realizează cu ajutorul unui bloc <title>....</title>.

Tag-ul <br> este folosit pentru trecerea la o linie nouă. In acest caz nu există </br>,

este deci vorba despre un tag vid. <br> poate fi utilizat în interiorul altor tag-uri, cum ar

fi headere sau liste.


12




1.2. Stabilirea caracteristicilor textului de bază:

Textul afişat este caracterizat de atributele:

• Mărime;

• Culoare;

• Font.

Poziţionarea conţinutului paginii Web faţă de marginile ferestrei browser-ului se poate

face cu ajutorul a două atribute ale etichetei <body>:

• leftmargin (stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului

şi marginea din stânga a conţinutului paginii);

• topmargin (stabileşte distanţa dintre marginea de sus a ferestrei browser-ului şi

marginea de sus a conţinutului paginii);

Exemplu:

<html>

<head><title>Catedra de biologie</title></head>

</head>

<body marginwidth="0" marginheight="0" style="margin: 0">

.....

</body>

</html>

1.3. Stabilirea tipurilor de caractere, a culorii de font şi a

culorii de text:

• Pentru ca un textul să apară în pagină îngroşat, trebuie inclus între

delimitatorii< b > şi</ b > .

• Pentru ca un text să fie scris cu caractere mai mari cu o unitate decât cele curente,

acesta trebuie inclus într-un bloc delimitat de etichetele < big > şi </ big > .

•

Pentru ca un text să fie scris cu caractere înclinat , acesta trebuie inclus într-un blocdelimitat de etichetele <i > şi </i>.


13




• Pentru ca un text să fie scris cu caratere subliniate , acesta trebuie inclus într-un

bloc delimitat de etichetele <u> şi </u>.

Exemplu:

<html><head><title>rezultate</title></head>

<body bgcolor="#b2ecec"></bgcolor>

<FONT size=3><big>Rezultate obtinute la concursuri si olimpiade<br>

</FONT></Big>

.....

</body>

</html>

• Culoarea de font a unei pagini Web poate fi precizată în două moduri:

• Print-un nume de culoare : red, white, black, yellow, blue, green,etc.

• Prin construcţia “#rrggbb” unde r , g, sau b sunt cifre hexagonale şi pot lua valori 0,

1, 2, ....9,a,A,......f, F; se pot defini astfel 65536 de culori. Culoarea unei pagini se

precizează prin intermediul unui atribut al etichetei <body>.

• Culoarea de text se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> se

folosesc sintaxele :

<body text =”#rrggbb”>...</body> schimbă culoarea scrisului pentru toată pagina.

<font color =”#rrggbb”>...</font> impune pentru textul dintre marcaje culoarea

”#rrggbb”.

Exemplu:

<html><head><title>Catedra de biologie </title></head>


<font color=”red”>Componenta catedrei </font>

.....

</body>

</html>


14




1.4. Etichete la nivel de bloc de text:

• Blocuri paragraf

Trecerea la o linie nouă se mai poate realiza si cu ajutorul etichetei paragraf <p>. Spre

deosebire de eticheta <br> eticheta <p> permite:inserarea unui spaţiu suplimentar înainte

de blocul paragraf;

• inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf, dacă se foloseşte

delimitatorul </p>

• alinierea textului cu ajutorul atributului align având valorile posibile ,,left”,

,,center”, ,,right”.

Exemplu:

<html>

<head><title>ganduri</title></head>

<body bgcolor="#b2ecec"></></bgcolor>

<p>

<p align=justify>

<br>O mare parte din viata omul si-o petrece in scoala.

<br;Incepem clasa I cu emotii si bucurie in suflet si cei opt ani ai scolii generale ni se pare ca au zburat.

<br>Uneori scoala inseamna stres pentru ca cine nu are emotii la o lucrare, teza sau

olimpiada? Dar cand roadele muncii noastre se observa prin relizarile noastre, sufletul

ni se umple de bucurie si satisfactie. ......

</p>

.....

</body>

</html>

• Blocuri de titlu

Intr-un text sunt necesare titluri de capitole de diferite dimensiuni. Acestea pot fi

introduse cu ajutorul etichetelor <h1>, <h2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>. Toate

aceste etichete se referă la un bloc de text şi trebuie însoţite de o etichetă similară

adică <h3>...</h3>.

Aceste etichete acceptă atributul align, pentru alinierea blocului de text, la stânga , în


15




centru şi la dreapta.Tag-ul <h1> permite scrierea unui titlu cu caracterele cele mai

mari , pe când <h6> foloseşte caracterele cele mai mici.

Exemplu:

< html><head><title>Catedra de biologie</title></head>


<h2 align=”left”><font color=”red”>CATEDRA DE BIOLOGIE</font>

</h2>

.....

</body>

</html>

1.5. Introducerea listelor într-opagină WEB:

• Lista neordonată reprezintă un bloc de text delimitat de etichetele corespondente

<ul> si <ul>(“unordered list”) . Fiecare element al listei este iniţiat de eticheta <li> .Tag-

urile <ul> şi <li> pot avea un atribut type care stabileşte caracterul afişat în faţa fiecăruielement al listei. Valorile posibile ale acestui atribut sunt:

• “square” (pătrat);

• “disc” (disc plin);

• “circle” (cerc).

In următorul exemplu am expus o pagină Web ce conţine o listă neordonată:

Exemplu:<html>

<head><title>Rezultate</title></head>


<ul type=”disc”>

<li>Premiul II la faza judeteana a Olimpiadei de Biologie:<br> - eleva:

Chiperi Andreea (clasa a-VII-a);<br>

<li>Mentiuni la faza judeteana a Olimpiadei de Biologie:<br>- elevii:

<ul>

<li>Muresan Cristian (clasa a-VII-a);<br>


16




<li>Zboras Dumitru(clasa a-VII-a);<br>

</ul>

<li>Premiul I la faza judeteana a concursului "Micii biologi"<br> -elevii:

<ul>

<li>Sangeorzan Oana (clasa a-VI-a);

<li>Mihalte Silvia (clasa a-V-a);

</ul>

</ul></body></html>

• Lista ordonată este acel bloc de text delimitat de etichetele corespondente

<ol>text </ol> (ordered list). Fiecare element al listei este iniţiat de eticheta <li>.

Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut type care stabileşte tipul de caractereutilizate pentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt:

• ,,A” pentru ordonare de tipul A, B, C, etc.;

• ,,a” pentru ordonare de tipul a, b, c, etc.;

• ,,I” pentru ordonare de tipul I, II, III, etc.;

• ,,i” pentru ordonare de tipul i, ii, iii, etc.;

• ,,1” pentru ordonare de tipul 1, 2, 3,etc.

Listele ordonate pot fi imbricate între ele şi cu liste neordonate ca în exemplul din

proiect:

Exemplu:

<html>

<head><title>Activitatile grupului "ECO"</title></head>

<body background=>

<ol 1>

<li>Pregatirea grupului "Eco" prin informare teoretizata privind:<br>

-ocrotirea mediului;<br>

-poluare;<br>

-impactul om-natura;<br>

-metode de ocrotire si implicare a oamenilor in salvarea Terrei.

<li>Expozitie cu exponate realizate cu materiale refolosibile:<br>

-pliante;<br>

-planse.<br>


17




.....


18




</ol>

</body>

</html>

1.6. Introducerea imaginilor într-o pagină WEB:

O facilitate extraordinară a limbajului HTML este posibilitatea de a include imagini.

Imaginile sunt stocate în fişiere cu diverse formate. O parte din formatele acceptate

de browsere sunt:

• GIF cu extensia .gif;

• JPEG cu extensia .jpg sau .jpeg;

• BMP cu extensia .bmp.

Pentru a insera într-o pagina Web o imagine, se utilizează eticheta <img>. Pentru a

putea fi identificată imaginea ce urmează a fi inserată, se utilizează un atribut al

etichetei <img> şi anume src . Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul HTML

care face referire la imagine, atunci adresa imaginii este formată din numele imaginii,

inclusiv extensia.Pentru o mai plăcută prezentare a unei imagini putem aplica şi un chenar. De asemenea

celulele unui tabel pot conţine imagini.

Exemplu:

<html>

<head><title>Baza materiala</head></head>

<body>

<table width=480><tr>

<td width=200 align=middle valign=bottom>

<img src="poza_generic5.jpg"><br><br><br>

<img src="scoala_generic3.jpg"><br><br><br>

<img src="copii_generic1.jpg"><br><br>

</td>

</tr>

</body>

</html>


19




Imaginile pot fi folosite pentru crearea unor legături (link-uri) cu alte pagini din proiect.

O legătura introduce în pagina Web o zona “activă”.

Exemplu:

<html><head><title>tipuri de armaturi</title></head>

<body>

<a href="baza_materiala.html"><img.src="sala_de_clasa.jpg"

<u>Sali de clase, multe dintre ele dotate dupa ultimele cerinte;</u>

</a>

</body>

</html>

• Imaginile în fişiere externe necesită un timp îndelungat de încărcare în browser,

deseori în pagina Web este preferată inserarea numai unei legături către imagini, lăsând

utilizatorului posibilitatea de a le încărca sau nu.

Exemplu:

<html>

<head><title>Locatia</title></head>

<body>

<a href=locatia.html> Cauta-ne! Noi suntem cei mai aproape!</a>

</body>

</html>

Un truc des întilnit este acela de a utiliza o imagine de rezoluţie scăzută pe post de

legătura către aceeaşi imagine, dar stocată într-un fişier cu o rezoluţie foarte bunaă

Exemplu:<html>

<head><title>locatia</title></head>

<body>

<a href=”bn_mare.jpg”><img src=”bn_mic.jpg”></a>

<li>

</ul>

</body>

</html>


20




1.7. Tabele:

Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <table>....</table>

Un tabel este format din rânduri. Pentru a insera un rând într-un tabel se folosesc

etichetele <tr> şi </tr>(table row).

Un rând este format din mai multe celule ce conţin date. O celulă de date se introduce

cu eticheta <td> (table data).

• Pentru a adăuga un chenar la un tabel , se utilizează un atribut al etichetei <table>

numit border

• Atributul border poate să nu fie urmat de o valoare, caz în care tabelul va avea un

chenar de grosime prestabilită egala cu 1 pixel.

• valoare egală cu 0 a grosimii semnifică absenţa chenarului.

• Când are grosime nenulă, chenarul unui tabel are un aspect tridimensional.

• Pentru a alinia un tabel într-o pagina Web se utilizează atributul align al etichetei

<table> cu următoarele valori posibile:”left”, “center” ,”right”

• Culoarea de fond se stabileşte cu ajutorul atributului bgcolor care poate fi ataşat

întregului tabel prin eticheta <table>, unei linii prin eticheta <tr> sau unei celule de date

prin eticheta <td>. Valorile pe care le poate primi atributul bgcolor sunt cele cunoscute

pentru o culoare.

Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor, atunci prioritatea esteurmătoarea: <td>, <tr>si <table>.

Ca o concluzie, toate tag-urile care descriu elementele unui tabel sunt cuprinse in

interiorul constructiei <table>. Acestea sunt:

<caption> -tag optional care specifică titlul tabelului;

<tr> -specifică liniile tabelului;

<td> -introduce celule individuale din liniile tabelului;

<th> -descrie celulule cap de tabel, fiind tot un tag opţional.


21




• Dimensiunile unui tabel –lăţime şi înălţime - pot fi stabilite exact prin intermediul a

două atribute, width si height, ale etichetei <table>. Valorile acestor atribute pot fi:

• Numere întregi pozitive reprezentând lăţimea, respectiv înălţimea în pixeli a

tabelului;

• Numere întregi între 1 şi 100, urmate de semnul % reprezentând fracţiunea din

lătimea, respectiv înăţimea totală a paginii.

• Titlul unui tabel

Se poate ataşa un titlu unui tabel cu ajutorul etichetei <caption>. Această etichetătrebuie plasată în interiorul etichetelor <table>...</table>, dar nu în interiorul etichetelor

<tr> sau <td>.

Titlul unui tabel poate fi aliniat cu ajutorul atributului align al etichetei <caption>, care

poate lua una din valorile:

• ,,bottom” (sub tabel);

•

,,top” (deasupra tabelului);• ,,left” (la stanga tabelului);

• ,,right” (la dreapta tabelului).

• Capul de tabel este format din celule ce pot fi introduse cu eticheta <th>.

• Alinierea pe orizontală a conţinutului unei celule se face cu ajutorul atributului align

, care poate lua valori:• ,,left”;

• ,,center”;

• ,,right”;

In exemplu de mai jos am inclus toate aceste modalităţi de construire şi aranjare a unui

tabel într-o pagina Web. Exemplul este de fapt o parte din tabelul numit ,,beneficiari”.

Se pot construi tabele cu imagini şi texte împreună. Asfel în rândul de sus se aflăimaginea , iar în rândul de jos se află textul.


22




Exemplu:

<table width=380 cellpadding=0 cellspacing=0 border=0>

<tr>

<td width=280 bgcolor="#b2ecec"> elevi inscrisi la Testele Nationale

</td>

<td width=100 bgcolor="#62D9D9" align=right>222

</td>

</tr>

<tr>

<td bgcolor="#b2ecec">* elevi promovati:

</td>

<td bgcolor="#62D9D9" align=right>195

</td>

</tr>

<tr>

<td bgcolor="#b2ecec">* elevi respinsi:

</td>


</td>

</tr><tr>

<td bgcolor="#b2ecec">* medii de 10 obtinute de elevii nostri:

<ul><li>Alb Gabriel;<li>Sas Anca;</ul>

<td bgcolor="#62D9D9" align=right valign=top>2<br>

</td>

</tr>

<tr>

<td bgcolor="#b2ecec">* nr. medii peste 9:</td>


</td>

</tr>

<tr>

<td bgcolor="#b2ecec">* nr. medii peste 8:

</td>


</td> </tr> ..... </table>


23




1.8. Legături – interactivitatea unei pagini WEB:

Legăturile (link-urile) reprezintă partea cea mai importantă a unei pagini Web. Eletransformă un text obişnuit în hipertext sau hipermedia, care permite trecerea rapidă

de la o informaţie aflată pe un anumit server la altă informatie memorată pe un alt

server aflat oriunde în lume.Legăturile sunt zone active într-o pagina Web, adică zone

de pe ecran sensibile la apăsarea butonului stâng al mouse-ului. Un clic efectuat cu

mouse-ul pe o legătură este interpretat ca o cerere către un anumit server din Internet

de a expedia către calculatorul client o resursă indicată de legătura respectivă. In

acest fel, paginile Web devin interactive (adică răspund la acţiuni iniţiate de utilizator).

Paşii care se execută prin aplicarea acestor legături sunt următorii:

1. In pagina HTML se inserează legături prin intermediul unei etichete speciale <a> şi a

unui atribut href care ia ca valoare adresa unei surse solicitate. De exemplu <a href

= “prezentare.html”> zona activa </a>.

2. In pagina Web apar legături diferite la punctul 1) ca zone active. Când mouse-ul se

află deasupra unei zone active, cursorul mouse-ului ia în mod automat forma uneimâini;

3. Efectuând clic pe o zona activă ce reprezintă o legătura din pagina Web, browser-ul

trimite către serverul care stochează noua resursa o cerere de a-i expedia pagina

respectivă;

4. Serverul WWW ce stochează noua resursă primeşte cererea si expediază către

utilizator resursa solicitată. Dacă aceasta este o noua pagină Web , atunci serverul

expediază un fişier HTML împreună cu fişierele imagine, sunet , referite de acest

fişier;

5. Calculatorul client primeşte resursa solicitată şi o încarcă în browser;

6. Pagina veche este înlocuită de pagina nouă în acelaşi browser sau este lansată în

execuţie o nouă instantă a browsr-rului care conţine noua pagină.


24




• legătură către o pagină aflată în acelaşi director

Legătura către o pagină aflată în acelaşi director se formează cu ajutorul etichetei <a>

(ancora).

Pentru a preciza pagina indicată de legatură se utilizează un atribut al etichetei <a>numit href , care ia ca valoare numele fişierului HTML aflat in acelasi director, care va

înlocui vechea pagină.

Zona activă , adica zona din pagina Web care devine sensibilă la apăsarea butonului stâng

al mouse-ului, este formată din textul cuprins între etichetele <a> şi </a>.

Exemplu:

<html>

<head><title>Baza materiala</title></head>

<body>

<a href=”biologie.html”>Laborator de biologie</a>

</body>

</html>

1.9. Utilizarea unei imagini ca zonă activă:

Zona activă a unei legături este definită cu ajutorul etichetelor <a> şi </a>.

De obicei ea este un text care apare subliniat si de culoare albastra. In momentul in

care mouse-ul se afla deasupra zonei active, cursorul sau ia forma unei mâini care îi

indică utilizatorului să apese butonul mouse-ului.

Rolul de zona activă poate fi jucat şi de o imagine dacă inserarea ei are loc între

etichetele <a> si </a>.

Exemplu:

<html>

<head><title>left</title></head>

<body bgcolor=”white”>

<a href=”locatia.html”><img src="glob_rotitor.gif"></a>

</body>

</html>


25




1.10. Frame-uri:

Cadrele ne permit sa definim in fereastra browser-ului subferestre in care sa fie

incarcate documente HTML diferite.

Cadrele sunt definite intr-un fisier special, in care blocul <body>...</body>

este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>. In interiorul acestui bloc, fiecare

cadru este introdus prin eticheta <frame>.un atribut obligatoriu al etichetei <frame>

este src , care primeste ca valoare adresa documentului HTML care va fi incarcat in acel

frame.

Definirea cadrelor se va face din aproape in aproape, prin impartirea ferestrelor in linii

si coloane:• Impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip coloana se

face cu ajutorul atributului cols al etichetei <frameset> ce descrie acea

fereastra;

• Impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face

cu ajutorul atributului rows al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra;

•

Valoarea atributelor cols si rows este o lista de elemente separata prinvirgula, care descriu modul in care de face impartirea.

Elementele listei pot fi:

• Un numar intreg de pixeli;

• Procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %);

• n*, care inseamna n parti din spatiul ramas.

O pagina Web poate fi formata din:• doua cadre verticale egale;

• trei cadre orizontale;

• trei cadre mixte;

• o matrice de 2*2 cadre;

Atributul border al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor

tuturor cadrelor incluse la un numar dorit de pixeli.


26




In urma dimensionarii chenarului unui cadru pot rezulta:

• cadre cu chenare late;

• cadre fara chenare;

Daca un cadru este prea mic pentru a afisa in intregime pagina specificata i se vor atasa

automat bare de defilare(scool).

Paginile din cadre contin numai sectiunea BODY .

O pagina dintr-un cardu poate comanda ce pagina sa fie afisata intr-un alt cadru. Pentru

aceasta se foloseste marcajul <a > cu atributul TARGET care specifica numele cadrului in

care se va realiza afisarea.

Exemplu:<frameset cols="*,783,*" border="0" noresize>

<frame src="">

<frameset rows="126,*" border="0">

<frame src="antet.html" scrolling="no" noresize>

<frameset cols="202,*">

<frame src="left.php" scrolling="auto" noresize>

<frame src="Despre/scoala.html" scrolling="auto" name="lucru" noresize>

</frameset>

</frameset>

<frame src="">

</frameset>

1.11. Realizarea formularelor:

Formularele sunt pagini Web speciale , avand rubrici care trebuie completate sau

validate. Continutul rubricilor (campurilor)este transferat serverului Web. Procesul de

transfer este comandat prin apasarea unui buton (buton submit) existent in orice

formular.Cand primeste fluxul de informatii, serverul Web lanseaza o aplicatie asociata

formularului denumit script CGI care prelucreaza datele primite.

• Marcajul <FORM>…</FORM>

Zona din pagina Web care cuprinde campurile formularului este cuprinsa intre marcaje

>FORM> </FORM>. Marcajul <FORM> are doua atribute obligatorii:


27




• METHOD defineste modul in care sunt transmise datele serverului. Atributul poate

lua doua valori


28




• METHOD=post daca datele vor fi trimise scriptului CGI ca si fisier

standard de intrare;

• METHOD=get daca datele introduse vor fi transmise serverului intr-o variabila de

mediu a acestuia (QUIRY_STRINGACTION specifica scriptul CGI care preluceaza

informatia.

• ACTION specifica scriptul CGI care prelucreaza informatia.

• Marcajul <INPUT>…</INPUT>

Defineste caracteristicile unui camp al formularului. Atributele marcajului <INPUT>

sunt:

• TYPE=tip –defineste tipul campului;

• NAME=nume-defineste numele simbolic al valorii campului;

• VALUE= valoare-defineste continutul prestabilit al campului;

• CHECKED=opt buton/ caseta validata in mod prestabilit;

• SIZE=n numar de caractere al casetei de text afisate;

• MAXLENGTH=m numarul maxim de caractere acceptate.

Limbajul HTML permite definirea a noua tipuri de campuri:

• Tipul TEXT impreuna cu atributul SIZE permite definirea unui camp pentru

introducerea unui sir de caractere:

<INPUT TYPE=text SIZE=25 NAME=”nume”>

• Tipul PASSWORD (parola) permite introducerea unei parole

.caracterele introduse nu vor fi afisate, in camp aparand doar caractere*:

<INPUT TYPE=password NAME=”parola” SIZE=10>

• Tipul CHECKBOX permite desenarea unei casete izolate de

validare:

<INPUT TYPE=checkbox NAME =”clietnou” VALUE=”da”>

• Tipul RADIO permite generarea unui ansamblu de butoane cu

interblocare care au acelasi nume.


29




• Tipul buton SUBMIT are ca si efect transmiterea spre server a valorilor introduse

in campurile formularului


30




• RESET permite utilizatorului sa stearga toate campurile formularului

<INPUT TYPE=reset VALUE =“ Anulare “>

• Tipul FILE permite transmiterea spre server a unui fisier. Este

recunoscut numai de NETSCAPE

• Tipul IMAGE permite folosirea in locul butonului submit , pe care il inlocuieste , a

unei imagini

<INPUT TYPE=image SRC=”poza.gif” ALT=”VALIDEZ” BORDER=0>

• Tipul HIDDEN permite transmiterea informatiilor spre server fara

ca utilizatorul sa le vada pe ecran.

• Marcajul <TEXTAREA> Permite definirea unei zone in care se poate scrie un text mai mare , dispus de regula pe

mei multe linii.In acest mod se definesc de exemplu zonele in care cel care a deschis o

pagina isi poate scrie impresiile despre acestea.

• Marcajul <SELECT>

Permite definirea listelor derulante .Meniul derulant prezinta o valoare. Executia unui

clic pe aceasta va provoca afisarea listei de optiuni , vizitatorul paginii putand selectaoptiunea dorita.

Exemplu:

<form name="date" method="post" action="opinii.php">

<tr>

<td width=100><b>Numele:</b></td>

<td width=481><input type="text" name="nume" size=30 maxlength=30></td>

</tr>

.....

<tr>

<td width=100 valign="top"><b>Impresii, opinii, sugestii, observatii:</b></td>

<td width=481>

<textarea name="mesaj" rows=5 cols=53></textarea>

<input type="hidden" name="data" value=""></td></tr>

<tr>

<td width=100> </td>

<td width=481>


31




<input type="reset" value="Stergeti datele introduse..."></td>

</tr>

<tr>

<td width=100> </td>

<td width=481><input type="submit" value="Trimite impresia"></td>

</tr>

</form><br>

1.12. Harti de imagini:

Se poate creea o imagine avand mai multe regiuni, fiecare legata de o pagina Web

diferita. Zonele sensibile la selectarea cu mouse-ul pot fi:

• Rentagulare <AREA SHAPE="rect">;

• Poligonale <AREA SHAPE="poly">;;

• Circulare <AREA SHAPE="circle">;.

Determinarea coordonatelor punctelor care definesc regiunile se poate realiza folosin

aplicatia Paint Shop Pro, care afiseaza in permanenta coordonatele cursorului. Marcajele

care se vor folosi in acest caz sunt <MAP> si <AREA>. Numele hartii se declara cu

ajutorul atributului USEMAP="#nume" introdus in cadrul marcajului <IMG>

Exemplu:

function btn()

{

w2=window.open("","harta_bn",'toolbar=no, width=292, height=340, left=250, top=50,

status=no, scrollbar=no, resizable=no, menubar=no, location=no');

}

.....

<form name="harta" method="post">

<img src="harta_romania.gif" name="imagine" border="0" usemap="#harta1">

<map name="harta1">

<area shape="poly" alt="Bistrita-Nasaud"

coords="176,39,188,42,195,39,202,39,204,67,195,69,190,81,182,81,178,89,170,89,167,7

7,165,68,158,62,158,55,166,45" href="harta_bn.htm" target="harta_bn" onclick="btn()">

</map>


32




</form>


33




1.13. Atributul "ONMOUSEOVER":

Intr-o pagina Web se pot afisa imagini care se modifica la trecerea mouse-ului peste

ele. Acesta facilitate ar permite, de exemplu, schimbarea culorii unui buton inauntea

actionarii sale efective.

Exemplu:

<a href= "harta_romania.html" onmouseover="imag.src='romania_albasru_inchis.jpg'"

onmouseout ="imag.src= "></a>

La trecerea cursorului mouse-ului peste imaginea "romania_albasru_inchis.jpg" , aceasta vafi

inlocuita cu imaginea continuta in fisierul "romania_albasru_deschis.jpg". Deplasarea

cursorului in afara imaginii provoaca revenirea la imagfinea initiala.


34




2. Tehnologia PHP - MySQL:APROAPE INTREAGA MUNCA A APLICATIILOR Web ARE LOC PE SERVER .

O aplicatie specifica numita Server deWeb este responsabila pentru comunicarea cubrowserul.

Arhitectura software a unei asfel de aplicatii Web pentru o pagina Web dinamica

in conectare cu BD este prezentata in figura:

O bază de date relaţionale de tip server stochează orice informaţie pe care o solicită

aplicaţia. In final este nevoie de un limbaj de programare care să emită interogări între

serverul de Web şi serverul de baze de date; ea va fi utilizată pentru realizarea unor

sarcini de programare asupra informaţiei care vine spre şi de la serverul de Web.

Serverul de Web rulează deasupra sistemului de operare ascultând cererile pe care

cineva le-ar putea face pe Web, raspunzand acestor cerere si oferind pagini Web

corespunzatoare.Exista multe servere de Web din care insa 2 domina piata . Ele suntAPACHE si MICROSOFT INTERNET INFORMATION SERVER(IS)


BAZA DE DATE RELATIONALE

MySQL, ORACLE, MSSQL, ACCESS

Limbaje de scriptare

C, PHP, PERL, ASP, FSP, Cold FusionSERVER WEB

Apache, PWS, IIS

Browser WEB

Internet Explorer

Netscape, Opera

35




2.1. SERVERUL APACHE:

Este cel mai popular server WEB existent. Ca si LINUXUL , PHP, MYSQL ele sunt

proiecte de tip “open source”. Lucraza cel mai bine in mediu UNIX dar ruleaza la fel de

bine in mediu Windows.

APACHE este un mare server de WEB. El este rapid si surprinzator de stabil.

Imbinarea dintre Serverul WEB APACHE si limbajul de scriptare PHP se poate face in 2

moduri:

• PHP inglobat ca modul intern in APACHE;

• PHP ca aplicatie CGI(Common Gateroay Interface).

2.2. Introducere în PHP:

PHP este un limbaj destinat scrierii scipturilor care vor fi interpretate de server-ul

Web. Limbajul face parte din categoria “open source” , gratuite si este remarcabil prin

flexibilitate usurinta in invatare si capacitatea de a rula pe multiple sisteme de operare

(Windows, Unix, Linux).

Limbajului PHP combinat cu serverul de baza de date MySOL reprezinta o solutie

foarte buna pentru realizarea rapida de aplicatii Web complexe.

Deoarece PHP a fost conceput ca limbaj de scripting pentru Web, faciliteaxa accesul la

variabile transmise de catre formularele HTML.

Exemplu:<html>

<head><title> opinii</title></head>

<body>

<FORM METHOD=”POST” ACTION=”OPINII.PHP”>

<br>tastati date:

<br><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”date”>

<br><br><INPUT TYPE=”SUBMIT”>

</FORM>

</body></html>


36




Datele de iesire catre browser se trimit utilizand constructia echo.

Forma acestei constructii este:

echo sir_expresie;

Exemplu:echo “<br><b> Mesajul dv. a fost introdus in baza de date!</b>”;

Trimite browserului textul “Mesajul dv. a fost introdus in baza de date!”.

Textul include etichete HTML, care influenteaza modul de formatare a textelor, det

erminandu-le sa apara pe o linie noua , scrise cu ajutorul caractererelor aldine.

2.3.Tehnologia PHP: In continuare voi prezenta principalele instrucţiuni ale acestui limbaj .

• Instucţiunile compuse folosesc caractere { }, iar pentru scrierea a mai multor

instrucţiuni pe un rând se utilizează separatorii “,”.

• Codul scris in PHP .este cuprins intre marcaje <?php si ?>. In afara codului scris in

PHP pot fi scrise marcaje HTML obisnuite, serverul interpretandu-le ca atare si

incluzandu-le in fisierul trimis browser-ului.• Atribuirea se realizeaza folosind “=” si numele variabilelor incep cu un caracter”$”.

• Conectarea la baza de date se realizeaza apeland succesiv functiile PHP

mysql_connect() si mysql_select_db().

• Interogarile sunt utilizate folosind functia mysql_query()

• Sirurile de caractere sunt incluse in fisierul standard de iesire (trimis browserului)

folosind comanda echo.


37




Elementele de baza ale limbajului PHP sunt urmatoarele:

Variabile:

Dupa cum am precizat numele unei variabile incepe cu caracterul “$”.Variabilele pot ficreate de programator , prin atribuirea unei valori, sau in mod reflex, de catre PHP, ca

in cazul scripturilor care prelucreaza datele continute in formulare. In PHP variabilele

pot fi de tip integer, double, string, boolean sau array(sir). Exemple:

-$a=”informatica”; //$a este un sir de caractere

-$b=3; //$b este un intreg;

-$c=3.14; //$c este un numar real;

-$d=”6”; //$d este un sir de carctere;

-$e=$b+$d; //$e=9, deci $d este un nr. intreg;

-$f=TRUE; //$f este o variabila logica;

-$luni=array(“ian”,”feb”,”mar”); //$g este un sir de valori.

Sirurile de carctere sunt delimitate prin caractere “(ghilimele). Daca in sir exista

ghilimele , caractere $ sau caractere \, pentru a fi interpretate ca atare acestea pot fiprecedate de \.

Exemplu:

$a=”New York”;

$mesaj=”Excursie la $a”

deci variabilele prezentate in siruri delimitate prin ghilimele vor fi inlocuite prin

valoarea lor , deci $mesaj=”Excursie la New York ”.

Caracterul “.” este in PHP operatorul de concatenare.

Declararea sirurilor de valori se face cu ajutorul functiei array ():

$luni=array(“ianuarie”, “februarie”,”martie”,”aprilie”);

$luni[4]=”mai”;

$luni[5]=”iunie”;

$luni[]=”iulie”;


38




echo ”Luna a doua este $luni[1].”;

Deoarece primul element dintr-un sir are indicele 0, efectul comenzii echo va fi

imprimarea sirului “Luna a doua este februarie ”.Atribuirea $[]=”iulie”, este corecta,elementul care va primi valoare fiind luni[6].

Siruri asociative: Elementele dintr-un sir asociativ sunt perechi de forma

(cheie=>valoare).

Exemplu:

$vizitator=array(

“nume”=>”Moraru”,

“prenume”=>”Elena Dana”,

“e-mail”=> [email protected]

);

Adaugare unei noi valori in sirul $vizitator se poate face scriind:

$vizitator[“varsta”]=32;

Pentru a extrage valoarea asociata cheii “prenume” din sirul $vizitator se va scrie

$vizitator[prenume].

Pentru a imprima toate valorile din sirul $angajat se poate folosi o constructie de tipul

list()=each(), ca in ciclul:

while (list($key,$value)=each($vizitator))

{

echo ”cheie : $key, valoare :$value<br>\n”;

}

Accesarea variabilelor primite de la browser:

Odata ce datele dintr-un formular au fost expediate , scriptul asociat primeste un sir

de caractere care contin perechi de valori nume=valoare

separate prin caractere “&”

Intr-un script PHP, numele diferitelor campuri $nume devin automat variabile globale in

cadrul scriptului si au valorile din campurile formularului. Aceasta este valabil indiferent

de modul de trimitere (post sau get) .Valorile primite de la browser pot fi accesate si

prin sirurile asociative $HTTP_POST_VARS sau $HTTP_GET_VARS, in functie de


39




modul de expediere a datelor. Accesul la o valoare se face scriind

$HTTP_POST_VARS[cheie], cheie fiind numele campului formularului.

Modificarea tipului variabilelor:Modificarea tipului unei variabile se poate face in trei moduri:

• Folosind operatori de transtipaj:

$a=1

$b=(string)$a;

Operatorii posibili sunt (integer), (double), (array), (string).

•

Folosind functia settype()$a=1;settype($a, “string”);

• Folosind functiile intval(), doubleval(), stringval(). Aceste functii nu modifica tipul

variabilei introduse ca argument dar returneaza o valoare apartinand tipului cerut:

$a=”12”;

$b=intval($a) *2;

Vizibilitatea variabilelor:

In PHP o variabila declarata in afara oriecarei functii este o variabila globala iar o

variabila declarata intr-o functie este o variabila locala . Spre deosebire de alte limbaje,

pentru a fi vizibile intr-o functie, variabilele globale trebuie declarate folosind

declaratia global .

Exemplu:

Function suma ($b)

{

global $a;

$c=$a+$b;

return $c;

}

$a=100;

echo suma(12)


40




Functii

Intr-o aplicatie scrisa in PHP pot fi intalnite doua tipuri de functii:

• functii predefinite, apartinand limbajului

• Functii definite de programator pentru a evita scrierea repetata a unor secvente de

cod sau pentru a usura intelegerea codului.

Rezultatul unei astfel de functii poate fi “FALSE” sau “TRUE”.

Functia isset($var) verifica daca variabilei $var indicata ca argument i s-a

atribuit deja o valoare.

Functia empty($var) are valoare “TRUE” daca variabila indicata ca argument este

neinitializata , este un sir de caractere de lungime 0 sau are valoarea intrega 0. Exemplu:

if(empty($nume_vizitator)) {

echo “Va rog sa completati numele dv.!”;

exit;

}

Functiile is_int($var), is_double($var), is_srting($var), is_array($var), si

is_bool($var) testeaza tipul variabilei indicate ca argument.

Functiile opendir () respectiv closedir (0 deschid respectiv inchid un director iar

functia readdir () citeste o intrare din acest director.Tipul intrarii (fisier sau director)

este testat prin apelul functiei is_dir(0 si in caz pozitiv, intrarea este ignorata .

• Functii pentru testarea variabilelor:

Sintaxa unei functii scrise in PHP este urmatoarea:

Function nume([lista_parametri])

{

corpul_functiei

[return_expresie;]

}


41




Lista parametrilor transmisi unei functii poate lipsi. Daca functia nu returneaza nimic

functia nu poate figura intr-o expresie.Valoarea returnata de o functie poate apartine

oricarui tip: string, array, integer, double.

• Functii predefinite pentru prelucrarea sirului de caractere.

PHP ofera o mare varietate de functii , peste 70 la numar, ceea ce face posibila

realizarea in acest limbaj a celor mai multe dintre prelucrarile posibile in alte limbaje.

Fiind orientat pe tratarea informatiilor continute in pagina Web, PHP pune la dispozitie

si o serie de functii specifice, deosebit de utile cum ar fi:

strip_tags() - realizeaza inlaturarea dintr-un sir de caractere a tuturor marcajelorHTML sau PHP, cu exceptia unora specificate in mod explicit. Functia are urmatorul

prototip:

strip_tags(string sir [, string marcaje_permise]).

addslashes() - modifica un sir de caractere dat adaugand caractere ”\”(backslash) in

fata unor caractere ca: “ , ‘ , \.Prototipul functiei este:

string addslashes(string sir).

Functia este gandita sa ajute la formarea sirurilor de caractere care sunt inserate in

campuri apartinand unor tabele dintr-o baza de date.

stripslashes() - este o functie opusa functiei addslashes(). Ea suprima caracterele

adaugate ca urmare a apelarii functiei addslashes(). Prototipul functie este:

string stripslashes(string sir).

str_replace() - realizeaza cautarea intr-un sir de caractere a unui subsir si inlocuirea

sa cu un alt sir.

Prototipul functie este:

string str_replace(string sir_cautat, string sir_substitutie, string sir_de_prelucrat)


42




substr_replace() - permite inlocuirea unei secvente de caractere dintr-un sir cu un alt

sir, dat ca argument.Functia prototip este:

string substr_replace(string sir_de prelucrat, string sir_substitutie, int start [, int

lungime])strcmp() – este o functie de comparare a doua siruri.Prototupul functiei este:

int strcmp(string sir1, string sir2).

Functia returneaza o valoare pozitiva daca primul sir este mai mare, 0 daca sirurile sunt

identice si o valoare negativa daca primul sir este mai mic.

substr() - returneaza o pozitie dintr-un sir indicata prin doua valori numerice.

Prototipul functiei este:

string substr(string sir_dat, int start [, int lungime]).

Daca parametrul lungime lipseste, subsirul returnat va contine toate caracterele de la

start pana la sfarsitul sirului.

htmlspecialchars() – este o functie care transforma caracterele < , >, & sau “ in

reprezentarile lor HTML: &lt, &gt, &, si ".In acest fel poate afisa intr-o pagina

Web codul HTML pentru realizarea unei actiuni.Prototipul functiei este:String htmlspecialchars (string sir_dat).

printf() si sprintf() – sunt functii care opereaza ca in limbajul si permit scrierea

formatata respectiv construirea unui sir de caractere cu un format dat. Aceste functii

sunt utile cand modul de afisare a unor date este important.

Instructiuni de control:

Instrunctiunea if

Ca si in alte limbaje , instructiunea if are doua forme:


43




if(conditie)

{

actiune pentru conditie=adevarat(TRUE)

}

respectiv

if(conditie)

{

actiune pentru conditie=adevarat(TRUE)

}

else

{

actiune pentru conditie=fals(FALSE)

}

Conditia poate fi o expresie logica , scrisa folosind operatori relationali cunoscuti:< <= >

>= == !=(sau<>) respectiv &&(dar si and, operatorul si) || (dar si or, operatorul sau), !

Instructiunea if...elsif

In PHP pot fi scrise constructii de forma :If(conditie_1)

{

Actiuni pentru conditie_1=adevarat

}

elseif(conditie_2)

{

Actiune pentru conditie_2=adevarat

}

elseif(conditie_3)

{

Actiune pentru conditie_3=adevarat

}

else


44




{

Actiuni pentru restul situatiilor

}

Instructiunea while indica repetarea unei actiuni atata vreme cat o conditie este

adevarata.Sintaxa instructiunii este:

while(conditie)

{

actiune

}

Exemple:

$query=”select nume, prenume from vizitatori”;

$rezultat=mysql_query($query) or die(mysql_error());

while($row = mysql_fetch_array($rezultat))

{

echo $row[“nume”].” “.$row[“prenume”]. “<br> \n”;

}

aceasta structura de cod este specifica activitatii de recuperare de informatii dintr-obaza de date.

Instructiunea do...while indica repetarea unei actiuni atata vreme cat o conditie

este adevarata.Spre deosebire de while , conditia este testata dupa executarea cel

putin o data a actiunii.

Instructiunea for are urmatoarea sintaxa:

for(exp1;exp2;exp3)

{

actiune

}


45




Instructiunea foreach se foloseste exclusiv pentru prelucrarea elementelor

sirurilor. Este echivalenta constructiei list () =each() .

Sintaxa instructiunii este:

Foreach($nume_sir as $variabila)

{

actiune pentru valoarea curenta

}

Exemplu:

$nume = array(“Ion”, “Maria”, “George”);

foreach ($nume as $membru)

{

echo “$membru este invitat la cina.<br>\n”.

Instructiunile break si continue. Instructiunea break intrerupe un ciclu sau un

switch. Instructiunea care urmeaza dupa break este cea care urmeaza dupa

instructiunea switch sau dupa ciclul care contine break.

Instructiunea continue este folosita tot in interiorul ciclurilor si comanda reluarea

imediata a ciclului intrerupand sirul actiunilor din locul in care continue este inserat si

sfarsitul acestuia.

Exemplu :

<html>

<?php

$director =opendir (‘c:/apache/htdocs/postuniv/’);

echo “fisierele din directorul $director sunt:<br>\n”;

while ($fisier=readdir($director))

{

if (is_dir($fisier)) { continue; }

echo “$fisier<br> \n”;

}

closedir ($director);

?>

</html>


46




3. Noţiuni de SQL:

Crearea unei baze de date este o necesitate in zilele noastre. Fara acestea o mare parte

din activitatile desfasurate de oamenii din intreaga lume ar fi imposibil de realizat. Unul

dintre cele mai rapide servere de baze de date SQL este MySQL.

Iata cateva din facilitatile MySQL-ului.

• numarul de utilizatori ce se pot conecta simultan la serverul de baze de date este

nelimitat;

• suporta peste 50.000.000 de campuri pe fiecare baza de date in parte;

• administrarea privilegiilor utilizatorului este usoara si eficienta;

• viteza de executie a comenzilor SQL este extrem de mare ,poate chiar cea mai

mare;

Implementarea MySQL-ului in propriu server web nu necesita cheltuiele si poate fi

instalat pe calculatoare ce functioneaza sub diverse sisteme de operare (Windows,

Linux, Unix).SQL este limbajul care serveste la comunicarea cu un srever de baze de date. Pentru a

da comenzile prezentate in continuare se va instala pe calculator MySQL si se va

deschide o fereastra (DOS sau LINUX) din care se vor introduce comenzile.In cazul

unui calculator functionanad sub Windows, conectarea pentru a lucra in mod interactiv

cu serverul MySQL instalat pe acelasi calculator se realizeaza lansand in executie

mysql.exe din directorul mysql\bin:

C: \mysql\bin>mysql

Welcome to the MySQL monitor. Commands end with ; or \g.

Your MySQL connection id is 2 to server version: 3.23.28-gamma\

Type ‘help; ‘ or ‘\h’ for help. Type ‘\c’ to clear the buffer

mysql>


47




4.1. O modalitate de creare a unei baze de date:

O baza de date relationale se numeste astfel datorita capacitatii sale de a stabili relatii

intre date din mai multe tabele. La inceput o baza de date nu contine tabele. Pentru a crea

un tabel intr-o baza de date se foloseste un sub-limbaj SQL special, cunoscut sub numele

de Data Definition Languege(DDL). Dar se pot emite comenzi DDL si alte comenzi SQL prin

intermediul unui interpretor SQL sau prin intermediul PHP.

Tabelele sunt divizate la randul lor de catre o serie de inregistrari care le-am putea

considera ca fiind liniile tabelului.

O linie a unui tabel este impartita in mai multe campuri care pot stoca diferite tipuri de

date (numere intregi, numere reale, siruri de caractere, enumerari…)• Pentru a crea un tabel intr-o baza de date , emitand comanda create table

mysql> CREATE TABLE

• Orice comanda SQL trebuie urmata de separatorul “;”.

• Stergerea unei baze de date poate fi realizata cu ajutorul instructiunii “drop”.

mysql>DROP TABLE tabel;

• Pentru a obtine o lista cu toate bazele de date se foloseste comanda “Show Data-

Bases”. Stergerea unui tabel este un act irevocabil.

• Modificarea unui tabel se poate face folosind comanda ALTER TABLE

mysql>ALTER TABLE tabel

• Adaugarea unei coloana la tabel se face cu ajutorul comenzii

mysql>ALTER TABLE tabel ADD coloana tip [optiuni];

unde tabel-numele - tabelului care va fi modificat• coloana-numele coloanei ce va fi adaugata

• tip-tipul noii coloane

• [optiuni]-toate optiunile dorite precum si PRIMARY KEY.

• PRIMARY KEY-este o instructiune ce creeaza un index pe baza primei coloane.

Folosirea acestei instructiuni este obligatorie atunci cand se defineste o coloana de

tip AUTO_INCREMENT.


48




4.2. Utilizarea bazelor de date MySQL:

PHP include o biblioteca de functii care furnizeaza o interfata cu sistemul MYSQL de

gestiune a bazelor de date. Folosind aceste functii , un program PHP poate obtine accesul la

datele rezidente intr-o baza de date MYSQL si le poate modifica.

Majoritatea interactiunilor cu o baza de date se desfasoara dupa un model secvential :

1. Se deschide o conexiune cu serverul MYSQL.

2. Se specifica baza de date la care se va obtine accesul.

3. Se emit interogari SQL se obtine accesul la rezultatele interogarilor si se executa

operatii non-SQL.

4. Se inchide conexiunea cu serverul MYSQL.Pentru a ne putea conecta la un server MYSQL se invoca functia :

mysql_connect(nume_gazda, nume_utilizator, parola)

nume_gazda este numele gazdei pe care ruleaza serviciul MYSQL;

nume_utilizator este identificatorul de utilizator MYSQL care va fi folosit;

parola parola MYSQL asociata identificatorului de utilizator.

Exemplu:

$db = mysql_connect (“localhost”, “php”, “salut”);

if (!$db)

die ( “Nu s-a reusit deschiderea bazei de date.”);

Dupa ce programul a obtinut o conexiune cu serverul MYSQL, programul poate specifica

baza de date la care va avea acces. Pentru aceasta se invoca functia:

mysql_select_db(baza_de_date)

Functia returneaza true daca poate obtine accesul la baza de date , respectiv false in

caz contrar.

Biblioteca MYSQL din PHP furnizeaza doua functii de verificare a erorilor:

mysql_errno()-returneaza un cod numeric de eroare

mysql_error()-returneaza o descriere textuala a erorii

exemplu:

mysql_select_db( “ testdb ”);

if(mysql_errno()) { die (“<br>” . mysql_errno(). “ : “ .mysql_error(). “<br>”)};


49




Din punct de vedere al limbajului PHP exista doua categorii de interogari SQL:

-Interogari SELECT, care returneaza randuri ale unui tabel

-Interogari UPDATE, INSERT, DELETE, care nu returneaza randuri ale unui tabel.

Ambele categorii de interogari sunt emise folosind functia mysql_query()

Functia returneaza true daca serverul a reusit sa execute interogarea; in caz contrar ,

returneaza false.

Pentru a verifica daca o interogare UPDATE, INSERT sau DELETE a avut efectul dorit

se poate folosi functia

mysql_affect_rows()- care returneaza numarul randurilor afectate de interogarea cea

mai recenta.

In cazul in care cea mai recenta interogare UPDATE, INSERT sau DELETE a esuat,

functia returneaza valoarea –1.

Pentru obtinerea valorii numarului de randuri se foloseste functia:

mysql_num_rows()

Pentru a obtine urmatorul rand din secventa setului de rezultate se foloseste functia:

mysql_fetch_row()

In general este mai convenabil sa se omita functia mysql_num_rows() si sa se

foloseasca in schimb o instructiune while.

Exemplu :

$interogare = “SELECT * FROM angajat”;

$rezultat = mysql_query($interogare);

if (mysql_errno())

{

die (* <br>” .mysql_errno().”: “.mysql_error(). “<br>”);

}

while ($rand = mysql_fetch_row($rezultat))

{

if (mysql_errno())

{

die(“<br>” . mysql_errno().”: “>mysql_error().”<br>”);

}

//aici se prelucreaza randul din setul de rezultate}


50




Pentru a inchide o conexiune cu un server MYSQL se invoca functia:

mysql_close()

In general nu este necesara invocarea acestei functii deoarece PHP inchide automat

conexiunile deschise cu baza de date atunci cand un script isi inchide executia.


51




4. PROGRAMAREA JavaScript:

JavaScript a devenit rapid un important instrument de dezvoltare şi programare Web,

atât pentru îmbunătăţirea paginilor HTML, cât şi pentru aplicaţii complexe.

Cea mai importantă caracteristică a lui este înglobarea în pagina HTML şi executarea sa

din interiorul paginii.

JavaScript este dependent de mediu. Fiind un limbaj de scriptare, el depinde de

browser.

HTML oferă capacitatea de a crea pagini WEB statice. Deşi asemenea documente pot fi

creative, interesante şi în tot cazul utile,JavaScript oferă capacitatea de a face capaginile statice să devină dinamice, interactive faţă de acţiunile utilizatorilor.

Se pot plasa procese în spatele butoanelor,să rulaţi calcule cu date introduse prin

formulare, ori să efectuaţi acţiuni atunci când utilizatorul trece cursorul mouse-ului

peste un element HTML sau peste un obiect document.

Scripturile JavaScript sunt înglobate într-un document HTML folosind perechea de

etichete <script> şi </script>.

Într-un document HTML pot exista mai multe etichete <script> şi fiecare pereche

poate încadra mai multe seturi de instrucţiuni JavaScript.

Atributul type este necesar pentru a specifica limbajul în care este scris scriptul, iar

atributul src este folosit pentru a specifica numele fişierelor sursă JavaScript externe.

Atributele etichetei <script>:

defer – atribut boolean folosit pentru a anunţa browserul dacă scriptul din această

secţiune generează un conţinutsrc – atribut care specifică locaţia unui URL a unui JavaScript sursă externă

type – atribut care a înlocuit language şi care anunţă browserul ce limbaj se foloseşte

între etichete

Crearea de programe cu JavaScript:

Se crează pagina HTML, apoi se inserează etichetele <script> în secţiunea head sau

body a documentului.


52




Toate instrucţiunile JavaScript aflate în blocul unei funcţii sunt interpretate, iar

executarea nu se face până ce funcţia nu este apelată dintr-un eveniment JavaScript.

Rezultatul executării acestor instrucţiuni va fi vizibil pentru utilizatori atunci când văd

prima dată pagina.

Elemente de baza ale libajului:

• Literalii: false si true;

• Identificatori si variabile, de tip:

• Numeric(intreg sau real);

• Sir de caractere;

• Logici (cu valoarea false sau true);

• Null (indica lipsa unei valori).

• Expresii si opratori:

• Aritmetici;

• Pre si postincrementare;

• Relationali;• Logici;

• Pentru atribuiri conditionate.

• Instructiuni:

• If;

• While;

• For;

• Break si continue.

• Functii = subprograme, care grupeaza un numar de instructiuni, care realizeaza o

anumita actiune:

Function nume (lista)

{

instructiuni }


53





54




• Functii predefinite:

• Alert();

• Open();

• Confirm(),etc.

• Obiecte:

• De tip Navigator;

• De tip Location;

• Continute in formulare:

•

Butoane;• Caseta de validare;

• Obiecte ascunse;

• Butoane radio;

• Buton de tip reset;

• Obiectul select;

• Obiectul submit;

• Obiectul text;

• Obiectul textarea,etc.

• Evenimente:

• OnLoad;

• OnUnload;

• OnSelect;

• OnSubmit;

• OnClick;

• OnMouseOver,etc.

• Clase si proprietati:

• Clasa Array;


55




• Clasa Math;

• Clasa String,etc.


56




Exemplu:

<HTML>

<HEAD>

<script language="JavaScript">

azi=new Date()

document.write("Azi suntem in "+azi.getDate())

document write("."+azi.getMounth())

document.write("<br>")

</script>

</HEAD>

<BODY>

</BODY>

</HTML>


57

lucrare de dizertatie

Documents