Lucrare de Diplomă

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA” CLUJ-NAPOCA

L U C R A R E D E D I P L O M Ă

NURSINGUL PACIENŢILOR CU VARICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC ABSOLVENTA

DR. GORGAN IOAN PUŞCAŞ VERONICA-CARMEN

COORDONATOR NURSING

PROF. GORGAN ANA

CLUJ – NAPOCA

2012

Lucrare de Diplomă

CUPRINS

CAP.I INTRODUCERE

MEMORIU EXPLICATIV…………………………………………………4

CAP.II DATE ŞTINŢIIFICE

NOŢIUNI DESPRE BOALA………………………………………………..5

DATE DE ANATOMIE……………………………………………………..8

CLASIFICAREA BOLII VARICOASE……………………………… …..12

CAUZE……………………………………………………………………..13

PATOLOGIE,FIZIOTERAPIE…………………………………………….14

ANATOMIE PATOLOGICĂ……………………………………………...15

SEMNE SI SIMPTOME CLINICE…………………………………… …...16

COMPLICAŢIILE VENELOR VARICOASE………………………..........19

DIAGNOSTIC………………………………………………………………23

EXPLORAREA SISTEMULUI VENOS…………………………………...23

DIANGNOSTIC DIFERENŢIAL…………………………………………..25

TRATAMENTUL BOLII VARICOASE…………………………………...27

CAP.III METODE SI MIJLOCE DE LUCRU……………………………. 30

PARTEA DE NURSING……………………………………………..........42

CAP.IV CONCLUZII........................................................................................59

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………...61

2

Lucrare de Diplomă

CAP.I INTRODUCERE

Omul,o fiinta unica,este o entitate biologica,psihologica,sociala,culturala,o fiinta

responsabila si libera.

Sanatatea este o stare de bine, o armonie de gasit, de regasit si de mentinut. Ea

presupune un echilibru intre om si mediul inconjurator, dar in unele conditii acest echilibru este

perturbat si astfel apare “starea de boala”.

Conform modelului Virginiei Henderson, omul detine paisprezece nevoi fundamentale.

In functie de independenta si dependenta in satisfacerea acestor nevoi, vorbim de starea de sanatate

sau de boala.

Asistentei medicale ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav, fara a cunoaste psihologia si

societatea din care provine acesta. Asistenta trebuie sa manifeste deschidere si dedicare fata de toti

pacientii inconjurandu-i cu caldura si ajutandu-i sa-si mentina sau intretina sanatatea si increderea.

Intreaga activitate a asistentei medicale trebuie sa urmareasca perseverent asigurarea

celor mai bune conditii de confort bolnavului si sa-i creeze acestuia sentimentul de securitate.

Baza pregatirii teoretice si practice se dobandeste in scoala, insa stiinta medicala

avanseaza de la an la an si astfel asistenta medicala are nevoie de o instruire si cunoastere a

metodelor si informatiilor nou aparute.

3

Lucrare de Diplomă

MEMORIU EXPLICATIV

Ingrijirea bolnavilor in spital este un proces foarte complx de munca, in care pe langa

pregatirea profesionala de buna calitate, implica atat o frumoasa tinuta etica si morala, cat si un

ansamblu de calitati psihologice: tact, devotament, generozitate, intelegerea suferintei umane;

insusiri pe care asistenta medicala va trebui sa le cultive permanent. Printre atributiile asistentei

medicale se numara: constiinciozitatea, devotamentul, punctualitatea, pastrarea secretului

profesional si o atitudine fata de bolnav corespunzatoare gravitatii si temperamentului bolnavului.

Boala varicoasa este o afectiune cu frecventa mare la populatia adulta, caracterizata prin

aparitia unor dilatatii permanente pe traiectul venelor superficiale ale membrelor inferioare.

Scopul alegerii acestei teme, este pe baza cunostintelor acumulate atat in scoala cat si in

stagiul de practica, sa efectuez o ingrijire cat mai buna pacientilor care sufera de boala varicoasa.

4

Lucrare de Diplomă

CAP.II DATE ŞTIINŢIFICE

NOTIUNI DESPRE BOALA

DEFINITIE

Varicele sunt o afectiune vasculara caracterizata prin staza sanguina cu dilatatie

permanenta pe traiectul venelor superficiale ale membrului inferior, determinate de tulburari trofice,

climaterice si alterarea peretelui vascular.

Varicele sunt caracterizate printr-o dilatatie permanenta a venelor, ca urmare a unor

procese inflamatorii si distrofice a insuficientelor valvulare sau a cresterii presiunii venoase datorita

unui baraj in circulatia de intoarcere.

5

Lucrare de Diplomă

ETIOLOGIE

Varicele se intalnesc cel mai frecvent la bolnavii cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani,

mai des la femei decat la barbati.

Factorii favorizanti ai varicelor sunt:

-ortostatismul prelungit ;

-tulburari endocrine ;

-obezitatea ;

-sarcina.

La declansarea bolii varicoase contribuie un complex de factori:

- endogeni: - antropologic;

- anatomofiziologic;

- genetic;

- varsta ;

- sexul.

- exogeni: - fizici ;

- sociali .

A. Factori endogeni :

a) Factorul antropologic: ortostatismul prelungit si efortul mersului biped fac ca toata

greutatea corpului sa fie sustinuta de membrele inferioare, ceea ce a favorizat aparitia unei patologii

speciale.

b) Factorul anatomofiziologic: axul venos profund al membrelor inferioare este bine

vascularizat si situate in plina musculatura al carei contractii exercita un adevarat masaj asupra

venelor.

Deci boala varicoasa se manifesta la nivelul membrelor inferioare cu varice localizate

exclusive pe reteaua venoasa superficiala (vena safena interna si vena safena externa).

6

Lucrare de Diplomă

c) Factorul genetic: este acela care precizeaza de ce unii indivizi fac boala si altii nu.

Este cunoscut ca aceasta afectiune se mosteneste, fiind vorba adesea de familii intregi care sufera

datorita varicelor.

d) Tipul constitutional: a fost caracterizat prin hipotonie arteriala, laxitate articulara si

rezistenta scazuta a peretelui venos.

e) Varsta: in general boala varicoasa se manifesta inaintea varstei de 50 de ani.

f) Factori endocrini: pot fi prezenti in unele cazuri de boala varicoasa sub forma unei

insuficiente diencefalo-hipofizo-ovariene.

g) Sarcina: varicele pot aparea in prima sarcina, iar fiecare urmatoare sarcina

favorizeaza evolutia varicelor. Sarcina se comporta de multe ori ca un factor declansator al bolii

varicoase, deoarece congestia organelor abdominale, in cursul sarcinii creste fluxul venos in venele

iliace si determina cresterea presiunii venoase in venele membrelor inferioare.

h) Obezitatea: rolul ei creste daca e privita ca tulburare neuro-endocrina si metabolica,

deoarece adanceste leziunile distrofice ale pertelui venos la persoanele predispuse sa faca varice. La

aceste persoane de multe ori aparitia e timpurie, iar evolutia agravata ca urmare a excesului

ponderal.

i) Sexul: incidenta e mai mare la femei decat la barbati.

B. Factori exogeni :

a) Factori fizici: - factor geografic

- microclimatul

b) Factori sociali: - meserii care solicita ortostatismul prelungit

- sedentarismul

-obiceiuri precum: fumatul

-consum nejustificat de steroizi, anticonceptionale

-sporturi ce presupun detenta (handbal, fotbal, volei)

7

Lucrare de Diplomă

DATE DE ANATOMIE

Circulatia de intoarcere a membrului inferior se face prin intermediul a doua sisteme

venoase. Venele membrului inferior se impart in: superficiale si profunde.

Venele superficiale (prefascial) sunt cate doua pentru fiecare membru, asigura 10-20%

din debitul sanguin si se numesc: vena safena mare (interna) si vena safena mica (externa).

Vena safena mare urca pe fata interna a coapsei si se termina in vena femurala, descriind

la nivelul locului de varsare o crosa numita: crosa venei safene mari.

Vena safena mica urca pe fata posterioara a gambei si se varsa in vena poplitee,

descriind la nivelul locului de varsare o crosa numita: crosa venei safene mici.

8

Lucrare de Diplomă

Venele profunde (subfascial) asigura 80-90% din debitul sanguin venos al membrului

inferior si sunt reprezentate de:

- vena femurala ;

9

Vena safena inferioara

Vena poplitee

Vena safena inferioara

Lucrare de Diplomă

- vena poplitee - are mai multe ramuri :

- venele tibiale anterioare;

- venele tibiale posterioare;

- venele plantare laterale si mediale.

Intre venele profunde ale membrului inferior si cele superficiale exista numeroase

comunicari ce se numesc anastomoze sau venele comunicante, si sunt prezente la nivelul tuturor

segmentelor membrului inferior. Aceste comunicante, variabile ca numar si pozitionare, prezinta

valvule care au rolul de a directiona sangele din spre sistemul superficial spre cel profound.

Un rol aparte il au valvulele sistemului venos al membrului inferior, care sunt bicuspide

si tricuspide, acestea sunt prezente atat la nivelul venelor superficiale cat si la nivelul venelor

profunde astfel:

- vena safena mare, care este cea mai voluminoasa vena superficiala, are pe traiectul sau

4-20 valvule, cea mai importanta fiind cea de la varsarea in vena femurala ;

- vena safena mica are aproximativ 4-10 valvule, cea mai importanta fiind prezenta la

varsarea in vena poplitee.

Venele profunde prezinta de asemenea valvule dupa cum urmeaza:- 3-4 venele tibiala anterioara si posterioara ;

- 3-4 vena poplitee ;

- 4-5 vena femurala.

10

Lucrare de Diplomă

Anastomozele (comunicantele intre venele profunde si de suprafata) sunt prevazute de

asemenea cu valvule, care au rol in directionarea curgerii sangelui dinspre zonele superficiale spre

cele profunde, precum si in fractionarea efectului gravitational asupra extremitatilor inferioare ale

venelor superficiale si profunde. Cand aceste valvule devin ineficiente sau incomplete, presiunea

venoasa exercitata asupra segmentelor inferioare ale zonelor profunde si superficiale creste foarte

mult, determinand marirea diametrelor acestora. In cazul venelor superficiale au drept consecinta

aparitia varicelor, dilatatii anormale, inestetice, de multe ori dureroase si insotite de complicatii.

11

Lucrare de Diplomă

CLASIFICAREA BOLII VARICOASE

Dupa modul lor de aparitie, varicele se clasifica in:

- varice primare (esentiale, hidrostatice): puseele de hiperpresiune venoasa actionand

asupra unui perete venos cu elasticitate scazuta si cu un aparat valvular incomplet duc la reflux

retrograd si la dilatarea lumenului venos.

- varice secundare (simptomatice): acestea sunt determinate de insuficienta venoasa

profunda si incompetenta venelor perforante sau de

ocluzia venelor profunde care produc dilatarea venelor superficiale ce servesc drept colaterale. De

exemplu varice secundare unei compresiuni prin tumoare pelvina sau abdominala voluminoasa.

Boala varicoasa poate fi simptomatica sau de cele mai multe ori cauza nu poate fi

precizata si afectiunea poarta denumirea de varice esentiale.

a) Varicele congenitale: sunt varice care insotesc unele malformatii congenitale

vasculare, ce pot fi obiective prin explorarea arterio si flebografica. Cauzele acestor categorii de

dilatatii sunt: anevrism arteriovenos si angiomul.

b) Varice simptomatice prin ageneza venoasa: cauza varicelor devine evidenta

flebografic, la acest examen se constata absenta unui trunchi venos important, precum si circulatia

colaterala superficiala mult dezvoltata.

c) Varice simptomatice prin angioame: au fost identificate in cadrul tumorilor benigne

ale venelor sanguine, constand in ectazii si hiperplezii de vase neformate cu predominanta venoasa.

Angioma venoasa are evolutie in focare tumorale difuze, care se infiltreaza in interstitiile tisulare.

Flebografia infatiseaza vene dilatate, lacuri venoase si fleboliti.

d) Varice simptomatice: reprezinta o flebopatie in care sunt cuprinse dilatatiile venoase

datorate unor elemente de compresiune ce pot influenta negativ circulatia de intoarcere din orice

teritoriu al organismului. In majoritatea cazurilor este vorba de tumori compresive, care in

12

Lucrare de Diplomă

dezvoltare strivesc colectoarele venoase importante. Pentru unele localizari aceste dilatatii capata

denumiri, cum ar fi:

- varicocelul – dilatatia venelor spermatice

- hemoroizi – dilatatia venelor hemoroidale

e) Varice de sarcina: pot constitui o entitate deosebita in cadrul varicelor simptomatice,

intrucat elementul de compresiune realizat de dilatatia uterului gravid, nu poate fi pus totdeauna in

evidenta. Pe de o parte frecventa varicelor in cursul sarcinii este apreciata in peste 8%din cazuri, iar

pe de alta parte se poate observa aparitia dilatatiilor venoase in primele luni de sarcina, si anume,

intre a doua luna si a cincea luna, cand nu poate fi vorba de o compresiune, ele disparand catre

sfarsitul perioadei de graviditate, atunci cand uterul mult crescut ar putea exercita o compresiune

asupra colectoarelor venoase iliace. Se pare ca aparitia sau agravarea bolii varicoase se datoreaza in

special actiunii directe a presiunii asupra musculaturii netede.

CAUZE

Dintre cauzele care dezavantajeaja intoarcerea venoasa din membrele inferioare un rol

primordial il au: - cresterea presiunii venoase

- forta gravitationala

Daca se exercita o presiune asupra peretelui venos, sangele trebuie sa fie propulsat in

segmente succesive in sens centripet. In plus, fiecare cuplu valvular face fata presiunii de retur

exercitata de coloana de sange de desupra segmentului venos pe care il limiteaza, protejand vena

impotriva presiunii de retur anormal dezvoltata sau impotriva refluxului. In felul acesta, scurgerea

sanguina venoasa se realizeaza centripet, antigravitational datorita a doua elemente:

-presiunea musculara

- prezenta valvelor

Ori de cate ori dintr-o cauza oarecare, factorii favorizanti ai intoarcerii venoase sunt

influentati negativ, se produce jena circulatorie urmata de staza si cresterea presiunii venoase la

periferie, consecinta acestora fiind tulburarea schimburilor lichidiene la nivelul tesuturilor urmata

de afectarea functiei superficiale, aceasta poate fi compensata integral din punct de vedere circulator

de sistemul profound, avand in ortostatism, importante tulburari circulatorii.

13

Lucrare de Diplomă

In general flebopatia venoasa esentiala afecteaza numai reteaua venoasa superficiala, in care

in faza initiala a bolii, in ortostatism, atata timp cat sistemul valvular este integru se produce numai

un oarecare grad de staza sanguina.

PATOLOGIE, FIZIOTERAPIE

Patologia varicelor superficiale secundare, sindromul post trombotic al venelor profunde

se explica prin supraincarcarea circulatorie a sistemului venos superficial, care se dilata permanent

urmand o degenerescenta secundara a peretelui venos.

Patologia varicelor primitive a fost explicate prin teoria mecanica. Presiunea creste in

sistemul venos superficial cu insuficienta valvulara si lipsit de orice suport muscular. Insuficienta

valvulara este congenitala sau secundara unui process inflamator. Poate fi localizat la nivelul carjei

safene interne, actionand asupra intregului sistem venos care se dilata.

Conceptiile patogenetice pot fi grupate in patru teorii esentiale:

1. Teoria parietala sustine rezistenta redusa mostenita a peretelui venos la fluctuatiile

presiunii venoase in anumite circumstante.

2. Teoria valvulara in patologia bolii varicoase, factorul initial il constituie insuficienta

valvulara ereditara.

3. Teoria anastomotica pune pe primul plan disfunctia anastomozelor (sunturilor) arterio-

venoase, in situatii speciale, cum ar fi sarcina de exemplu. Valurile de sange patrunse prin sunt in

sistemul venos, il dilata, conditionand aparitia varicelor.

4. Teoria hidrostatica admite ca ridicarea presiunii venoase favorizara in primul rand de

gravitatie, ortostatism, constituie veriga patogena primordiala. Presiunea hidrostatica devine

daunatoare cand nu intervine contractura musculara si “jocul” valvelor. Cresterea presinii

hidrostatice determina la inceput modificari reactive compensatorii neutoparietale trofice

degenerative de decompensare la bolnavii cu aplazia peretelui venos.

Circulatia venoasa a membrelor este favorizata de:

- aspiratia toracica si cardiaca ;

- contractii musculare ;

- “jocul”valvelor venoase ;

- presiunea capilara.

14

Lucrare de Diplomă

Interactiunea dintre contractia musculara din timpul mersului si actiunea valvelor are un

rol esential in progresia sangelui venos la nivelul membrelor inferioare.

Circulatia de intoarcere venoasa este impiedicata de :

- presiunea intraabdominala ;

- gravitatie ;

- vascozitatea sangelui.

ANATOMIE PATOLOGICA

Leziunile venoase pot fi difuze inaintand la venele membrelor inferioare, alteori sunt

localizate la un singur membru dupa un proces trombotic, ca varice secundare.

Macroscopic

Stadiul I

Vena este dilatata uniform cu peretele mai rigid si moderat ingustat. Pe suprafata de

sectiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente.

Stadiul II

Ingrosarea peretelui este marcata, dar uniforma. Pe o sectiune transversala orificiul

ramane intredeschis. Vena dilatata cu peretele hipertrofiat si alungit, apoi devine serpuitoare intre

punctele de fixare, fiind usor decalabile de tesuturile din jur. Valvele sunt continente.

Stadiul III

Peretele venos continua se se hipertrofieze in anumite zone, iar in altele se atrofiaza,

ceea ce-i imprima un aspect neregulat. Vena se dilata mai accentuat in zonele de atrofie, dand

nastere uneori unei ampule varicoase, alteori segmentele de vene alungite si dilatate neuniform se

ghemuiesc si formeaza pachete varicoase.

15

Lucrare de Diplomă

Stadiul IV

Este caracterizat prin extinderea leziunilor la tesuturile si organele invecinate, cu

scleroza perifluitica, miozita scleroasa, nevrita difuza, periostita, dermatite, ulcer cronic.

Microscopic

Hipertrofia fibrelor musculare (mezoflebita) este urmata de scleroza tesutului muscular

si elastic care la randul sau este inlocuit cu tesut conjunctiv. La nivelul intimei si adventicei se

constata leziuni de endoflebita si peroflebita si alteori ale terminatiilor nervoase - nevrita varicoasa.

Prezenta leziunilor distrofice nervoase necesita extirparea totala a peretelui varicos.

SEMNE SI SIMPTOME CLINICE

Debutul bolii varicoase este de regula cu luni sau zeci de ani inainte, asfel in evolutia

afectiunii se disting patru stadii clinice si fiziologice:

Stadiul I

Fiziologie: apare o insuficienta valvulara ostiala a crosei safenei interne (avalvularea

axiala e redusa) si un reflux ortostatic moderat.

Aspect clinic: apar dilatatii venoase cilindrice sau sinuase pe traiectul venei safene.

Stadiul II

Fiziologie: in aceasta faza a bolii varicoase insuficienta ostiala afecteaza si

comunicantele (avalvulare axiala) si apare un important reflux sanguin.

Aspect clinic: in ortostatism apare: senzatia greutate, tensiune in gamba si oboseala

precoce. Tot in aceasta faza a bolii varicoase apar dilatatii venoase sacciforme sistematizate in unul

din teritoriile safenei, depresibile si nedureroase, care dispar la declivitate si reapar aproape

instantaneu la revenirea in ortostatism. Aceste dilatatii venoase sunt acoperite de tegumente

normale.

Stadiul III

Fiziologie: zonele de reflux se multiplica,mai ales la nivelul gambei. Presiunea

hidrostatica creste in timp ce presiunea coloid-osmotica ramane constanta, apare un dezechilibru

intre filtrare si resorbtie (filtrarea > resorbtia). Apare edemul care initial este venos (febedemul) si

apoi si limfatic (limfedem). Tulburari metabolice locale – tesutul celular subcutanat devine dur,

16

Lucrare de Diplomă

scleros, aderent de planul fascial subiacent (celulita scleroasa). Cresterea in continuare a presiunii

venoase duce la deschiderea anastomozelor arterio-venoase, cu scurtcircuitarea capilarelor nutritive

si aparitia tulburarilor trofice.

Aspect clinic: in acest stadiu al bolii varicoase apare: Edem decliv perimaleolar in

deosebi seara dupa ortostatsm prelungit din timpul zilei si este depresibil (pastreaza godenul).

Edemul dispare noaptea, clinostatismul favorizeaza intoarcerea venoasa. Celulita scleroasa este o

induratie care determina aderenta tegumentului pe plan fascial, aceasta este o leziune definitiva.

Dermatita pigmentara eczematiforma este o pigmentatie bruna in treimea inferioara a gambei, apare

ca si consecinta unui proces imunologic local prin alergeni ce se formeaza consecutiv tulburarilor

trofice (leziune ireversibila).

Ulcerul de gamba este o ulceratie cutanata care apare dupa traumatisme minore si

evolueaza lent, progresiv fara tendinta la vindecare.

Stadiul IV

Fiziologie: apare o insuficienta valvulara la nivelul trunchiurilor venoase profunde.

Aspect clinic: in aceasta faza a bolii varicoase apar: varicozitati gigante, tulburari trofice

comlexe cu scaderea capacitatii de munca sau chiar impotenta functionala a membrului respectiv.

Din punct de vedere clinic boala vericoasa prezinta doua perioade:

1. Perioada prevaricoasa se caracterizeaza prin:

- senzatii de greutate in gamba ;

- tensiune ;

- dureri la palpare ;

- edem maleolar discret seara, care dispare dimineata;

- reducerea pilozitatii.

2. Stadiul cu varice constituite.

Semnele subiective sunt aceleasi ca in perioada prevaricoasa, uneori ele se atenueaza sau

dispar odata cu aparitia varicelor, alteori cresc in intensitate ducand la impotenta functionala.

Edemul se observa constant, avand o intensitate variabila, apare in regiunea maleolara de

obicei unilateral, dar curand devine bilateral. La inceput discret, mai accentuat seara, disparand

dimineata, se extinde apoi proximal in suprafata si profunzime si cedeaza mai greu in clinostatism.

Modificarile trofice ale tegumentelor apar precoce, sunt discrete si localizate in regiunea

maleolara, de unde se extind proximal. Zone de tegumente subtiate, transparente, pot alterna cu

portiuni tegumentare ingrosate, pigmentate. Tegumentele pot fi cianotice.

17

Lucrare de Diplomă

Evolutie

In evolutia bolii varicoase se disting trei etape:

1. Etapa prevaricoasa corespunde perioadei initiale a insuficientei venoase strict

localizate in sistemul venos superficial. Semnele subiective sunt atenuate.

2. Etapa cu varice constituite fenomenele subiective se atenueaza iar apoi dispar.

Insuficientei venoase a safenei se adauga insuficienta venelor comunicante, iar tabloul clinic este

bine conturat.

3. Etapa complicatiilor are inceputul marcat de instalarea insuficientei venoase cronice. In

majoritatea cazurilor, varicele evolueaza lent, cronic, fiind tolerate cat timp sunt compensate.

Uneori pot fi insotite de complicatii acute (rupturi, flebite) sau cronice (ulcere, nevralgii). Ruptura

in varice poate da nastere la o hemoragie masiva, caz in care produce un hematom intratisular.

Hemoragia externa se opreste prin aplicarea unui pansament compresiv direct, asupra rupturii

varicelui sau prin ligaturare.

18

Lucrare de Diplomă

COMPLICATIILE VENELOR VARICOASEI. Tromboflebita varicoasa se intalneste in cursul unei boli infectioase, virotice. Flebita

varicoasa se simte si se vede ca un cordon dur si dureros. Flebita se poate complica ducand la

embolie.

II. Boala postflebitica reprezinta o complicatie redutabila a varicelor membrelor

inferioare fiind caracterizata prin tulburari trofice post flebitice caracteristice:

- edem ;

- dermatita ;

- pigmentare sau leziuni de hipodermita sau celulita, ca si complicatie finala a ulcerului.

19

Lucrare de Diplomă

Mecanismul de producere este variabil, bolnavul necesitand uneori

flebografie pentru ai fi precizat diagnosticul corect. P.Langeron a individualizat trei sindroame:

1. Sindromul obstructiv caracterizat prin atrofia membrului. In acest caz este un contrast

intre atrofia supramaleolara si elemental superior gambier. In acest caz este contraindicata

interventia chirurgicala. Alteori imediat dupa puseul inflamator de flebita se instaleaza in continuare

dezvoltarea sindromului venos obstructiv in regiunea coapsei si bazinului.

2. Sindromul de repermeabilizare survine dupa un interval lung, dupa mai multi ani de la

episodul flebitic. Diferitele tulburari trofice se instaleaza concomitent cu procesul de permeabilizare

facilitate de distrugerea aparatului valvular. Refluxul venos profund si staza se manifesta clinic prin

aparitia varicelor secundare in gamba, consecinta a venelor comunicante insuficiente. Uneori apar

varice suprapubiene, consecinta a unei obliterari veche a axului venos iliac. In sindromul post-

trombotic nu este indicat sa i se extirpe venele deoarece pacientul poate sa decedeze.

3. Sindromul de complicatie postflebitic poate fi veno-venos sau veno-limfatic.

III. Sindromul veno-venos cu staza totala, profunda si superficiala grava, se intalneste

la bolnavii cu varice hidrostatice la care survine un puseu de tromboflebita. Extirparea retelei

venoase superficiale degenerate si ligaturare subaponevrotica a venelor comunicante insuficiente

este eficace.

IV. Sindromul veno-limfatic este caracterizat prin edem cronic al gambei care nu

cedeaza in repaus, in clinostatism, si are o evolutie severa. Aceasta se intalneste la bolnavii cu

proces varicos trombotic complicat prin puberizipeloide care determina obstructia vaselor limfatice.

20

Lucrare de Diplomă

V. Ulcerul varicos se intalneste la persoanele in varsta de 40 de ani abandonand sediul

selectiv in jumatatea inferioara a gambei si pe fata interna. Acesta este produs de hipoxia tisulara,

determinata de staza in venele varicoase. Caracterul ulcerului asezat pe o retea venoasa dilatata ce

prezinta ligaturi anatomice cu sistemul venos tibial profound prin intermediul a doua sau trei vene

comunicante. Pielea din jur este subtiata, pigmentata rozaliu cu cicatrici vechi, eczema cu infiltratie

elefantiazica a tesutului subcutanat. Ulcerul varicos se poate suprainfecta sau uneori poate genera.

VI. Flebartrita este o complicatie mai grava. Artrita in cursul varicelor este determinate

de reflux prin extensia procesului inflamator periflebitic la artera invecinata.

VII. Piciorul plat poate coexista cu varicele.

COMPLICATIILE TESUTURILOR VECINE

21

Lucrare de Diplomă

1.Leziuni dermoepidemice: dermatite micotice, microbiene, alergice, pigmentatii cutanate,

atrofie a dermului.

2.Leziuni dermohipodermice

a) Hipodermitele subcutanate se localizeaza supramaleolar intern si tind sa se extinda

circular. Tegumentele sunt ingrosate si calde.

b) Infiltratie fibroasa indurativa a hipodermului se manifesta prin ingrosarea si indurarea

tesutului celular subcutanat. Zona de infiltratie a hipodermului este sensibila si rezistenta.

c) Edemul este o complicatie precoce a bolii varicoase. Este datorat hipertensiunii venoase

din reteaua profunda, aceasta fiind la randul ei insuficienta, hipertensiunea fiind mai accentuata in

ortostatism, iar retrograd se produce hipertensiune hidrostatica.

3. Leziunile arterelor, capilarelor si limfelor: in boala varicoasa staza venoasa determina

staza capilara, care produce pe cale reflexa, staza arterelor si cailor limfatice.

4. Ulcerul varicos este complicatia cea mai grava. Aparitia ulcerului varicos este

favorizata de ortostatism prelungit, de ortodinamism, infectii, micoze, tulburari trofice preexistente.

Ulcerul de gamba poate sa apara si in alte imprejurari cand cauza sa nu este arteriala,

insuficienta de drenaj limfatic, boli hematologice, colagenoze. Ulcerele varicoase pot fi unice sau

multiple cu dimensiunile de la punctiform pana la ulcer policiclic care poate inconjura gamba pe

toata treimea sau jumata-tea ei distala. Marginile sunt neregulate dar distincte iar fondul ulcerului e

mai mult sau mai putin escavat pastrand aspectul de plaga superficiala fiind acoperit de muguri

carnosi de culoare bruna, care imprima aspectul aton.

De obicei ulcerul varicos nu este dureros, evolutia lui fiind lent progresiva. Ulcerul

incepe ca o plaga mica, superficiala apoi se extinde in suprafata si profunzime. La momentul de

extindere contribuie microtrombozele marginale, ca si infectia adaugata, care imprima caracterul

cronic.

DIAGNOSTIC

22

Lucrare de Diplomă

“Diagnosticul se face clinic, limfangita se vede, tromboza venoasa se simte la palpare,

varicele se vad si se simt”

Prin flebografie se precizeaza cauza varicelor aratand starea de permeabilitate a venelor

profunde si gradul de insuficienta valvulara. Tehnic, se palpeaza vena safena externa mica in

regiunea dorsala a piciorului, se aplica un garou deasupra maleolelor si se injecteaza uromitral 67%,

astfel se obtin date radiologice asupra permeabilitatii si starii valvelor profunde si comunicante

(prin echo-doppler).

EXPLORAREA SISTEMULUI VENOS

Examenul venei safene se face cu bolnavul in ortostatism in cazul insuficientei ostiale,

vena este plina de sange stagnand pe intregul sau teritoriu.

Manevre clinice care exploreaza sistemul venos superficial :

1.Proba Schwartz – aceasta proba foloseste tocmai aceasta pozitie, pentru a evidentia

insuficienta valvulara datorita creerii unei coloane de sange care nu mai este fragmentata. In aceasta

situatie percutia pachetului varicos distal creeaza o unda ascendenta perceputa palpatoriu la nivelul

crosei safene mari.

2.Proba Trendelenburg – este cea mai utilizata proba, deoarece poate pune in evidenta

atat insuficienta ostiala izolata cat si eventualele puncte de umplere distale prin perforantele

respective. Bolnavul in decubit dorsal este rugat sa ridice membrul examinat vertical, varicele se

golesc in acest fel. Se comprima crosa safenei interne mari prin aplicarea unui garou, bolnavul se

ridica in ortostatism, varicele raman goale, la decomprimarea crosei, varicele se umplu retrograd in

caz de incompetenta ostiala a crosei. Ascultatia este indicata in cazul unor varice pulsatile.

Descoperirea unui suflu continu pe traiectul venos inseamna o comunicare arterio-venoasa.

3.Proba Sicard – bolnavul in decubit dorsal, tuseste. Apare brusc o bombare a crosei

safenei interne care se propaga ca o unda pe traiectul venei.

Manevre clinice care exploreaza sistemul venelor comunicante :

23

Lucrare de Diplomă

1.Proba Patt - evidentiaza zonele de reflux la nivelul venei comunicante. Unui bolnav

aflat in decubit dorsal I se aplica un garou la nivelul crosei safene mari pentru a elimina

posibilitatea unui reflux la nivelul crosei si se efectueaza un bandaj cu ajutorul unei fase rulate de la

extremitate spre rada -cina membrului. In ortostatism, daca pe masura ce derulam fasa dispare

radacina membrului, apare o recuplare a varicelor, in fata unui reflux din siste-mul venos profound

spre suprafata prin una sau mai multe comunicante insuficiente.

2.Proba celor trei garouri – aceasta proba permite probei Trendelenburg evidentierea

insuficientei ostiale dar in acelasi timp localizarea venelor insuficiente din sistemul de comunicatie,

prin aceasta oferind o imagine completa a stadiului de afectare a circulatiei de intoarcere. Proba se

executa la bolnavul cu piciorul afectat ridicat la orizontal, deci cu reteaua venoasa superficiala

golita de sangele stagnat. Se aplica trei garouri: unul la radacina coapsei, imediat sub nivelul crosei

safene, unul deasupra articulatiei genunchiului si altul dedesuptul articulatiei genunchiului care

intercepteaza vena safena externa prin inaintarea varsarii sale in vena poplitee ; garourile se aplica

in asa fel incat sa nu jeneze circulatia venoasa profunda. Apoi bolnavul se ridica in ortostatism cu

cele trei garouri aplicate. Umplerea retrograda imediata cu sange a venelor varicoase gambiere arata

ca venele comunicante de la acest nivel sunt insuficiente; umplerea acestora numai dupa ridicarea

garoului desupra articulatiei arata insuficienta venei comunicante hunteriene, iar umplerea varicelor

numai dupa ridicarea garoului proximal semnifica insuficinta valvulara a safenei mari.

Proba trebuie efectuată în cel mult 30 de secunde, deoarece dincolo de acest interval se

produce oricum umplere a sistemului venos superficial prin colectoare situate între zonele de

aplicare a garoului; se poate repeta de câte ori este nevoie, cu alternarea ordinii de scoatere a

garourilor şi eventuală adăugare de garouri suplimentare .

Manevre clinice care exploreaza sistemul venos profund :

1.Proba Perthes: membrul inferior bolnav golit de sânge la bolnavul aflat în decubit

dorsal este bandajat cu o faşă elastică trecută de la degetele piciorului până la nivelul genunchiului,

având grijă să nu fie jenată circulaţia venoasă profundă → bolnavul este rugat să meargă şi se

urmăreşte apariţia durerii timp de 10-15 minute. Prezenţa durerilor la mers indică existenţa unei

insuficienţe venoase profunde → varice secundare ce necesită investigaţie suplimentară (extirparea

varicelor vicariante reprezintă o greşeală gravă, membrul inferior respectiv fiind lipsit poate de

singura sa posibilitate de drenaj venos ).

24

Lucrare de Diplomă

2.Proba Delbet Maquot: bolnavului aflat în ortostatism i se aplică un garou sub genunchi şi

este rugat să meargă 10-15 minute → trei posibile evoluţii:

- reducere a varicelor (→ vene comunicante competente şi ax venos profund liber),

- persistenţă a varicelor (→ există insuficienţă venoasă superficială şi a comunicantelor),

- respectiv accentuare a varicelor şi apariţie a durerilor (→ insuficienţă venoasă cronică)

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Diagnosticul diferential trebuie facut in diferite stadii de dezvoltare a bolii varicoase.

Pentru aceasta avem in vedere simptomatologia clinica subiectiva si obiectiva. Semnele clinice

subiective ale bolii varicoase sunt nespecifice, asa incat se pune problema de diagnostic diferential

cu multe alte boli.

1. In stadiul prevaricos :

- reumatismul cronic;

- coxartroza si gonartroza tuberculoasa;

- polinevrita;

- picior plat;

- arteriopatii cronice obliterante.

Semnul clinic obiectiv al bolii varicoase il reprezinta varicele.

2. In stadiul cu varice constant :

- hernia femurala;

- adenopatia arterei femurale;

- anevrismul arterei femurale;

- anevrismele si fistulele artero-venoase ;

- sindromul post trombotic.

Diagnosticul diferential dintre varicele primare si varicele secundare se poate transa in

urma anamnezei, examenul obiectiv si daca e cazul examinarilor paraclinice. Varicele secundare

apar in cazul sindromului post trombotic, dupa o tromboflebita netratata sau tratata incomplet in

antecedente.

25

Lucrare de Diplomă

Pentru aceasta avem in vedere:

- traumatisme ;

- imobilizari gipsate ;

- interventii chirurgicale laborioase ;

- complicatii post operatorii;

- nasteri dificile.

3. In stadiul complicatiilor

a) edemul: - edemul inflamator;

- cardiac ;

- renal ;

- hepatic ;

- de origine nervoasa ;

- de inanitie ;

- endocrin;

- limfedemul;

-lipedemul.

b) ulcerul gambelor: - ulcerul dermatologic

- ulcerul ischemic

- ulcerul gambier prin HTA

- eritemul indurat

- ulcerele din bolile hemolitice

- ulcerul gambier post trombotic

Eventualele complicatii ale bolii varicoase

Substratul fizio-patologic al complicatiilor bolii varicoase il constituie staza venoasa

permanenta, consecinta a insuficientei venoase cronice si initiatoarea unor dereglari ale

microcirculatiei cu implicatii asupra metabolismului tisular.

TRATAMENTUL BOLII VARICOASE

26

Lucrare de Diplomă

Obiectivele tratamentului sunt :

- prevenirea edemului de origine venoasa, a complicatiilor trofice, a ulceratiilor gambiere si

prevenirea trombozelor venoase superficiale care se pot asocia cu tromboze venoase profunde

putand duce la embolie pulmonara. De asemenea trebuie prevenite si rupturile de varice.

- prevenirea recidivei ulcerului de gamba; grabirea cicatrizarii leziunilor ulcerative si imbunatatirea

calitatii vietii pacientilor purtatori de leziuni trofice

- ameliorarea simptomatologiei venoase date de catre boala varicoasa.

- corectarea prejudiciilor estetice

Tratamentul bolii varicoase vizeaza un tratament :

- profilactic

- paleativ

- curativ

Tratamentul profilactic al ulcerului varicos il reprezinta tratamentul chirurgical corect

si in timp util al varicelor deoarece acesta este cel care va rezolva problema varicelor.

1. Masuri generale:

- masuri igienice:

-evitarea ortostatismului prelungit

-recomandam evitarea statului in picioare fara miscare la persoanele

predispuse la boala varicoasa

-se recomanda practicarea unor sporturi (ciclism, innot, mersul pe jos,

gimnastica medicala)

-incaltamintea plata

-caldura excesiva

-traumatismele in regiunea gambei

-evitarea sportului de performanta

-evitarea de imbracaminte stramta care perturba circulatia

-alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus.

- masuri dietetice: combaterea constipatiei si mai ales a obezitatii.

-masuri hidroterapice:

-bai totale cu gambele la orizontala si la o temperatura moderata adaugandu-

se pudra de alun in apa de baie care are un efect astringent

-gimnastica medicala.

- tratament medicamentos: se administreaza flebotrofice (DETRALEX, VENUROTON,

VEINAMITOL), vasoprotectoare, vitamina B, C, K, PP, hormoni pentru corectarea

dezechilibrelor endocrine din punct de plecare ovarian.

27

Lucrare de Diplomă

2. Masuri locale:

Ca masura terapeutica completa, compresiunea externa se practica curent cu scleroza sau

tratamentul chirurgical al varicelor. Compresiunea externa definitiva se realizeaza cu banda elastica

sau ciorapi elastici. Banda elastica permite o igiena mai buna dar realizeaza continenta numai pana

la mijlocul coapsei. Banda si ciorapul elastic trebuie aplicate dimineata, inainte ca bolnavul sa se

coboare din pat. Banda elastica se monteaza cu bolnavul in clinostatism, cu membrul inferior ridicat

fata de planul patului,de la periferie spre radacina membrului.

Subliniem faptul ca tratamentul compresiv poate fi considerat deosebit de important

fiind la indemana bolnavului, insa ele prezinta anumite indicatii si contraindicatii care trebuiesc

bine cunoscute: indicatiile lui sunt in primul rand boala varicoasa, IV cronic in prezenta edemului si

a lipodermatosclerozei, ulcer varicos, sarcina, varicoflebita si in special postchirurgical.

Contraindicatii amintim prezenta anumitor afectiuni dermatologice la nivelul membrului

inferior (flegmon, abces, dermatite exudative, arteriopatie cronica obliteranta) cu presiune arteriala

distala sub 70 mm HG, insuficienta cardiaca.

Tratamentul curativ al bolii varicoase consta in masuri terapeutice active, care se

adreseaza varicelor si masuri complementare locale si generale.

Tratamentul sclerozant consta in injectarea unei solutii sclerozante intr-o vena

varicoasa superficiala. Acest act va duce la fibrozarea venei in urma iritatiei si congestiei

endovenei. In general metoda sclerozarii nu prezinta complicatii.

Tratamentul chirurgical al varicelor este o metoda de electie. Mai mult de doua treimi

din pacienti beneficiaza de aceasta metoda. Tratamentul chirurgical de electie este extirparea venei

safene interne si al venei safene externe prin stripping (smulgere) sau procedeul lui Bobcock.

Tipul de interventie chirurgical trebuie diferentiat de la un pacient la altul in functie de

anatomia lezionala.

Contraindicatiile tratamentului chirurgical sunt:

- absolute: cardiopatii grave decompensate, neoplasme extinse, alte boli grave cu sfarsit

apropiat.

- relative: diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, cardiopatii decompensate.

REZULTATEAcestea sunt conditionate de doi factori principali:

- suprimarea completa a teritoriului venos interesat

- instituirea tratamentului inainte de aparitia complicatiilor

28

Lucrare de Diplomă

Tuturor bolnavilor operati de varice li se recomanda schimbarea locului de munca daca

acesta solicita ortostatismul prelungit sau mari eforturi fizice in ortostatism. In general aceste

recomandari sunt respectate partial sau deloc. Cu toate acestea nici unul dintre operatii controlati nu

si-au pierdut capacitatea de munca.

CAP.III METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

29

Lucrare de Diplomă

In ingrjirea pacientilor asistenta medicala este obligata sa-i suprevegheze pentru a culege

toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestora, comunicand medicului tot ce a

observat la bolnavi in cursul zilei sau noptii.

Ca metoda de lucru a folosit conversatia cu pacientul si echipa de ingrijire in vederea

necesitatii interventiei si a unei evolutii bune a starii pacientului.

Ca mijloace de lucru s-au folosit materialele si instrumentarul chirurgical necesar

pregatirii pacientilor pentru examenele paraclinice, pentru interventia chirurgicala si acordarea

ingrijirilor.

Asigurarea repausului cu membrul inferior mai ridicat pana la 45°,administrarea

medicatiei prescrise,observarea semnelor unor complicatii(tromboflebite,ulcer varicos).

Post operator se impun urmatoarele obiective:

- mentinerea echilibrului hidroelectrolitic;

- combaterea durerii;

- ingrijirea plagilor;

- mobilizarea cat mai precoce;

- educatia sanitara.

Boala varicoasa are un potential invalidant prin complicatiile pe care le poate genera.

Actionand la timp, complicatiile nu vor aparea sau vor fi intr-un procent mic. Pacientul trebuie

convins sa fie tratat imediat ca varicele aparute sa nu se agraveze si sa nu astepte pana cand semnele

subiective (durerea) il vor determina sa accepte tratamentul, care nu va mai avea rezultatele unei

terapii incipiente.

Am efectuat un studiu pe o perioada de 1 an la pacientii internati si tratati chirurgical cu

diagnosticul de varice hidrostatice ale membrelor inferioare in Clinica Chirurgie II Cluj-Napoca.Am

folosit in elaborarea studiului foile de observatie, protocoalele operatorii si registre de controale

postoperatorii ale pacientilor din perioada analizata (1 ianuarie-31 decembrie 2011).

Raportul procentual intre sexeDin totalul pacientilor internati si operati, 70% au fost femei si 30% barbati.

Tabel I

30

Lucrare de Diplomă

Mediul de provenientaIn majoritatea cazurilor (68,1%) subiectii proveneau din mediul urban,doar 31,9% din mediul rural.

Tabel II

31

Lucrare de Diplomă

Prezenta ortortatismului prelungit in antecedentele personale.

Tabel III

Graviditatea in randul pacientelor

32

Lucrare de Diplomă

Table IV

Privind consumul de toxice am constatat rolul important al alcoolului, cafelei si

tutunului in cadrul factorilor favorizanti.

Tabel V

33

Lucrare de Diplomă

Diagnosticul pacientilor la internare arata preponderenta stadiilor II si III.

34

Lucrare de Diplomă

Tabel VI

Localizarea cea mai frecventa fiind pe teritoriul safenei interne (86.2 %)

Tabel VII

35

Lucrare de Diplomă

Localizare unilateral in aproape ¾ din cazuri ( 78.8 % ) si bilateral in restul

( 21.2 % ).

36

Lucrare de Diplomă

Tabel VIII

Durata intre debut si interventia chirurgicala

37

Lucrare de Diplomă

Tabel IX

In general anamneza bolnavilor arata un interval lung de timp intre debutul

aparent al afectiunii si interventia chirurgicala, a peste jumatate din cazuri fiind

de 2 – 10 ani ( 51.4 % ).

38

Lucrare de Diplomă

Tabel X

Interventiile chirurgicale cele mai utilizate au fost crosectomia cu safectomia

interna prin stripping á Babcock ( 91.8 % ).Tabel XI

39

Lucrare de Diplomă

Medicatia postoperatorie a constat in antialgice, antibioterapie ( stadiul III – IV ) asociata

sau nu cu tratament antitrombotic.

Medicatia postoperatorieTabel XII

40

Lucrare de Diplomă

012345678910111213141516171819202122232425

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Nr. zile de spitalizare

Nr.

paci

enti

PARTEA DE NURSING

41

Lucrare de Diplomă

STUDIU DE CAZ

NUME,PRENUME : V. G.

VARSTA: 46 de ani

SEXUL: feminin

MEDIU DE PROVENIENTA : urban

STARE CIVILA : casatorita

OCUPATIE :postas

RELIGIE : ortodoxa

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: insuficienta valvulara cu dilatarea unui segment

venos

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE PERSONALE : menarha la varsta de 14 ani, cu

cicluri menstruale regulate cu flux normal. La 20 si 24 de ani a dat nastere cate unui copil, sarcini

normale cu nasteri la termen.

CONDITII DE VIATA SI MUNCA :pacienta locuieste la casa unde mai efectueaza

munca in curte si gradina, iar la locul de munca programul este de 8 ore si efort fizic moderat cu

ortostatism prelungit si mers pe jos pe distante mari.

COMPORTAMENT FATA DE TOXICE : pacienta nu lucreaza in mediu toxic si nu

prezinta alergii la nici un fel de substanta sau medicament.Consuma 2 cafele pe zi, alcool la ocazii

speciale si nu fumeaza.

REGIM ALIMENTAR : pacienta prezinta un regim de viata echilibrat, ea consuma

toate tipurile de alimente avand grija sa nu depaseasca greutatea actuala de 60 de kg.

TRATAMENTE CRONICE :nu urmeaza nici un tratament

DATA INTERNARII: 17.07.2011

DATA EXTERNARII: 31.07.2011

DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE: in urma interventiei chirurgicale de extirpare a

pachetelor varicoase pacienta se simte bine nu mai prezinta edeme iar cicatricele chirurgicale sunt

putin vizibile.

EXAMENUL OBIECTIV LA INTERNARE : pacienta prezinta o stare generala

buna,avand talia de 1,67 si o greutate de 60 kg. Aparatele si sistemele sunt normal reprezentate. La

42

Lucrare de Diplomă

nivelul memebrului inferior stang vena safena interna apare dilatata, varicos isinuoasa cu tegument

supradiacent indurat cu fenomene celsiene (congestie, hiperemie locala ) si aspectul unui cordon.

MOTIVELE INTERNARII: - durere vie ;

- durere dupa ortostatism indelungat;

- senzatie de arsura ;

- crampe musculare.

INTERVENTIE CHIRURGICALA: in data de 20.07.2011 pacientei i s-a efectuat

extirparea venei safene si a colateralelor ei.

ANTECEDENTE: fara importanta majora.

ANTECEDENTE SOCIALE:

- statut social: casatorita ;

- profesie: angajata a serviciului postal ;

- relatii familiale: relatiile familiale sunt foarte bune, are o familie unita.

ISTORICUL BOLII: In data de 10.07.2011 pacienta acuza dureri in membrul inferior

stang dupa ortostatism indelungat, senzatie de arsura. Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca

boala a debutat in urma cu 5 ani, cand a observat deschiderea unui pachet varicose la nivelul

membrului inferior stang, pe fata posterioara a gambei, insotit de jena locala dupa efort prelungit.

Pacienta relateaza ca a urmat un tratament profilactic: ciorap elastic, mentinerea membrului ridicat

la 30 de grade timp de 20 de minute, dar fara rezultate bune. Din acest motiv s-a adresat medicului

chirurg, pentru a i se face interventie chirurgicala.

EXAMINARI EFECTUATE:

- VSH: 8-14 mm;

- Ht: 39%;

- L: 5200/mm;

- Ts:1,23;

- glicemie: 70mg% ;

- Hb: 11g% ;

- T protrombina: 12” ;

- examen de urina: albumina-negativ, puroi-negativ, zahar-negativ

- Rx toracic : usoara staza hilara , cord si aorta normal radiologic ;

- EKG : ritm sinusal regulat;

- proba Trendelemburg: pozitiva;

43

Lucrare de Diplomă

- ecografie Dopler venos : ax venos profund al membrelor inferioare bilateral

permeabile. Multiple dilatatii venoase superficiale netrombozate. Vene

comunicante cu diametrul mare;

- ecografie abdominala : organe si sisteme normale ecografic.

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale postoperator

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Respiratia este normala, ampla, ritmica, prezinta pauze egale intre 2 respiratii.

Frecventa respiratiei este de 18 respiratii pe minut. Tipul respiratiei este costal superior.

Pulsul are o frecventa de 70 pulsatii pe minut, iar tensiunea 120/70 mmHg.

Tegumentele calde si de culoare roz.Circulatia periferica este perturbata din cauza pachetelor

varicoase.

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Cavitatea bucala este integra, dentitie completa, mucoasa bucala este roz si umeda,

gingii roz si aderenta pe dinti, masticatie usoara, lenta si eficace. Orarul meselor : trei mese pe zi si

doua gustari, bea lichide in cantitate de aproximativ 1,5 l/zi. Are greutatea de 60Kg si o inaltime de

1,67m.

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezinta eliminare urinara normala. Dupa 24 de ore de la actul chirurgical se

reia tranzitul gazelor si al scaunului. In urmatoarele zile are un scaun pe zi.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Aparatul locomotor este integru si mobil, dar dupa operatie prezinta dificultate de

deplasare datorita durerilor de cap datorate rahianesteziei si a durerilor de la nivelul gambei, coapsei

stangi provocate de incizie si bandajul elastic. Inainte pacienta dormea 6-7 ore pe noapte, somn

odihnitor si linistit; acum prezinta dificultate de a dormi, din cauza cefaleei si a durerilor membrului

operat.

44

Lucrare de Diplomă

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacienta prezinta insomnie nocturna,cu somnolenta diurna,oboseala din cauza

durerii.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacienta se imbraca si se dezbraca fara sa aiba nevoie de ajutor, in functie de

anotimp si situatie. Poarta incaltaminte comoda cu talpa joasa.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale

Pacienta este afebrila, temperature corpului se situeaza intre limitele fiziologice de

36-37 grade C. Temperatura camerei este de 18-21 grade Celsius.

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele

Pacienta prezinta tegumentele curate si pigmentate normal. Obisnuieste sa faca o

data pe zi dus iar bai generale de doua ori pe saptamana. Dupa interventia chirurgicala isi face

singura toaleta, exceptand menbrul operat, la care se efectueaza zilnic toaleta plagii cu solutii

antiseptice: alcool, rivanol 1%, iod, pansament steril.

9. Nevoia de a evita pericolele

Pacienta este constienta ca trebuie sa evite pe cat posibil riscurile

si pericolele mai ales in urma operatiei prin respectarea regulilor impuse de

personalul medical.

10. Nevoia de a comunica

Bolnava este sociabila, vorbeste cursiv, corect, inteligibil, cu ritm moderat. Intretine

relatii bune cu familia, cu pacientii din salon si personalul medical.

11. Nevoia de a practica religia

Pacienta este de religie ortodoxa, merge la biserica regulat, se roaga pentru binele ei

si a intregii familii.

45

Lucrare de Diplomă

12. Nevoia de a fi util

Cu toate ca lucreaza multe ore in picioare, este multumita de locul sau de munca, si

doreste sa se vindece cat mai repede, pentru a putea fi impreuna cu familia si pentru a-si relua

activitatea.

13. Nevoia de a se recreea

Pacientei ii plac iesirile in natura, intrucat de fiecare data la sfarsitul saptamanii

pleaca impreuna cu familia la parintii sai la tara sau la gratar.

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacienta este interesata de boala sa, asculta cu placere orice sfat, este receptiva la

noutati.

In urma efectuarii bilantului de independenta-dependenta am intalnit urmatoarele

probleme de dependenta :

- disconfort fizic si psihic postoperator,cauzat de interventia chirurgicala manifestat prin

durere la nivelul membrului operat si cefalee ;

- alterarea mobilitatii, cauzata de varicectomie si bandajele de la nuvelul membrului inferior

stang si manifestata prin imobilizare la pat ;

- alterarea somnului din cauza cefaleei postoperatorii si a durerilor membrului operat

manifestata prin ore insuficiente de somn ,treziri frecvente,oboseala ;

- alterarea imaginii de sine manifestata prin anxietate si neliniste .

46

Lucrare de Diplomă

PLAN DE INGRIJIRE POST OPERATOR

NR CRT

PROBLEMA PACIENTEI OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEIEVALUARE

AUTONOME DELEGATE

1. Discomfort fizic si psihic cauzat de interventia chirurgicala si manifestat prin durere si limitarea capacitatii de autoingrijire de la nivelul membrului inferior

Pacienta va prezenta ameliorarea durerii in decurs de 30 de minute si nu va mai prezenta durere peste doua zile.

Ziua 1I-am asezat membrul operat pe un sul de patura, ridicat la 15 grade fata de planul patului. Am asigurat conditii de microclimat adecvate(18-21 grade C,umiditate adecvata si aerisirea salonului).Ii masor P=74p/min in fiecare zi,T.A=120/80mmgHg si notez valorile in foaia de observatie.Ziua 2Am ajutat pacienta la actiunile de autoingrijire si am incurajat-o sa le faca cele pe care le poate face singura.

I-am administrat o fiola de algocalmin im sau iv dimineata si una seara.Fraxiparina la 6 ore subcutan.

Dupa 30 de minute de la administrarea medicatiei durerea a scazut in intensitate. Dupa doua zile pacienta nu mai prezinta durere.

2. Alterarea mobilitatii cauzata de varicectomie si bandajele de la nivelul membrului inferior stang, manifestata prin imbobilizare provizorie.

Pacienta sa prezinte un tonus muscular normal pe tot parcursul internarii. Pacienta se va deplasa cu ajutor dupa 6 ore si singura dupa doua zile.

Ziua 1I-am asigurat pozitia adecvata in pat. Dupa 6 ore postoperatorii incep miscarile de flexie-extensie a gambei. I-am pus lucrurile de uz personal in apropiere, i-am pus cana cu pai la indemana pt a putea sa se hidrateze. Ziua 2Pacienta efectueaza singura miscari articulare si isi schimba pozitia in pat la 3 ore initial cu ajutor apoi singura.Am efectuat taponament toracic la 3 ore in pat.Am ajutat pacienta la 12

Algocalmin 1 fiola im dimineata.Fraxiparina la 6 ore subcutan.I-am efectuat toaleta zilnica a membrului operat cu solutie de rivanol 1%, alcool iodat, sub supravegherea medicului, i-am administrat antitrombotice (calciparina 5000U la 6 ore) si antibiotice timp de 5 zile, 1g Ampicilina la 6 ore administrat iv.

La 6 de ore de la interventie, pacienta se deplaseaza singura. Pacienta prezinta o circulatieperiferica buna, tegumentele sunt normal colorate.Dupa 7 zile de la interventia chirurgicala pacienta prezinta plagi inchise si tegumente curate. Nu au

47

Lucrare de Diplomă

ore postoperator sa se ridice in pozitie sezand la marginea patului, iar a doua zi sa se ridice in picioare si sa faca cativa pasi.Primii pasi dupa intreventie am ajutat-o , iar apoi am incurajat-o sa mearga singura.I-am oferit pacientei toate conditiile pentru a-si mentine tegumentele curate.Am efectuat toaleta partiala , am supravegheat pansamentul compresiv si am verificat fasa elastica.Am schimbat pansamentul la 12 ore de la intreventie si ori de cate ori este nevoie dezinfectand co alcool iodat si aplicare de pansament curat apoi infasarea membrului operat cu fasa elastica.

aparut semne care sa indice complicatii. Plaga este curata in curs de cicatrizare.Dupa trei zile de la interventie i se face ablatia firelor.

3. Alterarea somnului nocturn, somnolenta diurna din cauza cefaleei postoperatorii si a durerilor membrului operat manifestata prin ore insuficiente de somn,treziri frecvente,oboseala.

Pacienta sa doarma 6 ore pe noapte iar peste zi sa prezinte o stare de bine.

Am asigurat conditii de microclimat corespunzator,liniste in salon,i-am sugerat sa citeasca o carte sau o revista pentru a se relaxa si a avea o stare de bine.

Algocalmin o fiola,i.m. dimineata si seara.

Pacienta doarme 8 ore pe noapte iar ziua prezinta o stare de bine fara oboseala.

48

Lucrare de Diplomă

4. Alterarea imaginii de sine manifestata prin anxietate si neliniste.

Pacienta va fi optimista in ceea ce priveste aspectul membrului. Dupa 6 saptamani se vor vedea doar semene minore lasate de operatie.

Am incurajat-o in ceea ce priveste aspectul cicatricelor. I-am sugerat sa poarte un ciorap elastic peste care sa imbrace unu Am pus-o in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune pentru a vedea evolutia bolii in diferite stadii l uzual.

La externare pacienta era optimista cu privire la afectiunea sa fiind sustinuta si de familie.

Epicriza :Pacienta in varsta de 46 de ani cu insuficienta valvulara,cu dilatarea unui segment venos se prezinta in serviciul nostru acuzand dureri la nivelul membrului inferior stang,senzatie de picior greu si prezenta dilatatiilor variciale gambiere stanga,simptomatolocie care a debutat in urma cu 5 ani. Obiectiv la internare se vizualizeaza dilatatii variciale la nivelul gambei stangi si se interneaza pentru consult si tratament chirurgical de specialitate. Postoperator evolutia este favorabila sub tratament antibiotic,anticoagulant si antialgic.Pacienta este stabila hemodinamic si respirator cu mobilizare buna,plagi operatorii curate,vindecate per primam. Se externeaza cu urmatoarele recomandari : -evitarea ortostatismului prelungit -repaus cu membru inferior in pozitie procliva -folosirea ciorapui elastic de grad mediu -tratament cu :Detralex 2x1 tb/zi doua luni si o luna pauza(1-0-1), Aspenter 75mg 2x1 tb/zi (0-1-0),Ketonal 2x1 tb/zi (1-1-0) -toaleta cu solutii antiseptice (betadina) si pansamentul plagilor pana la vindecarea completa -revine la control peste o luna cu bilet de trimitere -dispensarizare prin medicul de familie. Se externeaza in stare vindecat chirurgical.

STUDIU DE CAZ

NUME , PRENUME : M A

VARSTA: 49 de ani

SEXUL: masculin

MEDIUL DE PROVENIENTA : urban

STARE CIVILA : casatorit

49

Lucrare de Diplomă

OCUPATIE : vanzator

RELIGIE : ortodox

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE : insuficienta valvulara cu dilatarea segmentului venos si prezenta varicelor la nivelul membrului inferior drept

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE : in 1995 a suferit o

interventie chirurgicala de apendicectomie.

CONDITII DE VIATA SI MUNCA : pacientul locuieste la bloc unde nu depune un

efort fizic mare. La locul de munca pacientul este solicitat fizic iar ortostatismul e prelungit.

REGIM ALIMENTAR : pacientul prezinta un regim de viata echilibrat, el consuma

toate tipurile de alimente avand grija sa nu depaseasca greutatea actuala. Consuma cu preponderenta

legume si fructe dar mananca si carne de preferinta de pui si de vita.

TRATAMENTE CRONICE : pacientul nu sufera de boli cronice

DATA INTERNARII: 02.11.2011

DATA EXTERNARII: 17.11.2011

DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE : in urma interventiei chirurgicale de extirpare a

pachetelor varicoase pacientul se simte bine nu mai prezinta edeme si echimoze iar cicatricele

chirurgicale sunt putin vizibile.

EXAMENUL OBIECTIV : la internare pacientul prezinta o stare generala buna, cu o

talie de 1,72m si o greutate de 75 kg cu starea de nutritie normala. Orientat temporo-spatial cu

constienta prezenta si clara. Tegumentele sunt roz si normal colorate prezinta cicatricea pubo-

subombilicala. Sistem ganglionar superficial, nepalpabil. Sistemul muscular normoton si

normokinetic ;iar cel osteo-articular integru si mobil. Restul aparatelor normal reprezentate. La

examenul local la nivelul membrului inferior drept vena safena interna apare dilatata, varicos

insinuoasa cu tegument supradiacent indurat, cu fenomene celsiene locale ( congestie si hiperemie )

si de aspectul unui cordon.

MOTIVELE INTERNARII:

- durere mare la nivelul membrului inferior drept dupa ortostatism indelungat;

- senzatie de arsura in gamba membrului;

- imposibilitatea de a-si continua activitatea din cauza durerilor.

50

Lucrare de Diplomă

INTERVENTIA CHIRURGICALA: in data de 05.11.2011 pacientul este programat

pentru a i se efectua varicectomia.

ANTECEDENTE SOCIALE:

- statut social: castorit ;

- profesia: vanzator ;

- mediul familial: relatii familiale foarte bune.

ISTORICUL BOLII: in data de 02.11.2011 pacientul se prezinta la medical de

specialitate in vederea extirparii pachetului varicoase. Din cele relatate de bolnav reiese ca boala a

debutat in urma cu 9 ani prin aparitia durerii si dilatatiilor la nivelul membrului drept, care au

crescut progresiv in intensitate si volum. Din acest motiv pacientul s-a adresat specialistului pentru

tratament.

EXAMINARI EFECTUATE:

- VSH: 15-20mm

- Hb: 11,2g%

- Ht: 120%

- glicemia: 120mg%

- L: 5200mm

- Rx toracic : fara modificari patologice 

- Examen ORL : fara modificari patologice

- Examen oftalmologic : FO normal

- EKG : ritm sinusal regulat

- proba Trendelemburg: pozitiva

- ecografie Dopler venos : ax venos profund al membrelor inferioare bilateral

permeabile. Multiple dilatatii venoase superficiale netrombozate. Vene

comunicante cu diametrul mare.

- ecografie abdominala : organe si sisteme normale ecografic.

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale postoperator

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Pacientul prezinta cai respiratorii libere, toracele este simetric, participa simultan la

miscarile respiratorii. Frecventa respiratiilor este de 16 respiratii pe minut, cu amplitudine profunda.

51

Lucrare de Diplomă

Tipul respiratiei este costal inferior. Pulsul are o frecventa de 77 pulsatii pe minut, iar tensiunea

arteriala 130/80mmHg. Circulatia periferica este inadecvata din cauza varicelor

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Cavitatea bucala nu prezinta proteze, mucoasa bucala este umeda, gingii roz, dinti

integrii, masticatia e usoara cu reflex de deglutitie prezent. Digestia este usoara, mananca singur trei

mese pe zi si o gustare. Consumul de lichide este de aproximativ 1-1,5L (supe, cafea, apa). Are o

greutate de 75Kg si o inaltime de 1,72m.

3. Nevoia de a elimina

Pacientul prezinta mictiuni spontane, cu o frecventa de 6 mictiuni pe zi, de culoare

galbena cu aspect transparent. Diureza este de 1000ml. Tranzitul intestinal este normal, are un

scaun pe zi de consistenta normala, omogen.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Aparatul locomotor este integru si mobil, miscarile articulare sunt armonioase. Dupa

operatie prezinta dificultate de deplasare din cauza varicectomiei (bandajului).

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacientul doarme 7 ore pe noapte, somn odihnitor. Seara inainte de culcare

obisnuieste sa urmareasca programele tv.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul se imbraca singur, este o persoana curata, modesta, foloseste vestimentatie

adecvata in functie de imprejurare.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Pacientul prezinta o temperature corporala cuprinsa intre 36,5-36,8 grade C.

Temperatura camerei este de 19-20 grade C.

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoaselor

52

Lucrare de Diplomă

Pacientul prezinta tegumente curate, normal colorate. Mucoasa bucala este umeda,

curata si integra. Obisnuieste sa faca o data pe zi dus iar baie generala o data pe saptamana.

9. Nevoia de a evita pericolele

Pacientul este atent, este constient de complicatiile bolii si de aceea este receptiv la

indicatiile si sfaturile cadrelor medicale.

10. Nevoia de a comunica

Pacientul este sociabil, vorbeste cursiv, comunica cu pacientii si echipa de ingrijire.

Se afla in relatii bune cu familia si prietenii care il viziteaza.

11. Nevoia de a practica religia

Pacientul este de religie ortodoxa, merge la biserica o data pe luna si crede in

Dumnezeu.

12. Nevoia de a fi util

Este multumit de ceea ce este si de copii sai. Se simte util familiei si societatii

intrucat are un loc de munca cinstit si stabil.

13. Nevoia de a se recrea

Pacientului ii plac iesirile in natura, impreuna cu prietenii si familia si ii place sa joace

sah si table. Acum prezinta dificultate in deplasare datorita varicectomiei.

14. Nevoia de a invata sa isi pastreze sanatatea

M.A. se intereseaza de boala sa, se consulta cu personalul medical cum sa evite

complicatiile si cum sa se ingrijeasca dupa externare, pentru a nu isi agrava situatia.

In urma analizei datelor am stabilit urmatoarele probleme ale pacientului:

- discomfort fizic si psihic postoperator cauzat de interventia chirurgicala

manifestat prin dureri la nivelul membrului inferior drept

53

Lucrare de Diplomă

- alterarea mobilitatii cauzata de varicectomie si bandaje de la nivelul membrului

inferior drept si manifestata prin imobilizare la pat.

- alterarea integritatii tegumentelor cauzata de interventia chirurgicala si

manifestata prin plagi chirurgicale.

- anxietate din cauza gandurilor legate de schimbarea locului de munca,

manifestata prin neliniste, temere si preocupare.

PLAN DE INGRIJIRE POST OPERATOR

NR. CRT

PROBLEMA PACIENTULUI OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

1. Discomfort fizic si psihic cauzat de interventia chirurgicala si manifestat prin durere si

Pacientul va prezenta durere ameliorata in decurs de 25 minute si nu

Ziua 1I-am asezat membrul operat pe un sul de patura, ridicat la 15 grade fata de

I-am administrat o fiola de algocal-min im sau iv dimineata si una seara la

Dupa 25 de minute de la administrarea medicatiei durerea a scazut in intensitate.

54

Lucrare de Diplomă

limitarea capacitatii de autoingrijire de la nivelul membrului inferior

va mai prezenta durere in decurs de 48 de ore.

palnul patului. Am asigurat conditii de micro-climat adecvat(18-21 grade C,umiditate adecvata si aerisirea salonului).Ii masor P=67p/min,T.A=120/85 mmgHg si notez valorile in foaia de observatie.Ziua 2Am ajutat pacientul la actiunile de autoingrijire si l-am incurajat sa le faca cele pe care le poate face singur.

indicatia medicului.Fraxiparina la 6 ore subcutan.

Dupa doua zile pacientul nu mai prezenta durere.

2. Alterarea mobilitatii cauzata de varicectomie si bandajul de la nivelul membrului inferior drept,manifestata prin imobilizare provizorie.

Pacientul sa prezinte un tonus muscular normal pe tot parcursul internarii. Pacientul se va deplasa cu ajutor dupa sase ore si singur dupa doua zile.

Ziua 1I-am asigurat pozitia adecvata in pat. Dupa sase ore postoperatorii incep miscarile de flexie-extensie a gambei. I-am pus lucrurile de uz personal in apropiere, i-am pus cana cu pai la indemana pt a putea sa se hidrateze. Ziua 2Pacientul sa efectueze singur miscari articulare si sa-si schimbe

Agocalmin 1 fiola,una dimineata,una aseara im.Fraxiparina 1 fiola la 6 ore subcutanat.

Dupa 6 de ore de la interventie, pacientul se deplaseaza cu ajutor. Pacientul prezinta o circulatieperiferica buna, tegumentele sunt normal colorate.Nu au aparut semne de complicatii,plaga este curata.

55

Lucrare de Diplomă

pozitia in pat la 3 ore initial cu ajutor apoi singur.Am efectuat taponament toracic la 3 ore in pat. Am ajutat pacientul la 12 ore postoperator sa se

ridice in pozitie sezand la marginea patului iar a doua zi sa se ridice in picioare si sa faca cativa pasi.. Primii pasi dupa interventie am ajutat iar apoi am incurajat sa mearga singur pacientul. Anunt medicul rezultatul coagulo-gramei.Ii masor pulsul in fiecare zi, tensiunea arteriala la indicatia medicului si notez valorile in foaia de observatie. Recoltez sange pentru coagulograma.

3. Alterarea integritatii tegumentelor cauzata de interventia chirurgicala

Pacientul va prezenta tegumentele, plagile membrului inferior curate

I-am oferit pacientului toate conditiile pentru a-si mentine tegumentele

La indicatia medicului, i-am administrat antitrombotice (calciparina 5000U la 6 ore)

Dupa 7 zile de la interventia chirurgicala pacientul prezinta plagi inchise, tegumente curate.

56

Lucrare de Diplomă

manifestata prin plagi chirurgicale.

pe tot parcursul spitalizarii.

curate. Am efectuat toaleta partiala. Am supravegheat pansamentul compresiv si am verificat fasa elastica.Am schimbat pansamentul la 12 ore de la interventie si ori de cate ori este nevoie dezinfectand cu alcool iodat si aplicare de pansament curat apoi infasarea membrului cu fasa elastica.I-am efectuat toaleta zilnica a membrului operat cu solutie de rivanol 1%, alcool iodat.In a 3-a zi i sa facut ablatia firelor partial.

si antibiotice timp de 5 zile 1g Ampicilina la 6 ore administrat iv.

I se vor scoate firele ramase.

4. Pacientul prezinta anxietate din cauza gandurilor legate de schimbarea locului de munca, manifestata prin neliniste si temere.

Pacientul va fi optimist in ceea ce priveste aspectul problemei si isi va gasi un loc de munca in care sa-si continue activitatea.

Am discutat cu pacientul despre nelinistea sa si l-am sfatuit sa citeasca anunturile in vederea gasirii unei slujbe in care sa-si pastreze sanatatea. I-am sugerat sa poarte un ciorap elastic peste care sa

I-am administrat la indicatia medicului un anxiolitic usor Alprazolam tablete ½ dim si ½ seara inainte de culcare.

La externare pacientul are anxietate diminuata si este optimist, crezand ca isi va gasi slujba potrivita.

57

Lucrare de Diplomă

imbrace unul usual.

Epicriza:Pacientul in varsta de 49 de ani s-a internat in Clinica Chirurgie II pentru

Durere,senazatie de arsura la nivelul gambei inferior drept accentuate dupa ortostratism prelungit si

aparitia de pachete varicoase la acest nivel.Obiectiv s-a constatat pacient normopondelar,dilatari si

pachete varicoase ,sistematizate pe traiectul venei savene interne drepte cu semne de varicoflebita la

nivelul fetei interne a gambei,simptomatologie care a debutat in urma cu 9 ani prin aparitia durerii.

Examinarile de laborator sunt in limite normale,ecografia Doppler venos evidentiaza un

ax venos profund al membrelor inferioare bilateral permeabile.Multiple dilatatii venoase

superficiale netrombozate,vene comunicante cu diamentrul mare. Nu prezinta alte boli cronice.

Evolutie postoperatorie favorabila sub tratament elctrolitic ,volemic, antibiotic, antialgic,

profilaxia trombozei venoase profunde a membrelor inferioare.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari:

- evitarea ortostatismului prelungit

- purtarea unui ciorap elastic minim 6 saptamani

- toaleta cu solutii antiseptice si pansarea placilor pana la vindecarea completa

- tratament medicamentos

- revine la control cu bilet de trimite peste o luna

- dispensarizare prin medicul de familie

Se externeaza in stare vindecat chirurgical.

CAP.IV CONCLUZII

-Instituirea tratamentului inaintea operatiei si suprimarea completa a teritoriului venos

superficial reprezinta cheia succesului in boala varicoasa.

- Tratamentul chirurgical ramane superior celui prin screrozare.

- Colaborarea si cooperarea medic – pacient in tratamentul chirurgical al varicelor

hidrostatice trebuie sa fie onesta. De multe ori, insa paleta larga a chirurgilor si serviciilor

58

Lucrare de Diplomă

chirurgicale precum si lipsa de consecventa a pacientilor ingreuneaza evaluarea statistica a

rezultatelor post operatorii.

- Stadiile II, III, IV, sunt cele cu indicatie chirurgicala absoluta.

- Operatia Babcock ramane interventia cea mai ‘completa’  in cazurile bine indicate.

- Complicatiile post operatorii obliga la urmarirea atenta a pacientilor imediat post

operatori.

Recidivele sau varicele restante necesita interventii seriate pe care pacientul de cele

mai multe ori le refuza. Din datele prezentate in literatura de specialitate si in urma elaborarii prezentei

lucrari reiese ca varicele membrelor inferioare este o boala ce ridica multe probleme asupra

organismului uman si apare mai frecvent in perioada varstei a doua. Din acest motiv in

activitatea noastra, noi asistentii medicali trebuie sa dam dovada de un bun profesionalism si o

buna organizare.

Astfel cele patru responsabilitati esential medicale sunt:

- a promova sanatatea

- a pastra sanatatea

- a preveni imbolnavirile

- a restaura sanatatea si inlatura suferinta

In urma statisticii prezentate anterior si a cazurilor studiate reiese ca interventia

chirurgicala este metoda cea mai frecventa pentru rezolvarea varicelor si pentru prevenirea

complicatiilor (cea mai frecvent intalnita fiind flebita varicoasa).

Ingrijirea postoperatorie a bolnavilor cu varice necesita un ansamblu de cunostinte

tehnice de ingrijire:

-starea generala

-tranzitul intestinal

-monitorizarea tensiunii arteriale

-a pulsului

-a temperaturii

-toaleta zilnica locala

-calmarea durerilor in primele 24 - 48 de ore

-mobilizarea cat mai rapida.

59

Lucrare de Diplomă

Asistenta medicala are rolul de a observa modificarile survenite in starea bolnavului,

modificari ce trebuie raportate medicului, trecerea zilnica in foaia de observatie a valorilor obtinute

de la bolnavi, recoltarea de produse biologice si patologice, aplicarea masurilor de tratament si

igienico-dietetic.

In studierea cazurilor despre aceasta afectiune am incercat sa ma folosesc de notiunile

teoretice de specialitate, a planului de nursing, ce contin metode si mijloace de recuperare a

bolnavilor operati de varice, in scopul redarii acestora, in cel mai scurt timp increderea si

reintoarcerea lor in familie si societate.

BIBLIOGRAFIE

1. BOTA N. – Ulcerul venos la gamba,editura Eurostampa,Timisoara 2007

2.CANDEA V .,NICULESCU C. – Chirurgie vasculara : bolile venelor si

limfaticelor ,editura Tehnica,Bucuresti 2001

3.CAROL M. –Tehnica ingrijirii bolnavului,editura Medicala 2012.

4.LUCRETIA T. -Ghid de nursing : cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

60

Lucrare de Diplomă

nevoilor fundamentale,editura Viata medicala romaneasca,Bucuresti 2006

5.LUCRETIA T. –Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate

bolnavilor, editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti 2006

6.LUCRETIA T.- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,editura

Viata medicala romaneasc,Bucuresti 2006

7. LUCRETIA T.- Urgente medico-chirurgicale,editura VMR,Bucuresti 2008

61