LICEUL DE ARTE PLASTICE ,,NICOLAE TONITZALUCRARE / PROIECT ATESTAT

EXAMENUL PENTRU CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE IN INVATAMANTUL LICEEAL,

FILIERA VOCATIONALA - NIVEL 4

ATELIER DE SPECIALITATE - ARTE GRAFICE

2014-2015(Catalina Mara Mihailescu)

CLASA a XII-a EGRUPA 5TEMA DIPLOMEI:UNITATE IN DIVERSITATE

Profesor Coordonator: Mariea Petcu ChioibasGrafica este denumirea generica sub care sunt reunite mai multe tehnici al caror mijloc principal de expresie este linia: foloseste drept suport hartia de diferite calitati, fara nici o preparatie prealabila (se umezeste usor doar in cazul imprimarii de pe placa metalica: dupa destinatie, exista de sevalet - desenul si gravura, de carte, aplicata) .

Gravura reprezinta un gen al artelor vizuale a carei tehnici consta in saparea, incizarea, perforarea sau obturarea prin diverse procedee fizice ori chimice a unei suprafete de regula plane, fie in vederea imprimarii i multiplicarii ulterioare a imaginii fie pentru obtinerea unui obiect artistic de sine statator. Artistul care se ocupa cu practicarea acestui gen de arta poarta numele de gravor.

In cazul gravurii destinate imprimarii, gravarea se face pe un suport numit cliseu, confectionat din metal, lemn, linoleum sau alte materiale. Cliseul reprezinta negativul gravurii, pe acesta aplicandu-se cerneala ce urmeaza a fi imprimata. Peste cliseul cerneluit se aplica o foaie de hartie iar apoi sunt trecute printr-o presa tipografica. Cerneala retinuta de cliseu este transferata pe coala de hartie ca urmare a aplicarii presiunii. Imaginea imprimata constituie pozitivul gravurii. Termenul gravura este folosit deopotriva pentru a desemna negativul (cliseul) si pozitivul (imaginea imprimata).

Ilustratiile de carte reprezinta analiza asupra transpunerii personalitatii si trairilor interioare ale copiilor prin desen. Am ales ca instrument liner-ul deoarece libertatea si finetea liniilor construiesc cel mai clar inocenta tanarului inca in dezvoltare, trasaturile sale delicate si foarte expresive. In unele dintre ilustratii contrastul lumina-umbra este mai puternic, iar in celelalte mai slab. Am apelat la contrastul mai puternic pentru a sublinia diferenta dintre un copil lipsit de afectiunea, caldura, atmosfera si beneficiile unui camin potrivit unui copil si un contrast mai putin vizibil cu treceri subtile intre griuri pentru cel mai sensibil. Datorita liniilor neregulate, de diverse dimensiuni si a contrastului clar-obscur, personajele capata un aer copilaresc, plin de candoare. Am folosit ca inspiratie una din cartile dedicate special pishologiei copilului. Psihologia copilului face parte din psihologia dezvoltarii copilului de la nastere pana la maturitate. Dupa zoologul si filozoful elvetian Adolf Portmann (1897-1982) omul din punct de vedere fiziologic este o nastere prematura. Omul este singura vietuitoare de pe pamant care dupa nastere trebuie sa invete o sumedenie de lucruri.Una dintre ilustratiile pentru atestatDatorita acestui fapt este complet dependent de mama si de ceilalti membri ai familiei sau societatii. Ultimele cercetari din neurolgie au dovedit capacitatea plastica deosebita de adaptare a creierului tanar. Prin aceste descoperiri s-a confirmat teoria ca dupa nastere sunt posibilitati mult mai mari de corectare a deficientelor psihologice avute la nastere, decat la adulti.

Ca inspiratie artistica, William Hoghart este cel care m a impresionat deoarece la baza creatiei lui se afla experienta personala. Hogarth se lasa purtat de imaginatie nu numai in alegerea temelor, dar si in elaborarea lor. In portrete, impresioneaza spontaneitatea proaspata a pensulei i aspectul de schita al personajelor. Dezinvoltura executiei nu scade cu nimic forta de expresie. Minunata Mica vanzatoare de creveti ("The Shrimp Girl", 1740), pe buna dreptate considerata de pictorul impresionist Whistler ca o opera inovatoare, precursoare a unei noi directii, este ceva mai mult decat simplul portret al unei tinere femei. Panza reprezinta cu adevarat intruparea vitalitatii, fortei, energiei si bucuriei vietii.

Opera lui William Hoghart, din operele sale originale si restaurata de James Heath.

Pe langa liner, in unele ilustratii am folosit penitasi tus in nuanta maro inchis, pentru a reda materialitatea unor haine sau instrumente muzicale. Contrastul dintre negru si maro inchis contribuie la expresivitatea si forta desenelor.

Pentru gravura, am ales ca sursa de inspiratie plante din atelierul liceului, acestea fascinandu-ma prin multitudinea de forme si planuri. Am ales sa folosesc ca tehnica zgarierea in plastic ce urmeaza apoi sa fie imprimat dupa umplerea cu cerneala, deoarece era cel mai potrivit mod de a reprezenta planurile si picturalitatea plantelor. Libertatea liniilor creeaza planurile unite apoi intr-o forma unitara, dar totusi unica. Vasul stabilizeaza compozitia, oferindu-i materialitate.

Albrecht Durer a fost unul dintre marii gravori care m-au inspirat pe parcursul documentarii. Albrecht Durer s-a nascut la 21 mai 1471 n Nurnberg, al treilea fiu din cei 18 copii ai lui Albrecht Ajtosi, mester originar din Regatul Ungariei, stabilit la Nurnberg, si Barbara (nascuta Holper) Durer. Tatal sau era giuvaergiu, lucra in special cu aur, meserie pe care ar fi dorit sa o transmita i fiului sau. Tanarul Albrecht are insa mai degraba inclinatii spre desen, lucreaza pe pergament i incearca primele sale gravuri. Intre anii 1486 si 1490 si face ucenicia in atelierul pictorului si gravorului Michael Wolgemut, fiind influentat de gravurile in lemn ale acestuia pentru ilustrarea cartii Weltchronik (Cronica lumii, 1488-1493) de Hartmann Schedel, la care ar fi si colaborat. Lucrarile care m-au inspirat in mod special cele trei gravuri in cupru Ritter, Tod und Teufel (Cavalerul, Moartea si Diavolul, 1513). Cavalerul, Moartea si Diavolul ,

Lucrarea lui Albrecht Durer

Pentru cele doua compozitii in format A3, am ales mai multe tehnici. Am creat o simbioza intre cele trei tehnici pe care le-am folosit: liner, marker si acuarela. Instrumente specifice graficii contemporane, acestea confera picturalitate unei compozitii precum cele ce contin detalii arhitectonice si cladiri. Linerul a contribuit la construirea detaliilor dar si la accentuarea luminii si umbrei. Liniile sale fine construiesc dinamica desenului si ii confera materialitate. Am folosit de asemenea liner si la ferestre in linii libere, de diverse dimensiuni pentru a reda forma si adancimea planelor.

Markerul este un instrument destul de recent aparut in domeniul artei, mai precis al graficii, dar efectul sau pe care il ofera lucrarilor grafice este viu, vibrant si nu in ultimul rand, unic. Am ales sa utilizez aceste instrument pentru sugerarea unor logo-uri, vitrine sau semen de circulatie deoarece am marcat prezenta unor suprafete plane si le-am sintetizat. Acesta confera si un aspect usor caricatural lucrarii, aducand aminte de tehnica folosita in animatie.

Al treilea instrument pe care l-am folosit a fost acuarela. Alaturi de marker, si ea reda aspectul de caricatura, sintetizand planurile cu ajutorul petelor de culoare. Am folosit contrastul ocru-violet pentru redarea cat mai expresiva a unor cladiri vechi. Contrastul dintre cele doua culori creaza o atmosfera vibranta si dezvaluie o stare de renastere a imaginii orasului vechi si sumbru. Cu alte cuvinte, compozitia in acuarela reprezinta viziunea mea asupra vietii de la oras. Petele transparente tipice acuarelei folosite alaturi de pete mai inchise de maro spre exemplu redau formele specifice fiecarui material in parte. Desi prin folosirea acuarelei si linerului devin apropiate de realitate, structurile cladirii au propria picturalitate manifestata prin perspectiva proprie a artistului. Prin acuarela se intelege atat o vopsea, obtinuta din pigment pulbere amestecat cu liant (de obicei guma arabica) si aditivi si diluata cu apa, cat si o tehnica picturala pe hartie, sau o lucrare efectuata in aceasta tehnica.Spre deosebire de alte tehnici, de exemplu guasa, care foloseste vopsea acuarela amestecata cu ceruza (carbonat de plumb, alb), sau pictura in ulei, tehnici care se bazeaza pe acumularea culorii, acuarela se bazeaza pe transparenta, care lasa sa se intrevada fondul alb al hartiei, ceea ce confera lucrarilor in acuarela luminozitatea si delicatetea care le caracterizeaza. Uscarea imediata necesita o executie rapida, ceea ce mult timp a facut sa fie o tehnica folosita la schite si studii, insa treptat a devenit o tehnica de sine statatoare. A fost folosita mult la ilustrarea manuscriselor, dar epoca sa de inflorire in pictura a fost sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in special in Anglia, Franta si Rusia.

In elaborarea lucrarii, tehnica acuarelei pe care am folosit-o este laviul. Un laviu este o zona in care culoarea diluata este aplicata uniform, intr-o maniera n care nu se disting tusele individuale de pensula. Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obisnuita este de a tine planseta putin inclinata si a aplica culoarea pe ud cu o miscare larga i serpuita, incepand cu partea de sus. Miscarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adaugand culoare in diferite zone se pot obtine degradeurile dorite. Se pot obtine si degradeuri bicolore adaugand de exemplu galben sau rosu n zona de apus a soarelui.Tehnicile de lucru sunt ud pe ud, ud pe uscat si uscat pe uscat, fiecare avand particularitatile sale. In lucrari aceste tehnici pot fi folosite si combinat.

Eugen Schileru afirma despre acuarela:Ea nu trebuie sa imite pictura de manuscris in culori de tempera si, mai ales, pictura de sevalet in tempera sau ulei, ci sa miste formele dintr-o culoare fluida, transparenta, vaporoasa (). Personal, consider ca acuarela apartine picturii si nu graficii.Compozitia in acuarela pentru lucrarea de atestat, in curs de finalizare

A doua compozitie reprezinta o altfel de perspectiva asupra orasului. Tema, unitate in diversitate se reflecta in aceasta compozitie prin multitudinea de linii si plane unite intr-un spatiu unitar. Unificarea dintre linii si plane confera stabilitate compozitiei. Ca instrumente am folosit liner si marker. Ferestrele au fost lucrate in liner cu ajutorul unor linii curbate pentru a reda spatialitate si volum si suprapuse pentru formarea contrastelor mai mult sau mai putin puternice. De asemenea caramizile au fost lucrate intr-un mod mai sintetic, cu cateva linii fine de liner in zonele luminoase si linii mai dure intre crapaturi pentru a le delimita unele de celelalte. Am lasat de asemenea spatii mai putin lucrate, unde albul hartiei confera spatialitate desenelui.

Sursa mea de inspiratie in elaborarea acestei compozitii a fost marele gravor roman Mircia Dumitrescu. Mergand intr-o zi la o expozitie de-a sa, am observant ce expresivitate puternica poate fi redata cu ajutorul liniei.

Una din operele gravorului Mircia

Dumitrescu