ls_curs_sql

7/29/2019 LS_curs_SQL

1/49

Luminia Scripcariu Limbajul SQL

Limbajul SQL

Limbajul de baze de date SQL este implementat n diverse variante n programul de aplicaii

ORACLE.

Programul Oracle consta dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru

utilizatori, cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.

Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare,

de la calculatoare personale la procesoare paralele.

Oracle este inzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de Date (DBMS - Data

Base Management System) numit i SGBD - Serverul Oracle - pentru stocarea si

managementul informatiei utilizate de aplicatii.

Serverul Oracle cuprinde un SGBD care controleaza:

Stocarea de date in sfera bazelor de date dedicate Recuperarea de date pentru aplicatii utilizand tehnici de optimizare adecvate Securitatea bazelor de date si a taskurilor permise pentru anumiti utilizatori Consistenta si protectia datelor,incluzand arhivarea taskurilor si mecanisme de cautare Comunicarea si integritatea informatiilor,cand bazele de date sunt distribuite intr-o

retea.

Aplicatiile Oracle trebuie rulate pe acelasi computer la fel ca si Serverul Oracle. SQL,

SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle.

1


2/49


Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de baza.In particular, noi

discutam declaratiile SQL folosite la:

executia calculelor specificarea alternativa a capetelor de coloana concatenarea coloanelor sortarea rindurilor introducerea criteriilor de cautare.

Privire de ansamblu asupra SQL

Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a permite

utilizatorului sa acceseze datele.SQL (limbaj de interogare structurata) este limbajul utilizat

de majoritatea sistemelor de baza de date relational.

Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de date

relationale - System R -de IBM la mijlocul anilor 1970.In 1979, Corporatia Oracle introduce

prima implementare a SQL in varianta comerciala.

Trasaturi caracteristice SQL

SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca partiale setului de comenzi.

SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le obtii.Cualte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL

folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a determina rapid

remedierea datelor specificate.Aceste trasaturi usureaza obtinerea rezultatelor dorite.

Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singureinregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este un

tabel.

SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de aplicatii,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori.

SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand:o date interogateo inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel.

2


3/49


o crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de dateo controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date.o garantarea consistentei bazei de date

La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru fiecare

categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj.

SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relationale. Institutul

National American de Standarde (ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru RDBMS in

anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca

limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL si toti

vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI.

Setul de comenzi SQL

Comanda + Descriere:

SELECT

este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele de

date

INSERT

aceste trei comenzi sunt utilizate pentru a introduce noi

UPDATE

rinduri,pentru a schimba rindurile existente si stergerea

DELETE

rindurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute in

ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.)

CREATE

aceste trei comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea ,

ALTER

utiliza si sterge orice structura de date,de exemplu,tabele,

DROP

3


4/49


expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale

limbajelor de definire a datelor).

GRANT

aceste doua comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua

REVOKE

drepturile de acces pentru bazele de date si structurile din Oracle.

N.B. Acestea sunt o parte a comenzilor SQL. Pentru o lista mai completa de comenzi se

recomanda - Manualul de Referinta a Limbajului SQL- .

Scrierea comenzilor SQL

Cand scriem comenzi SQL ,este important sa ne reamintim cateva reguli simple pentru

construirea unor declaratii valide care sunt si usor de citit si de editat:

Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii. Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate. Tabelarea poate fi folosita. Cuvintele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii. Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'. O comanda SQL este introdusa la promptul SQL si liniile subsecventelor sunt

numarate.

O singura declaratie poate fi considerata curenta cat timp ea este in buffer si poate firulata intr-un numar de moduri :

o plasand un punct si virgula(;) la sfarsitul ultimei clauze.o plasand un punct si virgula /slash la ultima linie in buffer.o plasand un slash(/) la promptul SQL.o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul SQL.

Fi ecar e di n ur mat oar el e decl ar at i i sunt val i de:

SELECT * FROM EMP;

SELECT

*FROM

4


5/49


EMP

;

SELECT *

FROM EMP;

Blocul de interogare de baza

Declaratia SELECT regaseste informatia din baza de date implementand toti operatorii din

algebra relationala .

In cele mai simple forme trebuie sa contina:

1. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel incat este esentiala oProiectie.

2. O clauza FROM care specifica tabela implicata.

Pent r u a l i st a t oat e numer el e depart ament el or , numel e angaj at i l or si

numar ul manager i l or i n t abel a EMP i nt r oducet i ur mat oarel e:

SELECT DEPTNO, ENAME, MGRFROM EMP;

DEPTNO ENAME MGR

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

20 SMI TH 7902

30 ALLEN 7698

30 WARD 7698

20 J ONES 7839

30 MARTI N 7698

30 BLAKE 7839

10 CLARK 7839

20 SCOTT 7566

10 KI NG

30 TURNER 7698

20 ADAMS 7788

30 J AMES 7698

20 FORD 7566

10 MI LLER 7782

5


6/49


De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu.

Est e posi bi l sa sel ectam t oat e col oanel e di n t abel a pr i n speci f i car eaunui ast er i x ( ' *' ) dupa cuvant ul SELECT .

SELECT *

FROM EMP;

EMPNO ENAME J OB MGR HI REDATE SAL COMM DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7369 SMI TH CLERK 7902 13- J UL- 83 800. 00 20

7499 ALLEN SALESMAN 7698 15- AUG- 83 1, 600. 00 300. 00 307521 WARD SALESMAN 7698 26- MAR- 84 1, 250. 00 500. 00 30

7566 J ONES MANAGER 7839 31- OCT- 83 2, 975. 00 20

7654 MARTI N SALESMAN 7698 05- DEC- 83 1, 250. 00 1. 400. 00 30

7698 BLAKE MANAGER 7839 11- J UN- 84 2, 850. 00 30

7782 CLARK MANAGER 7839 14- MAY- 84 2, 450. 00 10

7788 SCOTT ANALYST 7566 05- MAR- 84 3, 000. 00 20

7839 KI NG PRESI DENT 09- J UL- 84 5, 000. 00 10

7844 TURNER SALESMAN 7698 04- J UN- 84 1, 500. 00 . 00 30

7876 ADAMS CLERK 7788 04- J UN- 84 1, 100. 00 20

7900 J AMES CLERK 7698 23- J UL- 84 950. 00 30

7902 FORD ANALYST 7566 05- DEC- 83 3, 000. 00 20

Alte elemente in clauza SELECT

Este posibil sa se includa si alte elemente in clauza SELECT.

Expresii aritmetice Alias-uri de coloane Coloane concatenate Literali

Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de scopurile

interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau afisarea sirurilorde litere din text.

6


7/49


Expresii aritmetice

O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa

evalueaza la o valoare.

Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori

aritmetici:

Oper at or i Descr i er e

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

+ adunar e

- scader e

* i nmul t i r e

/ i mpart i r e

SELECT ENAME, SAL*12, COMM

FROM EMP;

Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la

inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate).

In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului este

adunata la rezultatul multiplicarii(3000). Astfel pentru randul lui SMITH avem

:800+3000=3800.

SELECT ENAME, SAL + 250 * 12

FROM EMP;

Parantezele pot fi utilizate pntru specificarea ordinii de executie a operatorilor ,daca,de

exemplu ,adunarea e dorita inainte de inmultire:

SELECT ENAME, ( SAL + 250) * 12

FROM EMP;

7


8/49


Intr-o declaratie SQL ,un alias de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT.

Operatorul de concatenare

Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor

aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere.

Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura coloana.

Pentru a combina EMPNO si ENAME si sa se dea aliasul EMPLOYEE expresiei, introduceti:

SELECT EMPNO| | ENAME EMPLOYEE

FROM EMP;

EMPLOYEE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7369SMI TH7499ALLEN

7521WARD

7566J ONES

7654MARTI N

7698BLAKE

7782CLARK

7788SCOTT

7839KI NG

7844TURNER

7876ADAMS

7900J AMES

7902FORD

7934MI LLER

Literali

8


9/49


Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un

nume de coloana sau un alias de coloana.

Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de

literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt tratate

ca o coloana lista selectata.

Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele simple(');literlalii de

tip numar nu au nevoie de ghilimele simple(').

Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de coloana:

SELECT EMPNO| | ' - ' | | ENAME EMPLOYEE,

' WORKS I N DEPARTMENT' ,

DEPTNO

FROM EMP;

EMPLOYEE ' WORKS I N DEPARTMENT' DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7369- SMI TH WORKS I N DEPARTMENT 20

7499- ALLEN WORKS I N DEPARTMENT 30

7521- WARD WORKS I N DEPARTMENT 30

7566- J ONES WORKS I N DEPARTMENT 20

7654- MARTI N WORKS I N DEPARTMENT 30

7698- BLAKE WORKS I N DEPARTMENT 30

7782- CLARK WORKS I N DEPARTMENT 10

7788- SCOTT WORKS I N DEPARTMENT 20

7839- KI NG WORKS I N DEPARTMENT 10

7844- TURNER WORKS I N DEPARTMENT 30

7876- ADAMS WORKS I N DEPARTMENT 20

7900- J AMES WORKS I N DEPARTMENT 30

7902- FORD WORKS I N DEPARTMENT 20

7934- MI LLER WORKS I N DEPARTMENT 10

Tratarea valorilor nule

9


10/49


Daca unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloana ,despre acea valoare se spune

ca este nula.

O valoare nula este o valoare care este sau incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O

valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un numar.Valoarea nula ocupa un octet in

reprezentarea interna.

Valoarea nula este tratata corect de catre SQL.

Daca orice valoare de coloana intr-o expresie este nula atunci rezultatul este nul.In

urmatoarea declaratie numai Salesman are un rezultat al salariului:

SELECT ENAME, SAL*12 + COMM ANNUAL_SAL

FROM EMP;

ENAME ANNUAL_SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SMI TH

ALLEN 19500

WARD 15500

J ONES

MARTI N 16400

BLAKE

CLARK

SCOTT

KI NG

TURNER 18000

ADAMS

J AMES

FORD

MI LLER

Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea

nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare

nenula.

10


11/49


Folositi functia NVL pentru a converti valoarea nula de la declaratia precedenta la 0.

SELECT ENAME, SAL*12+NVL( COMM, 0) ANNUAL_SAL

FROM EMP;

ENAME ANNUAL_SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SMI TH 9600

ALLEN 19500

WARD 15500

J ONES 35700

MARTI N 16400BLAKE 34200

CLARK 29400

SCOTT 36000

KI NG 60000

TURNER 18000

ADAMS 13200

J AMES 11400

FORD 36000

MI LLER 15600

NVL asteapta doua argumente:

1. o expresie2. o valoare nenula

De notat ca puteti folosi functia NVL pentru a converti un numar nul , data calendaristica sausir de caractere la un alt numar , data calendaristica sau sir de caractere de acceasi lungime si

de acelasi tip de date asteptate.

NVL( DATECOLUMN, ' 01- J AN- 88' )

NVL( NUMBERCOLUMN, 9)

NVL( CHARCOLUMN, ' STRI NG' )

11


12/49


Prevenirea selectiei rindurilor duplicate

Daca nu se indica altfel, SQL*Plus afiseaza rezultatul unei interogari fara eliminarea

intrarilor duplicate .

Pentru a lista toate numerele de departament din tabela EMP, introduceti:

SELECT DEPTNO

FROM EMP;

DEPTNO

- - - - - -

20

30

30

20

30

30

10

20

10

30

20

30

2010

Clauza DISTINCT

Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in comanda

SELECT.

12


13/49


Pentru a elimina valorile duplicate afisate in exemplul urmator introduceti:

SELECT DI STI NCT DEPTNO

FROM EMP;

DEPTNO

- - - - - -

10

20

30

Coloane multiple pot fi specificate dupa restrictia DISTINCT si restrictia DISTINCt

afecteaza toate coloanele selectate.

Pentru a afisa valorile distincte ale lui DEPTNO si JOB,introduceti:

SELECT DI STI NCT DEPTNO, J OB

FROM EMP;

DEPTNO J OB

- - - - - - - - - - - - - - -

10 CLERK

10 MANAGER

10 PRESI DENT

20 ANALYST

20 CLERK

20 MANAGER

30 CLERK30 MANAGER

30 SALESMAN

Aceasta afiseaza o lista a tuturor combinatiilor diferite de ocupatie si numere de

departamente.

De notat ca restrictia DISTINCT poate sa fie referita numai o singura data si trebuie sa

urmeze imediat dupa cuvantul de comanda SELECT.

13


14/49


Clauza ORDER BY

In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza

ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile.

Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia SELECT.

Pentru a sorta dupa ENAME, introduceti:

SELECT ENAME, J OB, SAL*12, DEPTNO

FROM EMP

ORDER BY ENAME;

ENAME J OB SAL*12 DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

ADAMS CLERK 13200 20

ALLEN SALESMAN 19200 30

BLAKE MANAGER 34200 30

CLARK MANAGER 29400 10

FORD ANALYST 36000 20

J AMES CLERK 11400 30J ONES MANAGER 35700 20

KI NG PRESI DENT 60000 10

MARTI N SALESMAN 15000 30

MI LLER CLERK 15600 10

SCOTT ANALYST 36000 20

SMI TH CLERK 9600 20

TURNER SALESMAN 18000 30

WARD SALESMAN 15000 30

Ordonarea de default a datelor

Ordinea sortarii de default este ascendenta:

Valorile numerice cele mai mici primele Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele. Valorile de tip caracter in ordinea alfabetica.

14


15/49


16/49


Pentru a ordona dupa doua coloane si afisa in ordinea inversa a salariului, introduceti:

SELECT DEPTNO, J OB, ENAME

FROM EMPORDER BY DEPTNO, SAL DESC;

DEPTNO J OB ENAME

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

10 PRESI DENT KI NG

10 MANAGER CLARK

10 CLERK MI LLER

20 ANALYST SCOTT20 ANALYST FORD

20 MANAGER J ONES

20 CLERK ADAMS

20 CLERK SMI TH

30 MANAGER BLAKE

30 SALESMAN ALLEN

30 SALESMAN TURNER

30 SALESMAN WARD

30 SALESMAN MARTI N

30 CLERK J AMES

Pentru a ordona dupa o coloana nu este necesar sa o avem SELECT-ata.

ORDER BY si valorile nule

In Oracle7,valorile nule sunt afisate ultimele pentru secventele ascendente si sint raportate

primele cind rindurile sunt sortate in ordine descendenta.

Atentie:

Clauza ORDER BY este utilizata intr-o interogare cind se doreste sa se afiseze rindurile intr-

o ordine specifica .Fara clauza ORDER BY randurile sunt returnate intr-o ordine convenita

de ORACLE si va trebui sa ne bazam pe el- ordinea determinata fiind consistenta de la cerere

16


17/49


la cerere.De notat ca ordinea de afisare a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a

rindurilor asa cum sunt stocate in tabela.

Clauza WHERE

Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala.

Contine o conditie pe care rindurile trebuie sa o indeplineasca in ordinea afisarii lor.

Clauza WHERE ,daca este folosita , trebuie sa urmeze clauzei FROM :

SELECT col oane

FROM t abel a

WHERE anumi t e condi t i i sunt i nt i l ni t e

Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau

functii.

Clauza WHERE asteapta trei elemente:

1. Un nume de coloana2. Un operator de comparatie3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori.

Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua categorii:

logici si SQL.

Operatorii logici

Acesti operatori verifica urmatoarele conditii:

Oper at or Semni f i cat i e

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

= egal cu

> mai mar e deci t

>= mai mar e sau egal

< mai mi c deci t


18/49


Sirurile de caractere si datele calendaristice in clauza

WHERE

Coloanele din ORACLE pot avea urmatoarele tipuri:caracter,numar sau data calendaristica.

Sirurile de caractere si datele calendaristice din clauza WHERE trebuie sa fie inchise in

ghilimele simple('). Sirurile de caractere trebuie sa se supra- puna cu valoarea coloanei daca

nu, trebuie modificate de o functie. Utilizati "Functii pe Caractere" din capitolul 4.

Pentru a afisa numele,numerele,ocupatia si departamentele tuturor functionarilor, introduceti:

SELECT ENAME, EMPNO, J OB, DEPTNO

FROM EMP

WHERE J OB = ' CLERK' ;

ENAME EMPNO J OB DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SMI TH 7369 CLERK 20

ADAMS 7876 CLERK 20

J AMES 7900 CLERK 30

MI LLER 7934 CLERK 10

Pentru a gasi toate numele de departamente cu numerele de departament mai mare ca 20

,introduceti:

SELECT DNAME, DEPTNO

FROM DEPT

WHERE DEPTNO >20;

DNAME DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - -

SALES 30

OPERATI ONS 40

18


19/49


Compararea unei coloane cu alta in cadrul aceluiasi rand

Puteti compara o coloana cu o alta coloana in acelasi rand,la fel ca si cu o valoare constanta.

De exemplu ,presupunem ca dorim sa obtinem acei angajati al caror comision est mai maredecat salariul lor:

SELECT ENAME, SAL, COMM

FROM EMP

WHERE COMM> SAL;

ENAME SAL COMM

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

MARTI N 1, 250. 00 1, 400. 00

Operatori SQL

Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date:

Oper ator i SQL

Oper at or Semni f i cat i e

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

BETWEEN. . AND. . . i nt r e doua val or i ( i ncl usi v)

I N( l i st ) compar a cu o l i st a de val or i

LI KE compar a cu un model de t i p car act er

I S NULL est o val oar e nul a

Operatorul BETWEEN

19


20/49


Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima.

Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000:

SELECT ENAME, SAL

FROM EMP

WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000;

ENAME SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - -

ALLEN 1, 600. 00

WARD 1, 250. 00

MARTI N 1, 250. 00

TURNER 1, 500. 00

ADAMS 1, 100. 00

MI LLER 1, 300. 00

De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata prima.

Operatorul IN

Testeaza valorile dintr-o lista specificata.

Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de marca(MGR):

SELECT EMPNO, ENAME, SAL, MGR

FROM EMP

WHERE MGR I N ( 7902, 7566, 7788) ;

EMPNO ENAME SAL MGR

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7369 SMI TH 800. 00 7902

7788 SCOTT 3, 000. 00 7566

7876 ADAMS 1, 100. 00 7788

7902 FORD 3, 000. 00 7566

Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre ghilimele('').

20


21/49


Operatorul LIKE

Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este posibil

sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de caractere.Operatia de petter-

matching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza

la construirea sirului de cautare.

Si mbol Repr ezent are

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

% ori ce secvent a de zero sau mai mul t e car act er e

- un si ngur car act er oar ecar e

Pentru a lista toti angajatii al caror nume incepe cu un S,introduceti:

SELECT ENAME

FROM EMP

WHERE ENAME LI KE ' S%' ;

ENAME

- - - - - - - -

SMI TH

SCOTT

Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de caractere.

De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime:

SELECT ENAME

FROM EMP

WHERE ENAME LI KE ' ____' ;

ENAME- - - - -

WARD

KI NG

FORD

Semnele '%' si '_'pot fi utilizate in orice combinatie de caractere.

Operatorul IS NULL

Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL.

21


22/49


SELECT ENAME, MGR

FROM EMP

WHERE MGR I S NULL;

ENAME MGR

- - - - - - - - - -

KI NG

Negarea expresiilor

Ur mat or i i oper at or i f ac t est e de negat i e:

Oper at or Descr i ere

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

! = di f er i t de( VAX, UNI X, PC)

= di f er i t de( I BM)

di f er i t de( t oat e o/ s)

NOT NUMECOL= di f er i t de

NOT NUMECOL> mai mi c sau egal

Oper ator i SQL

Oper at or Descr i ere

- - - - - - - - - - - - - - - - -

NOT BETWEEN nu se af l a i nt r e doua val or i dat e

NOT I N nu se af l a i nt r - o l i st a dat a de val or i

NOT LI KE di f er i t de si r ul

I S NOT NULL nu est e o val oar e nul a

Pent r u a af l a acei angaj at i a car or meser i e nu i ncepe cu M, i nt r oducet i :

SELECT ENAME, J OB

FROM EMP

WHERE J OB NOT LI KE ' M%' ;

ENAME J OB

- - - - - - - - - - - - - - - -

22


23/49


SMI TH CLERK

ALLEN SALESMAN

WARD SALESMAN

MARTI N SALESMAN

SCOTT ANALYSTKI NG PRESI DENT

TURNER SALESMAN

ADAMS CLERK

J AMES CLERK

FORD ANALYST

MI LLER CLERK

Interogarea datelor cu conditii multiple

Operatorii AND sau OR pot fi utilizati pentru a compune expresii logice.

Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR este

adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'.

In urmatoarele doua exemple,conditiile sunt aceleasi,dar predicatele difera Priviti cum

rezultatul este dramatic modificat.

Pent r u a gasi t ot i f uncti onar i i car e casti ga i nt r e

1000 si 2000, i nt r oducet i :

SELECT EMPNO, ENAME, J OB, SAL

FROM EMP

WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000

AND J OB = ' CLERK' ;

EMPNO ENAME J OB SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7876 ADAMS CLERK 1, 100. 00

7934 MI LLER CLERK 1, 300. 00

Pent r u a af l a t ot i angaj at i i car e sunt si f uncti onar i s i / sau

23


24/49


f unct i onar i car e cast i ga i nt r e 1000 si 2000, i nt r oducet i :

SELECT EMPNO, ENAME, J OB, SAL

FROM EMP

WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000OR J OB = ' CLERK' ;

EMPNO ENAME J OB SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7369 SMI TH CLERK 800. 00

7499 ALLEN SALESMAN 1, 600. 00

7521 WARD SALESMAN 1, 250. 00

7654 MARTI N SALESMAN 1, 250. 00

7844 TURNER SALESMAN 1, 500. 007876 ADAMS CLERK 1, 100. 00

7900 J AMES CLERK 950. 00

7934 MI LLER CLERK 1, 300. 00

Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in aceeasi

clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii OR. Vom

spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.

Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce toti

managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii.

SELECT EMPNO, ENAME, J OB, SAL, DEPTNO

FROM EMP

WHERE SAL> 1500

AND J OB = ' MANAGER'

OR J OB = ' SALESMAN' ;

EMPNO ENAME J OB SAL DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7499 ALLEN SALESMAN 1, 600. 00 30

7521 WARD SALESMAN 1, 250. 00 30

7566 J ONES MANAGER 2, 975. 00 20

7654 MARTI N SALESMAN 1, 250. 00 30

7698 BLAKE MANAGER 2, 850. 00 30

7782 CLARK MANAGER 2, 450. 00 10

24


25/49


7844 TURNER SALESMAN 1, 500. 00 30

Daca dor i t i sa sel ectati t ot i manager i i si vanzat or i i

cu sal ar i i pest e 1500$ put et i i nt r oduce:

SELECT EMPNO, ENAME, J OB, SAL, DEPTNO

FROM EMP

WHERE SAL >1500

AND ( J OB = ' MANAGER'

OR J OB = ' SALESMAN' ) ;

EMPNO ENAME J OB SAL DEPTNO

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7499 ALLEN SALESMAN 1, 600. 00 307566 J ONES MANAGER 2, 975. 00 20

7698 BLAKE MANAGER 2, 850. 00 30

7782 CLARK MANAGER 2, 450. 00 10

Parantezele specifica ordinea in care operatorii vor fi evaluati. In al doilea exemplu

operatorul OR este evaluat inaintea operatorului AND.

Logarea la SQL*Plus

SQL*Plus

SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru comenzile

SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus ,comenzile SQL pot

fi derivate.Ele sunt folosite pentru:

formatarea rezultatelor setarea optiunilor editarea si stocarea declaratiilor SQL

Odata ce v-ati logat la sistemul vostru de operare,sunt 3 moduri pentru a va loga la

SQL*Plus:

1. SQLPLUS

25


26/49


o Veti vedea dupa aceasta un mesaj ca acesta:o SQL*Plus: Version 3.1.1 Production on Mon Oct 4 1993 Copyright (c)

1992,Oracle Corporation,California,USA. All rights reserved. Enter

Username:

o Introduceti numele vostru de user si apasati RETURN: SQL*Plus va afisapromptul :"Enter Password:". Introduceti parola voastra si apasati din nou

RETURN.

o Pentru protectia voastra ,parola nu va apare pe ecran. SQL*Plus va afisapromptul sau: SQL>

o Aceasta indica linia de comanda .Acolo sunt doua feluri de comenzi si putetiintroduce pe acesta linie de comanda:comenzi SQL sau comenzi SQL*Plus.

2. SQLPLUS usernameo Veti fi indemnati sa va dati parola.

3. SQLPLUS username/passwordo Veti fi logati la SQL*Plus.In acest caz parolz v a fi afisata.

Alegeti metoda pe care o preferati.

Editarea declaratiilor SQL utilizand comenzi SQL*Plus

1. Cand veti introduce o comanda SQL,aceasta este stocata intr-o zona de memorieutilizata de buferul SQL si ramane acolo pana ce veti introduce o noua comanda.

2. Daca apasati [RETURN] inainte de a completa o comanda,SQL*Plus va afisa unnumar de linie.

3. Terminatorul pentru declaratiile SQL este un ';'.4. Cat timp declaratia SQL este in bufer,sunt cateva operatii de editare directe care pot fi

executate utilizand comenzi SQL*Plus:

Comanda Abrevi er ea ROL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

APPEND t ext A t ext adauga ' t ext ' l a sf ar si t ul l i ni ei cur ent e.

CHANGE C/ ol d/ new schi mba vechi ul t ext cu noul t ext i n l i ni a

cur ent a.CHANGE C/ t ext / st er ge ' t ext ' - ul di n l i ni a cur ent a

26


27/49


CLEAR BUFFER CL BUFF st erge t oat e l i ni i l e di n buf erul SQL.

DEL st er ge l i ni a cur ent a.

I NPUT I i nser eaza un numar nedef i ni t de l i ni i .

I NPUT I t ext i nser eaza o l i ni e consti t ui t a di n ' t ext ' -

ulr especti v

LI ST L l i steaza t oat e l i ni i l e di n buf er ul SQL.

LI ST n Ln l i st eaza o l i ni e ( speci f i cat a de n)

LI ST m, n L m n l i st eaza un numar de l i ni i ( de l a m l a n) .

RUN R af i seaza si execut a comanda SQL cur ent a

di n

buf f er .

/ execut a comanda SQL car e est e cur ent a

i nbuf er .

Diversitatea comenzilor SQL*Plus

Comenzile SQL (precum SELECT) sunt mijloace de acces la date prin kernelul

Oracle.Comenzile SQL sunt utilizate in special pentru controlul mediului, formatarearezultatelor interogarilor si controlul fisierelor.Comenzile identificate aici sunt amestecate si

trebuie sa le folositi in urmatoarele exercitii.

Comenzile SQL sunt introduse la promptul SQL> pe o linie ,ele nu vor deschide un buffer.

Comanda + Descriere

SAVE numefispermite salvarea intr-un fisier a continutului buferului SQL.

GET numefis

incarca continutul unui fisier salvat in prealabil in buffer.

START numefis

ruleaza un fisier de comanda salvat in prealabil. Fisierele de comanda sunt tratate in

capitolul 10.

ED numefis

utilizeaza un editor de default pentru a edita continutul unui fisier salvat.

27


28/49


EXIT

paraseste SQL*Plus.

SMI TH 20 13- J UN- 83

ALLEN 30 15- AUG- 83

J ONES 20 31- OCT- 83

MARTI N 30 05- DEC- 83

FORD 20 05- DEC- 83

MI LLER 10 21- NOV- 830

6 i nr egi str ar i sel ectat e.

Rularea cererilor standard cu variabile substituite.

Variabilele substituite sunt folosite in declaratiile SQL si permite utilizarea valorilor

specificate la rulare.

Variabile in SQL *Plus

In plus fata de variabilele pe care le vom vedea in limbajul PL/SQL, SQL*Plus este inzestrat

cu doua tipuri de variabile ale sale:

Variabile legate

Utilizate pentru stocarea valorilor individuale ce pot fi asignate si citite in timpul

rularii(vor fi discutate mai tarziu in acest curs).

Variabile substituite

Utilizate pentru stocarea partilor de text de comanda ,care sunt "editate" in comenzi

inainte de executia lor.

Variabile substituite cu un singur ampersand.

Puteti utiliza 'variabile substituite' intr-un fisier de comanda sau intr-o declaratie SQL pentru

a reprezenta valori ce vor fi aflate la executie.

O variabila poate fi vazuta ca un container in care valoarea este stocata temporar.

28


29/49


O variabila substituita este prefixata de un singur ampersand(&) si o valoare care ii este

asignata.

Urmatoarea declaratie obliga utilizatorul sa dea un numar de departament la executie:

SELECT EMPNO, ENAME, SAL

FROM EMP

WHERE DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER;

Enter val ue f or depart ment _number : 10

EMPNO ENAME SAL

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7782 CLARK 2, 450. 00

7839 KI NG 5, 000. 00

7934 MI LLER 1, 300. 00

Exemplul anterior utilizeaza conditia WHERE DEPTNO=10.

Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand

comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea

introdusa nu este salvata .

O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt

introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce trebuie sa fie introduse la executie

,puteti pune variabilele in ghilimele simple.

In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu mai

sunt necesare la introducerea valorii respective:

SELECT ENAME, DEPTNO, SAL*12

FROM EMP

WHERE J OB = ' &l t J OB_TI TLE' ;

29


30/49


Ent er val ue f or j ob_t i t l e: MANAGER

ENAME DEPTNO SAL*12

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

J ONES 20 35700BLAKE 30 34200

CLARK 10 29400

Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand

declaratia este executata.

Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul executiei.

In urmatorul exemplu vi se cere o expresie aritmetica:

SELECT DEPTNO, &l t ARI THMETI C_EXPRESI ON

FROM EMP;

Ent er val ue f or ari t hmet i c_expr essi on: sal / 12

DEPTNO SAL/ 12

- - - - - - - - - - - - -

20 66. 6667

30 133. 333

30 104. 167

20 247. 917

30 104. 16730 237. 5

10 204. 167

20 250

10 416. 667

30 125

20 91. 6667

30 79. 1667

20 250

10 108. 333

30


31/49


Variabile substituite cu dublu ampersand.

Daca variabila este prefixata de dublu ampersand(&&),SQL*Plus va cere valoarea pentru

variabila doar o singura data .SQL*Plus stocheaza prima valoare furnizata si o foloseste din

nou de fiecare data cand declaratia SQL este rulata

SELECT ENAME, DEPTNO, J OB

FROM EMP

WHERE DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE;

Ent er val ue f or dept no_pl ease: 10

ENAME DEPTNO J OB

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

CLARK 10 MANAGER

KI NG 10 PRESI DENT

MI LLER 10 CLERK

Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja

definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata.

SQL> DEFI NE

DEFI NE DEPTNO_PLEASE = "10" ( CHAR)

Comanda DEFINE

O valoare poate fi asignata unei variabile folosind comanda DEF[INE] a lui

SQL*PLUS.Valoarea definita trebuie referita intr-o constructie SELECT sau un fisier de

comenzi , prefixind numele variabilei cu &. Variabilele pot fi golite folosind UNDEF[INE].

31


32/49


In urmatorul exemplu , o variabila a fost definita folosind o expresie aritmetica ce calculeaza

remuneratia. In urmatoarele constructii, variabila REM e referita de un numar de ori.

Variabila e apoi golita folosind UNDEFINE.

SQL> DEFI NE REM =' SAL*12+NVL( COMM, 0) '

SQL&gt SELECT ENAME, J OB, &l t REM

SQL&gt FROM EMP

SQL&gt ORDER BY &l t REM;

SQL &gt undef i ne REM

ENAME J OB SAL*12+NUL( COMM, 0)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SMI TH CLERK 9600

J AMES CLERK 11400

ADAMS CLERK 13200

WARD SALESMAN 15500

MI LLER CLERK 15600

MARTI N SALESMAN 16400

TURNER SALESMAN 18000ALLEN SALESMAN 19500

CLARK MANAGER 29400

BLAKE MANAGER 34200

J ONES MANAGER 35700

SCOTT ANALYST 36000

FORD ANALYST 36000

KI NG PRESI DENT 60000

Ghilimelele pot fi deasemenea folosite si sunt optionale dar folositoare daca expresia contine

blancuri sau apostrofi. Pornirea unui fisier cu comenzi care contine substitutii de variabile

Presupunind ca doriti o serie de rapoarte care sa listeze angajatii cu functii diferite - de

exemplu , una pentru SALESMEN , una pentru CLERKS, una pentru MANAGERS si tot

asa.Cunoasteti cum sa folositi substitutia de variabile pentru a obtine aceste rapoarte dintr-o

singura constructie SELECT.

32


33/49


Cu toate acestea , exista o tehnica alternativa pe care s-o folositi si anume sa scrieti

constructia SELECT intr-un fisier si apoi folosind comanda START sa-l executati.

Aceasta tehnica impune folosirea unor substitutii speciale de variabile. Exista 9 asemenea

variabile si ele au intregii de la 1 la 9 ca nume. Pentru folosirea acestor variabile , puneti un

'&' urmat de un intreg (1-9) in comanda SQL.Aceste variabile pot fi folosite de ori de cite ori

doriti si in orice ordine .

De fiecare data cind comanda e rulata, fiecare '&1' din comanda e inlocuit de primul

parametru dupa START fisier, fiecare '&2' e inlocuit de al doilea parametru s.a.m.d.

Pentru a crea un fisier de comenzi care ia un parametru specificind functia care trebuie afisata

, introduceti:

SELECT EMPNO, ENAME, SAL

FROM EMP

WHERE J OB = ' &l t 1' ;

SQL&gt SAVE J OB1

SQL*PLUS i ntoar ce mesaj ul :

Cr eat ed f i l e j ob1

Apoi r ul at i comanda cu paramet r ul ' CLERK' .

SQL*PLUS i nl ocui est e var i abi l a cu val oar ea par amet r ul ui .

SQL> START J OB1 CLERK

EMPNO ENAME SAL

- - - - - - - - - - - - -

7369 SMI TH 800

7876 ADAMS 1100

7900 J AMES 950

Observati ca nu se pot folosi variabile cind executati o comanda cu RUN. Trebuie sa

introduceti comanda in fisier si sa o rulati cu START comanda.

33


34/49


Comanda ACCEPT

Comanda ACCEPT permite unei variabile sa fie create si unei valori , care e introdusa sa fie

memorata in ea. Aceasta variabila poate fi apoi referita in constructia SQL. ACCEPT este

folosita deseori intr-un fisier de comenzi . Sunt citeva avantaje rezultate din folosirea lui

ACCEPT pentru definirea substitutiei de variabile:

Tipurile de date pot fi verificate Prompturile pot fi mai explicative Valorile de raspuns pot fi ascunse

Sintaxa comenzii este:

ACC[ EPT] var i abi l a [ NUMBER/ CHAR] [ PROMPT/ NOPROMPT ' t ext ' ] [ HI DE]

Sintaxa + Descrierea

NUMBER/CHAR

determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un mesaj.

PROMPT 'text'

afiseaza daca text e specificat

NOPROMPT

face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea

HIDE

suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole

Exemple

SQL> ACCEPT SALARY NUMBER PROMPT ' Sal ar y f i gure : '

Sal ar y f i gur e : 30000

SQL&gt ACCEPT PASSWORD CHAR PROMPT ' Passwor d : ' HI DE

Passwor d :

34


35/49


SQL&gt ACCEPT COMM NUMBER NOPROMPT

500

SQL&gt DEFI NE

DEFI NE SALARY =30000( NUMBER)DEFI NE PASSWORD ="FREEBI ES( CHAR)

DEFI NE COMM =500( NUMBER)

EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O

TABELA

Join

Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date.

Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune

existente in coloanele corespunzatoare.

Sint doua tipuri de conditie de join :

1. Equi-join2. Non-equi-join

Equi-join

Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana DEPTNO a

angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre tabela EMP si

DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele tabele sint egale.(Operatorul de comparatie folosit este =.)

35


36/49


O conditie de join este specificata in clauza WHERE:

SELECT col umn( s)

FROM t abl esWHERE j oi n condi t i on i s . . .

Pentru a face join pe cele doua tabele EMP si DEPT, introducem:

SELECT ENAME, J OB, DNAME

FROM EMP, DEPT

WHERE EMP>DEPTNO + DEPT>DEPTNO;

ENAME J OB DNAME

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

CLARK MANAGER ACCOUNTI NG

MI LLER CLERK ACCOUNTI NG

KI NG PRESI DENT ACCOUNTI NG

SMI TH CLERK RESEARCH

SCOTT ANALYST RESEARCH

J ONES MANAGER RESEARCH

ADAMS CLERK RESEARCH

FORD ANALYST RESEARCH

ALLEN SALESMAN SALES

BLAKE MANAGER SALES

TURNER SALESMAN SALES

J AMES CLERK SALES

MARTI N SALESMAN SALES

WARD SALESMAN SALES

Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui.

Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru care

valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale.

Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele tabelei.Aceasta

este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele tabele.Este necesar sa

specificam exact ce coloane sint referite.

36


37/49


Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele

SELECT sau ORDER BY.

Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO din

DEPT, introducem:

SELECT DEPT. DEPTNO, ENAME, J OB, DNAME

FROM EMP, DEPT

WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO

ORDER BY DEPT. DEPTNO;

DEPTNO ENAME J OB DNAME

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

10 CLARK MANAGER ACCOUNTI NG

10 MI LLER CLERK ACCOUNTI NG

10 KI NG PRESI DENT ACCOUNTI NG

20 SMI TH CLERK RESEARCH

20 SCOTT ANALYST RESEARCH

20 J ONES MANAGER RESEARCH

20 ADAMS CLERK RESEARCH

20 FORD ANALYST RESEARCH30 ALLEN SALESMAN SALES

30 BLAKE MANAGER SALES

30 TURNER SALESMAN SALES

30 J AMES CLERK SALES

30 MARTI N SALESMAN SALES

30 WARD SALESMAN SALES

Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se potrivi

cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in

departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING este

afisat pentru fiecare angajat din acel departament. combinarea tuturor liniilor din toate

tabelele.

Non-Equi-Join

Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana din

EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta folosind un

37


38/49


operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui anajat, salariul

lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim.

Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem:

SELECT E. ENAME, E. SAL, S. GRADE

FROM EMP E, SALGRADE S

WHERE E. SAL BETWEEN S. LOSAL AND S. HI SAL;

ENAME SAL GRADE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SMI TH 800. 00 1

ADAMS 1, 100. 00 1

J AMES 950. 00 1

WARD 1, 250. 00 2

MARTI N 1, 250. 00 2

MI LLER 1, 300. 00 2

ALLEN 1, 600. 00 3

TURNER 1, 500. 00 3

J ONES 2, 975. 00 4

BLAKE 2, 850. 00 4

CLARK 2, 450. 00 4SCOTT 3, 000. 00 4

FORD 3, 000. 00 4

KI NG 5, 000. 00 5

Alti operatori cum ar fi = pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai simplu.Nu

uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima valoarea maxima cind folositi

BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor ambiguitati, dar

din motive de performanta.

Reguli pentru join-ul tabelelor

Pentru a face join pe cele trei tabele este necesar sa construim doua conditii de join.Pentru a

face join pe patru tabele sint necesare minim trei conditii de join.

O regula simpla este:

numarul minim de conditii de join = numarul de tabele - 1

38


39/49


Aceasta regula nu poate fi aplicata daca tabela are o cheie primara, care identifica in mod

unic fiecare linie (cheile primare sint explicate mai tirziu in manual).

Sintaxa

SELECT [ DI STI NCT] {[ t abel a] . * | expr esi e [ al i as] , . . . }

FROM t abel a [ al i as] , . . .

WHERE [ condi t i e de j oi n] . . .

AND [ condi t i e de l i ni e] . . .

OR [ al t a condi t i e de l i ni e]

GROUP BY {expresi e | col oana}

HAVI NG {condi t i e de grup}

ORDER BY {expr esi e | col oana} [ ASC | DESC]

Observatii

Se pot specifica conditii de join impreuna cu alte conditii (non join); De asemenea trebuie sa fiti atenti la precedenta operatorilor cind folositi predicatul

OR.

Limbajul de manipulare a datelor

Inserarea de noi linii intr-o tabela

Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele.Sintaxa comenzii INSERT

este:

I NSERT I NTO nume t abel a [ ( col oana, col oana, . . . . ) ]

VALUES ( val oar e, val oar e, . . . . ) ;

Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane

nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista

nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata.

Pentru a insera un nou departament, introduceti:

39


40/49


I NSERT I NTO DEPT ( DEPTNO, DNAME, LOC)

VALUES ( 50, ' MARKETI NG' , ' SAN J OSE' ) ;

Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloanetrebuie specificata:

I NSERT I NTO DEPT ( DEPTNO, LOC)

VALUES ( 50, ' SAN J OSE' ) ;

Copierea de linii din alta tabela

I NSERT I NTO tabel a [ ( col oana, col oana, . . . . ) ]SELECT l i st a- sel ect

FROM t abel a( e)

Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde

valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date.

Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY, introduceti:

I NSERT I NTO D10HI STORY

( EMPNO, ENAME, SAL, J OB, HI REDATE

FROM EMP

WHERE DEPTNO=10;

Notati ca cuvantul cheie 'VALUES' nu este folosit aici.

Actualizarea liniilor

Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.

UPDATE t abel a[al i as]

SET col oana [ , col oana. . . ] = {expr esi e, subcer er e}

[ WHERE condi t i e] ;

De exemplu:

Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti:

40


41/49


UPDATE EMP

SET J OB=' SALESMAN' ,

HI REDATE = SYSDATE,

SAL = SAL*1. 1WHERE ENAME = ' SCOTT' ;

1 recor d updated.

Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa

folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in declaratia UPDATE.

Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu,

tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza linii sigure ale tabelei

EMP:

COMMI SSI ON EMP

EMPNO COMM EMPNO COMM

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

7499 1100 7499 300

7654 500 7654 14007844 3500 7844 0

7844 2000

7844 1500

TRANZACTII

Procesarea unei Tranzactii

O tranzactie este o operatie asupra unei baze de date care implica una sau mai multe

modificari in una sau mai multe tabele. Exista doua clase de tranzactii. Tranzactii DML care

contin un numar oarecare de blocuri DML si pe care ORACLE le trateaza ca o singura

entitate sau o singura unitate logica de lucru, si tranzactii DDL care contin un singur bloc

DDL.

41


42/49


Nu pot exista situatii "jumatate de drum" in timpul executiei unei tranzactii, asa incat unele

modificari specificate in tranzactie sa fie aplicate bazei de date si altele nu. Pentru fiecare

tranzactie ori toate modificarile sunt aplicate bazei de date, ori nici una din modificari nu este

indeplinita ( sunt toate abandonate - discarded ).

O tranzactie incepe cand prima comanda executabila DML sau DDL este intalnita si se

termina in una din urmatoarele situatii :

Intalneste COMMIT/ROLLBACK Comanda DDL se termina Anumite erori (DEADLOCK) EXIT - iesire din SQL*Plus Eroare sistem

Un bloc DDL este executat automat si de aceea implicit incheie o tranzactie.

Dupa incheierea unei tranzactii, urmatorul bloc executabil SQL va lansa automat urmatoarea

tranzactie.

Permanentizarea Modificarilor

Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date.

comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificarilor; ROLLBACK permite sa

abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra bazei

de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu este

executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor.

Inlaturarea Modificarilor Nedorite

Modificarile neexecutate pot fi abandonate prin comanda ROLLBACK. ROLLBACK va

atribui datelor valorile care acestea le aveau imediat dupa executarea ultimului COMMIT

prin anularea tuturor modificarilor facute dupa ultimul COMMIT.

Erorile de Sistem

Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem, intreaga

tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite asupra datelor,

42


43/49


si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In acest fel SQL*Plus

protejea- za integritatea tabelelor.

Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o

resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de exemplu

tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii neautorizate

asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anularea automata.

Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul compilarii (de catre

PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul executiei.

O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand primul

bloc executabil DML sau DDL este intalnit.

Semnificatia Tranzactiilor

ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului mai

multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in cazul

unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem.

Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura

modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2

conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de 1000$.

Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna. Creditul nu ar

trebui executat fara debit.

Controlul Tranzactiilor cu Instructiuni SQL

Urmatoarele instructiuni SQL sunt utilizate cand apar executii (commit) sau refaceri(rollback) :

COMMIT[WORK] SAVEPOINT nume_savepoint ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint

De notat ca COMMIT si ROLLBACK sunt instructiuni (blocuri) SQL.

Cele 3 blocuri SQL utilizate pentru controlul tranzactiilor sunt explicate mai jos:

43


44/49


COMMIT[WORK]

Sintaxa : COMMIT[WORK];

Permanentizeaza schimbarile in tranzactia curenta Sterge toate punctele de salvare (savepoint) din tranzactie Termina tranzactia Elibereaza toate blocarile (Lock) tranzactiei Cuvantul cheie WORK este optional Utilizatorul trebuie sa expliciteze sfarsitul tranzactiei in programul aplicatie utilizand

COMMIT (sau ROLLBACK). Daca nu se executa explicit tranzactia si programul se

termina anormal, ultima tranzactie executata va fi anulata. Executii implicite (commit) apar in urmatoarele situatii :

o inainte de o comanda DDLo dupa o comanda DDLo la inchiderea mormala a unei baze de date

Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca introduceti un

bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui commit inaintea

propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL este executat pana la

capat, este si inregistrat.

SAVEPOINT

Sintaxa : SAVEPOINT nume_savepoint

Exempl u :

SAVEPOI NT t ermi nare_act ual i zar i

Poate fi utilizat pentru a imparti o tranzactie in bucati mai mici Punctele de salvare (savepoints) permit utilizatorului sa retina toata munca sa la orice

moment din timp, cu optiunea de a inregistra mai tarziu totul sau a anula totul sau o

parte din ea. Astfel, pentru o tranzactie lunga, se pot salva parti din ea, pe masura

44


45/49


executiei, la sfarsit inregistrandu-se sau refacandu-se continutul initial. La aparitia

unei erori nu trebuie executat din nou fiecare bloc.

La crearea unui nou punct de salvare cu acelasi nume ca al unuia dinainte, primulpunct este sters.

Numarul maxim de puncte de salvare pentru un proces utilizator este implicit 5.Aceasta limita poate fi schimbata.

ROLLBACK[WORK] t o [ SAVEPOI NT] nume_punct _sal var e Instructiunea ROLLBACK este utilizata pentru a reface un lucru. Cuvantul cheie "work" este optional. Intoarcerea la un punct de salvare este de

asemenea optionala.

Daca se utilizeaza ROLLBACK fara clauza TO SAVEPOINT, atunci :o se termina tranzactiao se anuleaza modificarile din tranzactia curentao sterge toate punctele de salvare din tranzactieo elibereaza blocarile tranzactiei

Intoarcerea la Nivel de Bloc

O parte a unei tranzactii poate fi anulata. Daca un singur bloc DML da eroare, ORACLE V6

va intoarce inapoi doar acel bloc. Aceasta facilitate este cunoscuta ca STATEMENT LEVEL

ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment DML da eroare

la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile realizate de precedentul

bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise (COMMIT) sau intoarse

(ROLLBACK) explicit de catre utilizator.

Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu este

anulata (schimbarile au fost facute deja permanente). ORACLE realizeaza intoarcerea la

nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de executarea fiecarei

comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in mod direct.

Astfel, daca va intoarceti la un punct de salvare, atunci:

anulati o parte din tranzactie

45


46/49


se retine punctul de salvare pentru intoarcere, dar se pierd toate celelalte punct createdupa punctul de salvare numit.

se elibereaza toate blocarile de tab ele si linii.

Intoarceri Implicite

Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu

cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la eroarea

de executie a unui bloc.

Este recomandat ca tranzactiile sa se termine explicit utilizand COMMIT[WORK] ori

ROLLBACK[WORK].

Urmatorul exemplu demonstreaza utilizarea unui punct de salvare, si a instructiunilor

ROLLBACK si COMMIT.

I NSERT I NTO DEPT

VALUES

( 50, ' TESTI NG' , ' LAS VEGAS' ) ;

SAVEPOI NT i nsert _done;

UPDATE DEPT

SET DNAME = ' MARKETI NG' ;

ROLLBACK TO i nser t _done ( modi f i car i l e sunt abandonate ) ;

UPDATE DEPT

SET DNAME = ' MARKETI NG' ( r evi zui m comanda UPDATE )

WHERE DNAME = ' SALES' ;

COMMI T;

46


47/49


AUTOCOMMI T

COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii

AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand schimbarile

intr-o baza de date sunt facute permanente.

Exista doua setari :

COMANDA + DESCRIEREA

SET AUTO[COMMIT] ON

COMMIT este utilizat automat la fiecare INSERT, UPDATE sau DELETESET AUTO[COMMIT] OFF

COMMIT poate fi utilizata de utilizator explicit. De asemenea, COMMIT se executa

cand apare comanda Z (specifica VAX), cand se executa comenzile DROP, ALTER

sau CREATE, sau la iesirea din SQL*Plus. ROLLBACK poate fi executat explicit de

catre utilizator pentru refacerea bazei de date.

De retinut ca SET este o comanda SQL*Plus.

Consistenta la Citire

Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date:

Operatii de citire ( SELECT ) Operatii de scriere ( INSERT, UPDATE, DELETE )

Cititorului si scriitorului unei baze de date trebuie sa i se garanteze o vedere consistenta

asupra bazei de date. Cititorii nu trebuie sa vizulaizeze o data care este in curs de modificare.

Si scriitorii trebuie sa fie siguri ca schimbarile intr-o baza de date sunt facute intr-un mod

consistent : schimbarile facute de un scriitor sa nu distruga sau sa intre in confilct cu

schimbarile pe care le face un alt scriitor.

47


48/49


Scopul consistentei la citire este acela de a asigura faptul ca fiecare utilizator vede data ca

fiind cea de la ultimul COMMIT, inainte ca o operatie DML sa inceapa.

Consistenta la citire este implementata prin tinerea unor copii partiale ale bazei de date in

segmente de intoarcere (ROLLBACK).

Cand de executa operatii de scriere intr-o baza de date, ORACLE va face o copie a datelor

onainte de schimbare si o va scrie intr-un segment de intoarcere.

Toti cititorii, exceptandu-i pe cei care au facut schimbarile, inca mai vad baza de date care

exista inainte ca schimbarile sa fie facute - ei vad segmentul de intoarcere de fapt.

Oricum, inainte ca schimbarile sa fie facute permanente in baza de date, doar utilizatorul care

modifica datele poate sa vada baza de date cu alteratiile incorporate. Toti ceilalti vad baza

nemodificata ( fereastra din segmentul de intoarcere ). Aceasta garanteaza citirea unor date

consistente care nu fac subiectul unor modificari in curs.

Cand un bloc DML se executa, schimbarile facute in baza de date devin vizibile oricarui

utilizator care executa SELECT. Modificarile sunt facute 'universale' si acum toti utilizatorii

vad baza de date cu modificarile incorporate.

Spatiul ocupat de catre 'vechile' date in segmentul de intoarcere este eliberate pentru a fi

reutilizat.

Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' :

Versiunea veche ('originala') a bazei de date aflata in segmentul de intoarcere estescrisa inapoi ('recuperata') in baza de date.

Toti utilizatorii vad baza de date existenta inainte de inceperea tranzactiei.

Tranzactii de Citire

Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul executiei unui

bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate dori chestionarea unor blocuri

multiple asupra datelor din mai multe tabele si se doreste asigurarea ca datele sunt

consistente. Adica, re- zultatele in orice tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultateledin orice alta tabela.

48


49/49


Linia de comand SQL :

SET TRANSACTION READ ONLY

este utilizat pentru a ncepe o tranzacie de citire exclusiv.

Consistenta la citire pe care READ ONLY o furnizeaza este implementata in acelasi fel cu

consistenta la nivel de bloc - utilizand segmente de intoatcere. Fiecare bloc vede implicit o

fereastra consistenta a datelor la momentul inceperii blocului. Aceasta facilitate este foarte

folositoare pentru rapoarte care ruleaza mai multe chestionari asupra mai multor tabele in

timp ce alti utilizatori actualizeaza aceleasi tabele.

ls_curs_sql

Documents