LP 1

Alge rosii – Rhodophyta

Gelidium corneum si G. cartilagineum, ord. Gelidiales, cl. Floridophyceae sunt alge rosii mai evoluate, cu tal mare cilindric, ramificat cu ramuri cilindrice de consistenta cartilaginoasa, raspandite in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic. Membranele celulelor acestor alge se gelifica si de aceea aceste alge servesc la extragerea gelozei (agar-agar).

Chondrus crispus, ord. Gigartinales este o alga rosie marina cu talul aplatizat si ramificat sub forma de tufe mici. Prezinta in celule cromatofori discoidali. Talul acestei alge are aspect de banda, dichotomic, regulat sau penat ramificat, cu ramurile aplatizate. Prezinta un cauloid de forma aproape cilindrica si un rizoid sub forma de talpa cu care se fixeaza de stanci. Este raspandit mai ales pe coastele Atlanticului de Nord.

Gigartina mamillosa, ord. Gigartinales este o alga rosie cu tal bogat, ramificat dichotomic, cu aspect de tufa, pe margini prevazute cu ramuri tinere. Suprafata talului este deseori acoperita cu numeroase excrescente scurte. Are cam acelasi areal cu Chondrus crispus, in plus creste in Marea Mediterana. Ambele specii furnizeaza un produs gelatinos, denumit in practica farmaceutica carrageen.

Din acelasi ordin Gigartinales mai face parte si genul Gracillaria (G. multipurea, G. lichenoides) care cuprinde alge rosii cu talul cilindric, plat sau lamelar, ramificat dichotomic sau neregulat si fixat de substrat printr-o talpa sau prin rizoizi. Cistocorpii sunt rotunzi si adanc cufundati in tal. Atat speciile de Gracillaria, cat si Eucheuma, frecventa in apele litorale japoneze sunt utilizate alaturi de Gelidium pentru extragerea gelozei (agar-agar).

Ceramium rubrum este o alga rosie marina din ord. Ceramiales, cu tal filamentos si ramificat. Terminatiile filamentelor sunt dichotomice in forma de cleste, cu cele 2 extremitati curbate, una catre alta. Celulele care alcatuiesc talul sunt cilindrice, dispuse una dupa alta in sir axial. La extremitatea acestor celule (centrale) se formeaza printr-o diviziune caracteristica un fel de manson, format din celule mici corticale, rosii, care dau filamentelor un aspect articulat. Este o alga rosie raspandita in apele marilor si oceanelor, frecventa si in Marea Neagra.

1

Alge brune – Pheophyta

Laminaria saccharina, fam. Laminariaceae, ord. Laminariales este o alga marina raspandita in marile si oceanele reci, arctice si antarctice. Sporofitul este lung, diferentiat din punct de vedere morfologic printr-o parte bazala ce se fixeaza de substrat numita crampon sau rizoid, o portiune cilindrica-cauloidul si o parte aplatizata si alungita denumita filoid cu rol asimilator. Filoidul este lung in forma de panglica, cu marginile ondulate a carei lungime trece uneori de 1 metru, iar latimea este cuprinsa intre 5-15 cm. In fiecare an datorita zonei de crestere situate la baza filoidului se formeaza un nou filoid; acesta dezvoltandu-se ridica filoidul vechi, care ulterior se desprinde si cade.

Sporofitul prezinta si o diferentiere anatomica caracterizata prin false tesuturi conducatoare, mecanice si asimilatoare. Gametofitul este foarte redus, microscopic si de scurta durata, fara diferentieri anatomice si morfologice, format dintr-un sir de cateva celule. El este monoic si de doua sexe. O celula a gametofitului mascul devine anteridie, in care se formeaza un anterozoid biflagelat. De asemenea, o celula de pe gametofitul femel devine oogon, in care se formeaza oosfera.

Gametii sunt pusi in libertate in apa marii unde are loc fecundarea. Prin fecundarea gametilor se formeaza un zigot diploid din care se va forma sporofitul diferentiat in rizoid, cauloid si filoid.

Pe filoid unele celule epidermice devin zoosporangi in felul urmator: o celula epidermica creste si se divide in 2 celule suprapuse. Cea superioara se alungeste si la capat se lateste in forma de T, devenind o parafiza cu rol de protectie pentru zoosporange. Celula bazala creste si se alungeste pe langa parafiza devenind zoosporange. Continutul zoosporangelui prin reducere cromatica formeaza zoospori haploizi, biflagelati, cu potente sexuale diferite. Zoosporii sunt eliminati in apa marii, unde prin germinare vor da gametofitii masculi si femeli, sub forma de cateva celule asezate in siruri. Se observa deci ca sporofitul este gigant si de lunga durata fata de gametofit, care este microscopic, redus la una sau cateva celule. Este o specie raspandita in ape marine reci (Oceanul Atlantic, Pacific, Canalul Manecii).

Alte specii: L. digitata, L. cloustoni, L. esculenta

Fucus vesiculosus (fucus, varech). fam. Fucaceae, ord. Fucales este o alga marina cu tal ce reprezinta sporofitul, care este constituit din rizoid (disc adeziv), cauloid scurt si filoid. Filoidul lamelar, ramificat dichotomic prezinta o proeminenta in zona mediana cu aspect de nervura. Pe suprafata talului, din loc in loc (uneori de o parte si de alta) a coastei mediane apar niste vezicule pline cu aer numite aerociste sau plutitori cu rol in mentinerea starii de plutire a talului, atunci cand se desprinde de suport.

In varful unor ramuri se formeaza niste umflaturi numite receptacule, in interiorul carora se gasesc niste adancituri cunoscute sub denumirea de conceptacule

2

sau scafidii in care se dezvolta anteridii sau oogoane dupa cum talul este mascul sau femel. Conceptaculele comunica cu exteriorul printr-un por. Oosferele sunt mari, nude si immobile. Ele se formeaza in oogon prin reducere cromatica a celulei mame, astfel incat sunt haploide. Oosferele din oogon sunt puse in libertate in conceptacul, iar de aici ies in apa marii, prin porul de ejaculare. Anterozoizii se formeaza in interiorul anteridiei, de asemenea in urma unui proces de reducere cromatica incat sunt tot haploizi. In fiecare anteridie se formeaza de obicei cate 64 anterozoizi piriformi, mici, biflagelati, cu flagelii divergenti avand in partea anterioara o stigma rosie. Ei sunt pusi in liberate in mediul acvatic. In apa marii are loc fecundarea gametilor, rezultand un zigot diploid care se transforma in oospor. Acesta dupa un timp germineaza dand nastere la o noua planta de Fucus.

Alte specii: Fucus serratus.

Cystosseira barbata din aceeasi familie este o alga bruna, cu talul cilindric, foarte ramificat, avand aspect de tufa. La partea inferioara prezinta un crampon, cu ajutorul caruia se prinde de substrat. Pe traiectul ramurilor apar aerociste alungite. La extremitatea unor ramuri se formeaza niste umflaturi alungite (receptacule cilindrice) in interiorul carora se gasesc conceptacule. Intr-o sectiune transversala prin receptacul se observa la exterior peretele format dintr-un strat de celule, apoi in interior numerose cripte (conceptacule) situate intr-un tesut pseudoparenchimatos. Conceptaculele comunica cu exteriorul prin pori. Ele sunt hermafrodite (contin anteridii si oogoane). Prin urmare este o specie monoica. De regula, conceptaculele au forma ovala. In interiorul lor, catre deschidere conceptaculului se afla numeroase filamente anteridiale (pe care se formeaza anteridiile), filamente sterile (numite parafize) si unul sau mai multe oogoane dispuse pe fundul conceptaculului. Oogonul este prins de peretele conceptaculului prin intermediul unei celule bazale. In interiorul sau se formeaza oosfera.

Alge verzi – Chlorophyta

Ulva lactuca, U. latissima (salata de mare), fam. Ulvaceae, ord. Ulotrichales, cl. Euchlorophyceae. Sunt alge verzi pluricelulare cu tal lamelar (foliaceu) de culoare verde deschis, format din 2 straturi de celule si cu marginile putin incretite. Celulele sunt uninucleate, iar alga este fixata de substrat prin crampon. Este o alga marina, care se gaseste si pe litoralul Marii Negre si lacurile sarate din imprejurimi.

Cladophora glomerata (lana broastei), fam. Cladophoraceae, ord. Siphonocladales este o alga verde, cu talul puternic ramificat si fixat la baza de substrat prin rizoizi. In apa, alga are aspect de tufe verzi pe suprafata apei. Se identifica usor fata de Spirogyra, deoarece sunt aspre la pipait. Celulele filamentelor sunt cilindrice, mult alungite. Ramurile noi apar sub forma unor evaginatii la capatul celulelor, separandu-se de acestea prin pereti transversali. Celulele talului sunt

3

protejate la exterior de o membrana alcatuita din mai multe straturi caracteristice: un strat intern de natura celulozica propriu fiecarei celule, un strat intermediar si un strat extern comun intregului filament. In celule se gasesc mai multi nuclei, citoplasma si un cromatofor mare, reticulat. Pe cromatofor se pot abserva pirenoizi in jurul carora se formeaza granule de amidon. Aceasta specie este comuna prin balti, iazuri, rauri.

Spirogyra sp. (matasea broastei), fam. Zygnemataceae, ord. Zygnemales, cl. Conjugatophyceae (Akontae). Alga verde filamentoasa care populeaza ca si Cladophora apele dulci (lacuri, balti) are talul neramificat, ce pluteste liber la suprafata apei.

Filamentele sunt lunecoase la pipait (din cauza unei teci gelatinoase care inconjoara talul) si sunt formate din celule dispuse cap la cap. Nucleul este asezat in centrul celulei intr-o masa gelatinoasa. In citoplasma parietala (care captuseste peretii celulari) se afla un cromatofor (sau 1-5 dupa specie) in forma de panglica, rasucit in spirala cu marginile usor franjurate. Pe cromatofor se gasesc numerosi pirenoizi in jurul carora se formeaza grauncioare de amidon. Citoplasma din jurul nucleului (perinucleara) se leaga de citoplasma parietala prin filamente citoplasmatice foarte fine.

Reproducerea sexuata are loc prin conjugare. Doua filamente vecine, de potente sexuale diferite se apropie unul de altul si se dispun paralel. Celulele asezate fata in fata emit cate o evaginatie. Membranele despartitoare se resorb si astfel se formeaza un canal de conjugare (copulare). Continutul ambelor celule se contracta si iau nastere in acest mod gametii. Continutul unei celule considerata gametul mascul trece prin canalul de copulare vecin unde are loc plasmogamia si apoi cariogamia. Se formeaza zigotul, care prin germinare va forma un filament de alga.

Ciuperci - Mycophyta

Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), fam. Saccharomycetaceae, ord. Protoascales, subcl. Gymnoasci. Este o ciuperca unicelulara, sferica (dermatoplast) cu citoplasma si un singur nucleu. Se inmulteste vegetativ si asexuat. In conditii favorabile celulele se inmultesc foarte activ prin inmugurire.

Membrana celulara formeaza o proeminenta, in care patrunde citoplasma si un nucleu rezultat in urma diviziunii directe a nucleului celulei mame. Celula nou formata se poate detasa de celula mama, dezvoltandu-se independent si inmulti prin inmugurire sau ramane alipita de aceasta, creste si inmugureste dand nastere la colonii ce reprezinta un miceliu rudimentar, ce se poate dezorganiza usor.

4

In stadii de batranete, nucleul unor celule se divide de doua ori succesiv prin reducere cromatica, rezultand 4 nuclei haploizi ce devin ascospori, iar celula devine asca. Ascosporii prin germinare formeaza noi celule de Saccharomyces cerevisiae. In terapeutica este cunoscuta sub denumirea de Faex medicinalis.

Drojdia de bere este importanta indeosebi prin continutul sau vitaminic, mai ales din complexul B. De asemenea, contine in cantitati mai mici vitaminele A,C,D,E. Alaturi de vitamine mai contine enzime (fermenti). Zimaza este o enzima cu ajutorul careia are loc transformarea glucidelor, mai precis a hexozelor in alcool etilic si bioxid de carbon; deci produce fermentatia alcoolica. Ca urmare a acestui proces drojdia de bere isi gaseste aplicatii in fabricarea berii, dar si in panficatie (dospirea aluatului). Drojdia de bere este folosita in industria medicamentului pentru obtinerea produsului Extractum faex medicinalis siccum, care intra in compozitia drajeurilor de Complex B. De asemenea, serveste ca materie prima pentru obtinerea acizilor nucleici si a ergosterolului.

Penicillium sp. (P. notatum, P. chrysogenum, P. italicum), fam Aspergillaceae, ord. Plectascales, subcl. Ascomycetae.

Sunt ciuperci saprofite, dezvoltandu-se pe fructe, produse alimentare etc. producand mucegaiurile verzi-albastrui. Miceliul pluricelular septat, filamentos, ramificat, alcatuit din celule uninucleate, se dezvolta la suprafata sau in interiorul substratului. Se inmultesc asexuat si sexuat.

Inmultirea asexuata se realizeaza cu ajutorul conidiilor ce se formeaza pe conidiofori, cu aspect de pensula. De pe miceliul septat pornesc vertical conidiofori septati si ramificati in partea superioara. Fiecare ramificare se termina cu cate 3 prelungiri numite sterigme, pe care sunt dispuse conidiile.

Inmultirea sexuata este o heterogametangiogamie caracteristica, numita ascogamie. Organul sexual femel poarta denumirea de ascogon, iar organul sexual mascul de anteridie. Ascogonul fecundat va da nastere ascelor cu ascospori, spori caracteristici ascomicetelor. Aceste asce sunt invelite de cleistotecii (cleistocarpii), corpuri sporifere complet inchise, care la maturitate se dezagrega si pun in libertate ascosporii. Ciupercile din acest gen prezinta o importanta deosebita prin antibioticele pe care le produc, spre exemplu, P. notatum si P. chrysogenum produc antibioticul Penicilina G .

Claviceps purpurea (cornul secarei), fam. Clavicipitaceae (Hypocreaceae) ord. Pyrenomycetales, subcl. Carpoasci. Este o ciuperca parazita ce invadeaza ovarul florilor de Secale cereale (secara), dar si al altor graminee. Infectarea se realizeaza primavara prin intermediul ascosporilor.

Ascosporii ajunsi pe stigmat germineaza dand nastere unui miceliu ce invadeaza intregul ovar, rupe peretii, iar unele filamente miceliene dau nastere la conidiofori, pe care se formeaza conidii. In acest stadiu miceliul secreta un lichid dulce lipicios, numit “roua de miere” in care sunt antrenate numeroase conidii. ”Roua de miere” atrage insectele care contribuie la raspandirea ciupercii pe alte graminee

5

(sub aceasta forma ciuperca poarta denumirea de Sphacelia segetum). In timpul verii miceliul formeaza o tesatura deasa, compacta, transformand intreg ovarul intr-un organ de rezistenta, numit sclerot. Sclerotii sunt formatiuni de consistenta cornoasa, conici, putin curbati, de culoare violacee inchis. Vara sclerotii cad pe sol, tot aici ierneaza, iar in primavara urmatoare germineaza. Pe fiecare sclerot se formeaza 10-30 cordoane de stroma, formatiuni de culoare roz, sferice, pedicelate. In strome se formeaza organele sexuale, ascogoanele si anteridiile, care in urma fecundarii vor da nastere in final la asce cu ascospori. Ascele sunt invelite in peritecii (corpuri sporifere cu aspect piriform) care se formeaza foarte regulat la periferia stromei, comunicand cu exterirul printr-un por. Forma ascelor este alungita ca o teaca, purtand fiecare cate 8 ascopori filamentosi, hialini. Primavara, la maturitate ascoporii sunt pusi in libertate si dusi de vant ajung pe stigmatul florilor, unde germineaza si ciclul reincepe.

Este o ciuperca deosebit de importanta in terapeutica prin sclerotii sai - Secale cornutum. Sclerotii contin alcaloizi cu actiune uterotonica si vasoconstrictoare.

LICHENI – LICHENOPHYTA

Cetraria islandica (lichenul de Islanda), specie tericola cu talul frunzos, de culoare brun-castanie sau brun-maslinie si lucios pe partea superioara. Se prezinta ca o tufa mica ramificata. Ramurile sunt foliacee rasucite in forma de uluc, divizate in numerosi lobi, pe marginea carora se gasesc cili scurti. Apotecile galbui, ca niste scuturi se dezvolta pe marginea lobilor. Este raspandit in Islanda, in regiunile nordice ale globului, precum si la munte. In tara noastra este foarte raspandit in zona montana superioara.

Usnea barbata (matreata bradului) este un lichen comun prin padurile de conifere. Talul fruticulos, cu ramuri filiforme de culoare verde-cenusie se fixeaza la baza si atarna pe ramurile sau tulpinile brazilor si molizilor. Apotecile sunt mari, discoidale, pedicelate (podeti) si lung-ciliate pe margine.

Alti licheni: Evernia prunastri, Parmelia furfuracea, Lecanora esculenta, Lobaria pulmonaria, Rocella tinctoria, Xanthoria parietina, Cladonia rangiferina.

6

Ceramium rubrum

Gracillaria sp.

7

Chondrus crispus si Gigartina mamillosa

8

Laminaria saccharina Cystoseira barbata

9

Fucus vesiculosus

10

Ulva lactuca

11

Cladophora glomerata

Spirogyra

12

Penicillium

Saccharomyces cerevisiae

13

Claviceps purpurea

14