lp fiziologie i.1-3

62
1 FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE FIZIOLOGI FIZIOLOGI E E LUCR LUCR Ă Ă RI PRACTICE RI PRACTICE

Upload: crisan-patricia

Post on 03-Aug-2015

1.120 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Lp Fiziologie I.1-3

11

FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIEFARMACIE

FIZIOLOGIFIZIOLOGIEELUCRLUCRĂĂRI PRACTICERI PRACTICE

Page 2: Lp Fiziologie I.1-3

22

FIZIOLOGIA SÂNGELUIFIZIOLOGIA SÂNGELUII.I. EXPLORAREA SERIEI ERITROCITAREEXPLORAREA SERIEI ERITROCITARE

1. Numararea eritrocitelor1. Numararea eritrocitelor2. Dozarea hemoglobinei sangvine. Metoda 2. Dozarea hemoglobinei sangvine. Metoda DrabkinDrabkin3. D3. Determinarea hematocritului eterminarea hematocritului 4. D4. Determinarea eterminarea vitezei de sedimentare a vitezei de sedimentare a hematiilorhematiilor5. Indicii eritrocitari5. Indicii eritrocitari

II. EXPLORAREA SERIEI LEUCOCITAREII. EXPLORAREA SERIEI LEUCOCITARE FFormula leucocitarăormula leucocitară TTransfuziaransfuzia: : grupele sangvinegrupele sangvine

sistemul Rhsistemul Rh HHemostaza fiziologicăemostaza fiziologică

Page 3: Lp Fiziologie I.1-3

33

I. EXPLORAREA SERIEI I. EXPLORAREA SERIEI ERITROCITARE ERITROCITARE

1. Num1. Număărarea eritrocitelorrarea eritrocitelor DefiniDefiniţţie: ie: EritociteleEritocitele (hematiile(hematiile, globulele roşii, globulele roşii), ),

sunt celule anucleate de forma unor discuri sunt celule anucleate de forma unor discuri biconcave, fbiconcave, făărrăă ribozomi ribozomi şşi fi făărrăă mitocondrii. Au mitocondrii. Au rol rol îîn homeostazia gazelor respiratorii n homeostazia gazelor respiratorii şşi i contribuie la mencontribuie la menţţinerea echilibrului acido-bazic.inerea echilibrului acido-bazic.

Principiu:Principiu:- numnumăărarea la microscop a eritrocitelor aflate rarea la microscop a eritrocitelor aflate îîntr-ntr-

un volum determinat de lichid, diluat un volum determinat de lichid, diluat îîn proporn proporţţie ie cunoscutcunoscutăă

- diludiluţiţia are rolul de a face posibila are rolul de a face posibilăă num număărarea rarea elementelor care sunt elementelor care sunt îîn nrn nr.. foarte mare foarte mare şşi de a i de a îîmpiedica coagulareampiedica coagularea

- îîn funcn funcţţie de diluie de diluţţie se calculeazie se calculeazăă nr. de nr. de hematii /mm³hematii /mm³

Page 4: Lp Fiziologie I.1-3

44

Materiale necesare:Materiale necesare:

- lichid de dilulichid de diluţţie :izoton ptr a ie :izoton ptr a îîmpiedica hemoliza (sol. mpiedica hemoliza (sol. Hayem, sol. Withby, sol Na Cl 9‰)Hayem, sol. Withby, sol Na Cl 9‰)

- pipeta Potainpipeta Potain (tub capilar gradat (tub capilar gradat areare o bula de dilutie cu o bula de dilutie cu o perlao perla mobila)mobila)

- camera de numarat (Burker-Turk)camera de numarat (Burker-Turk)- microscopmicroscop- lamelelamele- vata, alcool medicinal 96ºC, ace de seringa de unica vata, alcool medicinal 96ºC, ace de seringa de unica

folosintafolosinta

Principiu de lucru :Principiu de lucru : Metoda manualaMetoda manuala - se numara direct la microscop ( in camera de numarat), se numara direct la microscop ( in camera de numarat),

eritrocitele dintr-un volum cunoscut de sange, diluat eritrocitele dintr-un volum cunoscut de sange, diluat intr-o proportie cunoscutaintr-o proportie cunoscuta

Page 5: Lp Fiziologie I.1-3

55

Metoda automata – Metoda automata – principiu impedantei electriceprincipiu impedantei electrice

- o suspensie de eritrocite intr-un volum cunoscut o suspensie de eritrocite intr-un volum cunoscut de reactiv trece printr-un orificiu ( fanta) prevazut de reactiv trece printr-un orificiu ( fanta) prevazut cu electrozi intre care se aplica un curent cu electrozi intre care se aplica un curent constant. constant.

- trecerea prin orificiu a fiecarui eritrocit, trecerea prin orificiu a fiecarui eritrocit, nonconductor, va determina o scadere brusca de nonconductor, va determina o scadere brusca de tensiune denumita puls. tensiune denumita puls.

- pulsurile sunt numarate electronic si exprimate pulsurile sunt numarate electronic si exprimate ca numar de eritrocite.ca numar de eritrocite.

Valori normale Valori normale RBC (red blood cells) RBC (red blood cells)  : : 4-5,5 mil/mm³ sau 4-5,5 x 10¹²/l ( valoare medie); 4-5,5 mil/mm³ sau 4-5,5 x 10¹²/l ( valoare medie);barbati = 4,9 ± 0,7 mil/mm³;barbati = 4,9 ± 0,7 mil/mm³; femei = 4,3 ± 0,6 femei = 4,3 ± 0,6 mil/mm³mil/mm³

Page 6: Lp Fiziologie I.1-3

66

Microscopic

Page 7: Lp Fiziologie I.1-3

77

2. 2. Dozarea hemoglobinei Dozarea hemoglobinei (Hb) (Hb) sanguine sanguine

Metoda Metoda DDrabkinrabkin Definitie :Definitie : Hemoglobina reprezinta 95% din masa Hemoglobina reprezinta 95% din masa

proteica eritrocitara si ocupaproteica eritrocitara si ocupa aproximativ 35 % din aproximativ 35 % din volumul eritrocitar.volumul eritrocitar.

Principiu:Principiu: Hb in prezenta unei solutii de cHb in prezenta unei solutii de ciianura de anura de potasiu si fericpotasiu si fericiianura de potasiu se transforma in anura de potasiu se transforma in cciianmethemoglobina de culoare brun-roscata. anmethemoglobina de culoare brun-roscata. Intensitatea culorii este proportionala cu conceIntensitatea culorii este proportionala cu concenntratia tratia de Hb ce de Hb ce se se determina spectrofotometric determina spectrofotometric

Materiale necesareMateriale necesare ::- - reactiv reactiv DDrabkin ( contine crabkin ( contine ciianura si fericianura de anura si fericianura de

potasiu);potasiu);- - sange proaspat sasange proaspat sauu recoltat pe anticoagulant recoltat pe anticoagulant ((NaNa22EDTA);EDTA);- s- spectrofopectrofototometrumetru..

Page 8: Lp Fiziologie I.1-3

88

• • TehnicaTehnica : :

- - iin doua eprubete se introducn doua eprubete se introduc::- in eprubeta martor : reactiv Drabkin 5ml in eprubeta martor : reactiv Drabkin 5ml - in eprubeta proba : reactiv Drabkin 5ml + in eprubeta proba : reactiv Drabkin 5ml +

sange 20 sange 20 ( μl) ( μl) - sse omogenizeaza continutul eprubetei proba; e omogenizeaza continutul eprubetei proba; - sse lasa in repaus la temperatura camerei 20 e lasa in repaus la temperatura camerei 20

minute; minute; - sse citeste extinctia probei fata de martor la e citeste extinctia probei fata de martor la

55440 nm;0 nm;- cconcentratia de Hb , corespunzatoare oncentratia de Hb , corespunzatoare

extinctiei, se determina din tabele.extinctiei, se determina din tabele.

• Valori normale:Valori normale: - barbati: 15 - barbati: 15 ± 2g/ dl ; ± 2g/ dl ; - femei : 14 ± 2 g / dl. - femei : 14 ± 2 g / dl.

Page 9: Lp Fiziologie I.1-3

99

3. D3. Determinarea Hematocrituluieterminarea Hematocritului Definitie:Definitie: Hematocritul ( Hematocritul (HtHt), volumul procentual ), volumul procentual

eritrocitar, reprezinta concentratia eritrocitelor in eritrocitar, reprezinta concentratia eritrocitelor in 100ml sange integral, dupa centrifugare.100ml sange integral, dupa centrifugare.

Principiu :Principiu :- se recolteaza sange pe anticoagulant, eritrocitele din se recolteaza sange pe anticoagulant, eritrocitele din

plasma se separa prin centrifugare, si se determina plasma se separa prin centrifugare, si se determina raportul volumelor lorraportul volumelor lor

- recoltarea se face din: recoltarea se face din: a)a) vena si sange capilar – micrometoda – microHtvena si sange capilar – micrometoda – microHtb)b) vena – macrometoda Wintrobevena – macrometoda Wintrobe

Materiale necesareMateriale necesare- vata, alcool medicinal 96ºCvata, alcool medicinal 96ºC- materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie

venoasa : garou, seringa si ac de unica folosintavenoasa : garou, seringa si ac de unica folosinta- anticoagulant:Naanticoagulant:Na22EDTA, amestec de oxalati Wintrobe EDTA, amestec de oxalati Wintrobe

sau heparinasau heparina- tuburi de Ht tuburi de Ht - pipete Pasteur pipete Pasteur - centrifuga 4000 rot/mincentrifuga 4000 rot/min

Page 10: Lp Fiziologie I.1-3

1010

Tehnica de lucruTehnica de lucrua)Macrometoda a)Macrometoda

– – se recolteaza 3-5ml sange prin punctie se recolteaza 3-5ml sange prin punctie venoasa pe subst. anticoagulantavenoasa pe subst. anticoagulanta

- se pune cu pipeta Pasteur in tubul de se pune cu pipeta Pasteur in tubul de hematocrit pana la diviziunea 100hematocrit pana la diviziunea 100

- se centrifugheaza tuburile 20min la se centrifugheaza tuburile 20min la 4000rot/min, sau 30 min la 3000rot/min4000rot/min, sau 30 min la 3000rot/min

b) Micrometodab) Micrometoda- se incarca tubul capilar heparinat prin se incarca tubul capilar heparinat prin

capilaritate cu sange capilaritate cu sange - se centrifugheaza 20min la 4000rot/min, se centrifugheaza 20min la 4000rot/min,

sau sau

30 min la 3000rot/min30 min la 3000rot/min

Page 11: Lp Fiziologie I.1-3

1111

Citirea rezultatelorCitirea rezultatelor

Dupa centrifugare se masoara :Dupa centrifugare se masoara :- Inaltimea H a coloanei totale de Inaltimea H a coloanei totale de

sangesange- Inaltimea h a coloanei de eritrociteInaltimea h a coloanei de eritrocite

Rezultatele sunt exprimate Rezultatele sunt exprimate procentual conform formuleiprocentual conform formulei: :

Ht(100%)=h/H x 100Ht(100%)=h/H x 100

Valori normale ( normocitemie) : Valori normale ( normocitemie) : - barbati : 45±7% (0,38 – 0,52 l/l) ; barbati : 45±7% (0,38 – 0,52 l/l) ; - raport eritro-plasmatic = 45/55raport eritro-plasmatic = 45/55- femei : 42±5% (0,37-0,47 l/l) ; femei : 42±5% (0,37-0,47 l/l) ; - raport eritro-plasmatic= 40/60 raport eritro-plasmatic= 40/60 - nou-nascuti : 56%nou-nascuti : 56%- copii : 35 – 45%copii : 35 – 45% Ht arterial si cel capilar ↓ Ht venosHt arterial si cel capilar ↓ Ht venos Ht somatic = 0,91x Ht venosHt somatic = 0,91x Ht venos

HematocritHematocrit

Leucocite

Eritrocite

Plasma

Centrifugare

Page 12: Lp Fiziologie I.1-3

1212

4. D4. Determinarea eterminarea vitezei de vitezei de sedimentare a hematiilor (sedimentare a hematiilor (VSHVSH))

Principiu :Principiu :- in sangele recoltat pe anticoagulant, lasat in repaus , in sangele recoltat pe anticoagulant, lasat in repaus ,

se produce separarea plasmei de elementele figurate se produce separarea plasmei de elementele figurate ce sedimenteaza, in virtutea gravitatiei. ce sedimenteaza, in virtutea gravitatiei.

- in sangele circulant elementele figurate se gasesc in in sangele circulant elementele figurate se gasesc in suspensie dispersate in plasmasuspensie dispersate in plasma..

Materiale necesareMateriale necesare- vata, alcool medicinal 96ºC;vata, alcool medicinal 96ºC;- materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie

venoasa : garou, seringa si ac de unica folosinta;venoasa : garou, seringa si ac de unica folosinta;- eprubete de hemoliza;eprubete de hemoliza;- pipete Westergreen cu pipete Westergreen cu diviziuni mm de la 0-200, diviziuni mm de la 0-200,

gradatia incepand de sus, gradatia incepand de sus, cu stativul corespunzatorcu stativul corespunzator ;;- anticoagulant : anticoagulant : citrat de sodiu 3,8 % , solutie citrat de sodiu 3,8 % , solutie

sterilasterila;;- pipete gradate de 1 si 2 mlpipete gradate de 1 si 2 ml

Page 13: Lp Fiziologie I.1-3

1313

Tehnica de lucruTehnica de lucru

- intr-o eprubeta de hemoliza se introduc 0,4 ml citrat de intr-o eprubeta de hemoliza se introduc 0,4 ml citrat de Na 3,8% cu ajutorul unei pipete gradate de 1mlNa 3,8% cu ajutorul unei pipete gradate de 1ml

- intr-o eprubeta curata de pune o cant de 2-3ml de intr-o eprubeta curata de pune o cant de 2-3ml de sange recoltat prin punctie venoasa fara aplicare de sange recoltat prin punctie venoasa fara aplicare de garou daca este posibilgarou daca este posibil

- se aspira 1,6 ml sange cu ajutorul unei pipete de 2 ml se aspira 1,6 ml sange cu ajutorul unei pipete de 2 ml si se adauga in eprubeta de hemolizasi se adauga in eprubeta de hemoliza

- se omogenizeaza prin cateva miscari de rasturnarese omogenizeaza prin cateva miscari de rasturnare- se aspira sange in eprubeta Westergreen pana la se aspira sange in eprubeta Westergreen pana la

diviziunea "0"diviziunea "0"- extremitatea inferioara pipetei Westergreen se fixeaza extremitatea inferioara pipetei Westergreen se fixeaza

pe dopul de cauciuc de la partea inferioara a suportului pe dopul de cauciuc de la partea inferioara a suportului - extremitatea superioara a pipetei Westergreen se extremitatea superioara a pipetei Westergreen se

fixeaza cu ajutorul clemei de resort fixeaza cu ajutorul clemei de resort - pozitia pipetei in stativ trebuie sa fie perfect verticalapozitia pipetei in stativ trebuie sa fie perfect verticala- se noteaza ora fixarii in stativ a tubuluise noteaza ora fixarii in stativ a tubului

Page 14: Lp Fiziologie I.1-3

1414

Citirea rezultatelor VSHCitirea rezultatelor VSH

Citirea rezultatelor se face dupa 1 ora, 2 ore si Citirea rezultatelor se face dupa 1 ora, 2 ore si la 24 orela 24 ore

Rezultatele - se exprima in mmRezultatele - se exprima in mm

Valori normale ale VSH:Valori normale ale VSH:- barbat : 2 - 7mm/ora si barbat : 2 - 7mm/ora si

7 - 15 mm/2 ore7 - 15 mm/2 ore- femei : 4 - 9mm/ora si femei : 4 - 9mm/ora si

12 - 17mm/2 ore12 - 17mm/2 ore- in timpul sarcinii: 35mm/ora (valoare in timpul sarcinii: 35mm/ora (valoare

medie)medie)- nou-nascut : 0,5mm/oranou-nascut : 0,5mm/ora- copii mici si sugari : 9-12mm/oracopii mici si sugari : 9-12mm/ora

Page 15: Lp Fiziologie I.1-3

1515

Variatii fiziologiceVariatii fiziologice: : - - in timpul menstruatiei la femei creste in timpul menstruatiei la femei creste V.S.H-ul V.S.H-ul - - in sarcina (mai ales in ultimile luni)in sarcina (mai ales in ultimile luni)- la copii, comparativ cu un adult- la copii, comparativ cu un adult

Pentru a evita rezultatele eronate , trebuie Pentru a evita rezultatele eronate , trebuie respectate urmatoarelerespectate urmatoarele conditiiconditii::

- sangele se recolteaza dimineata pe nemancate- sangele se recolteaza dimineata pe nemancate ;;- determinarea se face dupa imediat dupa recoltare - determinarea se face dupa imediat dupa recoltare

(in primele 2-3 ore) (in primele 2-3 ore) - conservarea sangelui creste V.S.H-ul - conservarea sangelui creste V.S.H-ul - se utilizeaza ca anticoagulant - se utilizeaza ca anticoagulant citratul de sodiucitratul de sodiu, ,

deoarece oxalatul de sodiu creste V.S.H-ul deoarece oxalatul de sodiu creste V.S.H-ul - pozitia pipetei trebuie sa fie perfect verticala, - pozitia pipetei trebuie sa fie perfect verticala,

inclinarea acesteia crescand V.S.H-ulinclinarea acesteia crescand V.S.H-ul- temperatura camerei trebuie sa fie cuprinsa intre - temperatura camerei trebuie sa fie cuprinsa intre

20-27 ° C deoarece temperaturii creste V.S.H-ul20-27 ° C deoarece temperaturii creste V.S.H-ul- sa se evite hemoliza- sa se evite hemoliza

Page 16: Lp Fiziologie I.1-3

1616

5. Indici eritrocitari5. Indici eritrocitari

Valorile Hb , Ht si ale numarului de Valorile Hb , Ht si ale numarului de eritrocite stau la baza calcularii indicilor eritrocite stau la baza calcularii indicilor eritrocitari , utili pentru studiul eritrocitelor eritrocitari , utili pentru studiul eritrocitelor in functie de marime si continutul in Hb si in functie de marime si continutul in Hb si pentru diagnosticul morfologic al anemieipentru diagnosticul morfologic al anemiei

a) Volumul eritrocitar mediu a) Volumul eritrocitar mediu (VEM, MCV – mean corpuscular volume) (VEM, MCV – mean corpuscular volume) - indica volumul mediu al unui eritrocit.- indica volumul mediu al unui eritrocit.

V.E.MV.E.M.(fl).(fl) = = [[Ht (l/l) x 1000 Ht (l/l) x 1000 ] ] / E(10¹²/l)/ E(10¹²/l) sau sau

V.E.MV.E.M((μμl) = l) = [[Ht (%) x 10Ht (%) x 10] ] / E(mil/mm³)/ E(mil/mm³)

Valori normale :Valori normale : - 80- 100 fl ( femtolitri) sau - 80- 100 fl ( femtolitri) sau μμm³ - m³ - normocitenormocite

Page 17: Lp Fiziologie I.1-3

1717

5. Indici eritrocitari5. Indici eritrocitari

b) Concentratia medie de Hb eritrocitarab) Concentratia medie de Hb eritrocitara

( CHEM, MCHC – mean corpuscular hemoglobin ( CHEM, MCHC – mean corpuscular hemoglobin concentration)concentration)

- reprezinta concentratia medie de Hb / 100 ml eritrocite.- reprezinta concentratia medie de Hb / 100 ml eritrocite.

C.H.E.M. = [C.H.E.M. = [Hb(g/dl) x 100Hb(g/dl) x 100] / ] / Ht(%)Ht(%)

Valori normale :Valori normale : 32- 36 g Hb/100ml eritrocite.32- 36 g Hb/100ml eritrocite.

c) Hemoglobina eritrocitara medie c) Hemoglobina eritrocitara medie (HEM , MCH – mean corpuscular hemoglobin) (HEM , MCH – mean corpuscular hemoglobin)

- reprezinta cantitatea de Hb/eritrocit.- reprezinta cantitatea de Hb/eritrocit.

H.E.M.H.E.M. = = [[ Hb (g /dl) x 10 Hb (g /dl) x 10 ]] / E(mil / / E(mil / mm³)mm³)

Valori normale :Valori normale : 27 – 32 pg. 27 – 32 pg.

Page 18: Lp Fiziologie I.1-3

1818

5. Indici eritrocitari5. Indici eritrocitari

d) Indicele de distributie eritrocitar d) Indicele de distributie eritrocitar ( RDW – red cell distribution width)( RDW – red cell distribution width)

- reprezinta deviatia standard a mediei reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare rapoarte la V.E.M si se volumelor eritrocitare rapoarte la V.E.M si se determina cu ajutorul histogramelordetermina cu ajutorul histogramelor

- curbe de distributie % a marimii celulelor. curbe de distributie % a marimii celulelor. - se utilizeaza la aprecierea se utilizeaza la aprecierea anizocitozeianizocitozei

valabilitatea crescuta a volumului valabilitatea crescuta a volumului eritrocitelor cu cat anizocitoza este mai eritrocitelor cu cat anizocitoza este mai marcata, cu atat RDW va fi mai mare. marcata, cu atat RDW va fi mai mare.

Valori normale :Valori normale : 11,5- 14,5 %.11,5- 14,5 %.

Page 19: Lp Fiziologie I.1-3

1919

II. EXPLORAREA SERIEI II. EXPLORAREA SERIEI LEUCOCITARELEUCOCITARE

Maduva hematogena contine celule stem Maduva hematogena contine celule stem pluripotente,care se diferentiaza de celulele pluripotente,care se diferentiaza de celulele progenitoareprogenitoare ””angajate”angajate” , , ce vor da nastere ce vor da nastere diferitelor tipuri de celule sangvine. diferitelor tipuri de celule sangvine.

Se descriu Se descriu

- - celulele progenitocelulele progenitoaare mieloidere mieloide : din care : din care diferentiem diferentiem eritrocitele,eritrocitele, o parte de leucocite o parte de leucocite (granulocitele neutrofile, (granulocitele neutrofile, eozinofile, eozinofile, bazofile si bazofile si monocitele) si trombocitelemonocitele) si trombocitele

- - celule progenitoare limfoidecelule progenitoare limfoide : din : din care care rezulta limfocitele B si T.rezulta limfocitele B si T.

Celulele adulte apartinand seriei leucocitCelulele adulte apartinand seriei leucocitare are vor vor actiona impreuna in vederea apararii actiona impreuna in vederea apararii organismului impotriva agresivitatii infectioase organismului impotriva agresivitatii infectioase (virale,bacteriene sau parazitare).(virale,bacteriene sau parazitare).

Page 20: Lp Fiziologie I.1-3

2020

Principiu de lucru :Principiu de lucru :Metoda Metoda mmanualaanuala : :- numaratoarea directa la microscop a leucocitelor numaratoarea directa la microscop a leucocitelor

din volumul cunoscut de sadin volumul cunoscut de sannge ,diluat intr-o ge ,diluat intr-o proportie cunoscuta. proportie cunoscuta.

- ccelulele se numara in dispozitive speciale numite elulele se numara in dispozitive speciale numite hemacitometre (camere de numarat).hemacitometre (camere de numarat).

Metoda automata (Metoda automata (metoda de impedanta metoda de impedanta electrica)electrica)

- o suspensie de leucocite dintr-un volum cunoscut de o suspensie de leucocite dintr-un volum cunoscut de sange,trec printr-un orificiusange,trec printr-un orificiu;;

- uun curent electric constant este aplicat de electrozii n curent electric constant este aplicat de electrozii de platina aflati de-o parte si de alta a orificiuluide platina aflati de-o parte si de alta a orificiului;;

- ddeoarece fiecare celula este nonconducatoare ea va eoarece fiecare celula este nonconducatoare ea va produce la trecerea prin orificiu o modificare brusca produce la trecerea prin orificiu o modificare brusca de tensiune = un plusde tensiune = un plus;;

- aaceste pulsuri vor fi numarate electronic.ceste pulsuri vor fi numarate electronic.

Valoarea normalaValoarea normala (V.N.) (V.N.) : : 5000 – 90005000 – 9000 leucocite/mm³leucocite/mm³

Page 21: Lp Fiziologie I.1-3

2121

SERIA LEUCOCITARA CUPRINDE 3 SERIA LEUCOCITARA CUPRINDE 3 LINII CELULARELINII CELULARE::

1. 1. SERIA GRANULOCITARASERIA GRANULOCITARA

- - cuprinde elemente polinucleare :cuprinde elemente polinucleare : • nneutrofileeutrofile• aacidofilecidofile• bazofile.bazofile.

2. SERIA LIMFOCITARA2. SERIA LIMFOCITARA

3. SERIA MONOCITARA3. SERIA MONOCITARA

Page 22: Lp Fiziologie I.1-3

2222

a) a) Granulocitul segmentat Granulocitul segmentat neutrofil neutrofil

- - are citoplasma slab are citoplasma slab acidofila acidofila (roz-palid), (roz-palid), cu cu granulatii neutrofile granulatii neutrofile specifice,specifice, mici,mici, punctiforme si punctiforme si numeroase; numeroase;

- n- nucleul este segmentat in ucleul este segmentat in 2-5 lobi legati intre ei 2-5 lobi legati intre ei prin punti fine prin punti fine

- are rol in - are rol in apararea apararea antimicrobiana prin antimicrobiana prin microfagocitozamicrofagocitoza

- are rol - are rol secretorsecretor : : - - interleukina l interleukina l (substanta (substanta

pirogena)pirogena) - - enzime enzime

lizozomale.lizozomale.

Page 23: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul segmentat Granulocitul segmentat neutrofilneutrofil

2323

Page 24: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul segmentat Granulocitul segmentat neutrofilneutrofil

2424

Page 25: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul segmentat Granulocitul segmentat neutrofilneutrofil

2525

Page 26: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul segmentat Granulocitul segmentat neutrofilneutrofil

2626

Page 27: Lp Fiziologie I.1-3

2727

b)b) G Granulocitul segmentat ranulocitul segmentat eozinofileozinofil

- - are in citoplasma are in citoplasma granule granule mari, emari, egale,gale, eozinofile,eozinofile, portocaliiportocalii;;

- n- nucleul prezinta 2 ucleul prezinta 2 segmentesegmente;;

- are rol - are rol in fagocitoza in fagocitoza bacteriilor,bacteriilor, fungilor,fungilor, complexelor antigen-complexelor antigen-anticorp,etcanticorp,etc;;

- are rol - are rol in apararea in apararea parazitaraparazitara;;

si si in bolile alergicein bolile alergice

Page 28: Lp Fiziologie I.1-3

GGranulocitul segmentat ranulocitul segmentat eozinofileozinofil

2828

Page 29: Lp Fiziologie I.1-3

GGranulocitul segmentat ranulocitul segmentat eozinofileozinofil

2929

Page 30: Lp Fiziologie I.1-3

GGranulocitul segmentat ranulocitul segmentat eozinofileozinofil

3030

Page 31: Lp Fiziologie I.1-3

3131

c)c) Granulocitul Granulocitul segmentat bazofilsegmentat bazofil

- - contine granulatii contine granulatii caracteristicecaracteristice bazofile bazofile care ocupa toata care ocupa toata citoplasma,citoplasma, uneori uneori suprapunandu-se suprapunandu-se peste nucleupeste nucleu;;

- n- nucleul este complet ucleul este complet segmentatsegmentat;;

- are rol - are rol in procesele in procesele inflamatorii inflamatorii

(capacitate de fagocitoza (capacitate de fagocitoza mai redusa).mai redusa).

Page 32: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul Granulocitul segmentat bazofilsegmentat bazofil

3232

Page 33: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul Granulocitul segmentat bazofilsegmentat bazofil

3333

Page 34: Lp Fiziologie I.1-3

Granulocitul Granulocitul segmentat bazofilsegmentat bazofil

3434

Page 35: Lp Fiziologie I.1-3

3535

2. 2. SERIA LIMFOCITARASERIA LIMFOCITARA

- f- forma limfocitelor orma limfocitelor este rotunda sau este rotunda sau usor ovala,usor ovala, cu cu diametrul de 2 μmdiametrul de 2 μm;;

- n- nucleul este mare si ucleul este mare si ocupa cea mai ocupa cea mai mare parte a celulei mare parte a celulei fiind fiind intens intens coloratcolorat;;

- c- citoplasma este slab itoplasma este slab bazofila (albastru-bazofila (albastru-deschis)deschis);;

Page 36: Lp Fiziologie I.1-3

3636

3. 3. SERIA MONOCITARASERIA MONOCITARA

- - sunt cele mai mari celule din sunt cele mai mari celule din seriaseria leucocitara (10 – 25 leucocitara (10 – 25 μm)μm);;

- n- nucleul este nesegmentat,ucleul este nesegmentat, reniform si nu prezinta reniform si nu prezinta nucleolinucleoli;;

- c- citoplasma este abundenta,itoplasma este abundenta, intens bazofila (albastru intens bazofila (albastru inchis)inchis);;

- are rol - are rol in macrofagocitoza in macrofagocitoza particulelor coloidale,particulelor coloidale, a a celulelor degenerate;celulelor degenerate;

- are rol - are rol in raspunsul imun ca in raspunsul imun ca celule accesorii celule accesorii (prezentatoare de antigen)(prezentatoare de antigen)

Page 37: Lp Fiziologie I.1-3

3737

NEUTROFIL NEUTROFIL EOZINOFILEOZINOFIL

BAZOFIL

Page 38: Lp Fiziologie I.1-3

3838

MONOCIT MONOCIT LIMFOCITLIMFOCIT

Page 39: Lp Fiziologie I.1-3

3939

FORMULA LEUCOCIFORMULA LEUCOCITTAARRAADefinitie :Definitie : r reprezinta distributia procentuala a diferitelor eprezinta distributia procentuala a diferitelor

tipuri de leucocite petipuri de leucocite pe un frotiu de sange perifericun frotiu de sange periferic, dupa , dupa numararea a cel putin 200 de elemente.numararea a cel putin 200 de elemente.

Materiale necesare:Materiale necesare:- vata, alcool medicinal 96ºC, ace de seringa de unica - vata, alcool medicinal 96ºC, ace de seringa de unica

folosintafolosinta- microscop- microscop- lamelelamele- coloratie May – Grunwald - Giemsacoloratie May – Grunwald - Giemsa

PrincipiuPrincipiu de lucru de lucru :: Metoda manualaMetoda manuala- se realizeaza se realizeaza un frotiu din sangele perifericun frotiu din sangele periferic proaspat proaspat

recoltat si se crecoltat si se coloroloreaza cueaza cu May-Grϋnwald-Giemsa May-Grϋnwald-Giemsa- peste frotiu se pune o picatura de ulei de cedru pentru peste frotiu se pune o picatura de ulei de cedru pentru

fixarefixare- limfocitele au tendinta de a se grupa in centru, iar PMN limfocitele au tendinta de a se grupa in centru, iar PMN

neutrofilele si monocitele se disperseaza spre margini in neutrofilele si monocitele se disperseaza spre margini in franjurifranjuri

Page 40: Lp Fiziologie I.1-3

4040

- se priveste la microscop,se priveste la microscop, folosind obiectivul cu folosind obiectivul cu imersieimersie;;

- se numara la microscopul optic 200 de leucocite se numara la microscopul optic 200 de leucocite de pede pe un frotiu; un frotiu;

- se indentifica tipurile de leucocite pe baza se indentifica tipurile de leucocite pe baza criteriilor morfologice (aspectul criteriilor morfologice (aspectul nucleului,granulatii citoplasmatice)nucleului,granulatii citoplasmatice);;

- se determina raportul procentual intre acestea.se determina raportul procentual intre acestea.

Metoda Metoda aautomatautomata : :- se izoleaza si se efectueaza automat raportul se izoleaza si se efectueaza automat raportul

procentual dintre tipurile de leucocite din procentual dintre tipurile de leucocite din sangele periferic,sangele periferic, in functie de volum,in functie de volum, prezenta prezenta granulatiilor citoplasmatice si complexitatea granulatiilor citoplasmatice si complexitatea segmentarii nucleului,segmentarii nucleului, cu obtinerea cu obtinerea histogramelor.histogramelor.

Page 41: Lp Fiziologie I.1-3

4141

Valorile normale ale formulei Valorile normale ale formulei leucocitareleucocitare

determinate prin metoda automata suntdeterminate prin metoda automata sunt ::

- Segmentate neutrofile : adult 52-74%Segmentate neutrofile : adult 52-74%copil 25-40%copil 25-40%

eozinofile : eozinofile : adult 0-4%adult 0-4%

copil 1-4%copil 1-4%bazofile : bazofile : adult 0-1%adult 0-1%

copil 0-1%copil 0-1%- Limfocite adult 25-35%Limfocite adult 25-35%

copil 50-70%copil 50-70%- MonociteMonocite adult 1-8%adult 1-8%

copil 1-8%copil 1-8%

Page 42: Lp Fiziologie I.1-3

4242

DETERMINAREA GRUPELOR DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINESANGUINE

Eritrocitele (E) umane au un nr mare de antigene - Ag Eritrocitele (E) umane au un nr mare de antigene - Ag –pe suprafata lor. Ag sunt grupate in peste 17 sisteme –pe suprafata lor. Ag sunt grupate in peste 17 sisteme ce definesc grupele sangvine, dintre care cele mai ce definesc grupele sangvine, dintre care cele mai importante sunt ABO si Rhimportante sunt ABO si Rh..

SISTEMUL ABOSISTEMUL ABO

Landsteiner - 1901Landsteiner - 1901Antigene/aglutinogene (Ag) : Antigene/aglutinogene (Ag) :

- A si B - exprimate pe eritrocite- A si B - exprimate pe eritrocite- apar in aIII-a luna de viata intrauterina- apar in aIII-a luna de viata intrauterina- ating expresia imunologica completa la 6-12 luni- ating expresia imunologica completa la 6-12 luni- sunt glicoproteine - sunt glicoproteine - au precursor comun subst. H- au precursor comun subst. H

Anticorpi/aglutinine (Ac) :Anticorpi/aglutinine (Ac) : - - αα si si ββ – aflati in plasma – aflati in plasma - apar in plasma la cateva luni de la nastere- apar in plasma la cateva luni de la nastere- sunt de tip Ig M, si nu trec bariera materno-placentara- sunt de tip Ig M, si nu trec bariera materno-placentara

Page 43: Lp Fiziologie I.1-3

4343

REGULA LUI LANDSTEINERREGULA LUI LANDSTEINER

Niciodata in sangele unui individ nu se vor Niciodata in sangele unui individ nu se vor gasi concomitent Ac impotriva Ag proprii. gasi concomitent Ac impotriva Ag proprii.

HemaglutinareaHemaglutinarea – repr. adunarea – repr. adunarea eritrocitelor in gramezi eritrocitelor in gramezi vizibile vizibile cu ochiul libercu ochiul liber

HemolizaHemoliza – repr reactia de distrugere a – repr reactia de distrugere a eritrocitelor cu eritrocitelor cu eliberarea eliberarea Hb.Hb. Grupa Grupa

sangvisangvinana

Ag (pe Ag (pe E)E)

Ac (in Ac (in plasma)plasma)

FrecvenFrecventata

O / IO / I -- αα si si ββ 36%36%

A / IIA / II AA ββ 41%41%

B / IIIB / III BB αα 16%16%

AB / IVAB / IV ABAB -- 7%7%

Page 44: Lp Fiziologie I.1-3

4444

METODE DE DETERMINARE A GRUPELOR METODE DE DETERMINARE A GRUPELOR SANGUINESANGUINE

Metoda Beth-Vincent-TzankMetoda Beth-Vincent-Tzank

Principiu:Principiu: - se pune in contact pe lama ser - se pune in contact pe lama ser hemotest, care contine Ag cunoscute, cu sange de hemotest, care contine Ag cunoscute, cu sange de grup necunoscut. Aparitia hemagutinizarii in grup necunoscut. Aparitia hemagutinizarii in picatura de ser cu Ac cunoscuti indica prezenta picatura de ser cu Ac cunoscuti indica prezenta Ag corespunzatorAg corespunzator

Materiale necesareMateriale necesare: : - ser hemotest O/I(contine Ac - ser hemotest O/I(contine Ac αα si si ββ ) sau anti AB ) sau anti AB- ser hemotest A/II(contine Ac - ser hemotest A/II(contine Ac ββ ) sau anti B ) sau anti B- ser hemotest B/III(contine Ac - ser hemotest B/III(contine Ac αα ) sau anti A ) sau anti A- 2 lame de sticla, pipete, ac steril, vata, alcool- 2 lame de sticla, pipete, ac steril, vata, alcool

Page 45: Lp Fiziologie I.1-3

4545

Tehnica :Tehnica :

- se folosesc 2 lame curate si uscate- se folosesc 2 lame curate si uscate- pe prima lama se pune :- la stanga o picatura de ser hemotest - pe prima lama se pune :- la stanga o picatura de ser hemotest

O/IO/I - la mijloc o picatura de ser hemotest A/II- la mijloc o picatura de ser hemotest A/II - la dreapta o picatura de ser hemotest - la dreapta o picatura de ser hemotest

B/IIIB/III- se recolteaza sange: - se dezinfecteaza pulpa degetului cu - se recolteaza sange: - se dezinfecteaza pulpa degetului cu

alcoolalcool- se punctioneaza cu acul steril - se punctioneaza cu acul steril - sangele care apare se recolteaza pe cele 4 colturi ale - sangele care apare se recolteaza pe cele 4 colturi ale

celeilalte lameceleilalte lame- se omogenizeaza fiecare picatura de ser cu cate un colt al - se omogenizeaza fiecare picatura de ser cu cate un colt al

lameleilamelei- raportul volumetric sange/ser – 1/10; 1/20- raportul volumetric sange/ser – 1/10; 1/20- lama se roteste usor 2-4 min ptr a se amesteca serul cu - lama se roteste usor 2-4 min ptr a se amesteca serul cu

sangelesangele- rezultatele se citesc in urmatoarele 3 min, max in 10 min- rezultatele se citesc in urmatoarele 3 min, max in 10 min- se observa absenta sau prezenta hemaglutinarii- se observa absenta sau prezenta hemaglutinarii

Page 46: Lp Fiziologie I.1-3

4646

GRUPELE SANGUINEGRUPELE SANGUINE

14-33

Page 47: Lp Fiziologie I.1-3

4747

AGLUTINAREAAGLUTINAREA

14-34

Page 48: Lp Fiziologie I.1-3

4848

CARACTERIZAREA CARACTERIZAREA SISTEMULUI RhSISTEMULUI Rh

Sistemul Rh este un mozaic antigenic, cuprinzand Sistemul Rh este un mozaic antigenic, cuprinzand trei perechi de antigene : Cc , Dd , Ee .trei perechi de antigene : Cc , Dd , Ee .Antigenitatea cea mai mare o are antigenul D Antigenitatea cea mai mare o are antigenul D 85% din populatia de rasa alba au antigenul Rh (D) 85% din populatia de rasa alba au antigenul Rh (D) = Rh+= Rh+Anticorpii anti Rh nu se gasesc normal in plasma , Anticorpii anti Rh nu se gasesc normal in plasma , apar la persoanele cu Rh (D)- dupa contactul cu apar la persoanele cu Rh (D)- dupa contactul cu antigenul D prin izoimunizare:antigenul D prin izoimunizare:

- transfuzii cu sange Rh (D)+;- transfuzii cu sange Rh (D)+;- mame Rh(D)- cu sarcina cu fat Rh (D)+- mame Rh(D)- cu sarcina cu fat Rh (D)+

Acesti anticorpi , numiti si “imuni” , sunt de tip IgG Acesti anticorpi , numiti si “imuni” , sunt de tip IgG Ac anti Rh strabat bariera materno-placentara Ac anti Rh strabat bariera materno-placentara determind hemoliza eritrocitelor fetale Rh (D)+.determind hemoliza eritrocitelor fetale Rh (D)+.

Page 49: Lp Fiziologie I.1-3

4949

DETERMINAREA FACTORULUI DETERMINAREA FACTORULUI RhRh

Principiu: Principiu: se pun in contact Ac antiRh (D) cu se pun in contact Ac antiRh (D) cu sangele de cercetatsangele de cercetat..

Materiale necesare:Materiale necesare: -ser antiRh (D):-ser antiRh (D):-hematii Rh (D)+-hematii Rh (D)+-hematii Rh (D)- in suspensie in ser propiu , -hematii Rh (D)- in suspensie in ser propiu , sangele fiind recoltat fara anticoagulant:sangele fiind recoltat fara anticoagulant:-cutii Petri , lame de sticla , pipete:-cutii Petri , lame de sticla , pipete:-material necesar pentru recoltarea sangelui -material necesar pentru recoltarea sangelui prin intepare:prin intepare:-termostat-termostat..

Page 50: Lp Fiziologie I.1-3

5050

Tehnica:Tehnica:

- - sangele de cercetat se obtine prin punctionarea pulpei sangele de cercetat se obtine prin punctionarea pulpei degetului, in conditii sterile degetului, in conditii sterile - se recolteaza 0,5-1ml sange,care se introduce in eprubeta - se recolteaza 0,5-1ml sange,care se introduce in eprubeta de hemoliza . de hemoliza . - dupa coagulare ,cheagul se sparge si se obtine o suspensie - dupa coagulare ,cheagul se sparge si se obtine o suspensie de hematii in serul propriu.de hematii in serul propriu.- - la mijlocul unei lame de sticla se pune o picatura de ser anti la mijlocul unei lame de sticla se pune o picatura de ser anti Rh , in care se amesteca o picatura de sangele de cercetat Rh , in care se amesteca o picatura de sangele de cercetat (raportul volumeric intre picatura de sange si picatura de ser (raportul volumeric intre picatura de sange si picatura de ser trebuie sa fie 1/10-1/20).trebuie sa fie 1/10-1/20).- - pe a doua lama , martor , se pune o picatura de ser anti-Rh pe a doua lama , martor , se pune o picatura de ser anti-Rh la mijloc si alta, la capatul din dreapta. la mijloc si alta, la capatul din dreapta. - in picatura din mijloc se pune si se amesteca o picatura - in picatura din mijloc se pune si se amesteca o picatura hematii Rh (D)+ , iar in cea din dreapta o picatura hematii Rh hematii Rh (D)+ , iar in cea din dreapta o picatura hematii Rh (D)-(D)-- - lamele se aseaza in cutia Petri , tapetata cu hirtie de filtru lamele se aseaza in cutia Petri , tapetata cu hirtie de filtru umezita si seumezita si se introduc in termostat (37°C). introduc in termostat (37°C). - rezultatul se citeste dupa 6 min , citirea se va repeta la 30 si - rezultatul se citeste dupa 6 min , citirea se va repeta la 30 si 60 min.60 min.

Page 51: Lp Fiziologie I.1-3

5151

Interpretare:Interpretare:

- daca hematiile de pe prima lama sunt - daca hematiile de pe prima lama sunt aglutinate, exista antigen Daglutinate, exista antigen D grupa Rh (D) +grupa Rh (D) +

- daca hematiile de pe prima lama n-au - daca hematiile de pe prima lama n-au aglutinat, nu exista antigen Daglutinat, nu exista antigen D grupa Rh (D) -grupa Rh (D) -

AAprecierea rezultatelor se face precierea rezultatelor se face comparativ cu lama martor.comparativ cu lama martor.

Page 52: Lp Fiziologie I.1-3

5252

3.EXPLORAREA SERIEI TROMBOCITARE3.EXPLORAREA SERIEI TROMBOCITARE

Numararea trombocitelorNumararea trombocitelor Metoda manuala Metoda manuala

Principiu:Principiu: - se realizeaza direct in hemocitometru, - se realizeaza direct in hemocitometru, utilizand sange recoltat utilizand sange recoltat intr-o proportie intr-o proportie cunoascuta, cu solutie care lizeaza celelalte cunoascuta, cu solutie care lizeaza celelalte elemente saturate ( solutie Weed) ( eroare ±15-30%).elemente saturate ( solutie Weed) ( eroare ±15-30%).

Metoda automata (metoda impedantei electrice)Metoda automata (metoda impedantei electrice)Principiu:Principiu: - o suspensie de trombocite este fortata sa - o suspensie de trombocite este fortata sa

traverseze un traverseze un orificiu ingust prevazut orificiu ingust prevazut cu doi electrozi intre care se aplica un cu doi electrozi intre care se aplica un curent curent continuu. continuu.

- trecerea fiecarui trombocit determina o - trecerea fiecarui trombocit determina o scadere brusca de scadere brusca de tensiune numita puls , tensiune numita puls , care sunt numarate electronic si redate care sunt numarate electronic si redate ca numar ca numar de trombocite /mm³.de trombocite /mm³.

NormalNormal: numarul de trombocite = 150000-350000/mm: numarul de trombocite = 150000-350000/mm³³PatologicPatologic: <150000/mm: <150000/mm³³ - trombocitopenie - trombocitopenie

>350000/mm³ - trombocitoza>350000/mm³ - trombocitoza

Page 53: Lp Fiziologie I.1-3

5353

STUDIUL MORFOLOGIEI TROMBOCITELORSTUDIUL MORFOLOGIEI TROMBOCITELOR

Principiu:Principiu: • analiza morfologica se realizeaza pe • analiza morfologica se realizeaza pe frotiul de sange frotiul de sange periferic colorat periferic colorat May-Grünwald-Giemsa.May-Grünwald-Giemsa.

• • trombocitele au aspect heterogen : trombocitele au aspect heterogen : - zona centrala sau granulomerul continand - zona centrala sau granulomerul continand

granulatii azurofile izolate sau aglomerate , granulatii azurofile izolate sau aglomerate , - zona periferica sau hialomerul fiind omogena si - zona periferica sau hialomerul fiind omogena si

palid colorata in albastru sau violetpalid colorata in albastru sau violet..

Interpretare:Interpretare: pentru aprecierea orientativa a pentru aprecierea orientativa a numarului de trombocite :numarului de trombocite :- grupe de 15-25 elemente - numar normal de - grupe de 15-25 elemente - numar normal de trombocite;trombocite;- grupe de 4-6 elemente - trombopenie;- grupe de 4-6 elemente - trombopenie;- grupe foarte mari de elemente - trombocitoza- grupe foarte mari de elemente - trombocitoza..

Page 54: Lp Fiziologie I.1-3

5454

HHEMOSTAZA FIZIOLOGICĂEMOSTAZA FIZIOLOGICĂ Hemostaza fiziologicaHemostaza fiziologica reprezinta ansamblul de fenomene la reprezinta ansamblul de fenomene la

care participa factori celulari , tisulari , vasculari si umorali care participa factori celulari , tisulari , vasculari si umorali care asigura oprirea unei hemoragii rezultat in urma lezarii care asigura oprirea unei hemoragii rezultat in urma lezarii peretelui capilar.peretelui capilar.

Hemostaza fiziologica prezinta doua caracteristici :Hemostaza fiziologica prezinta doua caracteristici :- este efectiv numai - este efectiv numai in vitroin vitro- opreste numai hemoragiile vaselor mici.- opreste numai hemoragiile vaselor mici.

Procesul hemostatic prezinta doi timpi:Procesul hemostatic prezinta doi timpi:1. Hemostaza primara sau timpul vasculo-plachetar1. Hemostaza primara sau timpul vasculo-plachetar induce induce

oprirea provizorie a sangerarii , permitand realizarea conditiilor oprirea provizorie a sangerarii , permitand realizarea conditiilor necesare formarii cheagului definitiv .necesare formarii cheagului definitiv .

TIMPUL VASCULARTIMPUL VASCULAR este primul care intra in este primul care intra in actiune , fiind determinat de leziunea peretelui capilar ; consta actiune , fiind determinat de leziunea peretelui capilar ; consta intr-o intr-o vasoconstrictie localizata vasoconstrictie localizata la nivelul arteriolelor si a la nivelul arteriolelor si a sfincterelor precapilare.sfincterelor precapilare.

TIMPUL PLACHETARTIMPUL PLACHETAR incepe imediat dupa timpul incepe imediat dupa timpul vascular ; se realizeaza prin aderarea si agregarea vascular ; se realizeaza prin aderarea si agregarea trombocitelor la locul leziunii peretelui vascular , urmata de trombocitelor la locul leziunii peretelui vascular , urmata de procesul de metamorfoza vascoasa care are rezultat formarea procesul de metamorfoza vascoasa care are rezultat formarea trombusului alb trombocitar temporar.trombusului alb trombocitar temporar.

Page 55: Lp Fiziologie I.1-3

5555

2. Hemostaza secundara sau coagularea2. Hemostaza secundara sau coagularea

- realizeaza hemostaza definitiva ;realizeaza hemostaza definitiva ;- poate fi definita ca o modificare a stari fizice a poate fi definita ca o modificare a stari fizice a

sangelui care trece din stare lichida in stare de sangelui care trece din stare lichida in stare de gel , transformare care implica o succesiune de gel , transformare care implica o succesiune de reactii enzimatice in cascadareactii enzimatice in cascada

- acestea incep cu leziunea peretelui vascular si se acestea incep cu leziunea peretelui vascular si se termina cu formarea termina cu formarea cheagului stabil de cheagului stabil de fibrinafibrina..

EXPLORAREA HEMOSTAZEIEXPLORAREA HEMOSTAZEI

- se realizeaza prin :- se realizeaza prin :- teste - teste “screening“screening”, ”, care se utilizeaza in vederea care se utilizeaza in vederea

evidentierii unei afectari a hemostazeievidentierii unei afectari a hemostazei - teste specifice, - teste specifice, care se efectueaza in vederea care se efectueaza in vederea

identificarii cu precizie a defectului hemostaticidentificarii cu precizie a defectului hemostatic

Page 56: Lp Fiziologie I.1-3

5656

TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI PRIMAREPRIMARE

1. Testul fragilitatii capilare ( testul Rumpell-Leede)1. Testul fragilitatii capilare ( testul Rumpell-Leede)

Principiu:Principiu: rezistenta sau fragilitatea capilarelor se apreciaza prin rezistenta sau fragilitatea capilarelor se apreciaza prin numarul de numarul de petesii ( hemoragii mici , punctiforme) petesii ( hemoragii mici , punctiforme) aparute in zona investigate in aparute in zona investigate in conditiile cresterii conditiile cresterii temporare a presiunii intracapilare .temporare a presiunii intracapilare .

Materiale necesare:Materiale necesare: tensiometru tensiometruTehnica: Tehnica: - se aplica manseta tensiometrului la nivelul bratului si - se aplica manseta tensiometrului la nivelul bratului si se exercita o se exercita o o presiune egala cu media artimetica o presiune egala cu media artimetica dintre tensiunea arterial maxima dintre tensiunea arterial maxima si minima , timp de 5 si minima , timp de 5 minute;minute;

- dupa incetarea compresiunii, se numara petesiile - dupa incetarea compresiunii, se numara petesiile aparute pe o suprafata aparute pe o suprafata de 2,5 cm de 2,5 cm22 la nivelul plici cotului, la nivelul plici cotului, sub marginea inferioara a mansetei sub marginea inferioara a mansetei tensiometrului. tensiometrului.Interpretare: - Interpretare: - normalnormal :< 10 petesii (testul-) :< 10 petesii (testul-)

- patologic- patologic:≥ 10 petesii (testul +) indica o fragilitate :≥ 10 petesii (testul +) indica o fragilitate capilara crescuta : capilara crescuta :

10-19 petesii=test slab pozitiv (+)10-19 petesii=test slab pozitiv (+) 20-29 petesii=test moderat pozitiv(++);20-29 petesii=test moderat pozitiv(++); 30-39 petesii=test pozitiv (+++);30-39 petesii=test pozitiv (+++); >40 petesii=test intens pozitiv (++++).>40 petesii=test intens pozitiv (++++).

Page 57: Lp Fiziologie I.1-3

5757

2. Timpul de sangerare (TS)2. Timpul de sangerare (TS)

Metoda DukeMetoda Duke

Principiu:Principiu: - se masoara timpul necesar pentru oprirea spontana a - se masoara timpul necesar pentru oprirea spontana a sangerarii produse sangerarii produse prin incizia superficial a tegumentelor la prin incizia superficial a tegumentelor la nivelul lobului urechii.nivelul lobului urechii.

Materiale necesare: Materiale necesare: - ace sterile (hipodermice);- ace sterile (hipodermice);- vata si alcool;- vata si alcool;- hartie de filtru(2/20);- hartie de filtru(2/20);- cronometru.- cronometru.

Tehnica:Tehnica: - se dezinfecteaza tegumentele lobului urechii;- se dezinfecteaza tegumentele lobului urechii;- se efectueaza o incizie cu lungime de 1,5-10 mm si profunzime - se efectueaza o incizie cu lungime de 1,5-10 mm si profunzime de 3mm;de 3mm;- picaturile de sange care apar spontan sunt absorbite din 30 in - picaturile de sange care apar spontan sunt absorbite din 30 in 30 sec. din momentul inciziei, pe o banda de hartie de filtru, 30 sec. din momentul inciziei, pe o banda de hartie de filtru, pana la oprirea sangerarii.pana la oprirea sangerarii.

Interpretare: Interpretare: - - normalnormal: TS=1,5-4 minute: TS=1,5-4 minute - - patologicpatologic: TS > 6 minute ( valorile de 4-6 min : TS > 6 minute ( valorile de 4-6 min

necesita o determinare necesita o determinare la la cealalta ureche)cealalta ureche)

Page 58: Lp Fiziologie I.1-3

5858

TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI SECUNDARESECUNDARE

1. Timpul de coagulare global ( TC ) Metoda Lee si 1. Timpul de coagulare global ( TC ) Metoda Lee si WhiteWhite

Principiu:Principiu: TC exploreaza ambele mecanisme ale coagularii ( intrinsec si TC exploreaza ambele mecanisme ale coagularii ( intrinsec si extrinsec ), si repr. extrinsec ), si repr. timpul necesar coagularii sangelui dupa timpul necesar coagularii sangelui dupa contactul acestuia cu suprafata rugoasa a contactul acestuia cu suprafata rugoasa a sticlei. sticlei.

Materiale necesare: Materiale necesare: - material steril pentru recoltarea sangelui ;- material steril pentru recoltarea sangelui ; - eprubete , termostat , cronometru.- eprubete , termostat , cronometru.

Tehnica: Tehnica: - se recolteaza 2-3ml sange venos in conditii sterile intr-o - se recolteaza 2-3ml sange venos in conditii sterile intr-o eprubeta de hemoliza si se eprubeta de hemoliza si se porneste cronometrul; porneste cronometrul;

- eprubeta cu sange venos se incubeaza la 37°C si se examineaza - eprubeta cu sange venos se incubeaza la 37°C si se examineaza prin inclinare din 30 prin inclinare din 30 in 30sec in 30sec

- cronometrul se opreste in momentul aparitiei cheagului - cronometrul se opreste in momentul aparitiei cheagului sangvin.sangvin.

Interpretare : Interpretare : normalnormal : TC in eprubeta - 8-10 minute : TC in eprubeta - 8-10 minute patologicpatologic: TC scurtat - sindrom de hipercoagulabilitate,: TC scurtat - sindrom de hipercoagulabilitate,

TC prelungit - sindrom de hipocoagulabilitate din:TC prelungit - sindrom de hipocoagulabilitate din:insuficienta hepaticainsuficienta hepaticahipoprotrombinemie;hipoprotrombinemie;hemofilii;hemofilii;afibrinogenemie, afibrinogenemie,

hipofibrinogenemie;hipofibrinogenemie;deficit de vitamina K.deficit de vitamina K.

ObservatieObservatie :TC este o metoda de sensibilitate redusa. :TC este o metoda de sensibilitate redusa.

Page 59: Lp Fiziologie I.1-3

5959

2. Timpul Quick( TQ) / Timpul de 2. Timpul Quick( TQ) / Timpul de protrombinaprotrombina

Principiu : Principiu : TQ TQ exploareaza mecanismul extrinsic al coagularii siexploareaza mecanismul extrinsic al coagularii si repr. repr. timpul de coagulare al timpul de coagulare al plasmei oxalate dupa aditia de troboplastina plasmei oxalate dupa aditia de troboplastina tisularatisulara..

Materiale necesare:Materiale necesare: - plasma oxalata; - plasma oxalata; - tromboplastina tisulara (obtinuta din creier de - tromboplastina tisulara (obtinuta din creier de

iepure)=factorul III;iepure)=factorul III; - solutie CaCl- solutie CaCl22 0,025M; 0,025M; - eprubete de hemoliza , pipete , termostat , - eprubete de hemoliza , pipete , termostat ,

cronometrucronometru..

Tehnica:Tehnica: - se pipeteaza intr-o eprubeta plasma oxalata 0,1ml ( se incubeaza 1ml la - se pipeteaza intr-o eprubeta plasma oxalata 0,1ml ( se incubeaza 1ml la 37°C );37°C );

- se adauga 0,1ml tromboplastina si 0,1ml solutie - se adauga 0,1ml tromboplastina si 0,1ml solutie CaClCaCl22 incalzita la 37°C incalzita la 37°C si se incepe si se incepe cronometrarea; cronometrarea;

- eprubeta se urmareste din doua in doua secunde ;- eprubeta se urmareste din doua in doua secunde ;- cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de fibrina.- cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de fibrina.- se lucreaza paralel si o proba de la un martor normal.- se lucreaza paralel si o proba de la un martor normal.

Interpretare: Interpretare: normal:normal: TQTQ=12-15 secunde=12-15 secunde patologicpatologic : : TQ scurtatTQ scurtat - sindrom de hipercoagulabilitate - sindrom de hipercoagulabilitate

TQ prelungitTQ prelungit: - insuficienta hepatica;: - insuficienta hepatica;- deficit de vitamina K- deficit de vitamina K- afibrinogenemie , hipofibrinogenemie;- afibrinogenemie , hipofibrinogenemie;- hipoprotrombinemie.- hipoprotrombinemie.

TQ este normal in hemofilieTQ este normal in hemofilie..

Page 60: Lp Fiziologie I.1-3

6060

OBSERVATIEOBSERVATIE

TQ exploreaza factorii plasmatici ai coagularii TQ exploreaza factorii plasmatici ai coagularii dependent de vitamina K sintetizati exclusiv la nivelul dependent de vitamina K sintetizati exclusiv la nivelul ficatului (II,VII,IX,si X).ficatului (II,VII,IX,si X).

Pentru diferentierea deficitului de vitmina K de Pentru diferentierea deficitului de vitmina K de insuficienta hepatica se poate utilizainsuficienta hepatica se poate utiliza

Testul Koller Testul Koller : : - se determina TQ - se determina TQ - se administreaza parenteral timp de doua zile vitamina - se administreaza parenteral timp de doua zile vitamina

K (10mg/zi)K (10mg/zi)- se repeta TQ.- se repeta TQ.

InterpretareInterpretare: : - daca TQ revine la normal - deficit de vitamina K;- daca TQ revine la normal - deficit de vitamina K;- daca TQ ramane prelungit - insuficienta hepatica.- daca TQ ramane prelungit - insuficienta hepatica.

TQ se utilizeaza la urmarirea tratamentului cu TQ se utilizeaza la urmarirea tratamentului cu anticoagulante administrate parenteral (dicumarinice anticoagulante administrate parenteral (dicumarinice – antivitamine K )– antivitamine K )

Page 61: Lp Fiziologie I.1-3

6161

3.Timpul de tromboplastina partial acivata (APTT)3.Timpul de tromboplastina partial acivata (APTT)

Principiu Principiu : APTT: APTTexploareaza mecanismul intrinsec al coagulariiexploareaza mecanismul intrinsec al coagularii .. APTT repr. timpul necesar coagularii plasmei aplachetare APTT repr. timpul necesar coagularii plasmei aplachetare

in in prezenta unui cefalinei (extract cloroformic prezenta unui cefalinei (extract cloroformic de tromboplasina de tromboplasina tisulara din creier) si a caolinului tisulara din creier) si a caolinului (activator standardizat al factoruluiXII).(activator standardizat al factoruluiXII).

Tehnica:Tehnica: - intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la la 37°C se pipeteaza: - intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la la 37°C se pipeteaza: 0,1ml plasma+1ml cefalina+0,1ml solutieCaCl0,1ml plasma+1ml cefalina+0,1ml solutieCaCl22+ 0,1ml + 0,1ml

suspensie de caolin suspensie de caolin - se porneste cronometrul ;- se porneste cronometrul ; - cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de - cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de

fibrina.fibrina.

Interpretare: - Interpretare: - normalnormal : : APTT - APTT - 20-50 sec ( valorile depind de 20-50 sec ( valorile depind de reactivii folositi in reactivii folositi in fiecare fiecare laborator )laborator )

- patologic : APTT- patologic : APTT prelungit ( mai mare cu 10s decat prelungit ( mai mare cu 10s decat limita maxima a limita maxima a normalului)normalului)

- deficit ai factorului cogularii VIII,IX,XI - - deficit ai factorului cogularii VIII,IX,XI - hemofilie;hemofilie;

- hipofibrinogenemie;- hipofibrinogenemie; - hipoprotrombinemie.- hipoprotrombinemie.

OBSERVATIE:OBSERVATIE: APTT normal in deficitul de factor VII.APTT normal in deficitul de factor VII.

Page 62: Lp Fiziologie I.1-3

6262

4. Timpul de trombina (TT)4. Timpul de trombina (TT)

Principiu: Principiu: TT TT exploreza faza finala a coagularii,respectiv exploreza faza finala a coagularii,respectiv transformarea transformarea fibrinogenului in fibrina , fibrinogenului in fibrina , suprimand primele doua faze ale coagularii prin suprimand primele doua faze ale coagularii prin adaosul de adaosul de trombina la o plasma aplachetara.trombina la o plasma aplachetara.

Materiale necesare: Materiale necesare: - plasma aplachetara de la pacienti;- plasma aplachetara de la pacienti; - solutie proaspata de trombina ;- solutie proaspata de trombina ; - eprubeta de hemoliza , pipete , termostat , - eprubeta de hemoliza , pipete , termostat ,

cronometru.cronometru.

Tehnica: - Tehnica: - intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la37° C se pipeteaza : intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la37° C se pipeteaza : 0,1ml plasma+0,1ml solutie trombina 0,1ml plasma+0,1ml solutie trombina

- se porneste cronometrul;- se porneste cronometrul; - cronometrul se opreste la aparitia cheagului.- cronometrul se opreste la aparitia cheagului. - se lucreaza in paralel si o proba de martor normal.- se lucreaza in paralel si o proba de martor normal.

Interpretare: - Interpretare: - normal normal : : TT - TT - 20-30 sec. (valorile depid de reactivii 20-30 sec. (valorile depid de reactivii folositi in fiecare folositi in fiecare laborator)laborator)

- patologic- patologic: : TTTT prelungit in: - hipofibrinogenemii, prelungit in: - hipofibrinogenemii, prezenta de prezenta de anticoagulanti anticoagulanti circulanti.circulanti.

OBSERVATIEOBSERVATIE TTTT se foloseste pentru urmarirea tratamentului cu heparine se foloseste pentru urmarirea tratamentului cu heparine

nefractionate.nefractionate.