lp 1 2 parazitologie

13
7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 1/13 LP 1 Parazitologie Examen coproparazitologic Examenul coproparazitologic reprezint ă analiza parazitologic ă a materiilor fecale în vederea depist ării parazi ţilor intestinali. Examenul este indicat pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale ş i monitorizarea r ă spunsului la tratamentul antiparazitar (la 3-4 s ă pt ă mâni dup ă finalizarea tratamentului în cazul infest ă rii cu protozoare ş i la 1-2 s ă pt ă mâni în cazul infest ă rii cu helmin ţ i). Examenul coproparazitologic eviden ţiaz ă elementele parazitologice atât macroscopic, cât ş i microscopic. Examenul coproparazitologic este recomandat: a. persoanelor cu semne şi simptome sugestive pentru o parazitoz ă intestinal ă : - tulbur ări gastrointestinale: inapeten ţă , grea ţă , v ă rs ă turi, eructa ţ ii (râgâit), flatulen ţă , dureri ş i crampe abdominale, diaree, prurit perianal; - tulbur ări neurologice, anemie, sc ă dere în greutate sau stagnare staturoponderal ă la copii, subfebr ă ; b. pacien ţ ilor asimptomatici (purt ă tori s ă n ă to ş i) care au un context epidemiologic pozitiv. Principalii parazi ţ i incrimina ţ i în apari ţia de parazitoze sunt: - protozoare : Giardia lamblia , Trichomonas intestinalis , Entamoeba histolytica ; - nematode : Ascaris lumbricoides , Enterobius vermicularis (oxiuri), Trichiurius trichiura, Strongyloides stercoralis ; - trematode : Fasciola hepatica ; - cestode : Tenia solium (porc), Tenia saginata (vit ă ), Bothricephalu s (determin ă anemia de tip Bierman (pernicioas ă), în cazul consumului de pe ş te r ă pitor ş i icre: ex. ş tiuc ă , biban). Material patologic : materii fecale vizând îndeosebi zonele de scaun cu modific ă ri (sânge, mucus, puroi). Recoltarea probelor . La un scaun de constipa ţie recoltarea se face atât din por ţiunea dur ă , cât ş i din por ţ iunile mai moi. De obicei, chisturile (elemente de rezisten ţă ş i de înmul ţ ire ale parazitului) se g ă sesc în toate p ă rţ ile scaunului, dar mai ales în cele dure, pe când elementele vegetative se g ă sesc în cele moi. Se recomand ă urm ă toarele: - scaunul nu trebuie s ă fie contaminat cu urin ă (urina poate distruge elementele parazitare vegetative), cu substan ţe de contrast (sulftat de bariu, gastrografin) sau cu ulei; - recoltarea trebuie s ă se fac ă în condi ţ ii de regim alimentar obi ş nuit; - anterior recolt ă rii, pacien ţii nu trebuie s ă fi efectuat o investiga ţie radiologic ă a tractusului gastrointestinal cu substan ţe de contrast baritate (în ultimele 24 de ore); nu trebuie s ă fi luat medicamente cu bismut, uleiuri minerale, tetraciclin ă , metamucil, magneziu, antiamoebiene, antidiareice, antiacide (în ultima s ă pt ă mân ă ). Recoltarea se face într-un recipient steril cu volumul de 30 ml prev ă zut cu spatul ă/lop ăţ ic ă ata ş at ă de capac (coprorecoltor). Se recolteaz ă 5-15 g materii fecale (sau 10-15 ml materii fecale moi). Probele înainte de transport la laborator pot fi p ă strate timp de 2-4 ore la temperatura camerii sau 24 de ore la temperatura de refrigerare 2-8 o C. Analiza macroscopic ă a probei de materii fecale. Se urm ă re ş te aspectul, consisten ţa ş i prezen ţa elementelor parazitare: proglote de tenie, larve de Ascaris lumbricoides , Enterobius vermicularis .

Upload: dragomir-isabella

Post on 05-Mar-2016

87 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Laboratory work on Parasitology

TRANSCRIPT

Page 1: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 1/13

LP 1 ParazitologieExamen coproparazitologic

Examenul coproparazitologic reprezint ă analiza parazitologic ă a materiilor fecale în vedereadepist ării parazi ţilor intestinali. Examenul este indicat pentru diagnosticarea parazitozelorintestinale şi monitorizarea r ăspunsului la tratamentul antiparazitar (la 3-4 s ăptămâni dup ă finalizarea tratamentului în cazul infest ării cu protozoare şi la 1-2 s ăptămâni în cazul infest ării cuhelmin ţi). Examenul coproparazitologic eviden ţiază elementele parazitologice atât macroscopic,cât şi microscopic.Examenul coproparazitologic este recomandat:a. persoanelor cu semne şi simptome sugestive pentru o parazitoz ă intestinal ă:

- tulbur ări gastrointestinale: inapeten ţă , grea ţă , vărsături, eructa ţii (râgâit), flatulen ţă ,dureri şi crampe abdominale, diaree, prurit perianal;

-

tulbur ări neurologice, anemie, sc ădere în greutate sau stagnare staturoponderal ă lacopii, subfebr ă;b. pacien ţ ilor asimptomatici (purt ători s ănătoşi) care au un context epidemiologic pozitiv.Principalii parazi ţi incrimina ţi în apari ţia de parazitoze sunt:

- protozoare : Giardia lamblia , Trichomonas intestinalis , Entamoeba histolytica ;- nematode : Ascaris lumbricoides , Enterobius vermicularis (oxiuri), Trichiurius

trichiura, Strongyloides stercoralis ;- trematode : Fasciola hepatica ;- cestode : Tenia solium (porc), Tenia saginata (vit ă), Bothricephalu s (determin ă anemia

de tip Bierman (pernicioas ă), în cazul consumului de pe şte r ăpitor şi icre: ex. ştiuc ă,biban).

Material patologic: materii fecale vizând îndeosebi zonele de scaun cu modific ări (sânge, mucus,puroi).

Recoltarea probelor . La un scaun de constipa ţie recoltarea se face atât din por ţiunea dur ă, cât şidin por ţiunile mai moi. De obicei, chisturile (elemente de rezisten ţă şi de înmul ţire aleparazitului) se g ăsesc în toate p ărţile scaunului, dar mai ales în cele dure, pe când elementelevegetative se g ăsesc în cele moi.Se recomand ă urm ătoarele:

- scaunul nu trebuie s ă fie contaminat cu urin ă (urina poate distruge elementeleparazitare vegetative), cu substan ţe de contrast (sulftat de bariu, gastrografin) sau cuulei;

- recoltarea trebuie s ă se fac ă în condi ţii de regim alimentar obi şnuit;- anterior recolt ării, pacien ţii nu trebuie s ă fi efectuat o investiga ţie radiologic ă a

tractusului gastrointestinal cu substan ţe de contrast baritate (în ultimele 24 de ore); nutrebuie s ă fi luat medicamente cu bismut, uleiuri minerale, tetraciclin ă, metamucil,magneziu, antiamoebiene, antidiareice, antiacide (în ultima s ăptămân ă).

Recoltarea se face într-un recipient steril cu volumul de 30 ml prev ăzut cu spatul ă /lop ăţ ică ataşată de capac (coprorecoltor). Se recolteaz ă 5-15 g materii fecale (sau 10-15 ml materii fecalemoi). Probele înainte de transport la laborator pot fi p ăstrate timp de 2-4 ore la temperaturacamerii sau 24 de ore la temperatura de refrigerare 2-8 oC.

Analiza macroscopic ă a probei de materii fecale. Se urm ăreşte aspectul, consisten ţa şi prezen ţaelementelor parazitare: proglote de tenie, larve de Ascaris lumbricoides , Enterobiusvermicularis .

Page 2: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 2/13

– proglote de Taenia spp .

Proglotele (1000-2000) de Taenia saginata (rar vizibile in materiile fecale, deoarece se eliminaprin orificiul anal intre defecatii) sunt dreptunghiulare de 2 cm lungime/0,5 cm latime, au uterulbine dezvoltat, prevazut cu 20-30 de ramificatii dicotomice, pline cu oua(100.000) si au miscariperiodice caracteristice.

Proglotele (1000) de Taenia solium au dimensiuni de 2 cm lungime/6-8mm latime, uterul lorprezinta 7-13 ramificatii dentritice (pline de oua -80.000. Se elimina odata cu scaunul fecal.

– viermi adulti de Ascaris lumbricoides .

Au corpul cilindric, de culoare roz-albicioasa si prezinta striuri discrete longitudianle. Se vapreciza sexul viermelui eliminat. Femelele au 20-30 cm lungime/5-6 mm grosime. Masculii sunt

mai mici, au 15-20 cm lungime si extremitatea posterioara incurbata.

Examenul microscopic direct implic ă examinarea între lam ă şi lamel ă a unui preparat proasp ătde materii fecale cu ser fiziologic sau cu solu ţie Lugol.

Materiale necesare :- ser fiziologic, solu ţie de clorur ă de sodiu 8,5 o / oo (8,5 g NaCl se dizolv ă în 1000 ml

apă distilat ă);- solu ţie Lugol (10 g iodur ă de potasiu şi 5 g iod metalic se dizolv ă treptat în 100 ml

apă distilat ă);- lame microscopice;- lamele microscopice;

- pipete Pasteur.

Tehnica de examinare în cazul examenului direct în ser fiziologic :- se pune pe lama microscopului 1 pic ătură de ser fiziologic;- cu spatula ata şată de capacul coprorecoltorului (sau cu o baghet ă de sticl ă) se

recolteaz ă din proba de fecale un mic fragment;- se disociaz ă şi se omogenizeaz ă prin mi şcări circulare fragmentul respectiv în

picătura de ser fiziologic de pe lama microscopic ă;- se acoper ă lama cu prob ă cu o lamel ă;- se examineaz ă la început cu obiectiv de 10x, 20x si de 40x. Nu se face examinarea cu

obiectiv de imersie (90/100);

Examinarea direct ă la microscop a lamei se face în vederea detect ării chisturilor de protozoare,ouălelor de helmin ţi, triofozoi ţilor sau larvelor. Pentru detectarea ou ălelor de helmin ţi ( Ascarislumbricoides , Trichiurius trichiura , Tenia solium , Tenia saginata ) este necesar s ă se aplice unstrat gros de materii fecale.Prin observare atent ă se pot eviden ţia eventualele mi şcări active ale pseudopodelor amoebelor.Aceste mi şcări pot fi mai bine eviden ţiate dac ă serul fiziologic şi lama au fost în prealabil

înc ălzite la 37 oC.

Tehnica de examinare (colorare) în cazul examenului direct în solu ţ ie Lugol:- se pune pe lama microscopului 1 pic ătură de solu ţie Lugol;

Page 3: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 3/13

- cu spatula ata şată de capacul coprorecoltorului (sau cu o baghet ă de sticl ă) serecolteaz ă din proba de fecale un mic fragment;

- se disociaz ă şi se omogenizeaz ă prin mi şcări circulare fragmentul respectiv înpicătura de solu ţie Lugol de pe lama microscopic ă;

- se acoper ă lama cu prob ă cu o lamel ă;- se examineaz ă cu obiective uscate de 10, 20 şi de 40 şi nu cu obiective cu imersie de

90/100.Aceast ă tehnic ă permite eviden ţierea unor elemente de structur ă ale formelor vegetative sauchistice ale protozoarelor, precum şi ou ăle de helmin ţi, dar nu permite eviden ţierea eventualelorforme de mi şcare, de asemenea, se poate observa c ă amidonul digerat se coloreaz ă în roz,nedigerat în violet.Se recomand ă ca examenul în ser fiziologic sau în solu ţie de Lugol s ă fie efectuat pe 2-3 lame,materialul fiind recoltat din mai multe zone ale materialului fecal.Rezultatele ob ţinute în urma examenului microscopic direct, chiar dac ă sunt identificate uneleforme parazitare, nu au decât caracter preliminar (provizoriu). Un rezultat complet nu se poateob ţine decât în urma concentr ării probelor.

La examinarea microscopica se pot depista diferite specii de paraziti.

Giardia lamblia

Poate apare sub doua forme: trofozoit (forma vegetativa) si chist. Forma vegetativa se intalnesteexceptional, doar in scaunele apoase, in stadiul acut al bolii, mai ales la copii (in 5-10% dincazuri). Trofozoitul este piriform de 15 µm lungime/6-10 µm latime. Are corp cu simetriebilaterala cu 2 nuclei, 4 perechi de blefaroplasti si 4 perechi de flageli, un disc adeziv si unaxostil.

Fig. 1 chist/ trofozoit de Giardia lamblia (www.dpd.cdc.gov)

Chistul este ovalar are 9-13 µm lungime / 6µm latime. Are o membrana externa fina, dubla, 4nuclei si un manunchi de flageli. Nucleii au o dispozitie variabila, frecvent sunt grupati la oextremitate a celulei.

In axul chistului se observa resturi flagelare cu dispozitie sinuoasa, in forma de S.

Page 4: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 4/13

Fig. 2 Chisturi de Giardia lamblia (preparat nativ in solutie salina )

Fig. 3 Chist de Giardia lamblia (preparat nativ in solutie Lugol, – imagine dela www.dpd.cdc.gov)

Entamoeba histolytica

Chistul matur este rotund, cu dimensiuni de 10-20 µm si cu un numar constant de 4 nuclei;continutul chistului este relativ compact, fiind intalnite 1-4 baghete cu capete rotunjite, denumitecorpi siderofili sau cromatoizi.

Page 5: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 5/13

Fig. 4 Chist de Entamoeba histolytica (preparat nativ – imagine de la www.dpd.cdc.gov)

Entamoeba coli

Chistul matur are dimensiuni variabile (10-30 µm), cu un perete gros, dublu-lamelar si uncontinut granular uniform ce îi confera in preparatele proaspete o coloratie gri-cenusie; numarulnucleilor este constant de 8, asezati in acelasi plan sau in planuri diferite.

Fig. 5 Chist de Entamoeba coli (preparat nativ – imagine de la www.dpd.cdc.gov)

Page 6: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 6/13

Blastocystis hominis

Forma vacuolara (considerata de unii drept chist) este sferica sau elipsoidala si are in medie 8-10

µm. Poate prezenta o capsula proeminenta; contine o vacuola mare centrala, clara, delimitata deo banda subtire neregulata din citoplasma, la nivelul careia se gasesc nucleii si granulele dispuseperiferic.

Detine in general un nucleu, dar uneori poate avea 2-4 nuclei sau chiar mai multi. La formelebinucleate, nucleii pot fi dispusi la cei doi poli, iar la formele tetranucleate la periferia celulei.

Fig.6 Blastocystis hominis – forma vacuolara (preparat nativ in solutie salina – imagine de lawww.dpd.cdc.gov )

Ascaris lumbricoides.

Oul este oval, de 65-80 µm/ 50 µm. Prezinta un invelis dublu: un invelis extern, gros, cu aspectmamelonat caracteristic si un invelis intern de natura chitinoasa, neted, transparent, stratificat.

Oul neembrionat prezinta in interior celula-ou, inconjurata de masa vitelina, retractata, lasand unspatiu liber intre ea si invelisurile externe. Forma si dimensiunile oului embrionat suntasemanatoare cu ale celui neembrionat, dar in interiorul lui se dezvolta o larva cilindrica de 250µm, rasucita in jurul sau, in forma literei S, ocupand in intregime interiorul oului.

Page 7: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 7/13

Fig. 7 Ou de Ascaris lumbricoides (preparat nativ in solutie salina )

Trichiuris trichiura (Tricocefalul).

Oul este oval, brun, de 50 / 22 µm. Prezinta un invelis extern gros si in interior celula-ouinconjurata de masa vitelina. La cei doi poli exista dopuri albuminoase transparente, care conferaoului un aspect caracteristic de lamaie.

Fig. 8 Ou de Trichuris trichiura (preparat nativ in solutie salina )

Strongyloides stercoralis.

Deoarece ouale eclozeaza imediat dupa emisie si elibereaza larve in lumenul intestinal, inmateriile fecale se vor evidentia doar larve.

Page 8: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 8/13

Larvele rabditoide masoara 250-300 µm, au un esofag “bicameral” (o portiune proximalacilindrica de calibru redus si un segment distal globulos “in bulb de ceapa”) si o extremitateposterioara ascutita.

Fig. 21.4.8.9 Larva rabditoida de Strongiloides (preparat nativ in solutie salina)

Fasciola hepatica

Ouale sunt neembrionate, cu dimensiuni de 140/ 80 µm, culoare galben bruna, prezentand la

exterior o coaja subtire, deformabila, cu un opercul la un pol, iar in interior celula ou inconjuratade masa vitelina.

Fig. 10 Ou de Fasciola hepatica (preparat nativ in solutie salina – imagine dela www.dpd.cdc.gov)

Page 9: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 9/13

Taenia solium si Taenia saginata.

Ouale sunt embrionate, rotund-ovalare, avand dimensiuni de 30-50 µ m. Prezinta o coroanaperiferica striata caracteristica, alcatuita din trei membrane embrionare; contin in interior osubstanta vitelina galben-maronie si un embrion hexacant, cu 6 carlige dispuse in perechi.

Fig.11 Ou de Taenia spp. (preparat nativ in solutie salina )

Hymenolepis nana.

Ouale sunt transparente, avand dimensiuni de 47/37 µm. Prezinta un embrion hexacant (cu treiperechi de carlige) si un invelis dublu alcatuit dintr-o membrana externa fragila si o membranainterna densa, cu doua proeminente care-i confera aspect de lamaie si de la nivelul carorapornesc 4-8 filamente dispuse intre cele doua membrane ale oului.

Page 10: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 10/13

Fig.12 Ou de Hymenolepis nana (preparat nativ in solutie salina – imagine dela www.dpd.cdc.gov)

Diphylobothrium latum.

Ouale sunt neembrionate, au aspect oval, culoare bruna si dimensiuni de 70/45 µm. Prezinta uninvelis extern dedublat, cu un opercul la unul din poli si o mica proeminenta (carena) la polulopus; in interior se gaseste celula-ou inconjurata de masa vitelina.

Fig.13 Oua de Diphylobothrium latum (preparat nativ in solutie salina)

Page 11: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 11/13

LP 2 PARAZITOLOGIETehnici de concentrare

Tehnica de concentrare prin sedimentare : principiul tehnicii are la baz ă greutatea specific ă achisturilor şi oochi ştilor protozoarelor mai mare decât cea a mediului în care sunt suspendatemateriile fecale (ap ă sau ser fiziologic). Din acest motiv, chisturile şi oochi ştii protozoarelor autendin ţa de a se depune.Separarea şi depunerea elementelor parazitare poate fi accelerat ă prin tratament chimic şicentrifugare u şoar ă, care permit înl ăturarea resturilor nedigerate din materia fecal ă.

Sedimentarea cu formol 10% şi eter/acetat de etil Materiale necesare :

- formol cu concentra ţia de 10% (formalin ă);- eter/acetat de etil;- apă distilat ă;- ser fiziologic;- solu ţie Lugol;- sită din material textil (teflon);- tuburi de centrifug ă cu fund conic;- pipete Pasteur;- lame şi lamele microscopice.

Mod de lucruPrepararea solu ţ iei de formol 10%: se introduc 100 ml de formol într-un flacon de 1000 ml, seadaug ă 900 ml ap ă distilat ă, se agit ă. Solu ţia de formol este u şor de preparat şi poate fi folosit ă operioad ă lung ă de timp (cel pu ţin 2 ani). Formolul este un bun fixator, nu interfer ă cu unelechituri de diagnostic, nu interfer ă cu colora ţiile acide; elementele prelevate parazitate suntinactivate de formol (formolul nu contamineaz ă).Tehnica de sedimentare propriu-zis ă :

- se recolteaz ă din mai multe zone o cantitate de materie fecal ă de dimensiunea uneinuci de m ărime medie;

- se omogenizeaz ă şi se suspend ă în 10 ml ser fiziologic;- se filtreaz ă printr-o sit ă din material textil într-un tub de centrifug ă cu fund conic;- se centrifugheaz ă filtratul ob ţinut la o tura ţie de 2000 rpm;- se decanteaz ă supernatantul, iar sedimentul se reia tot cu 10 ml ser fiziologic;- se centrifugheaz ă din nou. Sp ălările se repet ă pân ă când supernatantul r ămâne

limpede;- sedimentul rezultat dup ă ultima sp ălare se reia cu 10 ml formalin ă (solu ţie de formol

10%);- sedimentul şi solu ţia de formol se omogenizeaz ă prin agitare, dup ă care se las ă în

repaus câteva minute pentru sedimentare;- se adaug ă 1-2 ml acetat de etil, se închide tubul şi se agit ă puternic;- se efectueaz ă ultima centrifugare la 1500 rpm. La sf ărşitul centrifug ării se observ ă în

tub 4 straturi:1. stratul de la suprafa ţă format din acetat de etil;2. un strat închis la culoare care con ţine resturi nedigerate;3. un strat care con ţine solu ţia de formol 10%;

Page 12: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 12/13

4. sedimentul;- se desprinde cu grij ă de pere ţii tubului al doilea strat cu ajutorul vârfului unei pipete şi

apoi se înl ătură;- se decanteaz ă celelalte straturi;- se repartizez ă cu ajutorul unei pipete Pasteur sediment pe lama microscopic ă în c ăte o

picătură de ser fiziologic/solu ţie Lugol;- se acoper ă lama cu o lamel ă şi se examineaz ă la microscop.

Aceast ă tehnic ă de sedimentare poate fi folosit ă şi în cazul probelor fixate în PVA (polivinilalcool). Lamele cu material de examinat trebuie preg ătite cel mai târziu într-o or ă pentru a evitauscarea materialului. Totu şi, exist ă o posibilitate de a preîntâmpina uscarea materialuluiadăugându-se o pic ătură de formol 10% peste sediment. Atunci când nu se folose şte o cantitatecorespunz ătoare de materii fecale (cantitate prea mare sau prea mic ă) pot s ă apar ă erori înrezultatele ob ţinute.

Alte tehnici de concentrare prin sedimentare- sedimentare cu HCl şi eter . Principiul de baz ă şi modul de lucru sunt asem ănătore cu

cele descrise la tehnica de sedimentare cu formol 10% şi eter/acetat de etil, cu deosebirea c ă formolul este înlocuit cu solu ţie de HCl 10%;

- sedimentare cu solu ţ ie aceto-acetic ă şi eter. Principiul de baz ă şi modul de lucru suntasem ănătore cu cele descrise la tehnica de sedimentare cu formol 10% şi eter/acetat de etil, cudeosebirea c ă formolul este înlocuit cu solu ţie aceto-acetic ă, preparat ă din:

- 15 g acetat de sodiu cristalizat;- 3,5 ml acid acetic;- 1000 ml ap ă distilat ă.

Tehnica de concentrare prin flotare

Principiul de baz ă const ă în faptul c ă ouăle de helmin ţi şi chisturile protozoarelor cu greutatespecific ă mai mic ă pot fi recoltate de la suprafa ţa unui lichid de suspensie cu greutatea specific ă mai mare.

Materiale necesare :- solu ţie saturat ă de NaCl 40%;- recipiente cu deschidere mare pentru a primi o lamel ă cu dimensiunile 18/18 mm;- lame de microscopie şi lamele;- baghet ă de sticl ă.

Mod de lucru :- se introduc câteva mici fragmente din bolul fecal într-un recipient cu deschidere

larg ă;- se adaug ă o mic ă cantitate din solu ţia saturat ă de NaCl;- se disociaz ă bolul fecal cu ajutorul unei baghete de sticl ă;- se adaug ă în continuare solu ţie de NaCl pân ă la limita superioar ă a recipientului;- se depune o lamel ă de microscopie cu ajutorul unei pense pe suprafa ţa lichidului.

Depunerea se face cu grij ă pentru ca lamela s ă nu se scufunde. Dup ă aproximativ 30minute cu ajutorul unei pense lamela se ridic ă p ăstrându-se paralelismul cu suprafa ţalichidului şi se depune pe lama de examinare;

- se examineaz ă la microscop.

Page 13: LP 1 2 Parazitologie

7/21/2019 LP 1 2 Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/lp-1-2-parazitologie 13/13

Metoda nu este eficient ă în depistarea ou ălelor operculate de botriocefal. Dep ăş irea timpului deflotare în condi ţiile în care are loc un proces de evaporare la suprafa ţa lichidului poate favorizadepunerea cristalelor de NaCl şi îngreunarea ou ălelor care se vor scufunda şi astfel nu mai pot fivizualizate.