lp 19 stomacul splina.pdf

7/27/2019 LP 19 STOMACUL SPLINA.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/lp-19-stomacul-splinapdf 1/5

1

STOMACUL

Configuraţia externă a stomacului. Stomacul este porţiunea ceamai dilatată a tubului digestiv. El este un organ mobil intraperitoneal situat în cavitatea abdominală, în etajul supramezocolic. El se proiectează înregiunile hipocondrului stâng, regiunea epigastrică şi regiunea ombilicală. Stomacul prezintă două feţe (anterioară şi posterioară), două curburi (micacurbură şi marea curbură) şi două orificii (cardia şi pilorul). Limita

proximală a stomacului este orificiul cardia şi cea distală orificiul pilor.1.Curbura mică are o portiune verticală şi una orizontală care formează între ele un unghi numit incizura angulară. Por iunea orizontală este întreruptă de două incizuri: incizura duodeno-pilorică superioară (limitadintre stomac şi duoden) şi incizura pilorică superioară (la 3 cm proximalde precedenta). De-a lungul micii curburi se află arcul arterial al miciicurburi şi se ataşează omentul mic.2.Curbura mare începe de la nivelul incizurii cardiei (unghiul dintrecurbura mare şi marginea stângă a esofagului) şi se termină la incizuraduodeno-pilorică inferioară (limita dintre stomac şi duoden). La stângaacesteia se află incizura pilorică inferioară. Zona situată în parteainferioară a curburii mari în care aceasta î şi schimbă direc ia (adică dindescendentă devine uşor ascendentă) se numeşte genunchiul stomacului.

Distal de acesta se află şanţul intermediar. De-a lungul curburii mari seaflă arcul arterial al marii curburi şi se ataşează omentul mare şiligamentul gastosplenic.3.Orificiile stomacului: orificiul cardia (este situat proximal şi reprezintă comunicarea cu esofagul), orificiul piloric (este situat distal şi reprezintă comunicarea cu duodenul).4.Diviziunile stomacului:a.porţiunea verticală a stomacului este împăr ită de un plan orizontalcare trece prin incizura cardiei într-o parte superioară numită fundul

stomacului şi o parte inferioară corpul stomacului. Limita inferioară aacestuia este un plan care trece prin incizura angulară de pe mica curbură şi şan ul intermediar de pe martea curbură. Acest plan separă por iuneaverticală de porţiunea orizontală.

b.porţiunea orizontală (por iunea pilorică) este limitată distal de planulcare trece prin incizurile duodeno-pilorice superioară şi inferioară.Porţiunea pilorică este subîmpărţită în antrul piloric (situat proximal) şicanalul piloric (situat distal). Cele două părţi sunt separate de un plancare trece prin incizurile pilorice superioară şi inferioară.

CONFIGURAŢIA EXTERNĂ A STOMACULUI

Configuraţia externă a stomacului1. fundul stomacului; 2. corpul stomacului; 3. antrul piloric; 4. canalul piloric;5. cardia; 6. pilor; 7. incizura cardiei; 8. curbura mare; 9. genunchiul

stomacului; 10. curbura mică; 11. incizura angulară; 12. incizura pilorică superioară; 13. incizura duodeno-pilorică superioară; 14. şanţul intermediar;15. incizura pilorică inferioară;

LP 19



2

Raporturile stomacului1.Raporturile feţei anterioarea.în portiunea toracică zona de proiec ie a stomacului pe peretele anterioral toracelui se numeşte spaţiul semilunar al lui Traube (delimitat superior deo curbă convexă superior spre varful inimii şi inferior de rebordul costalstâng). Dinspre profunzime spre suprafa ă stomacul vine în raport cu:muşchiul diafragm, recesul pleural costo-diafragmatic stâng, bazaplămânului stâng, coastele stângi V-IX

b.în porţiunea abdominală: lobul stâng şi lobul patrat al ficatului, pereteleanterior al abdomenului (aria de proiecţie numită câmpul gastric sau trigonullui Labbé-limitat la stânga de rebordul costal stâng, la dreapta de margineainferioară a ficatului şi inferior de o linie orizontală care uneşte extremită ilecostale ale coastelor IX dreaptă şi stângă ).2. Raporturile feţei posterioare. Stomacul vine în raport prin intermediulbursei omentale cu următoarele structuri: corpul pancreasului, arterasplenică, rinichiul stâng, glanda suprarenală stângă, fa a gastrică a splinei,mezocolonul transvers, flexura colică stângă şi diafragma.

RAPORTURILE STOMACULUI

Raporturile posterioare ale stomacului II1. glanda suprarenală stângă; 2. aria gastrică a rinichiului stâng;3. splina; 4. artera splenică; 5. vena splenică; 6. pancreasul; 7.aorta abdominală;

Raporturile posterioare

ale stomacului I1. trunchiul celiac; 2. arteragastric stâng ; 3. arterasplenic ; 4. artera hepaticcomună; 5. artera gastrică dreaptă; 6. aortaabdominală; 7. arteragastroduodenală; 8. arteragastroepiploică dreaptă; 9.

stomacul; 10. duodenul 1;11. splina; 12. rinichiulstâng; 13. pancreasul;

Raporturile posterioare

ale stomacului1. pancreasul; 2.stomacul; 3. glandasuprarenală stângă; 4.mezocolonul transvers; 5.artrea splenică; 6. splina;

7. artera gastro-epiploică stângă; 8. arterele gastricescurte; 9. vena splenic ;10. bursa omentală; 11.flexura colică stângă; 12.diafragma; 13. recesulcosto-diafragmatic stâng;



3

Vascularizaţia arterială a stomacului provine în principal din celedouă arcuri arteriale situate de-a lungul curburilor.1.Arcul arterial al micii curburi este format prin anastomoza dintre arteragastrică stângă şi cea dreaptă.a. artera gastrică stângă_se desprinde din trunchiul celiac, are un traiectascendent pe peretele posterior al bursei omentale, apoi face o curbă cuconcavitatea inferioară, ajunge de-a lungul micii curburi intre cele doua foiţeale omentului mic şi se anastomozează cu artera gastrică dreaptă Arteragastrică stângă dă 2-3 ramuri esofagiene care contribuie la vasculariza ia 1/3inferioară a esofagului.

b.artera gastrică dreaptă se desprinde din artera hepatică proprie şi ajunge între foitele omentului mic de-a lungul micii curburi şi se anastomozează cuartera gastrică stângă.2.Arcul arterial al marii curburi reprezintă o anastomoză între artera gastro-epiploică stângă şi artera gastro-epiploică dreaptă.a.artera gastroepiploică stângă se desprinde din artera splenică în vecinătateasplinei şi după ce străbate ligamentului gastro-splenic coboară pe mareacurbură a stomacului între foi ele omentului mare şi se anastomezează cuartera gastroepiploică dreaptă.a.artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din artera gastroduodenală şipătrunde între foiţele omentului mare de-a lungul marii curburi.De la nivelul arcadelor arteriale ale micii curburi şi ale marii curburi sedesprind ramuri gastrice anterioare şi posterioare care străbat feţele stomacului.

În zona de inserţie a omenturilor, ramurile gastrice pătrund direct în peretelegastric.3.Arterele gastrice scurte (5-7) se desprind din artera splenică, străbatligamentul gastro-esplenic şi ajung să vascularizeze fundul stomacului.

VASCULARIZAŢIA ARTERIALĂ A STOMACULUI

Vascularizaţiastomacului1. trunchiul celiac; 2.artera gastric stâng ; 3.artera splenic ; 4. arterahepatică comună; 5.artera gastrică dreaptă; 6.

aorta abdominală; 7.artera gastroduodenală; 8.artera gastroepiploicdreapt ; 9. stomacul; 10.duodenul 1; 11. splina;12. rinichiul; 13.pancreasul; 14. venasplenică; 15. arteragastro-epiploică stângă;

Vascularizaţia stomacului1. artera gastrică stângă; 2.aorta abdominală; 3. arterasplenic ; 4. artera hepaticcomun ; 5. artera hepaticproprie; 6. arteragastroduodenală; 7. artera

gastrică dreaptă; 8. arcadaarterială a micii curburi; 9.arcada arterial a mariicurburi; 10. arteragastroepiploic dreapt ; 11.stomacul; 12. duodenul 1;13. esofagul; 14. lobul stângal ficatului; 15 vena cavă inferioară; 16. vena portă;17. canalul coledoc; 18.vezica biliar ; 19. rinichiuld re t 20 . s lina



4

Peritoneul gastric. Stomacul este un organ intraperitoneal cu excep ţia unei zone de pe faţaposterioară unde foiţele peritoneale diverg pentru a se reflecta pe diafragmă. Peritoneul care înveleştestomacul trece pe viscerele învecinate formând ligamente:1.Omentul mic (ligamentul esofago-gastro-duodeno-hepatic) este o foiţă dublă de peritoneu care se întinde între mica curbură a stomacului şi hilul ficatului.a.inserţia inferioară se face pe curbura mică a stomacului, pe esofagul abdominal şi pe bulbulduodenal;b.inserţia superioară se face pe marginile hilului hepatic şi pe fisura ligamentului venos;Omentul mic prezintă trei porţiuni :a.pars densa (ligamentul esofago-hepatic) este străbătut de artera hepatică accesorie, de ramuri vagale şide vene porte accesorii;

b.pars flaccida (ligamentul gastro-hepatic)c.pars ligamentosa (ligamentul duodeno-hepatic) în componenţa căruia se află elementele pedicululuihepatic (vena portă, artera hepatică proprie şi canalul hepatic comun).2.Ligamentul gastro-frenic_ancorează stomacul de diafragmă în dreptul pilierului stâng al acesteia.3.Ligamentul gastro-colic_se ataşează de curbura mare a stomacului şi de tenia omentală a colonuluitransvers. Acest ligament conţine arcada arterială a marii curburi.4.Ligamentul gastro-splenic _se inseră în partea superioară a curburii mari a stomacului şi pe hilulsplinei. El conţine vasele gastro-epiploice stângi si vasele gastrice scurte.

PERITONEUL GASTRIC



5

SPLINA

Splina este un organ abdominal intraperitoneal localizat în etajul supramezocolic.

Configuraţia externă Splina prezintă patru feţe, trei margini şi două extremităţi:1. Feţele splinei: faţa diafragmatică (are o orientare laterală şi este convexă şi netedă); faţa gastrică (este dispusă antero-medial este uşor concavă. La nivelul său se află hilul splenic prin care trecelementele pediculului splenic format din artera splenică, vena splenică, vase limfatice şi fibrenervoase. Hilul împarte faţa gastrică într-o arie prehilară şi una retrohilară); faţa renală (orientată postero-medial este uşor concavă); faţa colică (se află în apropierea extremităţii anterioare a splinei).2. Marginile splinei: marginea superioară /anterioară (este crenelată şi separă feţele diafragmatică de

cea gastrică); marginea inferioară /posterioară (este convexă şi separă faţa diafragmatică de cearenală); marginea medială (separă fata renală de cea gastrică).3. Extremităţile splinei: anterioară (polul inferior), posterioară (polul superior).

Raporturile splinei1. Faţa diafragmatică vine în raport cu diafragma, recesul pleural costo-diafragmatic stâng, lobulinferior al plămânului stâng, peretele toracic (în dreptul coastelor IX-XI).2. Faţa gastrică: aria prehilară (vine în raport cu faţa posterioară a stomacului prin intermediulbursei omentale şi a ligamentului gastro-splenic); aria retrohilară (vine în raport cu coadapancreasului, ligamentul pancreatico-splenic şi bursa omentală).3. Faţa renală vine în raport cu rinichiul stâng şi cu polul superior al glandei suprarenale stângi.4. Faţa colică şi extremitatea inferioară vine în raport cu flexura colică stângă şi cu ligamentulfrenico-colic.

Peritoneul splenicSplina este un organ intraperitoneal, mobil. Capsula sa aderă strâns de peritoneul visceral.1. Ligamentul gastro-splenic se întinde intre hilul splinei şi partea verticală a marii curburi astomacului. Conţine vasele gastrice scurte şi vasele gastro-epiploice stângi.2. Ligamentul pancreatico-splenic se întinde între coada pancreasului şi hilul splinei. El conţinecoada pancreasului şi pediculul splenic.3. Ligamentul frenico-colic stâng (“sustentaculum liensis”) se întinde intre flexura colică stângă şidiafragmă.

Artera splenică 1.Origine: trunchiul celiac;

2.Traiect şi raporturi. Artera splenică are un traiect sinuos spre stânga pe o lungime de 10-20cm. Ea are trei por ţiuni: porţiunea suprapancreatica (care începe de la originea arterei şivine in raport inferior cu marginea superioară a corpului pancreasului); por iunea retropancreatică (în care artera se află între rinichiul stâng şi corpul pancreasului) şi por iuneaprepancreatică (anterior de coada pancreasului).3. Ramuri: ramuri colaterale (artera pancreatică dorsală, artera pancreatică medie, ramuri pancreatice, artera gastrică posterioară, artera cozii pancreasului, artera gastro-epiploică stângă, arterele gastrice scurte); ramurile terminale (artera splenica se împarte la circa 3-4cm de hilul splenic, într-un trunchi superior şi unul inferior. Trunchiurile se pot ramificaprehilar şi pătrund în splină unde se împart în artere trabeculare.)

Vena splenică 1. Origine. Vena se formează prin unirea a 2-3 trunchiuri venoase la circa 3-4 cm medial de hilul splenic anterior sau posterior de coada pancreasului. Fiecare trunchi venos este formatprin confluenţa venelor trabeculare.2. Traiect şi raporturi. Vena are un traiect orizontal pe faţa posterioară a corpului pancreasului. La joncţiunea dintre corpul şi colul pancreasului vena splenică se uneşte cu venamezenterică inferioară formând trunchiul venos splenico-mezenteric inferior.3. Afluen i: vena astro-e i loică stân ă, venele astrice scurte, venele ancreatice i vena cardio-esofa iană osterioară.

Splina1. faţa gastrică a splinei; 2. faţa diafragmatică a splinei; 3. pancreas; 4.artera splenică; 5. polul superior al splinei; 6. polul inferior al splinei; 7.faţa colică; 8. glanda suprarenală stângă; 9. rinichiul stâng; 10. venasplenică; 11. ramuri splenice; 12. artera gastroepiploică stângă;

lp 19 stomacul splina.pdf

Documents