7/23/2019 LOGICA4

http://slidepdf.com/reader/full/logica4 1/3

Curs 430 octombrie

LOGICĂ

Continuare la C3:

Prin urmare, există trei tipuri de temeiuri:a) ecesare, dar nu !i su"iciente# b) $u"iciente, dar nu !i necesare#c) ecesare !i su"iciente%&n temei este su"icient atunci c'nd, dacă propo(iia utili(ată ca temei este ade*ărată,

de*ine imposibil ca propo(iia 'ntemeiată să "ie "alsă%&n temei este necesar atunci c'nd propo(iia utili(ată ca temei este indispensabilă

 pentru propo(iia care urmea(ă să "ie 'ntemeiată%+acă p este temei su"icient pentru , atunci este temei necesar, dar nu !i su"icient

 pentru % -*e(i exemplul cu .minescu !i Crean/ă)%.xistă !i situaii de excepie, atunci c'nd sunt in*ocate temeiuri care nu sunt nici

necesare, nici su"iciente%.xemplu:P: Li*iu 1ebreanu este autorul romanului 21ăscoala2%2emei2 pentru P: Li*iu 1ebreanu a "ost contemporan cu e*enimentele din 05%

+in punct de *edere lo/ic, doar două dintre tipurile de temei considerate suntadmisibile: cele suficiente, dar nu şi necesare  -b), !i cele necesare şi suficiente -c)% +e aicidecur/e

Principiul raţiunii suficiente:6ie p !i două propo(iii%I% +acă p este temei su"icient pentru , atunci relaia dintre cele două propo(iii are

următoarea "ormulare exactă: 2 Dacă p, atunci q.26ormularea 2+acă p, atunci 2 este o propo(iie compusă din propo(iiile p !i cua7utorul unui operator lo/ic numit operator condiţional   -dacă%%%, atunci%%%)% Propo(iia p senume!te antecedent, iar propo(iia se nume!te consecvent%

2+acă p, atunci 2 este ade*ărată numai dacă nu se 'nt'mplă ca p să "ie ade*ărată, iar  să "ie "alsă%

II% +acă p este temei necesar !i su"icient pentru p, relaia dintre cele două propo(iiiare următoarea "ormulare: 2+acă !i numai dacă p, atunci 2%

Operatorul lo/ic 2dacă !i numai dacă%%%, atunci%%%2 se nume!te echivalent logic%

8n condiiile 'n care acest principiu, al raiunii su"iciente, nu ar "i respectat, discursul

teoretic '!i pierde caracterul de a "i raional, ceea ce 'nseamnă că a*ansarea unor conclu(ii sausoluii 'n asemenea ca(uri stă sub semnul arbitrariului% 8n sc9imb, respectarea acestui principiucon"eră tuturor a"irmaiilor, conclu(iilor, un caracter 'ntemeiat%

Conclu(ie:Cele patru principii de raionalitate !i calităile pe care le con"eră demersului raional:I% Principiul identităii: claritate !i preci(ie#II% Principiul necontradiciei: coerenă#III% Principiul terului exclus: consec*enă !i ri/oare demonstrati*ă#I% Principiul raiunii su"iciente: caracter 'ntemeiat%

Analiza limbajului

7/23/2019 LOGICA4

http://slidepdf.com/reader/full/logica4 2/3

+iscuia despre limba7 a repre(entat !i continuă să repre(inte o temă de mare interes pentru o multitudine de domenii, inclusi* psi9olo/ie% .xplicaia ine de *alenele pe care le arelimba7ul, at't din perspecti*a *ieii noastre spirituale, c't !i din cea a relaiilor interumane%

Pe de o parte, at't este clar că at't sentimentele, c't !i /'ndurile noastre nu pot "iexteriori(ate alt"el dec't prin intermediul limba7ului% Pe de altă parte, /'ndurile care se nasc 'n

mintea cui*a nu pot "i transmise, "ăcuse cunoscute altcui*a dec't prin intermediul limba7ului%Interesul tre(it de studiul limba7ului pentru o lar/ă cate/orie de speciali!ti a "ăcut să se nască !io serie de contro*erse, de dispute 'n le/ătură cu caracteri(area limba7ului, cu "unciile lui etc%

Pentru a e*ita obieciile ce ar putea decur/e din aceste opinii di"erite, *om adopta ode"iniie "oarte cuprin(ătoare !i /enerală:

 Limbajul   este un sistem complex de semne şi de reguli privitoare la utilizarearespectivelor semne.

.ste u!or de obser*at că această de"iniie pleacă de la ideea că 'n structura unui limba7există două componente:

; lexicul sau *ocabularul, adică totalitatea semnelor caracteristice acelui limba7#; /ramatica, adică totalitatea re/ulilor re"eritoare la utili(area semnelor%Pentru noi, desprinderea particularităilor /enerale ale limba7ului pleacă de la ideea de

semn ca element "undamental al limba7ului%

Semnul+eparte de a "i un element compact, nedi"ereniat 'n interior, semnul poate "i

considerat un 'ntre/ alcătuit din trei componente: substratul material, sensul sau înţelesul   !iregula de semnificaţie%

% Substratul material al semnului constă dintr-un fenomen fizic perceptibil.

Pe de o parte, ca "enomen "i(ic, semnul are materialitate, ine de lumea exterioară# pede altă parte, el este accesibil simurilor%Cele mai obi!nuite semne sunt cu*intele, caracteristice limba7ului natural% Pentru

 producerea cu*intelor există două *ariante: rostirea !i scrierea% 8n ca(ul rostirii cu*intelor,substratul material constă din undele acustice produse de aparatul "onator al *orbitorului,receptate prin intermediul anali(atorului auditi*% 8n ca(ul scrierii cu*intelor, "enomenul "i(ic curol de substrat material este repre(entat de combinaiile de litere notate cu a7utorul unuiinstrument de scris pe un material, receptat de *ă(%

<lt exemplu: mercaptanul din /a(ul metan are !i el rolul de semn# substratul material'n acest ca( este mirosul caracteristic acestei substane *olatile, receptat de simul ol"acti*%

 u orice "el de "enomen "i(ic accesibil simurilor noastre are rolul de substrat materialal unui semn% =ai exact, pentru ca un "enomen "i(ic să repre(inte un semn, el trebuie să'ndeplinească alte două condiii 'n raport cu cele discutate:

% rebuie să "ie produs de o persoană, de o "iină umană#>% Persoana care l;a produs trebuie să nu "i "ăcut acest lucru accidental sau cu altă

moti*aie dec't intenia de a le/a de el un anumit 'neles%+in condiia decur/e că limba7ul este un "enomen uman, iar din condiia > decur/e

că limba7ul, prin 'nsă!i natura sa, are un caracter intenionat%+in acest punct de *edere re(ultă că o serie de "enomene "i(ice, accesibile simurilor 

noastre, nu repre(intă semne, de!i la ni*elul cunoa!terii comune se *orbe!te despre ele ca "iindsemne% .xemple: *enirea r'ndunelelor primă*ara, "ebra unui bolna* de /ripă% <cestea suntreacii, "enomene naturale produse pe ba(a le/ilor naturale, independent de *oina noastră% .leau un rol 'n raport cu comportamentul nostru: ne orientea(ă atenia către anumite "enomene,naturale !i ele% $e numesc simptome ale unei stări de fapt !i & sunt elemente de limba7%

7/23/2019 LOGICA4

http://slidepdf.com/reader/full/logica4 3/3

$ubstratul material este o componentă obli/atorie a semnului% $ă presupunem, prinabsurd, că un asemenea "enomen nu ar intra 'n componena unui semn# ast"el a7un/em la oconclu(ie inacceptabilă: imposibilitatea de exteriori(are a /'ndurilor !i sentimentelor noastre%

2. Sensul sau înţelesul semnului%

.ste un element de natură subiecti*ă, un produs al con!tiinei noastre, un /'nd sau unsentiment pe care persoana care a produs substratul material al semnului l;a le/at de acesta%Prin intermediul sensului, limba7ul este inerent le/at de lumea noastră interioară !i, sub acestaspect, limba7ul este un "enomen de con!tiină%

Sensul constă din informaţia pe care o recepţionăm atunci cînd a fost produs unanume semn. .l are un rol "undamental din perspecti*a utili(ării limba7ului: pe ba(a sensuluicare 'i este speci"ic, semnul poate "i utili(at ca denumire sau nume pentru ce*a%

&nele cu*inte au sensuri di"erite 'n 'mpre7urări di"erite -.x: broască)%biectul la care trimite sensul unui semn se numeşte referent   sau denotat   al 

 semnului. +acă se sc9imbă sensul unui cu*'nt, se sc9imbă !i denotatul%

La r'ndul său, sensul participă 'n mod necesar la alcătuirea semnului%8ntruc't limba7ul este inerent naturii umane !i limba7ul are oarecare autonomie 'nraport cu /'ndirea, putem să ne ima/inăm simulacre de cu*inte%

.xemplu: Piroii carulea(ă elatic%Cu*intele din propo(iia de mai sus nu aparin limbii rom?ne, pentru că nu au nici un

'neles -nici un *orbitor de limbă rom?nă nu le poate /ăsi un sens)%<!adar, "ără sens nu există limba7%

3. Reula de semnificaţie<re "orma unei prescripii, a unei norme care arată -impune) ca de un anume "enomen

"i(ic cu rol de substrat material al unui semn să le/ăm un anume 'neles%

.xistă două "orme de limba7: limba7e naturale -limbile materne) !i limba7e arti"iciale-limba7ul =orse, limba7ul c9imi!tilor, limba7ul matematic, semnele de circulaie etc%)

Principala di"erenă 'ntre aceste două "orme de limba7 este "aptul că limba7ele naturaleau de*enit ceea ce sunt astă(i pe ba(a unei istorii 'ndelun/ate, adică istoria comunităii care"olose!te acel limba7, 'n timp ce limba7ele arti"iciale au "ost in*entate de o persoană sau ocomunitate !tiini"ică, cu scopul de a "i utili(ate 'n domenii speciali(ate%

8n ca(ul limba7ului natural, re/ulile de semni"icaie sunt tacite, nu sunt e*idente# eleapar ca urmare a "elului 'n care s;au "ormat !i a scopului lor% 8n ca(ul limba7ului arti"icial,re/ulile de semni"icaie sunt in*entate, o dată cu limba7ul 'n sine, !i trebuie con!tienti(ate 'ntimpul utili(ării lor%

6ără re/uli de semni"icaie, limba7ul nu mai poate "i instrument de comunicare%@in'nd cont de toate acestea, putem de"ini semnul după cum urmea(ă:

Semnul este un fenomen fizic perceptibil, produs de cineva, şi de care persoana care l!a produs a legat un anumit înţeles, în conformitate cu o anumită regulă de semnificaţie.