limbajul poetic generalitati

7/24/2019 Limbajul Poetic generalitati

1/7

Limbajul poetic - Elemente de expresivitate ale textului poeticreferat

Elementel de expresivitate caracteristice limbajului poetic sunt:- ambiguitatea- sugestia- expresivitatea care leaga imaginea artistica (imaginarulpoetic,produsul fanteziei creatiare a poetului,reectoareasensibila a realitatii prin cuvinte ).ceste trasaturi se realizeaza

prin procedee artistice.!igurile de stil pot " :. sintactice si constructive :- enumeratia- paralelismul sintactic- simetria- interogatia retorica- exclamatia retorica- invocatia retorica

- repetitia- refrenul- antiteza. semantice :- epitetul- metafora- personi"carea- comparatia- simbolul- alegoria

- oximoronul- sinestezia. de insistenta :- #iperbola. de sunet :- aliteratia


2/7

- Enumeratia (lat. enumeratio)Este "gura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte,

insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.Ex: $%e le pasa& lemne la trunc#i sunt, slanina si faina in poddeavolna, branza in putina asemenea, curec#i in poloboc slavadomnului$.

- 'aralelismul sintacticEste o "gura de stil care consta in reluarea succesiva a unorsecvente cu structura gramatica identical. El pune in analogie saopozitie doua realitati cu ajutorul unor constructii sintacticeidentice.Este folosit in mod special in poezie , el inseamna o

identitate totala sau partiala a structurii intactice din doua saumai multe versuri.

Ex: i#ai Eminescu foloseste acest procedeu in poezia $i daca$atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazei.*ic#ita tanescu foloseste procedeul care cuprinde versuri perfectidentice din punct de vedere sintactic.

- imetria

Este un concept legt de compozitia textului literar.'resupunereluarea in "nal al unui element al incipitului.e intalneste in toatetextele :- lirice(rondelul,glossa-simetria e un element obligatoriu decompozitie.)- epice- dramatice- descriptive

- +nterogatia retoricaEste "gura construita dintr-o intrebare sau o serie de intrebariadresate unei persoane ,care poate " sau nu de fata, pentru atransmite opinii , sentimente , convingeri. Este cea mai utilizata"gura retorica prin care se evidentiaza o anumita problematica.


3/7

- +nvocatia retorica (lat. invocatio c#emare, ruga)Este "gura de stil prin care se realizeaza adresarea catre uninterlocutor imaginar.Ex: +n versurile din "nalul poeziei crisoarea +++ de i#ai Eminescu

este invocat lad epes - simbol al spiritului justitiar.- /epetitia (fr. repetition a repeta)Este "gura de stil care consta in folosirea de mai multe ori aaceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a subliniasentimente, idei, impresii, insusiri.Ex: +n poezia crisoarea +++ de i#ai Eminescu, repetitia $vas devas$ releva multimea turcilor care au trecut 0unarea in anul 1234pentru ai ataca pe romani la /ovine.

- /efrenul

Este o "gura de constructie care denumeste un cuvant ,oexpresie,un vers sau o grupare care se repeat in cadrul uneipoezii dupa una sau mai multe strofe cu scopul de a accentua oidee sau un efect artistic. fost utilizat din antic#itate iar poetiiromantici si simbolisti l-au utilizat frecvent pentru cadenta ,muzicalitate , pentru adancirea si accentuarea expresivitatiipoeziei./evenirea unui vers sau a unei grupari nu este o repetitiemecanica ci sporeste semni"catiile expressive prin potentareaanumitor accente.

Ex. i#ai Eminescu : $0e ce nu vii5$ -/efrenul potenteaza dorintapoetului.6eorge 7acovia - refrenul sugereaza obsesiile eului liric (teama ,izolarea,singuratatea)

- ntiteza (gr. antit#esis opozitie)Este "gura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, aunor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se luminareciproc.Ex: +n poezia crisoarea +++, i#ai Eminescu foloseste antiteza caprocedeu de compozitie.'rin antiteza sunt caracterizate cele douapersonaje: 7aiazid este infatuat, ircea este modest, sultanuleste trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitordetara.- Epitetul (gr. epit#eton cuvant adaugat)


4/7

Este "gura de stil care consta in determinarea unui substantiv sauverb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturilelucrurilor, "intelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor.0upa numarul de termeni pot ":

-simple: $pasare cernita$ (6reuceanu - basm popular)&$rautatedraceasca$ (6reuceanu - basm popular)&$turbare furtunoasa$(crisoarea +++ de i#ai Eminescu)&-duble: $"inta furtunoasa$ (6reuceanu - basm popular)&$somnorossi lin se bate$ (%alin ("le din poveste) de i#ai Eminescu)&-triple: $intinderea pustie, fara urme, fara drum$ (+arna-.lecsandri).0upa ceea ce exprima, epitetele pot ":-cromatice: $codri de arama$&$(glasuirea) padurii de argint$ (%alin("le din poveste) de i#ai Eminescu)&

-cu rol personi"cator: $'recum asteapta zimbrul de lupiincongiurat8 a-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat$(0an, capitan de plai de asile lecsandri).

- etaforaEste una dintre cele mai frecvente "gure semantice alaturi deepitet si comparative "ind considerate o "gura de"nitorie alimbajului poetic.+ncepand cu i#ai Eminescu metafora implicita este utilizata

recent iar in poezia secolului al 99 - lea este preferata pentruambiguitatea limbajului poetic.+n studiul sau intitulat $6enezametaforei$ Lucian 7laga considera ca sunt doua tipuri demetafore:- plasticizate-se produc prin apropierea unui fapt de altul invederea plasticizarii unuia dintre ei.- revelatorii-destinate sa scaoata la iveala ceva ascuns.+ncearcarevelarea unui mister prin mijloacele care ni le pune la indemanalumea concreta.Ea nu reda ci intregeste intelesul scotand la ivealainsasi esent ascunsa a faptului.stfel de metafore foloseste ,deexemplu : Lucian 7laga in poezia sa $ Eu nu strivesc corola deminuni a lunii$ (ori , buze , oc#i , morminte etc )

- 'ersoni"carea (fr. personni"cation )Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti.


5/7

Ex: +n poemul %alin ("le din poveste) de i#ai Eminescu, naturaeste partasa la fericirea fetei de imparat si a lui %alin.

- %omparatia (lat. comparatio asemanare, stabilire)Este "gura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport deasemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evocepe celalalt. rce comparatie are doi termeni: termenul care secompara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care secompara. 6ramatical, comparatia se exprima frecvent printr-uncomplement circumstantial de mod.

Ex: %omparatia se poate stabili intre doi termeniconcreti: $!ulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de uturi albi $ (+arna

de asile lecsandri).

- imbolulEste un semn concret (obiect, imagine) care reprezinta un altobiect, o persoana, o situatie, o abstractiune, o entitatetranscendenta etc. La baza oricarui simbol sta o legatura ce poate": ontologica sau de natura& analogica sau de forma&conventionala sau de intelegere. sociatiile de semni"catii carestau la baza simbolului sunt: conventionale sau contingente.

!unctiile simbolului: in Evul ediu, simbolul a fost perceput casemn al sacrului, in miscarea preromantica $turm und 0rang$ -ca forta creatoare, in romantism - drept semn al inefabilului, insimbolism - ca element plurivalent.

- legoria (lat. allegoria vorbire "gurata)Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore,personi"cari, comparatii, formand o imagine unitara prin care sesugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor,intamplarilor, lucrurilor.

Ex: +n balada iorita sfarsitul baciului moldovean este prezentatprin alegoria moarte - nunta.0omeniul alegoriei il constituie mitologia. !abula si parabola suntalegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect


6/7

anumite realitati

- ximoronulEste o "gura semantica de opozitie care presupune

combinarea,alaturarea,paradoxala in aceeasi sintagma a douacuvinte cu inteles contradictoriu si care creaza prin contrast oimagine poetica expresiva.El se realizeaza printr-o determinare distributiva(adjectivala sausubstantiala,adverbiala)sau printr-o constructiepredicativa.tructura astfel obtinute actiune dupa o logica diferitade cea a gandirii obisnuite,astfel incat cel putin unul dintretermenii trebuie inteles cu sens "gurat (ex: Eminescu folosestedes oximoronul:$marmura calda$,$suferinta tu dureros dedulce$,$voluptoasa mortii$.

Expresia oximoronica este caracterista mai ales poetilor creatoride imagini cum sunt Eminescu,rg#ezi s.a. care prin aceastaalaturare neobisnuita ce cuvinte provoaca sensibilitatea cititoruluisa depaseasca pragul reprezentarilor obisnuite,convectionale si saaccepte o ordine neasteptata a lucrurilor.

- inestezia (provine din limba greaca simtire impreuna)Este o asociere spontana intre senzatii de naturadiferite(ex:sinestezia culoare,sunet,parfum).re ca sinonim

corespondentele,cuvintul folosit pentru prima oara de poetulfrancez 7ondelaire,precursor al simbolismului francez,in poemulsau intitulat $%orespondente$ in care a"rma$parfum,culoare,sunet se ingana si-si soptesc$.laturi de simbolcorespondentele sunt folosite de simbolisti care gasesc princorespondente calea spre unitatea misterioasa a lumii.

- %orespondenteunt un mod de reectare,de luminare a zonelor ascunse alerealitatii.Ele tind sa exprime raporturile ce exista pe baza unora"rmatii(legaturi) secrete intre partile componente ale unuiintreg(ex: in poezia lui 7acovia-reprezentatnt al simbolismuluicare utilizeaza corespondenta om-natura,culoare-sentiment,muzica-sentiment etc.).

- ;iperbola (gr. #


7/7

Este o "gura de stil prin care se exagereaza proportiile,numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc.pentru a mari expresivitatea.

Ex: +n balada culta 'asa ;assan de 6eorge %osbuc, prin #iperbolase surprinde groaza #alucinanta a pasei. ceasta il vede peneinfricatul domn ca pe un urias - imaginea #iperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete ($salbatecul$, $crunte$,$gigantica$).

- literatiaEste procedeul fonetic prin care, in acelasi vers (sau in aceeasipropozitie sau fraza), mai multe cuvinte debuteaza cu aceleasisunete (grup de sunete), avand un e=ect eup#onic imitative si

expresiv.

limbajul poetic generalitati

Documents