licentacashflow
TRANSCRIPT
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)
1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1.
De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor.
Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006.
POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei.
Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare.
S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei
de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile
ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I
S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc.
Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat
S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a
mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului
manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor.
S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi
confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate.
Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate
acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de
comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte
echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă
transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei
solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.
2. POSTA ATLASSIB se extinde in criza:
SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a
functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL. În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib.Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express.Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal.
Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)
3. Servicii interne ATLAS PAK
Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania.
Important:
Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB.
La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.
Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT - formular tipizat, pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.
EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR
EXPEDIERI LOCO
EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2)
EXPEDIERI - CONFIRMARE de PRIMIRE confirmare de primire semnata de catre destinatar (tarif initial + tarif plic corespondenta).
AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK
timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala
formalitati simple de expediere
TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA
COLETE PLICURI
-primul kg se va taxa cu 15 LEI,
-format A5 - 10 LEI
iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu -format A4 - 15 LEI
0,7 LEI
Expedieri LOCO
COLETE
-primul kg se va taxa cu 11 LEI,
PLICURI
-7 LEI
iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu
0,5 LEI
Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite):
Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale.
Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro.
Alte servicii speciale privind modul de transmitere:
Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului.
Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului.
Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite.
Încercări multiple de livrare.
Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii.
Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor.
Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale.
Garantarea timpului de distribuire.
Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor.
4. Servicii internationale CURIER RAPID
CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid, international, oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania, Anglia, Portugalia, Franta, Italia, Austria, Grecia,Belgia, Olanda si Germania.
TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE:
SPANIA, ANGLIA, PORTUGALIA
GERMANIA
-pana la 10 kg.................20 euro -pana la 10 kg ...................10 euro
Preturile sunt cu TVA inclus !!!
-peste 10 kg....................2 euro/kg -peste 10 kg ......................1 euro/kg
ITALIA coletele preluate de pe liniile HAMBURG, BREMEN si
-intre 0 si 5 kg kg.................10 euro
- intre 5 si 10 kg kg.................15 euro BERLIN se vor taxa astfel:
-peste 10 kg...................1,5 euro/kg -pana la 10 kg .....................15 euro
coletele preluate din ROMA se vor -peste 10 kg ....................1,5 euro/kg
taxa astfel: Pentru traseele Bacau-Roman, Moldova
-pana la 10 kg.................18 euro Nord, Moldova Sud, Oltenia coletele se
-peste 10 kg..................1,8 euro/kgvor taxa astfel:
coletele preluate din TORINO si -pana la 10 kg ..................15 euro
SICILIA se vor taxa astfel: -peste 10 kg ....................1,5 euro/kg
-pana la 10 kg .................20 euro SUEDIA
-peste 10 kg ....................2 euro/kg -pana la 10 kg ..................15 euro
FRANTA -peste 10 kg ....................1,5 euro/kg
-pana la 10 kg.................15 euro Pentru traseele Bacau-Roman, Moldova
-peste 10 kg....................1,5 euro/kgSud, Moldova Nord, Oltenia coletele se
AUSTRIA, GRECIA, BELGIA ,OLANDA vor taxa astfel:
-pana la 10 kg ...................10 euro -pana la 10 kg ...................20 euro
-peste 10 kg ......................1 euro/kg -peste 10 kg ......................2 euro/kg
Plicurile fara valoare, format A5 se vor taxa cu 5 euro, iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro.
5. Servicii internationale Express
EXPRESS este un serviciu sigur, o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania, Austria, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Suedia.
TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS
GERMANIA , AUSTRIA FRANTA -pana la 10 kg....20, respectiv 30 euro -pana la 10 kg ...................30 euro -peste 10 kg ......2, respectiv 3 euro/kg -peste 10 kg .....................3 euro/kg
ITALIA SPANIA -pana la 10 kg .................30-40 euro -pana la 10 kg ..................40 euro -peste 10 kg .......3, respectiv 4 euro/kg -peste 10 kg .....................4 euro/kg
Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro, iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro.
6. CUM EXPEDIEM???
CONDITII DE TRANSPORT:
Pentru produsele fragile, ambalate necorespunzator, firma nu-si asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului.
Din motive de siguranta, nu sunt admise la transport materiale explozive, munitie, artificii, materiale iritante,gaze comprimate (butan, propan, oxigen), lichide infalamabile (acetona, benzina), precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare.
In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului, orice reclamatie se va face direct delegatului firmei, in momentul sosirii la destinatie; orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare.
Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate
(B.I sau pasaport) si semnatura.
7. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE
Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB
CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT
Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor, mediului, instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare, transport si livrare. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare, sortare, transport si livrare.
Se exclud de la colectare, sortare, transport si livrare:a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale.b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri.c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi, neindepartate;d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare, veterinare si fitosanitare;e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare.
ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT
Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii catre Posta Atlassib. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului, pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. In acest caz, raspunderea privind modul de ambalare, revine in totalitate expeditorului. Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport.EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari, dar acesta nu este garantat. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura.
Extras din ORDONANŢA nr. 31 din 30 ian. 2002 privind serviciile postale
(1) Sunt excluse la colectare, sortare, transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale, fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs; b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, dacă se depun neambalate; c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate.
(2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale, deteriorării, pagubelor pricinuite persoanelor, mediului, instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri, provocate de vicii ascunse prin ambalare, revine expeditorului. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare, funcţie de natura lor, furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor, atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare.
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie, potrivit legii penale, infracţiuni:1. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: a) trimiteri poştale constând în bunuri, care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate, pot pricinui pagube persoanelor, mediului, instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri; b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, dacă se depun neambalate; c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale, fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs; d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport, prin dispoziţii legale administrative, economice, sanitare, veterinare, fitosanitare şi altele similare, cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii;2. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse.
Extras din DECIZIA nr. 118 din 19 mar. 2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale
În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale, este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope; b) substanţelor explozive, inflamabile sau a substanţelor periculoase, precum şi a substanţelor radioactive; c) obiectelor obscene sau imorale; d) animalelor e) armelor, muniţiilor, părţilor şi accesoriilor acestora; f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari; Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare, transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise, trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie, nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri, precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta.
Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale
Interdicţii1. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete:1.1. obiectele care, prin natura lor sau prin ambalajul lor, pot prezenta un pericol pentru agenţi, pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal;1.2. stupefiantele si substanţele psihotrope;1.3. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala, precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane, altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei;1.4. animalele vii;1.5. materiile explozive, inflamabile sau alte materii periculoase;1.6. materiile radioactive;1.7. obiectele obscene sau imorale;1.8. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie.
2. Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata, schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede, bancnote, bilete de banca sau valori la purtător, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre preţioase, bijuterii si alte obiecte preţioase. In plus, fiecare administraţie are posibilitatea sa
interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata, cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri.
3. Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament. Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct. 1.2, 1.5 si 1.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie, nici predate destinatarilor, nici returnate la origine.
Extras din LEGEA nr. 545 din 18.12.2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale
Scutiri de la plata drepturilor vamale
Colete expediate de la o persoana fizica la alta, fara scop comercial
(1). Sunt scutite de la plata drepturilor vamale, sub rezerva dispozitiilor art. 31, bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica, cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala.(2). In aplicarea alin. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :a). prezinta caracter ocazional;b). contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale;c). contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii;d). sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata;e). sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet, inclusiv bunurile mentionate la art. 31.(3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2), lit. e), scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care, importate separat, ar fi putut beneficia de scutire, tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata.(4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare.(5) cartile, ziarele si publicatiile periodice , cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica, potrivit legii, sunt scutite de la plata drepturilor vamale. Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art. 30 alin. (1) este limitata , pe colet la urmatoarele cantitati:2. alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru; saub) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool, tafia, sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum; vinuri spumoase, lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse; si
c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml.
RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE
Extras din ORDONANŢA nr.31 din 30 ian. 2002 privind serviciile postale
(1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul. (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale, furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită, dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale, dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. (9) Termenul prevăzut la alin.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau, în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă, de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. (10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile.
(11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea, furtul, distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii, valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art.43. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului.
(13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne, după cum urmează: a) în caz de pierdere, furt sau distrugere totală:
1. cu întreaga valoare declarată, pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată;
2. cu întreaga valoare declarată, pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs, până în momentul livrării la destinatar;
3. cu întreaga valoare a rambursului, pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs, după livrarea acesteia destinatarului, când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar;
4. cu întreaga sumă depusă la punctul de acces, pentru trimiterile postale cu valoare declarata, în condiţiile prevăzute de art.46; b) în caz de pierdere parţială, distrugere parţială sau deteriorare:
1. cu valoarea declarată pentru partea lipsă, distrusă sau deteriorată, înscrisă în nota de inventar, pentru trimiterile poştale depuse deschise, care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată;
2. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată, pentru trimiterile poştale depuse închise, care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată;
3. cu cota-parte din suma prevăzută la lit. a) pct. 5, stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat, pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată;
4. cu suma prevăzută la lit. a) pct. 5, în caz de pierdere parţială, distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale, altele decât coletele. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală, despăgubirea este la nivelul valorii declarate. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată, nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale, se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard.
(18) În toate cazurile menţionate la art. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului; b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat, potrivit legii, să răspundă; c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar; d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit; în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate, cu excepţia tarifului de asigurare.
Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. 40 alin. (6) sau (7), după caz.
8. RETEAUA INTERNA:
Agentia Oras Adresa Telefon Fax E-mail
1 Adjud Posta Atlassib Adjud Str. Nicolae Balcescu, nr 10, piata jud Vrancea
0237-640030 0237-640030
2 Agnita Posta Atlassib Agnita Str. Avram Iancu, nr. 8 0269-510066 0269-513160
3 Alba Iulia Posta Atlassib Alba Iulia Str. Energiei, nr. 3 0258-834228 0258-834228
4 Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Strada Mircea cel Batran nr 83 0247/421166 0247/421166
-
5 Alexandria Posta Atlassib Alexandria Str. Dunarii, nr. 218, bl. B6, ap. 1 0247-421033 0247-421018
6 Arad Posta Atlassib Arad Str. Calea 6 Vanatori, nr. 2-4 0257-256595 0257-256595
7 Avrig Posta Atlassib Avrig Str. Sasilor, nr. 25 0269-523708 0269-523708
8 Bacau Posta Atlassib Bacau Str. Bradului, nr. 25 0234-588020 0234-588020
9 Baia Mare Posta Atlassib Baia Mare B-dul Traian, nr. 12 0262-250029 0262-250029
10 Barlad Posta Atlassib Barlad str. Stroe Belloescu, nr. 48,jud. Vaslui 0235-412555 0235-412555
11 Bistrita Posta Atlassib Bistrita B-dul Decebal, nr. 11, bl. L2, sc. B, ap. 4 0263-235020 0263-235020
12 Blaj Posta Atlassib Blaj B-dul Republicii, nr. 10 0258-710333 0258-710333
13 Botosani Posta Atlassib Botosani Str. Garii, Nr. 1 0231-538080 0231-538080
14 Braila Posta Atlassib Braila Str. Galati, nr. 39 0239-627710 0239-627710
15 Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Complex Come and Go 0268-474135 0268-474135
16 Brasov Posta Atlassib Brasov Calea Bucuresti, nr. 16-18 0268-327121 0268-327121
17 Buc. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Str. Brezoianu, nr. 31-33 021-3110113 021-3110113
18 Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti Sos. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. 164 021-4205782; 021-4202520
021-4202520
19 Bucuresti- Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti Sos. Giurgiului nr. 33 bis, parter, sector 4 0213350809 0213350809
-
20 Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti Str. I. Gh. Duca, nr. 4, ap. 4 021-2232976 021-2232976
21 Bucuresti-Obor Posta Atlassib Bucuresti Obor - Calea Mosilor, nr. 314, bl. 60, parter 021-2520345 021-2522636
22 Buzau Posta Atlassib Buzau Str. Unirii, bl. 18F, parter 0238-720571 0238-720571
23 Campia Turzii Posta Atlassib C.Turzii Str. Laminoristilor 0264-365554 0264-367111
24 Calarasi Posta Atlassib Calarasi Str. Prelungirea Bucuresti, bl. I 37, parter 0242-331344 0242-331344
25 Campulung Posta Atlassib Campulung Str. Ion Mihalache, nr. 101 0248-511301 -
26 Caracal Posta Atlassib Caracal Str. Antonio Caracalla, bl. J, sc. 3, parter 0249-514411 0249-515168
27 Caransebes-Posta Atlassib Caransebes Str. Libertatii, nr. 4B 0255-511773 0255-511611
28 Cisnadie Posta Atlassib Cisnadie Str. Cindrelu, Nr. 18 0269-563708 0269-563708
29 Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Str. Traian Viua, nr. 206 0741-194048 -
30 Cluj Posta Atlassib Cluj Str. Iasilor, nr. 12, ap. 3 0264-536838 0264-536838
31 Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Str. Verde Nr. 17 A 0241 626001 -
32 Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Constanta B-dul Mamaia, nr. 266, bl. L 1, parter 0241-543021 0241-543021
33 Craiova Posta Atlassib Craiova Calea Bucuresti, bl. 21 D, parter 0251-412470 0251-412470
34 Dej Posta Atlassib Dej Str. Gheorghe Sincai, nr. 7 0264-211011 0264-212283
35 Deva Posta Atlassib Deva B-dul Iuliu Maniu, bl. B 1, ap. 23 0254-231505 0254-231505
36 Dorohoi Posta Atlassib Dorohoi B-dul Dimitrie Pompeiu, nr. 5, bl. C 2 0231-614999 0231-614999
37 Fagaras Posta Atlassib Fagaras B-dul Unirii, bl. 13, sc. A, ap. 2 0268-218004 0268-218004
38 Falticeni Posta Atlassib Falticeni B-dul Republicii, Nr.81 0230-543758 0230-546676
39 Focsani Posta Atlassib Focsani B-dul Unirii, nr. 24 0237-610045 0237-610045
40 Galati Posta Atlassib Galati Str. Brailei, nr. 88 A, bl. BR 5b 0236-480002 0236-480002
41 Giurgiu Posta Atlassib Giurgiu Str. Bucuresti, bl. 103, Sc. B 0246-210742 0246-210742
42 Hunedoara Posta Atlassib Hunedoara D-dul Dacia, nr. 21, bl. G2, sc. A, ap. 2 0254-748784 0254-748784
43 Iasi Posta Atlassib Iasi Str. Garii, nr. 9, bl. 13-15 0232-213673 0232-213673
44 Lugoj Posta Atlassib Lugoj Str. Morilor, nr. 9 0256-356648 0256-356648
45 Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib
LUPENI - - - -
46 Medgidia Posta Atlassib Medgidia B-dul Independentei, Bl E1, parter 0751-519239 0751-519239
47 Medias Posta Atlassib Medias Str. M Kogalniceanu, nr. 41 0269-844355 0269-844355
48 Miercurea Ciuc Posta Atlassib Miercurea Ciuc
B-dul Timisoarei, nr. 10 0266-311616 0266-311616
49 Moinesti Posta Atlassib Moinesti Str. Tudor Vladimirescu, bl. B2, sc. A, parter 0234-363571 0234-363572
50 Oltenita Posta Atlassib Oltenita Str. Argesului, nr. 23A 0242-515876 0242-515505
51 Onesti Posta Atlassib Onesti Str. Republicii, nr. 70 0234-321537 0234-321537
52 Oradea Posta Atlassib Oradea Str. Primariei, nr. 43, ap. 3 0259-475388 0259-475388
53 Orsova Posta Atlassib Orsova str 1 Decembrie 1918, nr 24 0252-360203 0252-360203
54 Pascani Posta Atlassib Pascani Str. Garii ( Complex Comercial Gara), parter 0232-710172 0232-710172
55 Petrosani Posta Atlassib Petrosani Str. 1 Decembrie 1918, nr. 123, ap. 1 0254-540120 0254-540660
56 Piatra N. Posta Atlassib Piatra Neamt P-ta M. Kogalniceanu, bl. i 2, ap. 30 0233-212300 0233-212300
57 Pitesti Posta Atlassib Pitesti Str. Eroilor, Nr. 7 0248-223618 0248-223618
58 Ploiesti - Autogara Posta Atlassib Ploiesti Str. Depoului, nr. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud)
0244-529528 0244-407759
59 Ploiesti Posta Atlassib Ploiesti Str. Colinei, nr. 8, 0244-510700 0244-510700
60 Radauti Posta Atlassib Radauti Str Stefan Cel Mare, nr.6 0230-567225 0230-567225
61 Rm Sarat Posta Atlassib Ramnicu Sarat
Str. Toamnei, bl. 10A, ap. 4 0238-561180 0238-561180
62 Reghin Posta Atlassib Reghin Str. Iernutei, nr. 2-8 0265-511651 0265-511014
63 Resita Posta Atlassib Resita Str. Tineretului, nr. 3, ap. 10 0255-210144 0255-210144
64 Rm Valcea II Posta Atlassib Rm.Valcea Calea lui Traian, nr. 161 0250-733378 0250-733378
65 Rm.Valcea Posta Atlassib Rm.Valcea Str. Gib Mihaescu, nr. 14 0250-732175 0250-732175
66 Roman Posta Atlassib Roman Str. Stefan cel Mare, nr. M 7 0233-741989 0233-741989
67 Satu Mare Posta Atlassib Satu Mare Calea Traian, nr. 5 0261-750505 0261-711636
68 Sebes Posta Atlassib Sebes B-dul Vanatori, nr. 24 C 0258-730177 0258-730177
69 Sf. Gheorghe Posta Atlassib Sf. Gheorghe Str. Miko Imre, nr. 4 0267-320050 0267-310395
70 Magazie Atlassib Sibiu Str. Tractorului, nr. 14 0269-224101 0269-226474
71 Sibiu-P.A.-Magazia Centrala Sibiu Str. Autogarii, nr. 1 0269-218152 0269-242578
72 Sighisoara Posta Atlassib Sighisoara Str. Morii, nr. 21 0265-770108 0265-777249
73 Slatina Posta Atlassib Slatina Str. Primaverii, bl. FA 23 A, sc. A, ap. 1 0249-437286 0249-437286
74 Slobozia Posta Atlassib Slobozia B-dul Cosminului, nr. 18, bl. R1, parter 0243-236020 0243-236020
75 Suceava Posta Atlassib Suceava Str. Vasile Alecsandri, nr. 1 0230-531466 0230-531466
76 Targoviste Posta Atlassib Targoviste Str Eroilor, nr 38, incinta Auto Mondotrans 0245-210511 0245-210511
77 Tecuci Posta Atlassib Tecuci Gh Patrascu, nr 50, bl 13, parter 0236-813136 0236-813136
78 Tg. Mures Posta Atlassib Tg. Mures B-dul 1 Decembrie, nr. 163 0265-268401 0265-268401
79 Tg. Neamt Posta Atlassib Tg. Neamt B-dul Mihai Eminescu, bl. M 7, parter 0233-790075 0233-790075
80 Tg. Jiu Posta Atlassib Tg.Jiu Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA
0253-215171 0253-212425
81 Timisoara Posta Atlassib Timisoara Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 0256-499897 0256-499897
82 Tr. Magurele Posta Atlassib Tr.Magurele Str. David Praporgescu, nr. 57 0247-411209 0247-411209
83 Drobeta T.S. Posta Atlassib Tr.Severin Str. Smardan, nr. 36 0252-314509 0252-314509
84 Tulcea Posta Atlassib Tulcea Str Pacii, nr 66, bl 176, sc D 0240514853 0240514853
85 Vaslui Posta Atlassib Vaslui Str. Stefan cel Mare, bl. 34, sc. B 0235-310970 0235-310970
86 Vatra Dornei Posta Atlassib Vatra Dornei Str. Republicii, nr. 1 0230-372585 0230-372585
87 Zalau Posta Atlassib Zalau Str. Simion Barnutiu, bl. A 27, ap. 23 0260-611400 0260-611400
9.RETEAUA INTERNATIONALA:
Agentii Internationale
Anglia Germania Ungaria
Franta Olanda Republica Moldova
Spania Austria Suedia
Portugalia Elvetia Danemarca
Italia Belgia Grecia (nou)
10. TABELE BILANT:
Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER
RAPID SRL2005 2006 2007 2008 2009
Total active imobilizate 302.336 287.290 693.180 2.201.904 4.101.528
Total active circulante 499.009 1.073.879 2.370.934 3.367.969 4.283.979
Stocuri 15.671 17.074 28.372 48.759 23.489
Casa si conturi N/A 498.850 474.237 1.157.755 1.015.659
Creante 103.113 557.955 1.868.325 2.161.455 3.244.831
Capitaluri total 465.799 1.145.513 1.623.692 1.911.720 4.116.472
Capital social 30.000 30.000 30.000 30.100 30.100
Provizioane N/A N/A N/A N/A N/A
Datorii total 845.832 697.605 1.440.422 3.683.672 4.281.387
* Valori exprimate in mii Lei.Indicatori din Contul de
Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID
SRL
2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri 3.990.052 5.853.425 9.872.107 14.093.792 20.379.922
Total venituri 4.034.851 5.863.996 9.902.900 14.255.099 21.279.970
Total cheltuieli 3.595.680 5.045.674 9.322.717 13.902.490 18.175.426
Profit brut 439.171 818.322 580.183 352.609 3.104.544
Profit net 366.230 679.714 478.178 287.928 2.600.832
Numar salariati 120 231 328 392 437
* Valori exprimate in mii Lei.
Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA
ATLASSIB CURIER RAPID SRL
2005 2006 2007 2008 2009
Total datorii / capitaluri proprii
1,8159 0,6090 0,8871 1,9269 1,0401
Total datorii / total active 2,7977 2,4282 2,0780 1,6729 1,0439
Capitaluri proprii / total active 1,5407 3,9873 2,3424 0,8682 1,0036
Indicatori de Profitabilitate ai POSTA 2005 2006 2007 2008 2009
ATLASSIB CURIER RAPID SRL
Marja de profit brut (%) 11,0066 13,9802 5,8770 2,5019 15,2333
Marja de profit net (%) 9,1786 11,6122 4,8437 2,0429 12,7617
Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare
-987,1895 123,3222 35,7323 18,6941 75,6446
Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare
-823,2293 102,4338 29,4500 15,2650 63,3712
Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB
CURIER RAPID SRL2005 2006 2007 2008 2009
Viteza rotatie stocuri (zile) 1,4335 1,0647 1,0490 1,2628 0,4207
Viteza incasari creante (zile; corectat cu TVA - 19%)
7,9265 29,2371 58,0482 47,0397 48,8355
Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2,7977 2,4282 2,0780 1,6729 1,0439
11. CERTIFICATE:
Ca urmare a activităţii depuse S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. a obţinut:
- certificarea ISO 9001:2001 , datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25.01.2006;
- locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”- în activitatea de curierat;
- locul 4 ,pe judeţ, în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE, ediţia 2005”- în activitatea de curierat;
- locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE, ediţia 2006”- în activitatea de curierat.
- locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”, realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, ediţia a-XIII-a -2006, pentru servicii.
- locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE, ediţia 2007”- în activitatea de curierat, realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură - Sibiu.
12. CONTACT:
SEDIUL CENTRAL
Adresa : RO - 550135, Str. Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu
Telefon Fix:
0269/228821
0269/218152
Telefon Mobil:
0741/269788
0741/194045
Fax:
0269/242578
Cod fiscal: RO 15673471
Nr. reg. comertului J32/1036/2003
Capital social: 30.100 lei
Numar Telefon UNIC pentru Romania:
08010300300
(tarif fara suprataxa)
General: [email protected] Informatii (Relatii Clienti)
Reclamatii [email protected] Departamentul vanzari
Relatii Servicii Internationale
Departamentul Resurse Umane
1.2 . INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.
1.2.1. BILANŢUL CONTABIL
Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.
Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu în vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor, dupa mecanismul clasic.
Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese.
Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.
Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului, prezentând interes pentru actionari, dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt:
- institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor;
- salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste.
Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati, care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.
Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000 în anexe.
Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, prezentând o situatie de fapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute.
Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.
1.2.2. BILANŢUL FINANCIAR
Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.
Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.
Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a bonitatii financiare.
Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere.
Corectiile aplicate bilantului contabil, privesc:
a) retratarea bilantului care presupune:
- eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocaziona-te de majorarea sau reducerea capitalului, cheltuieli de cercetare – dezvol-tare, decontari cu asociatii privind capitalul, cheltuieli înregistrate în avans, diferente de conversie activ, prime de rambursare a obligatiunilor). Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului, cât si din pasivul bilantului, cu aceeasi suma;
- retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”;
- veniturile înregistrate în avans, având un termen de exigibilitate mai mic de un an , se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”;
- reclasificarea participarii salariatilor la profit.
Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului, se clasifica astfel:
- în capitalurile proprii, daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma actiunilor atribuite salariatilor;
- în datorii pe termen scurt, daca participarea este destinata sa fie varsata într-o perioada mai mica de un an;
- reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii, ele neaco-perind ,în fapt, riscuri si cheltuieli.
b) regruparea elementelor bilantiere. Activul cuprinde activele imobilizate, activele circulante (stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si asimilate. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii , datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt
c) înregistrarea datoriei fiscale
1.2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL
Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii, ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.
Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting:
- ciclul de investitii, caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv, resursele stabile;
- ciclul de exploatare, caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare;
- ciclul de finantare, caruia îi corespunde ansamblul resurselor.
Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si, în acelasi timp, face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.
2. Indicatorii echilibrului financiar
2.1 Nevoia de fond de rulment
Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, lichiditatea si solvabilitatea.
2.1.1. FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finanta-rea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de sus a bilantului, este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilan-tului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante.
Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment, cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.
Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme:
2.1.1.1 Fondul de rulment net
Se calculeaza pe baza bilantului financiar, ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.1).
Figura 4.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net
ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR PASIVELE BILANŢULUI FINANCIARActive imobilizate
(AI)Capital permanent
(CP)
FRNActive circulante
(AC)Datorii pe termen scurt
(DTS)
Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate).
Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri:
FRN= CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE
FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT
Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , se prezinta conform tabelului 4.1.
Fondul de rulment net [mii lei]
Tabelul 4.1.
Specificatie 1997 1998 1999 2000Capital permanent 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432Active imobilizate nete 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Active circulante 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Datorii pe termen scurt
7.406.31512.737.615 14.170.208 46.835.513
FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
În anii 1997, 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
În anul 1998 fondul de rulment net este negativ , situatie nefavorabila de deze-chilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.
Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor, cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.2.):
- rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”)
rFR = (FRN / CA) * 360
- rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment
rfAC = (FRN / AC) * 100 , AC- active circulante
- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment
rfNFR = (FRN / NFR) * 100
Analiza fondului de rulment net
Tabelul 4.2.
Specificatie U/M 19971998
1999 2000
FRN Mii lei 1.448.882-2.562.412
6.256.682 6.464.742
CA Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120AC Mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255NFR Mii lei -1.293.336 -4.570.812 916.371 -5.988.562
rFR Zile/an 16 -22,84 27 15
rfAC
% 16,36 -0,25 30,63 12,13
rfNFR % -1,12 56,06 682,77 -107,95
Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.
Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima , variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma, între 20% si 45%, astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.
Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment, valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .
2.1.1.2. Fondul de rulment propriu
Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si reprezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete. Se determina pe baza relatiilor :
FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete
FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung
Fondul de rulment propriu [mii lei]
Tabelul 4.3.
Specificatie 1997 1998 1999 2000Capital propriu
9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
Active imobilizate nete 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690FRP 1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Datorii pe termen mediu si lung
0 0 8.253.927 20.927.776
FRP 1.448.882-2.562.412
-1.997.245 -14.463.034
Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu, ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.
2.1.1.3. Fondul de rulment strain
Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calculeaza cu relatiile:
FRS = FRN – FRP
FRS = Capital permanent – Capital propriu
Fondul de rulment strain [mii lei]
Tabelul 4.4.
Specificatie 1997 1998 1999 2000FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
FRP1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034
FRS 0 0 8.253.927 20.927.776Capital permanent 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432Capital propriu
9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
FRS 0 0 8.253.927 20.927.776
2.1.2. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment
Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea activelor circulante de finantat.
Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR
Tabelul 4.5.
Specificatie1997 1998 1999 2000
FRN (mii lei)1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
Active circulante
(mii lei)
8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255
r FRN/AC (%) 16,36 -25,18 30,63 12,12
2.1.3. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment
Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.
Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN
Tabelul 4.6.
Specificatie1997 1998 1999 2000
FRN ( mii lei)1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
Stocuri ( mii lei) 2.006.062 3.396.900 5.340.311 15.990.076r FRN/St ( % ) 72,22 -75,43 117,16 40,43
2.1.4. NECESARUL DE FOND DE RULMENT
Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, în cea mai mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc). Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de exploatare si datoriile de exploatare. Altfel spus, reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.
NFR= Active curente – Pasive curente
NFR = (AC – Disp.) –( DTS – CBTS)
AC- active circulante
Disp.- disponibilitati
DTS- datorii pe termen scurt
CBTS- credite bancare pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment [mii lei]
Tabelul 4.7.
Specificatia 1997 1998 1999 2000AC 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Disp. 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Active curente (AC-Disp.) 6.112.979 8.166.803 15.391.327 40.846.951DTS 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513CBTS 0 0 0 0Pasive curente (DTS-CBTS) 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513NFR -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562
Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare, în raport cu sursele temporare, situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.
În ceilalti ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa , ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.
Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor, structura exploatarii, volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea activitatii, natura secto-rului de activitate, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.
Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri, înregistrând tendinte similare (Figura 4.2.)
Figura 4.2. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment
Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general , prin metoda ratelor.
- rata necesarului de fond de rulment
rNFR = NFR / CA * 360
- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR
- rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie
rT = T / NFR * 100
analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 4.8.
Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000NFR Mii lei -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562CA Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120rNFR Zile/an -4,2 -11,3 5 -3,9
TMii lei 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304
rT % -212,02 -43,94 412,37 -207,95
Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.
2.2 Trezoreria netă.
Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.
Se calculeaza astfel:
T= FRN-NFR sau
T= Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie
T – trezoreria
Trezoreria [mii lei]
Tabelul 4.9.
Specificatia 1997 1998 1999 2000FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742NFR -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562T 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Disp. si plasamente 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Credite de trezorerie 0 0 0 0T 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304
Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani , înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci, mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente , fara a afecta continuitatea activitatii. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor , care trebuie sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.
Figura 4.3. Evolutia trezoreriei.
2.3. LICHIDITATEA
Lichiditatea, ca forma a echilibrului financiar, se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante, obligatiile pe termen scurt.
Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori:
1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati
AC AC – active circulante
lc = ———
PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt )
Valoarea optima se situeaza în intervalul [1,2 ; 2]
2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante li-chide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt)
ACl ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si
lr = —— plasamente)
PC
Valoarea optima apartine intervalului [0,6 ; 1]
3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculându- se cu relatia :
Dp Dp – disponibilitati si plasamente
lfr = ——
PC
Valoarea optima se înscrie în intervalul [0,3; 1]
Lichiditatea firmei
Tabelul 4.10.
Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Active circulante Mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513
Lichiditatea curenta 1,20 0,80 1,44 1,14Active circulante lichide Mii lei 6.849.135 6.778.303 15.086.579 37.310.179Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513Lichiditate rapida 0,92 0,53 1,06 0,8Disponibilitati si plasamente Mii lei 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513Lichiditate foarte rapida 0,37 0,16 0,36 0,27
Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori, exceptie facând anul 1998 când , atât lichiditatea curenta, lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima. Valorile ridicate , din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.
Figura 4.4. Lichiditatea firmei.
2.4. SOLVABILITATEA
Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung, se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate:
solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung, determinându-se cu relatia:
CS CS- capital social
SP = ――——— * 100
ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung
Nivelul sau optim este cuprins între [40%; 60%], limita minima fiind 30%
solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti , în cazul falimentului, din activele totale, calculându-se cu relatia :
AT AT – activ total
SG =—————— DTS – datorii pe termen scurt
DTS+ÎTML+DT DT – dobânzi totale aferente
Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.
Solvabilitatea firmei
Tabelul 4.11.
Specificatia U/M1997
1998 1999 2000
CS Mii lei 5.357.359 17.402.359 68.223.728 71.710.728ÎTML Mii lei 0
06.528.689 16.532.943
ÎTML+CS Mii lei 5.357.359 17.402.359 74.752.417 88.243.671SP % 100 100 91,27 81,26AT Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945DTS Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513ÎTML Mii lei 0 0 6.528.689 16.532.943DT Mii lei 0 0 1.725.238 4.394.833
DTS+ÎTML+DTMii lei 7.406.315 12.737.986 22.424.135 67.763.289
SG 2,27 2,68 4,38 2,21
Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% , ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent, în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.
Figura 4.5. Solvabilitatea generala.
3.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE
3.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW
CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW
I.I. Principalele concepte utilizate in contabilitate
De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa, fara indoiala, un contabil autorizat. Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat. Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti. Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta, pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii. Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice, este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite, sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat.
In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate, decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim, iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare.
Ce este contabilitatea?
Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo, in lucrarea sa „Summa de aritmetica, geometria, portioni et proportionalita” (Venetia, 1994). Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor, precum si toate afacerile acestuia, in ordinea in care acestea au avut loc. Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital.
In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate. Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:
prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune);
a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice, separate ca entitati patrimoniale).
Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic.
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care se refera. Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora.
Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier. Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii. Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv.
Principiile contabile
Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile.
1. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii.
In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea.
2. Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.
3. Principiul prudentei – aceasta presupune:
a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar;
b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului;
c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere.
4. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor.
5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv - aceasta presupune ca, in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv.
I.II. Registrele de contabilitate
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Intocmirea, editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.
Persoanele prevazute la art. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementarilor emise in acest scop.
I.III. Situatii financiare anuale
Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic.
Durata exercitiului financiar este de 12 luni.
Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007):
a) pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama.
Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii, potrivit legii.
Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa.
Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007).
Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar.
Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii.
Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar.
Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale, care se compun din bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative.
Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant, contul rezultatului exercitiului, politici contabile si note explicative.
Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate, Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie.
Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate, cat si raport anual consolidat.
Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilantul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informatii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate, si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama.
Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar, care se efectueaza de catre auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.
Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice.
Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice .
Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii.
Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate.
Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama, fara nici o discriminare.
Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie.
Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau, dupa caz, la Directia generala de administrare a marilor contribuabili, astfel:
a) persoanele prevazute la art. 26 alin. (3) din Legea contabilitatii 81/1991, in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar;
b) persoanele prevazute la art. 26 alin. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991, in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar;
c) persoanele care, de la constituire, nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006, inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006.
Institutiile publice si celelalte persoane juridice, ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice, institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
I.IV. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate
In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare:
Bilantul
Contul de profit si pierdere
Politicile contabile si notele explicative
Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale persoani juridice, grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate, la incheierea exercitiului finanicar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
Pentru IMM-uri, bilanturile contabile se intocmesc semestrial, primul la 30 iunie, iar cel de-al doilea la 30 decembrie. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora, pana la data de 25 a acestei luni.
Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare.
Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii:
- pentru angajator: - CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate) – contributie pentru asigurari sociale de sanatate
- somaj 2,5% ( Bugetul Asigurarilor de Somaj) – contributie individuala de asigurari pentru somaj
- CAS 19,75% ( Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat) – contributie individuala de asigurari sociale
- Contributie de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN)
- Contributii pentru concedii si indemnizatii de la PJ sau PF 0,75%
- ITM 0,75% (Camera de Munca) – comision pentru cartea de munca
- fondul de mediu de 2 ori pe an in functie de consumul mijlocului de transport (benzina, motorina, etc)
Pentru angajat: - somaj 1% ( Bugetul Asigurarilor de Somaj) – contributie individuala pentru asigurari pentru somaj
- la CASS 6,5% (Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate) – contrib. pentru asigurari sociale de sanatate
- CAS 9,5% ( Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat)- contributie individuala de asigurari sociale
I.V. Contul de profit si pierdere
Pentru IMM-urile, contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial, primul la 30 iunie, iar cel de-al doilea la 30 decembrie. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora, pana la data de 25 a acestei luni.
Asadar, contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice, dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor), a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente.
In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:
venituri din exploatare;
venituri financiare;
venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati).
Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.
Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.
Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa;
Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
cheltuieli de exploatare;
cheltuieli financiare;
cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare)
I.VI. Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate
Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii, baze, conventii, reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate.
Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent, cat si in cel precedent. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat.
Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate, a unor informatii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor;
b) credibile in sensul ca:
reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice;
sunt neutre;
sunt prudente;
sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Notele explicative
Notele explicative se prezinta sistematic, in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.
In notele explicative, fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat, daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii.
In notele explicative, fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala, care nu este prevazut in formatul cerut.
Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) numele persoanei juridice care face raportarea;
b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia;
c) data la care s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare anuale simplificate;
moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei).
I.VII. Cash flow
In prezent, patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara, n-o sa ai parte decat de probleme. Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea, care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei.
Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare, sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. Analiza financiara arata situatia reala a afacerii - vazut in acest fel, managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale.
I.VII.1. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar)
Ce sunt banii lichizi?
Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile, chiria, taxele. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. O lectie pe care toti
antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit. Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare, timp in care te ocupi de aducerea profitului. Pe termen lung, profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. Nu poti cheltui profit, cheltuiesti bani!
Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)?
Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile, chiria si creditorii. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti, debitori si investitori.
Cash-flow-ul pozitiv
Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies, firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea, te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai.
Cash-flow-ul negativ
Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cash-flow negativ. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat - de exemplu - de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata.
Componentele cash-flow-uluiCash-flow-ul are, in mod normal, trei componente:
1) Cash-flow-ul operational
Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern, inseamna ca ai si control asupra ei.
2) Cash-flow-ul de investitii
Acestia sunt banii generati intern, dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament, in mijloacele fixe. Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung.
3) Cash-flow-ul financiar
Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari. Acorzi un imprumut, platesti un imprumut, platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar.
Gestionarea eficienta a cash-flow-ului
Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata, trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. Acest lucru presupune:
- Sa stii cind, de unde si cum apar nevoile de bani lichizi
- Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi
- Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori.
Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal, lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi, cat si pe termen lung (anual, pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei.
Concluzii:
Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei, care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs. În plus, efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit.
Anexa nr. 2aInstructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash - flow)- Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente, pe diferitele categorii.- Spre deosebire de bilantul contabil, care prezinta informatia financiara istorica, fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare.- Dupa cum o spune si numele, se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii; aceasta înseamna, de exemplu, ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza.- Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii; orientativ, pentru chiar inceputul lucrarii, acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client, la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate; valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse.- Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor, de ex.: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune, daca se iau in considerare variatiile sezonale, ce rata a dobânzii se ia în consideratie, ce moneda se utilizeaza? - Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat; aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent, ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale. Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate; se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective; se vor
reflecta, din nou, intrarile/iesirile de numerar reale. Luna 0 este luna acordarii creditului BCR; ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie, incepand cu "Luna 1". Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1", trebuie sa fie aceeasi cu soldul initial din perioada/luna 1; aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12, care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni.Nota bene :- numerotarea se refera la liniile din formular;- in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute;
- atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul).
3.2 Tabloul de finanţare
3.2.1. Elemente introductive
Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente
ale situatiilor financiare anuale: bilantul, contul de profit si pierdere.
Dupa cum este cunoscut,. bilantul ,confera o viziune statica asupra structurii financiare,
iar contul de rezultate, o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59;ti.
Altfel spus, bilantul descrie, la o anumita data de obicei; închiderea exercitiului contabil),
diferitele resurse financiare, de care dispune o întreprindere pasiv), si utilizarea care este
data acestor resurse activ). El este o reprezentare, sub forma de "stocuri". existente), a
elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere, punând în lumina
efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente. Cat priveste
contul de profit si pierdere, acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile
întreprinderii, care au. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil).
El permite determinarea capacitatii de autofinantare.
Dar, nici bilantul, nici contul de profit si pierdere nu permit, apriori, obtinerea unei
viziuni dinamice asupra structurii financiare, adica, asupra evolutiei acestei structuri. O
atare viziune cade sub incidenta interesului; atât a analistului financiar, extern întreprinderii,
cat si a managerilor acesteia. Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se
întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale
trezorerie, stocuri, imobilizari etc.). Perplexitatea il cuprinde, atunci când constata o
discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri, pe de o parte, si volumul trezoreriei,
pe de alta parte. In sfârsit, el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si
mijloacelor pe care le poate pune in opera.
La toate aceste cerinte, si înca multe altele, teoria, doctrina si practica mondiala au
raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE
FINANTARE. Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru
desemnarea acestei situatii
financiare de sinteza: tabloul de finantare, tabloul de utilizari si resurse, tabloul fluxurilor,
tabloul de trezorerie. Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a
fluxurilor.
Diferentele intre diferitele expresii, mai mult sau mai putin evidente, nu ne im piedica, din
motive de simplificare, sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare".
Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si
tabloul de flux .
Astfel, tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii:
tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si
bilantul de închidere;
tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar;
tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii.
In ceea ce priveste termenul de tablou de flux, acestuia ii sunt conferite urmatoarele
sensuri:
tablou care privilegiaza o conceptie economica, orientate catre descrierea
fluxurilor generate de operatiile
întreprinderii;
tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar;
tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului.
Utilitatea tabloului de finantare plecând de la, opiniile extrem de diverse ale diferitilor
utilizatori, asupra marimilor informatiilor) ,care sunt structurate in tabloul de finantare.
Astfel, tabloul de finantare apare ca:
un instrument indispensabil de gestiune si de previziune;
un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii, printr-o abordare mai globala si
mai dinamica decât cea care face apel la rate;
un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea
si au modificat patrimoniul sau, precum si de a explica principalele, aspecte ale
comportamentului si perspectivelor sale;
un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire,
politica de autofinantare, repartizarea intre finantarea interna si cea externa);
un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea
investitiilor la capacitatea de autofinantare, la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la
începutul exercitiului);
un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii;
un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în
special, prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare);
un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii, prin intermediul
evolutiei datoriilor si creantelor comerciale;
un mijloc pentru aprecierea riscurilor;
un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma;
un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o
întreprindere;
un instrument esential, in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii ,
cliente, in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare;
un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii;
un document pentru informarea actionarilor;
un document pentru informarea personalului;
un document pentru informarea altor categorii de terti clienti, furnizori etc.).
3.2.2. Conceptul de flux
Conceptul
de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui
tablou de finantare. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de
întreprindere"
Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie, cat se
poate de neta, intre fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare si fluxurile monetare.
Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate
deoarece aceasta este "conceputa, pe de o parte, pentru a descrie si a masura patrimoniul
întreprinderii si, pe de alta parte, pentru a analiza si masura variatia sa periodica".
Mai mult, Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au, in mod obligatoriu, un
impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. Este motivul pentru care el le clasifica in trei
categorii:
"Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra
disponibilitatilor; exemple: toate cumpararile de imobilizari, de marfuri, de materii prime; de
prestatii de servicii etc.), platite imediat; toate vânzarile încasate, de asemenea, imediat.
A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra
disponibilitatilor întreprinderii; exemple: cumpararile si vânzarile pe credit.
A treia categorie: fluxurile care nu au, nici imediat, nici ulterior, un impact asupra
disponibilitatilor; exemplu: . cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de
diminuare, dar nu conduc, in nici un caz; la un flux de lichiditati".
Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale
din prima categorie, cel de "financiare", fluxurilor din prima si a doua categoric, ceea ce
denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. Tabloul de
finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare, in timp ce fluxurile monetare, luate in
mod singular, fac obiectul altor tipuri de tablouri, numite tablouri de flux .
O alta clasificare este facuta Stolowy. Totusi, dincolo de terminologie, in analizele lui
apare o categorie distincta, aceea de fluxuri supletive.
Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii;
fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici:
• fluxuri monetare: încasari si plati;
• fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri);
• fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit).
Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si
celorlalte elemente patrimoniale, prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca, de
exemplu: amortizarile, provizioanele, virarile de la un cont la altul (virarea
imobilizarilor in curs, la imobilizari terminate, rectificarea formulelor contabile
eronate etc.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea
diferentelor de conversie privind operatiile in devize. Aceste miscari sunt calificate,
adesea, ca "negeneratoare de fluxuri"; iar frontierele acestei categorii sunt dificil de
stabilit.
Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri".
Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie, in timp ce tablourile zise "de
flux" nu iau in consideratie a treia categorie.
O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau,
care disting urmatoarele categorii de fluxuri:
fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta
imediata sau ulterioara asupra trezoreriei, dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat
sau pe credit;
fluxurile financiare autonome, fara contrapartida fizica, care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei, in functie de existenta sau nu, a decalajelor de plata in, timp;
miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea chel-tuielilor si veniturilor, in timp;
miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".
Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.
Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei
sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul
economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau
asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape:
a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie
simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii:
nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli
si încasarea, respectiv plata, acestora;
fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in
totalitate, veniturilor si cheltuielilor.
Relatiile de echilibru degajate sunt:
Încasari - Plati = Variatia trezoreriei
Venituri - Cheltuieli = Rezultat
Variatia trezoreriei = Rezultat
Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:
b) Apoi, Schmalenbach dezvolta modelul; prin luarea in calcul a decalajelor, in timp,
care exista intre formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita
înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu,
clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu
sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de
încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent
brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).
In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit
Conturi de asteptare:
-Datorii din exploatare
-Datorii in afara exploatarii
-Stocuri: materii prime, marfuri
Conturi de asteptare:
-Creante din exploatare
-Creante in afara exploatarii
-Stocuri de produse
Venituri de încasat
REZULTAT
Cheltuieli platite
Venituri încasate
c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de
capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de
dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste
operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.
Schema anterioara devine:
REZULTAT
3.2.3. Relatia bilant - tablou de finantare
Procedând la compararea a doua bilanturi succesive, se pot determine variatiile pozitive
si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi.
'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre
notiunile de fluxuri si de stocuri. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile, tabloul de
finantare recenzeaza fluxurile.
Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri :
Stoc initial (bilant de deschidere) +
TREZORERIE
Fluxuri de intrare ale perioadei –
Fluxuri de iesire ale perioadei =
Stoc final (bilant de închidere)
este utilizata, adesea, in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor
Prin gruparea acestor mutatii, se poate constata ca un bilant diferential permite
identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea:
• Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P):
angajamentele suplimentare, pe care o întreprindere le recunoaste, apar ca o
contrapartida a aporturilor primite, deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la
dispozitia sa. Aceste cresteri, care afecteaza anumite conturi de pasiv, sunt catalogate
in categoria resurselor.
• Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A):
variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi
Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida
unei decontari, deci a unei utilizari de fonduri.
• In mod simetric, anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P); denotând
stingerea anumitor angajamente pe care, întreprinderea le contractase anterior. Dar
aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. Se
deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita ,in general, utilizari de fonduri
este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii).
• In sfârsit, alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). Cu exceptia unor
evenimente accidentale (sinistre, de exemplu), aceste miscari corespund realizarii (încasari)
anumitor bunuri sau titluri, detinute anterior de întreprindere. Ele degaja, deci, fonduri
suplimentare, altfel spus, resurse pentru întreprindere.
Sistematizând utilizarile, pe de o parte, si resursele, pe de alta parte, bilantul diferential
va releva: ,
Relatia cont de profit si pierdere - tablou de finantare
Elie Cohen
analizeaza aceasta relatie, apelând la urmatorul model de structurare a, contului de, profit si
pierdere (forma de cont).
Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri:
1. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare, in cadrul aceluiasi
exercitiu. In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri, consumatiile de
prestatii externe, prelucrarile efectuate de terti, cheltuielile cu personalul, dobânzile si
cheltuielile asimilate, destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. Aceste
cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin
CM.
2. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP), care corespund deprecierii reale
sau riscurilor probabile; dar care, nu dau nastere unor plati, cel putin, in timpul
exercitiului curent.
3. Alte cheltuieli, care corespund unor consumatii sau pierderi reale, dar care nu
genereaza o plata. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau ne-
plaptibile si simbolizate prin CNM.
UtilizariResurse
Activ
Pasiv
Pasiv
Activ
4. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential,
deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului.
5. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere, el
reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual.
Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri:
1. Veniturile monetare (VM), care au dat sau vor da nastere la încasari efective. in
aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute.
2. Veniturile, nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete,
ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. Sunt încadrabile in aceasta
categorie veniturile din provizioane, care corespund unei simple ajustari
relative ,la valorile provizioanelor anterior constituite; cota-parte a subventiilor
pentru investitii virate la rezultatul exercitiului.
3. Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar.
Contrapuse, cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de
echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar):
CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM
Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria
cheltuielilor monetare, vom obtine:
CAP + BEN + (CNM - VNM) = VM - CM
Diferenta VM - CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului, prin
compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati, luând in calcul atât fluxurile efectiv
generate de activitate cat si fluxurile potentiale.
Acest surplus constituie, deci, 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii.
Elie Cohen remarca faptul ca, atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau
neglijabila (elementele nemonetare corespund, in principiu, ajustarilor), CAF tinde câtre
o formula redusa de calcul:
CAF=VM-CM=CAP+BE
Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata
de capacitatea de autofinantare.
In acest sens, se poate constata ca:
- profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P), deci, ca o
resursa, daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare;
- cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc, implicit, la o scadere a valorii posturilor de
imobilizari, ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A), deci unei resurse;
- cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc, fie prin diminuari de activ ( A), in
cazul provizioanelor pentru depreciere, fie prin cresteri de pasiv ( P), in cazul
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli; in ambele variante; vom interpreta modificarile ca
fiind resurse.
Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare, Elie Cohen
ajunge la urmatoarea schema de legaturi:
3.3 Analiza cash-flow-rilor
3.3.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune
Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã, inclusiv din România, se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow. De-a lungul timpului, conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul.
Încã de la început, trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow.
Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti, este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme:
cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare, curente ºi în casã;
cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament, respective titlurile financiare (acþiuni, obligaþiuni etc.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar, certificate de trezorerie etc.) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie.
La rândul sãu, cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar.
Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume:
cash-flow curent, calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare;
cash-flow brut, care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit;
cash-flow net, care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit.
Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr. 1 din Anexa 2.
Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii, care sunt prezentate în Figura nr. 2 din Anexa 3.
Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii, rezultã douã forme de cash-flow:
cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest);
cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap), structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin).
Pe baza celor afirmate anterior, se pot scrie relaþiile:
CF = CFgest + CFkap; CFkap = CFinv + CFfin; CFD = CFgest + CFinv + CFfin
unde: CFD = cash-flow disponibil
Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere, respective acþionarii ºi creditorii.
Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã. Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare, care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente.
În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii, valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel:
CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit
unde: Re = rezultatul din exploatare, Amo = amortizarea
În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar, se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele:
efectuarea plãþilor curente de gestiune;
achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor;
remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi.
Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior, CFgest se determinã astfel:
CFgest = PN + Dob + Amo
unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului); Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã; Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii.
3.3.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD)
n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune):
CFD = CFgest + CFinv + CFfin
CFinv se referã, de regulã, la plãþi pentru achiziþia de active noi:
corporale, respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor, maºini ºi echipamente, inclusive prin autodotare;
necorporale, respective licenþe, brevete, mãrci;
financiare, respective participaþii directe, cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi, acordarea de avansuri financiare cãtre filiale.
Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi, maºini, echipamente, de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute, precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor.
Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri, cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi.
Încasãrile provin din:
operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi);
majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii).
Plãþile se manifestã sub forma:
rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung;
rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net.
O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã, cash-flow de exploatare, cash-flow de investiþii, cash-flow de finanþare, este prezentatã în Figura nr. 3 din Anexa 4.
Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri, din moment ce sunt beneficiarii acestuia. Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã, întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi, pentru a-ºi finanþa investiþia. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii, când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. Însã, în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate, obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale.
În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat, din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor, se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori), dupã cum urmeazã:
cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel:
CFDacþ = Div - ∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0)
Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor; ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social.
cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de:
CFDcr = Dob - ∆DATfin
Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor; ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare).
Ca urmare, cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor:
CFD = CFDacþ + CFDcr
Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri, poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii, respectiv numai a datoriilor sale.
În prezent, existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. În accepþiunea francezã, cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment:
∆TN = ∆FR - ∆NFR
Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete; ∆FR = variaþia fondului de rulment; ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment.
Astfel, se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã, totodatã, relaþia echilibrului financiar al întreprinderii.
În accepþiunea anglo-saxonã, cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune, de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior):
CF = CFgest + CFinv + CFfin
Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare:
profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare, în timp ce cash-flow-ul este o certitudine; el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi, de la începutul pânã la sfârºitul anului. De exemplu, vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în
momentul livrãrii, dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. Astfel, o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie), dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele.
De asemenea, alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor), se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate, amortizãri ºi provizione calculate), care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow).
pe termen scurt, profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare, financiare, extraordinare); spre deosebire, cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune, cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii, dezinvestiþii, finanþãri, rambursãri). Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere, dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului, a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului. Aºadar, numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale, profitul net este egal cu cash-flow-ul.
4. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz)
Analiza rezultatelor firmeiA. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).1. Marja comercială2. Valoarea adăugată3. Excedentul brut de exploatare4. Profit de exploatare5.Profit curent6.Profit net7.Bilantul ContabilB. Capacitatea de autofinanţare
CuprinsANALIZA CIFREI DE AFACERI 1.Situatia Neta1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)1.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.
2. Indicatorii echilibrului financiar2.1 FONDUL DE RULMENT
2.1.1. Fondul de rulment net
2.1.2. Fondul de rulment propriu
2.1.3. Fondul de rulment net
2.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment
2.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment
2.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT
2.3. TREZORERIA
2.4. LICHIDITATEA
2.5. SOLIVABILITATEA3.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow¨ Tabloul de finanţare¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD)
4. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz)
Analiza rezultatelor firmeiA. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).1. Marja comercială2. Valoarea adăugată3. Excedentul brut de exploatare4. Profit de exploatare5.Profit curent6.Profit net7.Bilantul Contabil, financiar si functional8.Fluxul de numerarB. Capacitatea de autofinanţare