CAPITOLUL I

Prezentarea generală S.C. FLOREA VIO CONS S.R.L.

1.1. Aspecte generale

Societatea este constituită de doi asociati, FLOREA CONSTANTIN COSMIN, cetățean

român, născut la data de 21.04.1984, în județul Dâmbovița, Târgoviște, domiciliat în județul

Dâmbovița, Comuna Perșinari, Sat Perșinari, Strada Școlii, nr.722, identificat cu CI seria DD, nr.

475694, eliberat de SPCLEP Târgoviște, la data de 02.02.2010 și FLOREA AURELIAN

VIOREL, cetățean român, născut la data de 11.05.1987, în județul Dâmbovița, Târgoviște,

domiciliat în județul Dâmbovița, Comuna Perșinari, Sat Perșinari, Strada Școlii, nr.722,

identificat cu CI, seria DD, nr. 426799, eliberat de SPCLEP Târgoviște la data de 06.01.2009.

Denumirea societății comerciale este FLOREA VIO CONS . Societatea este organizată

sub forma unei societăți cu răspundere limitată conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind

societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În toate actele semnate de societate, denumirea societății va fi precedată de cuvintele

„societate cu răspundere limitată” sau urmată de abrevierea „S.R.L.”. De asemenea în

documentele întocmite de societate vor apărea mențiuni cu privire la sediul societății, numărul de

înregistrare la Oficul Registrul Comerțului, codul unic de înregistrare, capitalul social și date de

contact.

Societatea își are sediul în România, Județul Dâmbovița, Comuna Perșinari, Sat Perșinari,

Str. Școlii, Nr. 722. Aceste sediu poate fi schimbat la orice altă adresă, din orice altă localitatea

din România, pe baza deciziei asociaților și cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare.

În vederea realizării obiectului de activitate societatea va putea deschide agenții, birouri,

sucursale, filiale, ateliere, magazine, reprezentanțe, depozite și orice alte forme de organizare a

activității, acolo unde interesele societății o vor cere, dar în același timp în conformitate cu

legislația în vigoare.

1.2. Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate al societății este:

412- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale

Activitățiile pricipale CAEN ale societății sunt:

4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale;

4311- Lucrări de demolare a construcțiilor;

4312- Lucrări de pregătire a terenului;

4391- Lucrări de învelitorie, șarpante și terase la construcții;

4399- Alte lucrări speciale de construcții n.c.a.;

4941- Transporturi rutiere de mărfuri;

5224- Manipulări.

1.3. Capitalul social

Capitalul social, subscris și vărsat integral de asociați este de 500 lei, în numerar se

împarte în 50 de părți sociale, a 10 lei fiecare și este deținut de asociați astfel:

FLOREA CONSTANTIN COSMIN- 250 lei, reprezentând 25 părți sociele.

FLOREA AURELIAN VIOREL- 250 lei, reprezentând 25 părți sociale.

Capitalul social poate fi majorat sau redus prin modalitățile prevăzute de Legea 31/1990.

Mărirea capitalului social se poate efectua prin depuneri în numerar, aporturi în natură- mijloace

fixe și obiecte de inventar.

1.4. Structura organizatorică

Societatea este administrată nelimitat de asociatii FLOAREA COSMIN CONSTANTIN

și FLOREA AURELIAN VIOREL.

Administratorii reprezintă societatea în relațiile cu terții, în fața organelor administrației

de stat și în justiție. Tot administratorii răspund personal pentru daunele pricinuite societății prin

nerespectarea prevederilor legale.

Pentru realizarea obiectului de activitate și desfășurarea activității curente, societatea are

trei angajați. Angajarea personalului s-a facut cu respectarea reglementărilor legale în materie.

1.5. Evidența financiar-contabilă

Evidența financiar-contabilă este asigurată prin servicul contabil externalizat, adică o

firma de profil se ocupă de contabilitatea firmei.

Evidența contabilă se organizează și se conduce în lei, în conformitate cu normele

metodologice emise de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru societățiile comerciale.

1.6. Clienți și furnizori

Principalii furnizori ai societății sunt:

RET Utilaje SRL- furnizor de piese, uleiuri

TERRA ROMÂNIA Utilaje de construcții

SC BEDA IMPEX- furnizor piese

OMV Petrom Marketing SRL-furnizor combustibil

LUKOIL ROMÂNIA SRL- furnizor combustibil

ROMBEER CRINGASU SRL- furnizor combustibil

FAN COURIER EXPRESS- furnizor servicii curierat

Clinții sunt reprezentați atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA OBLIGAȚILOR FISCALE ALE UNUI AGENT ECONOMIC

2.1. Aspecte teoretice privind obligațiile fiscale

2.1.1. Principii teoretice privind obligațiile fiscale

Obligațiile fiscale sunt obligații juridice deoarece dau naștere la relații juridice între stat

și persoana care plătește impozitul și tot odată sunt obligații legale fiindcă izvorăsc exclusiv din

actele normative institutoare de taxe și impozite, iar executarea lor este garantată prin

constrângere de stat; îmbraca formă bănească în toate cazurile, plata lor realizându-se la buget în

lei.

Taxele sunt plăți realizate de persoanele fizice și persoanele juridice pentru diferite

prestații efectuate de organele de stat sau autoritățiile publice, cu ocazia eliberării, primirii,

întocmirii unor acte sau a soluționării unor interese legitime ale părților.

Impozitul reprezintă plata bănească obligatorie, directă sau indirectă, efectuată de către

persoane fizice și juridice la bugetele locale sau la bugetul statului, din venituri sau avere în

cuantumul și la termenele prevăzute de lege.

De asemnea și contribuțiile reprezintă o obligație a persoanelor fizice și juridice la

asigurările sociale de stat, sănătate, la constituirea fondului de șomaj și pensii, fiind achitate

obligatoriu de către contribuabili.

Statul, în calitatea sa de participant la circuitul economic, este remunerat cu taxe,

impozite și varsăminte asimilate. Obligațiile fiscale ale întreprinderii se grupeaă în obligații

fiscale suportate în funcție de natura rezultatului fiscal, în taxe, impozite și vărsăminte asimilate

suportate de întreprindere, indiferent de natura rezultatului fiscal (profit sau pierdere fiscală),

impozite și taxe colectate de întreprindere de la terți în contul bugetului de stat.

2.1.2.Structura obligațiilor fiscale ale agenților economici

Obligațiile fiscale se clasifică în funcție de o multitudine de criterii. Unul dintre cele mai

importante criteriterii este cel din punct de vedere al naturii lor, astfel în funcție de acest criteriu

taxele, impozitele și contribuțiile sunt ierarhizate în impozite directe și impozite indirecte.

1. Impozite directe:

- Impozitul pe profit;

- Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

- Impozitele și taxele locale;

- Impozitul pe veniturile din salarii;

- Impozitul pe dividende;

- Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

- Fonduri speciale.

Termenul de plată al acestor impozite este stabilit anticipat, iar valoarea lor se fixează nominal în

funcție de mărimea venitului sau averii deținută de fiecare persoană fizică sau juridică, pe baza

unor cote de impunere.

Printre avantajele acestor impozite se enumeră faptul că sunt ușor de perceput și de calculat,

constituie o sursă sigură de venit, iar ca dezavantaje se consideră a nu fi productive, nefiind

agreabile de plătior.

Impozitele directe nefiind suficiente pentru a umple necesarul de cheltuieli, iar oprirea

consumului unor produse nu se poate realiza prin introducerea anumitor impozite directe, statul a

apelat la introducere impozitelor indirecte.

2. Impozite indirecte:

- Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.);

- Taxele de consumație (Accizele);

- Taxe de timbru și înregistrare;

- Taxe vamale.

- Monopolurile fiscale.

Aceste impozite se percep cu ocazia prestării unor servicii și a vânzării unor bunuri, fiind

vărsate la bugetul statului de către prestatorii de servicii, comercianți sau producători și suportate

de consumatorii serviciilor și bunurilor impozabile.

2.1.3. Impozitul pe profit

Agenții economici care datorează impozit pe profit poartă denumirea de contribuabili și

conform Codului fiscal aceștia sunt:

persoanele juridice române;

persoanele juridice străine care își desfășoară activitatea în incinta unui sediu permanent

în România;

persoanele juridice străine care obține venituri din transferul unor proprietăți imobiliare

situate pe teritoriul României;

persoanele juridice străine care își exercită conducerea efectivă în România;

persoanele juridice care au sediul social în România, înființate potrivit legislației

europene în vigoare.

Există și o serie contribuabili care sunt scutiți de la plata impozitului pe profit, printre

aceștia se numără:

instituțiile publice, cu excepția celor care desfășoară activități economice;

trezoreria statului;

persoanele juridice din România care plătesc impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor;

BNR (Banca Națională a României);

Academia Română, precum și celelalte academii înființate de aceasta;

fondurile de garantarea a depozitelor în sistemul bancar;

fondurile pensiilor private de garantare;

fondurile de compensare a investițiilor;

fundațiile române constituite ca urmare a unui legat.

Anul fiscal al impozitului pe profit este reprezentat de anul calendaristic. Dacă în cursul

unui an fiscal un contribuabil își începe activitatea sau se desființează durata impozabilă este

durata din anul calendaristic în care contribuabilul a existat.

Cota de impozitare a impozitului de profit este 16%, acest procent se aplică asupra

profitului impozabil.

În cazul contribuabililor care desfășoară activități de natura cluburilor și barurilor de

noapte, discotecilor și cazinourilor, pariurilor sportive și în situația cărora impozitul pe profit

datorat este mai mic decât 5 % din veniturile realizate, aceștia sunt obligați la plata unui impozit

pe profit calculat în urma aplicării unei cote de 5 % asupra veniturilor înregistrate.

O altă excepție o reprezintă Banca Națională a României în cazul căreia cota de impozitare este

în procent de 80%.

Calculul impozitului de profit se realizează prin aplicarea unei cote procentuale

(stabilită prin lege) asupra profitului impozabil calculat conform reglementărilor fiscale în

vigoare.

Relația de calcul a impozitului este următoarea:

Impozitul = Profitul X Cota de

pe profit impozabil impozitare

Având în vedere că profitul pe impozit se calculează și se evidențiază pe trimestre,

cumulat de începutul anului, pentru trimestrul în curs impozitul datorat este calculat astfel:

Impozitul pe profit Impozitul aferent profitului Impozitul aferent profitului

datorat pentru = cumulat de la începutul - cumulat de la începutul

trimestrul în curs anului până la sfârșitul anului până la sfârțitul

trimestrului în curs trimestrului precedent

Adesea rezultatul contabil este confundat cu rezultatul fiscal, însă acestea sunt calculate

pe baza unor formule distincte.

Rezultatul contabil înainte de impozitare sau rezultatul brut al exercițiului așa cum mai

este numit se calculează pe baza relației1:

Rezultatul contabil înainte de impozitare = Venituri realizate – Cheltuieli

corespondente veniturilor realizate + Cheltuieli cu impozitul pe profit calculat

și evidențiat în cursul exercițiului

1 State V.-Contabilitatea financiară a societățiilor comerciale- Elemente de teorie și aplicații practice, Editura Bibliotheca Târgoviște, 2008

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile

neimpozabile și la care seadaugă cheltuielile nedeductibile.2

Rezultatul fiscal = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri

neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Conform legislației în vigoare privind Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal

sunt considerate venituri neimpozabile următoarele elemente3:

dividendele primite de la o persoană juridică română;

dividendele primite de la o persoană juridică străină, plătitoare a unui impozit pe profit

sau a unui altfel de impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat cu care România are

o convenție privind evitarea dublei impuneri;

veniturile din anularea și recuparea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,

venituri din anularea și reducerea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, venituri din

recuperarea unor cheltuieli nedeductibile, venituri din restituirea sau anularea unor penalități de

întârziere sau dobânzi pentru care nu s-a acordat deducere, precum și venituri care reprezintă

anularea rezervei înregistrate ca consecință a participării la capitalul altor persoane juridice în

natură;

diferențe de valoare, reprezentând majorarea titlurilor de participare, ca urmare a

încorporării rezervelor, primelor de emisiune sau a beneficiilor la persoanele juridice la care

dețin titluri de participare;

veniturile din vânzarea, evaluarea sau cesionarea unor titluri de participare deținute la o

altă persoană juridică română sau străină, aflată într-un stat cu care România a încheiat un acord

de evitare a dublei impuneri;

veniturile din desființarea unei alte persoane juridice române sau străine, cu care

România are încheiată o convenție de evitarea a dublei impuneri;

veniturile neimpozabile care sunt prevăzute expres în memorandumuri și acorduri

aprobate prin acte normative;

2 Codul fiscal actualizat, art. 19, alin. 13 Codul fiscal actualizat, art. 23

veniturile din impozitul pe profit amânat, determinat și înregistrat de către aceii

conbtribuabilii care aplică reglementările conbtabile conforme cu Standardele internaționale de

raportare financiară;

amortizarea fiscală.

Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuielile care nu se iau în considerare la calcularea

impozitului pe profit.

Următoarele cheltuieli nu sunt considerate a fi deductibile4:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului privind impozitul pe profit datorat, inclusiv diferențele

din anii anteriori sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în

străinătate.

b) dobânzile și majorările de întârziere, amenzile, confiscările sau penalitățile, debitoare către

autoritățile române sau străine , potrivit prevederilor legale;

c) cheltuielile cu TVA (taxa pe valoarea adăugată) aferentă bunurilor acordate salariaților sub

forma anumitor avantaje în natură, dacă voloarea lor nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

d) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale degradate sau

constatate lipsă din gestiune ori neimputate, pentru care nu au fost încheiate contracte de

asigurare.

e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepțiile prevăzute de lege;

f) cheltuieli făcute în favoarea asociaților sau acționarilor, altele decât cele care au fost generate

de plăți pentru bunuri livrate sau servicii prestate contribuabilului, la prețul de piață al acestor

bunuri sau servicii;

g) cheltuielile cu contribuțiile achitate peste limitele fixate sau care nu sunt reglementate prin

acte normative;

h) cheltuielile cu primele de asigurare achitate de angajator, în numele salariatului, care nu sunt

cuprinse în veniturile salariale ale angajatului;

i) alte cheltuieli salariale și / sau asimilate acestora, care nu sunt impozate la angajat;

j) cheltuielile înregistrate de societățile agricole, care au fost constituite în baza legii, pentru

dreptul de folosință al terenului agricol care a fost adus de membrii asociați, peste cota de

distribuție din producția efectuată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau

de asociere;

4 Codul fiscal actualizat, art.25, alin. 4

k) cheltuieli cu amortizarea fiscala;

l) cheltuielile cu serviciile de consultanță, management, asistență sau alte servicii, prestate de

către o persoană situată pe teritoriul unui stat cu care România nu are încheiat un act juridic pe

baza căruia să se producă schimbul de informații;

m) cheltuielile de sponsorizare și / sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate

potrivit legii în vigoare;

2.1.4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O persoană juridică română , care satisface cumulativ următoarele condiții, la termenul

de 31 decembrie a anului fiscal precedent este considerată microîntreprindere:

capitalul social aparține altor persoane decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale;

a realizat venituri;

a realizat venituri mai mici decât echivalentul de 100.000 euro;

a realizat alte venituri în afară de cele de consultanță și management, în proporție mai are de

80% din veniturile totale realizate;

nu se află în situația de dizolvare cu lichidare, înregistrată la instanțele judecătorești sau în

registrul comerțului, potrivit legii în vigoare.

Cotele de impozitare pentru calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sunt

diferențiate în funcție de numărul de salariați, astfel:

microîntreprinderile care au peste 2 salariați beneficiază de cotă de impozitare redusă, de 1%;

microîntreprinderile care au un singur salariat, beneficiază de o cotă de 2 %;

microîntreprinderile care nu au salariați beneficiază de cota standard de 3%.

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din

orice sursă, din care se scad 5:

- veniturile din subvenții;

- veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;

- veniturile din diferențe de curs valutar;

- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

- veniturile din provizioane și ajustări pentru pierderea sau depreciereea de valoare;

5 Codul fiscal actuazlizat, art. 53, alin.1

- veniturile financiare aferente datoriilor și creanțelor cu decontarea în funcție de cursul unei

valute, rezultate din decontarea și evaluarea acestora;

- veniturile rezultate din anularea și restituirea unor penalități de întârziere sau dobânzi;

- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare și reasigurare, pentru

pagubele produse bunurilor de natura activelor corporale proprii sau a stocurilor;

- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, potrivit reglemntărilor în vigoare;

- veniturile realizate din despăgubiri.

2.1.5. Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A.) face parte din categoria impozitelor directe datorate

bugetului de stat în conformitate cu reglementăriile legale în vigoare.

Taxa pe valoarea adăugată se fixează asupra operaților considerate impozabile.

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată sunt considerate operațiuni impozabile în

România, cele care îndeplinesc cumulativ condițiile următoare6:

operațiunile care sunt asimilate sau constituie o livrare bunuri sau o prestare de

servicii, efectuate cu plată;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerar a fi în

România;

Relația de calcul a T.V.A. este următoarea:

Valoarea T.V.A. = Baza de impozitare X Cota de T.V.A.

Cota standard care se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațile impozabile care

nu sunt scutite de taxă, sau care nu sunt supuse cotelor reduse este 20 % pâna la data de 31

decembrie 2016, când va intra în vigoare cota de 19%.

În România se aplică și o serie de cote reduse, cota redusă de 9 % și cota redusă de 5 %.

Cota redusă la 9% se aplică în cazurile următoare:

6 Codul fiscal actualizat, art. 268, alin. 1

a) livrarea apei potabile și a apei utilizată irigațiilor din domeniul agricol;

b) livrarea de proteze și accesorii pentru acestea;

c) livrarea medicamentelor atât de uz uman cât și de uz animal;

d) livrarea produselor ortopedice;

e) serviciile de restaurant sau de catering, cu excepția băurilor alcoolice;

f)livrarea alimentelor, băuturilor cu excepția celor domestice, semințelor, plantelor și a

ingredientelor folosite la prepararea alimentelor și a altor categorii de produse utilizate pentru

înlocuirea alimentelor;

g) serviciile de cazare din cadrul sectorului hotelier și al altor sectoare cu funcție similară.

Cea de-a doua cota redusă este cea de 5 % și se aplică în următoarele situații:

a) livrarea locuințelor cu o suprafață utilă de maxim 120 m2 , exclusiv anexele gospodărești a

căror valoare împreună cu terenul pe care sunt contruite nu depășeste suma de 450 000 lei;

b) livrarea clădirilor, inclusiv a terenurilor pe care sunt construite acestea, destinate caselor pentru

copii, a centrelor de reabilitare și recuperare pentru minori cu handicap;

c) livrarea clădirilor și a terenurilor pe care sunt contruite acestea, destinate cu scopul utilizării

drept cămine de pensionari și bătrâni.

d) cărți, manuale școlare, ziare și reviste, cu excepția celor care sunt destinate în principal

publicității;

e) accesul la muzee, castele, monumente istorice, case memoriale, monumente arheologice și de

arhitectură, grădini zoologice și botanice, târguri, evenimente și excpoziți culturale,

cinematografe și evenimente sportive.

2.1.6. Impozitul pe salarii

Venituri din salarii sunt considerate toate veniturile în bani sau natură obținute de către o

persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract. individual de muncă, a unui raport

de serviciu, act de detașare sau a unui .statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care

se referă, de denumirea. veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile

pentru. incapacitatea temporară de muncă. acordate persoanelor care obțin venituri din. salarii și

asimilate salariilor7.

7 Codul fiscal actualizat, art. 76, alin.1

Impozitul aferent veniturilor din salarii se determină lunar prin deducerea.din venitul brut

a următoarelor elemente:

-contribuțile obligatorii aferente unei luni ( la asigurările sociale.10,5% ; la fondul de.șomaj 0,5%;

la asigurările.sociale de sănătate 5,5%).

-deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

-cotizația sindicală pentru luna respectivă;

-contribuțiile la pensiile faculative.

Deducerea personală se acordă doar persoanelor care obțin un venit brut din salarii,

până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

-250 lei, pentru contribuabilii care nu au în întreținere nicio persoană;

-350 lei, pentru cei care au în întreținere o singură persoană;

-450 lei, pentru cei care au în întreținere două persoane;

-550 lei, pentru cei care au în întreținere trei persoane;

-650 lei, pentru contribuabilii care au în întreținere patru sau mai multe persoane.

Pentru acei contribuabilii care obțin venituri brute lunare din salarii ce depășesc 1000 lei,

dar nu depășesc 3000 lei,inclusiv, deducerile personale mai mici decât cele de mai sus și se

stabilesc prin Ordin al Ministrului de Finanțe Publice.

Contribuabiliilor care realizează venituri brute din salrii lunare de peste 3000 lei, nu li se

acordă deducere personală. De asemenea, nici personalului trimis în misiune permanentă în

străinătate, nu li se acorda deducere personală.

Impozitul pe venitul din salarii se virează la bugetul de stat de către angajatori până la

date de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc salariile și se calculează prin

aplicarea unei cote de 16% asupra venitului impozabil.

2.1.7. Contribuțiilșe sociale aferente salariilor

Atât angajatorii, cât și angajați datorează bugetului. asigurărilor sociale următoarele

contribuții:

-contribuția la asigurările sociale;

-contribuția pentru asigurările sociale de sănătate și concedii;

-contribuția la fondul de șomaj;

-contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;

-contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Potrivit Legii 227/2015 privind Codul fiscal cotele de contribuții sociale obligatorii

pentru anul 2016 sunt următoarele:

a) Pentru angajator:

- contribuția la asigurările sociale(C.A.S.): condișii normale de muncă:15,8% ; condiții deosebite

de muncă, 20,8% ; condiții speciale de muncă, 25,8;

- contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, între 1.15 și 0,85% în

funcție de clasa de risc;

- contribuția de asigurări de sănătate: 5,2 %

- contribuția pentru indemnizații si condecii de 0,85%;

- contribuția datorată la bugetul fondului de șomaj de 0,5%;

- contribuția datorată.la Fondul.de.garantare pentru.plata creanțelor salariale de 0,25%.

b) Pentru anjat:

- contribuția individuală de asigurări sociale de 10,5%;

- contribuția individuală de asigurări de sănătate de 5,5%;

- contribuția individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj de 0,5%.

2.1.8. Alte taxe, impozite și vărsăminte asimilate

Accizele fac parte din categoria impozitelor indirecte și sunt taxele speciale de

consumație pe produs.

În România accizele se aplică pentru următoarele produse: tutun, alcool și băuturi

alcoolice, cafea verde, cafea prăjită, cafea solubilă, produse energetice și de electricitate,

combustibili, articole de cristal, bijuterii, confecții din blănuri naturale, autoturisme, parfumuri.

Dividendele reprezintă remunerația capitalurilor puse la dispoziția societăților comerciale

de către acționari sau asociați.

Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv

a lunii următoare celei în care se distribuie sau se plătește dividendul. În cazul în care dividendele

distribuite nu au fost plătite până loa sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare

anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor:

Taxele vamale sunt impozite indirecte care apar ca urmare a importului, exportului și

tranzitului de bunuri și valori. La calcularea taxei se aplică o cotă procentuală asupra valorii în

vamă, exprimată în moneda lei.

La momentul achiziționării bunurilor introduse în țară, utilizatorul are obligația de a achita

taxa vamală calculată asupra valorii reziduale a bunului în momentul închierii contractului de

vânzare- cumpărare, care nu poate să fie mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului.