capodopera mea!!!

8/13/2019 Capodopera Mea!!!

1/29

NCRENGTURA

ANELIDE(ANNELIDES)-

VIERMI INELAI

A realizat:Balanu Galina gr BC 21 Z

A verificat:Dolinta Zinainda

Blti,2013
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Ehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C4%82http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C4%82http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E


2/29

Cuprins:1).Caracteristica general a ncrengturii

Anelida

2).Sistematica ncrengturii:

2.1).Clasa Polichete [Polychaeta]2.2).Clasa Oligochete [Oligochaeta]

2.2.1).Familia Tubificidae

2.2.2).Familia Lumbricidae

2.2.3).Familia Naidae

2.3).Clasa Hirudinee [Hirudinea]

3)Rolul hirudineelor in viaa omului.

4).tiai c?


3/29

Caracteristicele ncrengtur i i Anel ida:

Aceast ncrengtura cuprinde viermi cu simetrie bilateral:celomic,corpul

cilindric sau turtit dorso-ventral;format dintr-un numar variabil deinele,segmente sau metamere asemntoare.Sunt animale terestre sauacvatice,ncrengtura cuprinde peste 9 mii de specii cu dimensiuni de lazecimi de milimetru pina la 3 m.Cavitatea generaleste un celom.

1.Sistemul nervoseste constituit dintr-o pereche de ganglionicerebroizi,un inel periesofagiansi lanul ganglionar ventraldin care sediferentiazganglionii subesofagieni.

2.Organele de simt (ochi,gropie chimio-olfactive ,peri-tactili).

3.Orificiul bucaleste situat pe partea ventrala primului segment toracic.Sistemul digestiv,de regul, este constituit din cavitateabucal,faringe,intestinul mediu si cel posterior ,ce se deschide prin orificiulanal la captul paletei anale.

4.Majoritatea viermilor inelai au sistemul circulatorbine dezvoltat detip nchis.

5.Sistemul excretoreste ndeplinita de organe segmentare ,numitenefridii.De obicei in fiecare segment se conine cite o pereche de nefridii.

6.Respiratiaviermii resprirprin tegumentul puternic vasacularizat pecale difuz,unele specii prin bronhii celomice.

7.Sistemul reproductor-viermii sunt specii cu sexele separate ,dar se

intilnesc si specii hermafrodite.Oul cu segmentare spirala:larvafundamental este trocofora liber,pelagic i ciliat.

Culoarea corpului este alb-lptos,sau roie,verzuie ,culori stralucitoare sauintunecate ,transparente sau opace.Msoar ntre 0.2mm-3m,numrulsegmentelor ajungnd pna la 800. Sunt libere sau sedentare ,marine,deapa dulce ,bentonice sau pelagice ,rar terestre.Majoritatea speciilor suntorganisme bentale,sedimentofile,mai putin fitofile si petricole.Datoritmiscrilor erpuitoare sau peristalice ,ei se deplaseazpe suprafata

sedimentului sau ptrund in adincimea lui.


4/29

Sistematica

ncrengtura Anelida

Clasa POLICHETE

Clasa OLIGOCHETE

Clasa HIRUDINEE


5/29

Caracter ist ica generala Clasei POLICHETE

Viermii din clasa Plocheta se caracterizeazprin corp cilindric alungit sauuor turtit dorsoventral.

Corpul este alcatuit din 3 segmente:

1.regiunea anterioara ,lobul cefalic sau prostomiu;

2.trunchiul sau soma metamerizat;

3.regiunea posterioarsau pigidiu;

Prostomiulsau lobul cefalic este situat naintea orificiului bucal,adpostete ganglioni cerebroizi si subesofagieni.El poartapendice si

organe senzoriale.n partea posterioar a lobului cefalic se gsete ariaolfactiva (organul nucal).primul segment al somei poatrventral orifiuciulbucal.

Soma metamerizateste alcatuit dintr-un numr mare de segmentehomonome(metamerie homonoma).Fiecare segment poart cte o perechede parapode.Parapodul este biramat,constituit ntr-un lob dorsal cu un cirrdorsal si lob ventral cu un cirr ventral,mai puin dezvoltat.Fiecare ramura

are cite un fascicul cu chei puternici.Pigidiureprezintultima regiune a corpului,este mai ngusta .Ca siprostomiul este lipsit de celom.Pe faa sa ventralse deschide orificiulanal,pe laturile carora se gasesc doi cirri anali.

Lobul cefalic este prevazut cu anexe tegumentare de diferite forme sidimensiuni(antenele,palpii,cirii,tentacule branhiale).Trunchiul format dintr-un numar mare de segmente(pina la 800)difereniata unul de altul prin

anuri evidente,pe parile laterale ale carora sunt situate cite o pereche deparapode cu chei bine conturai,care servesc ca organe de micare saunot.Dezvoltarea polichetelor se produce prin metamorfoz ,cnd din oueclozeaz larva trocofor.

Viermii polichei au un rol important in circuitul substanelor organice,caconsumatori ai bacteriilor ,algelor,detritusului.Ei mai sunt folosit in nuntritiapetilor.


6/29

Reprezentani din Clasa Polichete:

1). Hypania invalida.

Aceastspecie are corp alungit,aproape cilindric ,alctuit din parteacefalic,trunchi si pigidiu.Capul este format din 3 pri,cea mijlocie fiindtocita.ncepnd cu segmentul al treilea,toate 16 segmente toracice suntpurttoare de cte 20-24 de chei notopodiali in fiecare evantai.Numarulsegmentelor abdominale 20-23.Pe prile laterale ale segmentelor sesituiaz cte o pereche de parapode.Pe partea dorsala segmentelortoracice anterioare-patru perechi de bronhii,iar naintea lordoua fascicule

de chei aurii lungi.Corpul este de culoare portocalie,portocaliu-roiatic cureflxe glbuie.

Se ntilnete fregvent in cursul inferior al fluviului Nistru i in lacurile deacumulare Dubasari si Cuciurgan,n lacul Cahul.Peste hotarele riipopuleaz fluviile i limanurile din bazinele Mrii Negre,Mrii Azav si MriiCaspice.

Traiete in tuburi construite din ml aglutinat,boabe de nisip,fragmente decochilii de molute.Specie de origine relicta ponto-caspic,dulcicol-


7/29

salmastricola,iliofil-psamofil,termofil,dito-de-tritofaga.Dimorfismul sexualla femei si barbai lipsete.

Se reproduce preponderent vara la temperatura apei de 20-26 *C.Femeladepune ouale,cu diametrul de 0,5 mm ,n tubul in care traiete.Dezvoltarea

lor se produce prin metamorfoztimp de 10-15 zile.Larvele eclozateurmeaztrei stadii de dezvoltare,duc o viata planctonic,apoi se depun pefund si se transform n viermi aduli.n luna iulie indivizii au dimensiunilede 2-3.5 mm si masa corparal de 0,1-0,2 mg.Dup reproducere aduliipier.Ca hranfolosesc particule organicesuspendate,bacterii,alge,detritus,protozoare.Fiind filtrator-detritofag,contribuie la meninerea echilibrului ecologic in ruri,lacuri,limanuri,participnd la procesele autopurificrii biologice a apei.Acest

vierme are nalte calitai furajere ,este flosit de peti preioi.Specia estedestul de fregvent.Pe fasciesuri bogate in substant in putrefacieformeaz periodic populaii destul de numeroase si stabile.Asupraefectivului pot influena negativ astfel de factori ca deversari de reziduri sipesticide in ecosistemele acvatice,eutrofizarea lor rapid ,cretereacantitailor de matale grele,ioni toxici,ect.

2). Nereis d ivers ico lo r

Este o specie cu larg raspndire in Marea Mediteran,Marea Neagr ilacurile de pe litoralul ei,pe sub pietre ,in crpturile rocilor,pe fundurile cualge sau in galerii pe care le sapa in nisip sau ml.Corpul este cilindric,usorturtit dorso-ventral ,variat si viu colorat,de 5-10 cm lungime,format din cele


8/29

trei regiuni:prostomiu,soma metamerizatsi pigidiu.Lobul cefalic este situatnaintea orificiului bucal,el poartapendice si organe senzoriale.Prinorificiul bucal poate iei o trompa faringiana bine dezvoltat,cu o perechede maxile chitinoase,dinate si puternice ;pe suprafaa ei se disting citevagrupe de tepicornoi(paragnate).

Soma metamerizate este alctuitdintr-un numar mare de segmentehomonome,fiecare segment poartcite o pereche de parapode.

Pigidiu este ultima regiune a corpului,este mai ingusta,ca si prostomiul estelipsit de celom.

La exteriorul corpului are o teac musculo-cutana,format din :cuticulasubire ,ectoderm celular si glandular;musculatura circular i musculatura

longitudinala grupat n patru cmpuri,doua latero-dorsale i doua latero-ventrale.Prin contracia muschilor longitudinali ,animalul executa micri deindoire n diferite direcii. In fiecare segment mai sunt doi muschi oblici,care delimiteazdoua camere celomice laterale. Fiecare segment prezinto pereche de saci celomici,cu o foi pariental ,somatopleural.In centrulseciunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural.In centrulsectiunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural care are rolde esut de acumulare a unor substane de excreie,esut

cloragen.Deasupra intestinului este plasat vasul de singe dorsal,iar sub elvasul de singe ventral.La baza fiecrui segment se aflo pereche deganglioni.De asemenea se remarc metanefridii secinate la diferite nivele,precum si elementele reproductoare mascule sau femele ,ndependentei celom.

Caracteristica generala Clasei Oligo ch eta

Grupul include anelide dulcicole, marine si terestre, lipsite de parapode side chei iar organele de simsunt slab dezvoltate. Regiunea cefalica estelipsitde apendice de orice fel, iar prostomiul si peristomiul sunt reduse,datorit modului de hrnire.Anelide ciliate lipsite de parapode ,cu un numarmic de che nfipi direct in tegument. Oligochetele sunt hermafrodite cuaparat sexual complicat.Se reproduc prin fecundarea reciproc si pe calevegetativ.


9/29

Reprezentani din Clasa Oligochete

1.Lumbr icus terest r is


10/29

Morfo log ia extern.

Corpul alungit prezint extremitatea anterioar ascuit,iar cea posterioar,rotund i puin lat;jumtatea anterioar este cilindric ,pe cnd ceaposterioar este turtit dorso-ventral.Msoara ntre 5 si 30 cm ,numarulsemenentelor poate fi ntre 110-180 si crete o data cu vrsta.Tegumentuleste de culoare brun-roz,pamintie,mai nchis pe faa dorsal.Lobul cefaliceste redus ,fiind lipsit de organele de sim.Primul segment al trunchiuluieste peristomiul,pe care se deschide orificul bucal.Pe suprafaa corpului se

observ cheii chitinoi nfipi direct in tegument ,cheii au forma literii S cuun nod in mijloc ,servind la naintarea prin galerii.ntre segmentul 32-37 ,segsete o ngrosare in forma de a numita clitelum,cu rol de mperechere siformare a coconului.Pe segmentul 14 se gsesc doua orificii femele,iar pesegmentul 15 se gasesc doua orificii mascule,nconjurate de o suprafaglandular.Ultima regiune a corpului ,pigidiu ,poartventral orificiul anal.


11/29

Organizarea intern.

Sistemul digest iv ncepe cu orificiul bucal,urmat de un faringe musculosde culoare alb-galbuie i apoi de un esofag mai lung si ngust,ciliat ,pelaturile cruia se disting 3 perechide diverticule (glandele lui Morren).Tubuldigestiv se continucu proventriculul,urmat de un esofag musculos(pipota),apoi de intestin ,care este acoperit in partea de celulecloragogene,cu rol de acumulare a substanelor de excreie.


12/29

Sistemul circulatoreste nchis,fiind constituit din vase care se ramificntr-o reea de capilare in tegument,pe intestin si alte organe.El estealctuit dintr-un vas dorsal si un vas ventral,care la rma in parteaperiesofagiana,sint legate ntre ele prin 5 inele vasculare sau inelecontractile.Sngele este de culoare roie datoritunui pigment care sedizolv in plasma i care are o formul asemantoare cu a hemoglobinei.

Sistemul excretoreste alctuit din cite o pereche de nefridii pentru fiecaresegment .O metanefridie este format dintr-o plnie ciliata ,nefrostom-nefridiostom.

Sistemul nervoseste de tip scalariform, dar spre deosebire de cel de lapolichete, este mai slab dezvoltat, aspect aflat in strns legturcu modulde viaal oligochetelor. Ganglionii cerebroizi se aflla nivelulsegmentului 3. In restul segmentelor se aflcte un ganglion cerebroidrezultat prin contopirea in plan median a celor doi ganglioni iniiali.Ganglionii lanului ventral sunt unii printr-un cordon nervos.

Sistemul reproducator. Oligochetele sunt animale hermafrodite,proterandrice, cu fecundare ncrucisata. Sistemul genital femel estereprezentat de o pereche de ovare situate in segmentul 13, formate dinfoia dorsala somatopleurei; un pavilion ciliat situat sub ovar asigur

evacuarea ovulelor la exterior prin intermediul orificiului genital situatventral. Sistemul genital mascul este alctuit din doua perechi de testicule,dispuse in segmentele 11-12. Produsele sexuale sunt cptate de cte unpavilion ciliat, canalele celor doua pavilioane ciliate de aceeai parte acorpului confluand ntr-un canal deferent, care se deschide la exterior.Organele de acuplare lipsesc.

n perioada de reproducere, are loc acuplarea, care parcurge mai multe

faze. n prima faza, doi indivizi se alipesc pe feele ventrale, in poziie capla coada. n aceast poziie, cei doi parteneri de acuplare ii secret unmanon comun care i nvelete strns, lsnd liber doar zonareceptaculelor seminale. Prin orificiile genitale masculine, spermatozoiziiajung la exterior i se scurg n lungul anturilor seminale pan n zonasegmentului 37 care vine in contact cu zona liber a individului pereche,unde se afl receptaculele seminale ale acestuia. n acest mod serealizeaz un schimb de material genital ntre cei doi indivizi, care ulteriorse despart, iar spermatozoizii sunt pstrai in receptaculele seminale panacand gonadele femele devin mature. Cand individul se transforma infemela, rama secreta un nou manson, in care este eliminat un lichidalbuminos. Animalul incepe s se retrag din manon, si in momentul in


13/29

care segmentul 14, care poartorificiile genitale femele ajunge in dreptulmanonului , ovulele sunt eliberate in interior. Mai departe, animalulcontinu sa se retrag pan manonul ajunge in dreptul receptacuelorseminale; in acest moment, in manon sunt eliminati spermatozoizii, avandloc si fecundarea ovulelor. Ulterior animalul se retrage cu totul, nchiznd

capetele manonului, in interiorul cruia are loc dezvoltarea embrionar.Aceasta se face direct, farlarve intermediare; indivizii juvenili practicuncanibalism larvar - adelfofagie - din manon ieind un singur exemplar,care i-a consumat pe toti ceilalti.


14/29

2.B ranchiu ra sowerby i

Numrul segmentelor corpului variaz ntre 74 si 270.Lobul cepfalicascutit.Fasciculele ventral ale prtii anterioare a corpului cu 4-8 cheibifurcate,cele mediale cu 4 ,iar cele posterioare cu 2 chei.

Ultimele segmente ale corpului fr chei.Segmentele extrimitiiposterioare a corpului cu o bronhie filamentoasa dorsal si una ventral, a

cror lungime aproape egal cu dimensiunea transversal.Sectorul branhialocup aproape o treime din lungimea corpului.Coloritul,de rosu-cenuiupn la rou-bruniu.

Se ntilnete fregvent n bazinul fluviului Nistru si rul Prut.Populeaza siunele ecosisteme acvatice din Europa si America de Nord.Trieste pesubstratul mlos cu detritus bogat la adincimi de pn la 3-9 metri n zonelecu o ncrctura organic esenial a sedimentelor.

Perioada de reproducere ncepe vara la temperatura apei de 22-23 gradeCelsius i dureaz trei luni.n iulie apar juvenile primele generatii la


15/29

temperature apei de 23,8-25,5 grade Celsius ,in augustseptembrie iese adoua generaie(masa 1,2-1,4mg)la temperature apei 17-20grade Celsius.nseptembrie n populaia predomin indivizii mature cu masa 5-50mg.Viermele se deosebete prin ritm rapid de cretere .Fiind pelo-detritofag ,viermele particip active in circuitul biotic al sustanelororganice.Este un indicator al proceselor de eutrofizare a rurilor ilacurilor.n ultimii ani devine tot mai fregvent n rurile i lacurile Moldovei.

A lte speci i din Clasa Oligo cheta

Tubifex Tub i fex

Stylarialacustr is
http://protist.i.hosei.ac.jp/pdb/images/Multicell/Annelida/index.htmlhttp://protist.i.hosei.ac.jp/pdb/images/Multicell/Annelida/index.html


16/29

Caracteristica general a Clasei Hirudinea

Clasa Hirudinea sau lipitorile cuprinde circa 400 specii dintre care inMoldova se ntlnesc 10-12 specii.Lipitorile triesc pe baza multor animalecum snt molutele crustaceele ,insecte acvatice

,viermi,pietii,amfibiiele,reptitele,psrile si maniferile,sunt si unele speciirpitoare care nu sug sngele.

Majoritatea lipitorilor traiesc n apele dulci mai putine n mri i pe usat.Mainumeroase sunt n arile Tropicale.O trstura caracteristica lipitorilor esteprezenta a doua ventuze:una bucal si alta anal.La suprafaa corpuluieste acoperit cu o cuticul subtire sub care se afl un strat de celuleepiteliale .Corpul este musculos cavitatetea secundar este plina cuparenchim lipitorile noat bine in apa.Culoare lipitorilor depinde de mediu

n care traiesc insa mai des sunt negre-verzii cu nuane galbene,albastre,maro.

Sistemul nervosse compune din ganglioni supra si subesofagieni uniiprin inelul nervos periesofagian ,de la care pornesc cordoane nervoaselungitudinale,ce se unesc ntre ele n fiecare segment cu ajutorulcomisurilor nervoase.

Sistemul circulator la lipitorile primitive i cele cu trompa estencins,la cele cu maxilare bine dezvoltate este deschis .n legatura cumodul semiparazitar de viata tractul digestiv este modificat: stomacul cu


17/29

multe prelungiri pilorice i ramificatcu 2 prelungiri posterioare ocupaaproape tot corpul de la cap pina spre coada,volumul stomacului esteenorm.Daca lipitoarea se satur bine o data,aceasta i ajunge pe un an dezile.

Sistemul reproductor :Lipitorile sunt hermafrodite .Pe partea ventrala au 2orificii sexuale cnd are copularea ,o lipitoare ndeplineste funia de masculalta de femela .Spermii sunt introdusi in orificiul genital femenin . nsexista i o alt forma de nsmnare.De corpul lor sunt alipiti spermatoforiiplini cu spermatozoizi .Ultimii ptrund n corpul lipitorilor prin locuriletraumate ale corpului,apoi caut oocitele i se fecundeaz.n ambele cazurifecundarea este intern .Oocitele fecundate sunt depuse gogoaeleformate pe corpul lor .Acestea sunt depuse in ap.n ele are loc

dezvoltarea embrionara care este direct.

Reprezentani din Clasa Hirudinea

Hirudo medic inal is(Lipitoarea medicinal)


18/29

Corpul este usor turtit dorso-ventral .Lungimea si foma lui se schimb prinacionarea musculaturii puternice.Suprafa corpului este umed silunecoasa,fiindc glandele din piele produc mult mucozitate .In RepublicaMoldova se ntilnete in lacurile din lunca fluviului Nistru i rul Rut,ngolfuri,heleteie.Peste hotarele Republicii este rspndit n sistemeleacvatice din zona de sud a Europei i Asiei.

Organizarea externa.

Lipitoarea n starea de repaus msoar 6-15 cm n lungime.Dorsal areculoare brunavierzuie,cu desene fine ,depuse in ase straturi de petegalbenerocate care se ntind n tot lungul corpului.Extrimitateaanterioar este mai ngust ,terminnduse cu o ventuz bucal sau

anterioar, care provine din modificarea primilor patru segmente anterioare:in mijlocul ei se afl orificiul bucal ntreptat spre fata ventral .Laextrimitatea posterioar mai lat se gaseste ventuzaposterioar cu aspectdiscoidal ,rezulata din modificarea ultimilor 7 segmente .

Suprafaa externa a tegumentului este mparita in 101 inele caremaschiaza metameria corpului .

Organizarea intern

Sistemul digest ivapare n primul plan al digestiei .El ncepe in orificiulbucal,care se gasete in centrul ventuzei bucale: gura este narmata cu treiflci puternice chitinoase .Printe dinii lamelelor se deschid glande salivare(faringiene) unicelulare,care secreta o substan anticoagulant hirudina

sau himofelina.Gura se continu cu faringele musculos ,cu lumenultriunghilor si un esofag scurt.Urmeaz stomacul(proventricol) format din 10


19/29

perechi de pungi(diverticule) stomacale,dispuse lateral:ultima pereche estecea mai dezvoltat ajungnd pna la regiunea posterioar a corpului.Ultimaportiune a tubului digestiv este intestinul posterior,format dintr-o parte

ngust,n forma de S i un rest dilatat (ampula rectal),aceastterminnduse prin anus.Lipitoarea poate suge de la gazda pn la 10-15 cmsnge ,greutatea sngelui depind de 4-5 ori pe aceea a corpului.

Respiraia.Nu exista un aparat respitaor specializat ,schimburile de gazese efectuiaza la nivelul te gumentului.

Sistemul circulator. La Hirudo sistemul circulator sufer modificri inurma reducerii celomului prin invadarea lui de un esut mezenchimatic iprin formarea de lacune si sinusuri . Sistemul lacunar preea o parte din

circulatie .Sistemul excretor este constituit din 17 perechi de metanefridiilocalizate n membrane 6-22 forma lor variaz de la un somit la altul ,darrmn n general caracterizate prin absenta plniei ciliate i a capsuleifagocitare.Nefridia are form de potcoav sau de litea U . Pentru excreiemai servete i esutul botriodal,care reprezint un rinichi de acumularedisus mai ales n jurul tubului digestiv i al nefridiilor .Acestea esuturi seobserv bine n seciunea histologic.

Sistemul n ervosse compune din doi ganglioni cerebroizi slab dezvoltaiun inel periesofagian ,o masa ganglionar subesofagiala,precum i dinlanul ganglionar ventral inclus n sistemul ventral.Lanul ventral estealcatuit din 22 perechi de hganglioni ultimul reprezinta ganglionul anal siprovne din sudarea perechilor de ganglioni a segmentelor terminale careformeaza ventuza posterioara.

Sistemul reproductor.Sistemul genital lipitorea estehermafrodit.Organul genital este format din 9-10 tesuturi mici ,rotunde deculoare alb-galbuie ,despuse lateral in sistemului mijlociu al corpului(11-20).De la fiecare testicul porneste un scurt canal eferent,care se deschideintr-un canal deferent:n partea anterioar , terminal ,aceasta se dilat ntr-o vezicul seminal, lung epididim,rsucita ca un ghem . Epididimile seocntinua cu cte un scurt canal ejaculator. Cele dou canale ejaculatoarese undesc median nt-un penis (cirr) exertil, care se deschide prin orificul

mascul .Penisul are la baz o glanda albicioas cu irizaii,prostat:secreiile ei deluiaza sperm organul genital femenin elste alcatuitdintr-o pereche de ovare mici , rotunde albicioase situate in segmentul 11


20/29

.De la ele pornesc scurte oviducte ,ce se undesc intr-un canal medianvaginal care se deschide prin orificului genital femel .Vaginul prezint ogland anex glanda albuminipar. mperecherea este reciproca ca laoligoghete oule snt depuse coconi mari de pn la 2 cm lungime , formaide clitelum . Lipitoarea depunde coconii n pmintul umded.Dezvoltareaeste direct ,puii fiind asemanatori adulilor.


21/29

2.Glass iphon ia complanata

Corpul aceste lipitori este lat ,ngust la ambele capete n form foliacee,deconsisten aproape cartilaginoas .Pe partea dorsal trei perechi dernduri longitudinale de gurguie de diferite dimensiuni.Marginiile corpului

sunt crescute .La captul anterior sunt situate trei perechi de ochi.Diamentrul ventuzei posterioare este mai mic de jumtatea limii maximea corpului.Coloritul de la verde- deschis pm la cafeniu-nchis,estedeterminat de prezena unor celule pidmentare.Este una din cele mairspndite specii de lipitori n rurile i laturile Republicii Moldova .Pestehotarele rii este prezent n ecosistemele acvatice din Europa i

Asia.Reproducerea sexual ncepe primvara i dureaz pina n toamna.Depune in mediu 5-7 gogoae,numrul oulelor n ele variaz in limitele 2-7rar pn la 20.Dezvoltarea decurge fr metamorfoz.La nceputulembriogenezei oule sunt de culoare trandafirie,iar peste 7 zile devin


22/29

vierzui.Indivizii juveniile eclozeaz peste 7 zile si i ncep viaa de sinestttoare.Lipitoarea i protejeaza cu corpul sau oule depuse si urmaiitineri,care se in pe spate si de abdomen.Indivizii aduli unt foarte lenii imult timp stau fr micare ,fixnduse de diferite obiecte subacvatice i deplante cu frunze late.Lipitoare se hranete cu sngele unor animalenevertebratice bentonice.Przile principale ale lipitorii sunt melc ii caredupa pierderea lifei pier . Fregventa speciei are tendina de scadere,cauzat de popularea ecosistemelor acvatice cu reziduri industriale simenagere,de micorarea periodica a densitaii numerice a melcilor etc.


23/29

Rolul Hirudineelor in viaa omului

Pe vremea cnd descoperirile medicinei moderne nu erau att deavansate, oamenii gseau n natur aproape tot ce le trebuia pentru a se

nsntoi. Remediile naturiste s-au pstrat peste ani, iar eficienaterapeutic a plantelor a fcut ca i astzi s fie promovate ca panaceu.

ns, nu doar ierburiles-au dovedit a fi folositoare omului, ci i nitevieuitoare care, la prima vedere, strnesc repulsie. Folosite nc din

Antichitate, rolul lipitorilor n meninerea sntii omului a fcut ca acesteas fie recunoscute drept medicamente vii i s capteze att interesulspecialitilor n hirudoterapie din Occident, dar i al medicilor umani iveterinari. Spre deosebire de alte ri unde lipitorile se vnd n farmacii, nRomnia, hirudoterapia este la nceput, ns rezultatele obinute prin astfelde tratamente cu siguran vor determina o dezvoltare de amploare aacestui gen de tratament.

Spectru larg de aciunen saliva lipitorii se gsesc 300 de substane biologice active, ce asigurefecte curative. Pe lng hirudin se mai gsesc nc 30 de substaneactive ce nu pot fi reproduse pe cale artificial. Lipitorile au aciune

reflexogen, mecanic, biologic i cuantic. Sunt eficiente n mai multeafeciuni ale sistemului cardiovascular i gastrointestinal, n boli reumaticei metabolice, n dereglri neurologice, ORL, ginecologie, urologie i altele.Conform unor rezultate obinute n urma tratamentului cu lipitori s-aconstatat c vindec rnile purulente, grbesc tratarea cicatricelor,micoreaz durata reabilitrii n caz de hepatit viral i alung paraliziavertebral. Hirudoterapia are o eficien deosebit n reducerea proceselorinflamatorii din rinichi, ficat i vezic biliar i s-au observat rezultatepozitive n cazul unor afeciuni precum endometritele, inflamarea ovarelor

i modificrilor degenerative ale acestora, mastit i sterilitate.

Lipitorile medicinale sunt folosite i n oftalmologie, n proceseleinflamatoare ale sistemului circulator, pentru tratarea glaucomului, atraumelor oculare, a afeciunilor sistemului nervos i aartritelor. Deasemenea, problemele sistemului respirator, bolile de piele, obezitatea iafeciunile stomatologice pot fi ameliorate prin aceast terapie.

Snt prevenite complicaiile bolilor cardiovasculare.

Aciunea terapeutica a lipitorilor are la baza trei factori. In primul rind,

lipitoarea mucpunctele reflexogene alese de medic. In al doilea rnd,lipitoarea introduce n snge saliva care conine o gama de substante activedin punct de vedere fiziologic, actiunea crora conduce la normalizarea


24/29

procesului patologic. i, n al treilea rind, lipitoarea realizeaza descarcareamecanica sngelui. Prin aceasta se asigur i pomparea liberde ctrelipitoare a sngelui i, de asemenea, hemoragia care continua dup

ndepartarea lipitorii.

Hipertensiunea, stenocardia, cardiopatia ischemica, starea de prnfarct,infarctul miocardic, aterosleroza constituie o listincompleta patologieisistemului vascular, unde lipitorile sint recomandate ca un mijloc terapeuticfoarte eficient. Ele sint folosite atit independent, ct i in combinaie cu altemetode de tratament, excluznd nsa anticoagulantele.

edintele de hirudoterapie scad toxinele din snge

Dupexaminarea obligatorie si determinarea strii n care se gasetebolnavul, medicul stabilete numrul lipitorilor, zona i punctele n care sint

aplicate acestea (de exemplu, zonele n care se vad venele pe cap - ncazul hipertensiunii arteriale - sau alaturi de vena afectat- n cazurile detromboza), dar i numarul edintelor. Lipitorile se orienteazsingure si seadapteazfiecarui organism. La unele persoane, edintpoate dura 10-15minute, la altele - citeva ore, totul depinde de gravitatea procesului si deevoluia bolii. Dacsngele conine virui, microbi sau produse toxice,lipitorile ncep sa scuipe un lichid care conine aceste substantedaunatoare. Concentraia de toxine din singe dupa sedinta dehirudoterapie scade de zece ori. Acest fapt poate fi comparat cu procedura

de hemodializa sau cu functionarea unui rinichi artificial.

Teama prezenta la foarte multe persoane nainte de sedinta disparerepede. Bariera psihologiceste depasita deja dupa prima edinta. Dupedint, lipitorile fie snt date pacientului, fie snt ucise pentru a exclude dinstart posibilitatea de a contamina i pe altcineva cu infectia respectiv.Rana microscopicramasin urma lipitorii se vindeca foarte repede.Rezultate foarte bune snt obinute daca se combina hirudoterapia cufolosirea plantelor, a homeopatiei, fizioterapiei.

In condiii domestice, lipitorile se pastreaza la temperatura camerei, ntr-unloc unde nu exista mirosuri tari, pentru ca ele snt foarte sensibile lacondiiile exterioare.

In aterosclerozvaselor cerebrale, infarct, tromboza si embolia vaselorcerebrale, lipitorile pot fi nu numai un mijloc de tratament, ci o metoda deprevenire a complicaiilor care pot aparea in timpul acestor boli.

Hirudoterapia este eficientde asemenea in tratarea proceselor inflamatorii

din rinichi, ficat, vezica biliara. Lipitorile se folosesc si in ginecologie.


25/29

Importana n natur

Participarea la circuitul materiei n natur.

Reductori n ecosistem.

Formeaz solul.

Afneaz solul.

Sunt parazii facultativi.


26/29

Importana n viaa omului

Contribuie la formarea solului.

Hirudinoterapiadomeniu de studiu.

Transmitori ale bolilor infecioase.

Exoparazii ai omului.


27/29

tiai c?

n Australia triesc nite viermi uriai numii digaster, rude ale rmilornoastre, care ating 3m lungime si 3 cm grosime.La nceput ,colonitiicredeau c e vorba de erpi,omorndu-i.Azi zoologii i protejeaz,fiindconsiderai...monument al naturii din Australia.Printre viermii inelai,n Africa s-a nregistrat un exemplarlung de cca7 m.Exist o specie de lipitoare(lung de 10 cm) care triesc n apele

dulci dinjurul Mediteranei i este foarte periculoas pentru om ipentru animale.dac e nghiit,lipitoarea se fixeaz pe esofag,deunde nu poate fi ndeprtata dect print-o intervenie chirurgical.Rima n-are organe de simturi, cum ar fi urechi, nas ori ochi, dar nschimb pipaitul este att de dezvoltat, iar sensibilitatea pielii marita,

nct simte lumina si o ocoleste.

Unii au avut curiozitatea sa numere cte rme ar fi pe un hectar de pamnt.Au gasit o armata ntreaga: peste 130 000. Socotind cta tarna poate

aduce fiecare rma ntr-o vara, s-a gasit ca pot sa astearna astfel, prinnumarul lor mare, pe fiecare an, pe fata unui hectar, un strat de pamntrodnic gros de 2,5 cm.

Cnd e folosita la omul bolnav, ca sa nu suga prea mult snge, e luata faravoia ei nainte de a se fi umplut prea mult snge. A o smulge e periculos,caci se mareste rana facuta pentru supt. Mijlocul simplu de a scapa de ea esa o presari cu sare. Lipitoarea are pielea att de subtire si sensibila, nct

sarea dizolvndu-se n umezeala de pe piele, strabate la capetele nervilor;o ustura att de rau, ca uita si de hrana si se zvrcoleste spre a ajunge mairepede n apa. Astfel se dezlipeste de piele.

Lipitorile sunt anelide care triesc n mediul acvatic i se hrnesc cusngele altor animale(inclusiv a omului).Lipitorile au ventruze cu care seataeaz de victima lor i elemina o substan ce mpiedic coagulareasngelui.

n medicina medieval ,lipitorile erau foarte apreciate,fiind folosite pentruluatul de snge.Dei nu are efect asupra bolilor,acest tratament include o


28/29

stare de relaxare din cauza scderii presiunii sanguine(presiunea cu caresngele acioneaz asupra pereilor vaselor de snge).Acest tratament afost folosit mult vreme n medicina eupropeana.


29/29

Bibliogarafie1. Ion Melian Zoologia nevertebratelor cu elemente debiochimie

2. V.A. Doghel Zoologia nevertebratelor

3. .Lumea Animal a Moldovei,volumu I,a.2007

4.https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799
https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8rIH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799

capodopera mea!!!

Documents