Anul XV. Arad, Duminecă, 12125 Iunie 1911 Nr. 128 ABONAMENTUL

Cor. Pe un an Pe un um. Pe o lună

28 14 2.40

Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Ttleion pentru oraş şi

comitat 502.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţamite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

L e u l şi V u l p e a . - Poveste veche cu potriveli nouă. —

Pe-atunci vietăţi le pământulu i aveau рті şi se înţelegeau între ele. Jupi ter , •Dinul cerurilor şi t emutu l s tăpân al ful-gerilor le aşezase într'o ţ â r ă frumoasă. De 'jar împrejur munţ i înalţi , sprijinind cu creştetele lor încărunţi te bolta albastră, păduri fermecate cu freamăte dulci ca mu­lta cerească acopereau plaiurile acestei ţări. iar pe sub poalele munţi lor curgeau râuri de argint, pe nisip de aur strălucitor ca soarele.

Şi puse Jup i te r domn [ieste vietăţi pe Zimbru, care se aşeză cu toţ i curtenii lui într'o poiană zniăl ţui tă cu flori albe şi al­bastre, cari umpleau văzduhul de miros, îşi făcuse 'Zimbrul o oştire vitează, cu care birui în nenumăra te rândur i pe căp­căuni, încât băgase groaza în sufletul lor de nu m a i îndrăsneau să se apropie cale Ide trei zile de ţ a r a cea cu munţ i înalţi şi cu râuri de argint .

Şi era oastea Zimbrului a lcătui tă din cerbi, cari luptau cu coamele , din lupi, 'ari sfâşeiau cu dinţii, din ogari, cari alun­gau pe duşman pană pe eedăilalt t ă r âm. Leul era cap de oaste, toboşar era ursul, iar trâmbiţaş elefantul. Drept sentinelă era ciocârlia, caro se înnălţa până la pragul soarelui şi dedea semnalul îndată ce vedea că se apropie duşmanul .

Şi t ră iau vietăţile fericite, agonisin-du-şi prin muncă hrana cea de toate z i l e l e . Fie-care îşi făcea datoria, mărind pe stă­

pânul lumei pentru înţelepciunea şi îndu­rarea lui. Nici un murmur de protest, în contra felului cum leul ştia să conducă

I ostile, nici o vorbă împotriva Zimbrului , care, înconjurat de cinstea tu turor , as­culta păsurile supuşilor săi şi le făcea drepta te când se iveau neînţelegeri între dânşii.

Da r au venit vremuri cu greşelile lor, cari au făcut ca unele animale să cadă în robia omului, cum a fost calul şi câ­nele, altele să se împrăşt ie prin codri răspândiţidu-se în toa te colţurile pămân­tului şi u rmăr i te fiind de vânători i cei fără inimă, cum a păţ i t cerbul, căprioara şi iepuri Ie.

I a r această nenorocire a venit aşa : Leul pururea învingător în răsboaie a

căpăta t delà Zimbru, drept răspla tă a vi­tejiei lui o coroană frumoasă, cu care şi-a împodobit gâtul . Acest fapt îl făcu a t â t a de încrezut în puterile lui, încât nu ma i ţ inea cont că duşmanii se înmulţesc pe zi ce mergea. începu a se da în dragoste cu vulpea, pe care o ridica la ranguri mar i în oştire şi care, înţelegându-i slăbiciunea de a-i plăcea să fie lăudat , măgulea cu cele mai mari vorbe pe leu. Căci şi cei mari , ori câtă putere ar avea. nu se încred în Virtutea lor şi le place să fie linguşiţi, cre­zând că aceasta e o recunoaştere a pro­priei lor valori.

— Tu eşti mai viteaz decât Hercule. îi spunea leului vulpea, mângăindu-i obrajii, şi netezindu-i tîmplele. De tine se t e m ce­tele căpcăunilor si Ia auzul strigătului t ău ojnul t resare înfiorat. Viteazul m e u ! Eroul

meu ! Tu eşti bun şi eşti generos. Tu ai dat prietenei tale fericirea de cure nu e vred­nică. Tu ai scăpat-o de munca cea obosi­toare, dându-i m â n ă liberă asupra netreb­nicelor găini !

Ciocârlia de sus vedea cum omul se pregăteşte să dea năvală asupra vietăţ i lor Ca să le robească. Vedea cum leul, orbit de dragostea vulpei şirete, nu se mai gân­deşte la apărare . Dădu a la rma odată, de două ori şi nimeni nu se ridica la glasul ei.

Atunci. înţelegând vinovăţ ia vulpei, într 'o dimineaţă de vară, ciocârlia începu a-i înşira păcatele.

— Duşmanul se apropie, tu vulpe vi­cleană încetează cu linguşirile. Vremuri grele ne ameninţă . L 1 pe viteaz să-şi facă da tor ia ! Fugi cu păcatele tale. Fugi cu gândurile tale ascunse! Vin aceia, cari vor să robească vietăţile, cari au t ră i t în l ibertate până a c u m a ! Fugi, fugi, neno­rocit o !

Leul t resăr i înfiorat. O rază de lumină începu a-i pă t runde în mintea lui întune­cată .

— O fi având dreptate ciocârlia! — Viteazul meu, înţelegi; scopul ei ! Cio-

cîrlia nu urmăreş te altceva decît să te com­promită în faţa vietăţ i lor! Vrea, să surpe încrederea lor în t ine. Pricepe opera ei de subminare. înţelege că numai eu te iubesc, că numai pe mine mă doare inima de grija neamului vietăţilor. P u r t a r e a ciocârliei trebuie înfierată. înţelegi t u ! Altfel popu­lari tatea ta s'a duş pentru t o tdeauna !

Şi leul crezu vorbele vulpei. Linguşi­torii şi cei fără de suflet to tdeauna se pri-

FOIŢA ZIARULUI „ T R I B U N A "

Viata l i t e ra ră . •Un volum postum al Iui Russu-Şirianul. — O operă

de literatură germană in România. — Revista „Lu­ceafărul" intră in anul al 10-lea.

D e Ilarie Chendi.

Pe bietul nos t ru Ba r suc , cum îi ziceam noi intimitate lu i R u s s u - Ş i r i a n u l , lumea , care 1-a «cot, nu-1 va u i t a aşa de repede , cum e f i rea [ai întâi îi va păs t r a toa tă d ragos tea p e n t r u lirile lui de om, care n u şt ia ce-i duşmănia ivea ţ in te e x t r e m e şi nici ambi ţ i i supărfc-Alţ i i apoi vor c inst i energ ia , cbel tui tă în

fetişi nralt laborioşi i săi an i de z iar i s t ică şi-i vor întrupa recunoş t in ţa în convenţ iona lu l bus t de bronz. Vor fi însă, de s igur şi de aceia, ca r i pentru a-1 cunoaş te , îşi vor lua din când în când osteneala să răsfoiască p r i n căr ţ i le lui şi vor în­tâlni acolo p u r u r e a toa tă pe r sona l i t a t ea lui a t ră­gătoare: t emperament cald, cuge tă to r sobru, f i re de romantic şi cu gus t ales p e n t r u to t ce e fru-taos şi bine.

Am vorbit cu al tă ocazie mai pe l a r g despre activitatea de publ ic is t a lui Russu . T rebu i e să amintesc însă cet i tor i lor , aşa de mul ţ i , pe care el îi avea întotdeauna, că volumaşul inedit , ca re a văzut lumina zilei abia a c u m 1 ) n u stă î n t r u ni­mic mai jos dc în t reaga sa ac t iv i ta te . E o serie

') Ion Russu-Şirianul, Schite şi nuvele inedite. Vă­lenii de munte 1911 p. 153. Preţul lei 1.50.

nouă asta de proză vioaie, uşoară , cu impres i i va r i a t e , cu nuvele în f i r ipa te pe temeiu l unor subiecte delà noi de-aeasă. A d u n a t e d in manus ­crisele r ămase şi de p r i n foi le toanele res le ţe , bucăţ i le acestui volum const i tue u n nou t i t lu de s t imă la adresa acestui scr i i tor .

Cea-ce ni-se p a r e mai carac ter i s t ic este mul­ţ imea de f igur i carac ter i s t ice din v ia ţa noas t r ă socială a rde leană în contact cu societăţ i le s tră­ine. Ic i un na ţ iona l i s t s impat ic , colo u n deputa t pa rven i t , sau u n s tudent care u rcă , foar te ief t in, ca lvarul mar t i r a ju lu i . Ic i schiţe de moravur i , cu uşoare tendin ţe mora l i za toare î n sens na ţ iona l (cum este povest i rea unei d ragos te d in t r ' o ro­mâncă şi u n ofiţer de h u s a r i ! ) , colo scene elec­to ra le şi amărăc iun i din v ia ţa şcolară sau eco­nomică. To t ce f r ămân tă , în ani i săi , v ia ţa d in socie ta tea as ta de t r anz i ţ i e s'a ogl indi t în pa­gini le lui Russu , neapăra t , f ă ră m u l t ă aprofun­da re de a r t i s t , da r cu> mu l tu l bun-s imţ al omulu i , ca re a î n r e g i s t r a t re f lex iuni cu a ju to ru l u n u i t a len t evident de" observaţ ie .

O a l tă p a r t e d in impres i le sale sunt de ord in ma i personal . A f l ă m din ele u r m e d in v ia ţa lui Russu . t r ă i t ă în t ine re ţ e la Bucureş t i p r i n t r e cetele de bohemi, z iar iş t i şi cân tă re ţ i , car i îşi aveau p lăcer i le şi l ibe r tă ţ i l e lor noc tu rne , — în j u r u l că ro ra se brodesc câteva epizodur i g lumeţe , cu f r i g u r i n e de a r t i ş t i , sau de cân tă re ţe i ta l iene .

Cu totul persona lă este apoi o ş t i re ce ne lasă Russu a supra une i i n t e n ţ i u n i bune , ce avea des­p r e o luc ra re , care a r ă m a s ne i sprăv i t ă . E r a vorba la 1891, cu p r i l e ju l serbăre i j u b i l a r e de 10 Mai în Bucureş t i , ca o tovărăş ie de p r i e t en i ( P u i c ă , Neni ţescu , Colescu, A lb in i , Coşbuc etc.) să ia

asupra lor în să rc ina rea de a t r a t a în s tudi i etno­graf ice teme a supra s i tua ţ ie i Români lo r de p re ­tu t i nden i . Ş i i a tă ce scrie, vorbind despre aceste i n t e n ţ i u n i , d i n t r e car i une le s 'au r ea l i za t :

„ î n t r ' o operă v i i toare mă voi ocupa în deosebi de lupte le cu l tura le , ce au sus ţ inu t în curs de atâ­tea veacur i , R o m â n i i d in actuala dieceză a ra -dană . Aici u r m ă r i m u n scop: să în fă ţ i şăm satele delà f ron t ie ra apuseană , aşa cum ele se găsesc î n p rezen t" .

Ce s'a acut cu acest proiect , n u pot să şt iu. P o a t e ca „ R o m â n i i d in s ta tu l u n g a r " să fi fost r ezu l ta tu l acestei ho t ă r î r i . I n or i ce caz Russu era u n ta lent , născut p e n t r u î n semnăr i e tnogra­f ice; el avea o special i ta te adevăra tă de a se şti ap rop i a de sufletul poporulu i şi a-i i sp i t i v i r tu ­ţ i le şi greşel i le .

P e n t r u noi , car i l-am cunoscut, aşa de aproape , b roşu ra aceasta pos tumă a lu i Russu a re u n - r e ţ special, că ne-a ma i împrospă ta t a tâ tea clipe ne­t recu te î m p r e u n ă . I i regăs im, î n toate, f rumoasa lui in te l igen ţă şi suf letul de p r i e t en senin şi da om de in imă .

Xii este adevăra tă a f i rmarea , ce-am ci t i t de cu r înd , că, anume , cunoscutul proces cu l tu ra l de endosmoză şi exosmoză î n t r e Arde len i şi R o m â n i i d in R e g a t ar fi pe cale să înceteze şi că astăzi , în opoziţie cu t recutu l , d r u m u l l u n g de mig ra -ţ iune al dascăli lor a rde len i s'a sfârşi t . Făcân-du-ne ochii roa tă pe la ins t i tu ţ i i l e şcolare d i n Rega t , a l ă tu r i de o serie de Ros togani , tot mai găs im încă nepoţ i sau descendenţ i de ai lui Lazăr , F l o r i a n , M a r ţ i a n şi ai genera ţ ie i de ardeleni delà Academia Miha i l eană d in I a ş i . I a t ă ch ia r în se-

Pag. 2

cep să i a c ă d in i n t e r e s u l lor p e r s o n a l in­t e r e s g e n e r a l , ş t i u s ă iden t i f i ce i n t e r e se l e lo r p a r t i c u l a r e c u ace l ea a le u n e i î n t r e g i s o c i e t ă ţ i , î n c â t p r e z i n t ă a t a c u r i l e a d u s e p ă c a t e l o r lor d r e p t a t a c u r i î n d r e p t a t e îm­po t r i va s o c i e t ă ţ e i . Ş t i u p r i n v o r b e v ic lene s ă o r b e a s c ă p e ce i c h e m a ţ i î n c â t să n u v a d ă că l inguş i to ru l n u u r m ă r e ş t e b ine le obş t e sc , ci-şi a p ă r ă p rop r i a lui s i t u a ţ i e .

Şi leul făcu, d u p ă c u m îi s p u s e v u l p e a . C o n v o c ă sfa tul o b ş t e s c . C iocâ r l i a fu sur­g h i u n i t ă d in î m p ă r ă ţ i a a n i m a l e l o r . I a r v u l ­

p e a ş t iu să t r e a c ă d r e p t m â n t u i t o a r e a n e a m u l u i d o b i t o c e s c .

D a r omul se a p r o p i a . P u s e c u r s e nenu­m ă r a t e . A p r o a p e t o a t e a n i m a l e l e c ă z u r ă în r o b i a lu i . Şi era u n v a e t ca l a i z g o n i r e a înge r i lo r din r a i . Ş i e r a p l â n s şi b l e s t e m şi scr îşnirea, d in ţ i lo r . A t u n c i î n ţ e l e se leul g re -şa la ce-a f ăcu t -o a s c u l t â n d de v u l p e . Л -t u n c i î ncepu a se căi c ă n 'a d a t a s c u l t a r e c iocâ r l i e i . C ă c i c h i a r r ege le a n i m a l e l o r , z i m b r u l fu p r i n s în j u g de o m . A t u n c i în­c e p u a b l e s t e m a pe v u l p e . D a r e r a p r e a t â r z i u .

Sus , c iocâ r l i a îşi î n d r e p t a r u g ă c i u n e a c ă t r ă s o a r e , să l u m i n e z e cel p u ţ i n c ă r ă r i l e a n i m a l e l o r , ca r i p o r n e a u să se a s c u n d ă în c r e e r u l m u n ţ i l o r .

As t a - i şi s o a r t a n e a m u r i l o r la ca r i lin­guş i to r i i se b u c u r ă de a u t o r i t a t e .

Valahi barbari. Dl Iorga scrie în­tr 'un n u m ă r din u rmă al „Neamului Românesc" u rmă toa re l e :

Se ştie ce naţie barbară sân tem noi. Deşi m ă priveşte personal , contribui cu acest cas la cunoaşterea sălbăticiei Valahului,

O prea supusă recomandaţje pentru decoraţii ungureşt i :

In trenul de Arad funcţionarii unguri Sonczi Béla, impiegat vamal , Karde-dan Ernő, inspector veterinar şi Bu­zaţii László, „protocomisar iinanciar",

r ia de profesori mai t ine r i . Is tor ia un iversa lă la un ivers i t a t ea d in Iaşi o propune , n u m a i de u n ap încoace, t î n ă r u l Ursu, d in Caţa f ra ţ i lor Mir ­ée». L imba g e r m a n ă la aceeaş un ivers i t a t e o pro­p u n e amicul meu B r a t u , d in Keş inar i i lui Goga, sat mândru , care ne-a dat si alte f rumoase pa­g i n i cul tura le , i a r la Bucureş t i , în n l i nă activi­tate, d, Mândrescu , o forţă t î nă r ă încă, p ropagă , de pe aceeaş ca tedră de ge r mană , farmecul l imbei ş i l i t e r a tu re i n e a m u l u i lu i Schil ler ş i Goethe.

Cu profesori i noş t r i a rde len i se urmează cu predi lecţ ie u rmă to ru l procedeu. F i e că v ine delà l iceul d in B l a j , unde n u se înva ţă nemţeşte , f ie că n ' a cercetat decât scoale ungureş t i , sau că este special is t î n matemat ic i , în re l ig ie , în chi­mie sau în „ d r e p t u l " delà Clu j , a rde leanul , care cere ca tedră la Bucureş t i , este n u m i t „de nem­ţeşte", sub cuvânt că t rebuie să cunoască l imba asta. L a Salonic am un pr ie ten d in Săcele, care a fost vo lun ta r la t u n a r i , în S ib i i u , ş i , pe baza crâmpeie lor de cunoşt in ţe de l imba g e r m a n ă d in „Exerc i e r - r eg lcmen t" , a obţ inut catedra , proba­bil şi d in p r i c i n a musteţelor lu i blonde, car i îl făceau să semene a rasă germană . . .

D l S imeon Mândrescu nu face, f i reşte, pa r t e din această ca tegor ie de nemţ i (sau de „saşi" , cum ar zice d. Zamfi rescu) , căci d-sa a îmbră ţ i ­şat mis iunea de profesor un ivers i t a r tocmai cu gândul de a da un avân t î n v ă ţ ă m â n t u l u i super ior al l imbei . g e r m a n e ş i a pune capăt dascăl i lor im­provizaţ i a rde leni şi a l tora , car i n ' a u t e rmina t vre-odată vre-o bucoavnă ge rmană . Ş i aici se cuvine să recunoaş tem din capul locului , că d. Mândrescu a făcut mai în tâ i s tudii temeinice la dascăli ge rman i , ca Vi r ich Schmidt şi alţ i i de

„ T R I B U N A , f

plus un Jidan, al cărui n u m e nu inte­resează, călătoriau cu permisiuni ro­mâneşt i de clasa a Ii-a în clasa I-iu. Cel mai breaz din patru, Kardedan a insultat pe soţia numitului N. Iorga, agitator valah, iar toti patru au luat partea tovarăşului şi au făcut în tren un scandal ca pentru Ţara Valahilor. De consecinţe i a scăpat intervenţia a-gitatorului, care a păstrat intacte patru nasuri , pe care un ofiţer de artilerie era dispus să le reducă îa măsu ra bu­nei cuviinţi. Agitatorul, ca un Valah barbar, a intervenit şi pentru ca unul din cei patru cavaleri ai celei mai no­bile naţiuni să poată călători până acasă cu un bilet care avea cuvinte rase.

Nu se mulţumeşte cu atâta, ci cere respectuos ca aceşti bravi să fie deco­raţi de şefii lor respectivi.

Intervîewul Iui Mangra. Toate foile ungu­reşti din provincie şi din capitală s'au grăbit să reproducă cuvintele trădătorului delà Orade, dovedind cât le vine de bine lor la socoteală aceste denunţuri murdare ale nenorocitului vi­car, despre care nu ştim ce să mai zicem — a ajuns la inconştienţă de om bolnav, ori ce a păţit?!

R e f o r m e l e m i l i t a r e . Comisia finan­ciară a Camerei deputaţilor a ţinut eri după amiazi o şedinţă, în care a discutat reforma militară sub raport financiar. La şedinţă a luat parte şi ministrul-preşedinte contele Khuen-Héderváry.

Raportorul comisiei, baronul Solymossy Ödön, a arătat că în curs de 10 ani, ar­mata comună va reclama anual un plus de 25,397.520 cor. cheltuieli.

Înainte de a se intra în discuţia refor­melor, contele Apponyi a făcut propunerea, sprijinită de opoziţie, să se ia reformele delà ordinea zilei, fiindcă în urma situaţiei politice din Austria e foarte problematic dacă reformele se vor putea introduce.

Propunerea a fost respinsă.

felul lui . (lela univers i tă ţ i le din Germania şi s'a prezen ta t la ca tedra sa cu depl ină p regă t i re . Abia a împl ini t câţ iva ani de lecţii şi de luc ră r i seminar ia le , cu elevii şi elevele un ivers i tă ţ i i şi se res imte un interes , care creşte văzând cu ochii în sânul t inere tu lu i . Abia au t recu t doi ani , de când a a p ă r u t volumul de in t roduce re în tai­nele l imbei şi l i t e ra ture i numi tă „Mit te lhoch­deu t sch" şi g ra ţ i e dibăciei cu care e făcută gra­mat ica şi antologia , ai acuma pri le jul să auzi s tudenţ i , d iscutând despre poeziile lu i W a l t e r von der Vogel weide, ca la ori ce un ivers i t a te ge rmană . Fe te le noas t re un ivers i t a re cetesc pe capete „ K a b a l e und Liebe" . Sor icu îşi face li­cenţa în nemţeş te . Şi iată-ne azi mâne în si­tua ţ ia de a ne avea profesor i , cu şcoală siste­matică ge rmană , ins t ru i ţ i la un ivers i ta tea noa­s t ră şi îmbogă ţ ind astfel cu un capitol nou ca­pi to lu l nos t ru cul tura l în şcoală şi în societate.

De-alt-fel d. Mândrescu , după cât vedem, cau­t ă şi pe altă cale să vină în a jutorul cauzei cul-tu re i g e r m a n e în Komânia . H o t ă r â n d să scoată o serie de monograf i i de scri i tori mai epocal i din is tor ia l i t e ra tu re i , d-sa a început această operă cu o luc ra re ro tunz i tă a supra lui „ F r i e ­dr ich Got t l ieb K l o p s t o c k " 2 ) , despre care presa bucureş teană s'a şi p ronun ţ a t foar te favorabi l . Şi aceasta însemnă u n semn bun pen t ru tole­r an ţ a şi o r ien ta rea presei , care părăseş te astfel punctu l de vedere vechiu şi un i la te ra l şi până acum favorabi l exclusiv imf luenţe lor franceze.

2) G. Mândrescu, Din istoria literaturei germane. Friedrich Gottlieb Klopstock. Buc. 1911. p, Ш. Proful 4 lei.

25 Iunie n. 1911

Intrându-se în discuţia meritorică tot con tele Apponyi a combătut proiectele, spu nând că opoziţia nu poate să voteze sarci nile materiale mari fiindcă în schimb Un garia nu câştigă nici o concesie naţională

I-a răspuns contele Tisza, apărând pro iectele.

Discuţia s'a continuat şi în şedinţa de azi

Cr.za din Austria. Hotărîrea partidului creş tin-social de-a observa o politică a >manei li bere«, deşi e îndreptată în rândul întâi împolriv; partidelor germane, a slăbit mult poziţia gura nului austriac

Baronul Bienerth a avut eri o conferenţa ci principele Liechtenstein, şeful partidului creştin-social, discutând cu el atitudinea partidului act stuia. Dacă baronul Bienerth nu va reuşi săi convingă pe creştini-sociali să renunţe la hou-rîrea lor, — va fi nevoit să prezinte Maj Sale demisia întregului cabinet.

*

Votarea indemnităţii până la 1 August. Ji şedinţa de azi a Camere i depu ta ţ i lo r gaverai to tuş a prez in ta t proiectul despre indemnitate! buge t a r ă de o lună, votat de comisii, fiindcă op» ziţia a declarat că va amâna discuţ ia legii de a propr ia ţ ie până cătră mijlocul lui Iulie.

Indemni ta tea a fost vota tă aproape fără dis cut ie a tâ t în general cât şi pe art icole, aşa încă táras am scăpat de ex-lex.

S'a con t inua t apoi bugetu lu i ministerului d< f inanţe , care de asemenea a fost votat, atât îl discuţ ia genera lă cât şi în discuţ ia pe articole.

Ministrul de f inan ţe a prezinta t apoi proiec-tul de lege despre aproprijaşfie, a cărei discuţie se va începe Luni .

La sfârş i tul şedinţei au fost interpelări .

Un proces interesant- Preşedintele partidului Justhist a fost autorizat din partea membrilor să por-niască proces de calomnie împotriva ziarului «Hâd-mezővásárhely*, care în unul dintre numerele sale din urmă afirmase că toată campania Justhiştilor in interesul votului universal se face cu cheltuiala par­tidului naţional-român.

Cât pentru începutul acesta al seriei de mo­nograf i i a supra r ep resen tan ţ i lo r epocei clasici­tă ţ i i g e r m a n e şi până la şcoalele mai nouă, m putem zice decât că se prezentă sub cele mai bune auspicii . D . Mândrescu , prin orientările sale absolute şi pr in cr i t ic ismul său, dă dovezi de „gediegener ge leh r t e r " , adecă de savant în toati legea, în tend in ţa sa de a reliefa <> figură mă­reaţă, că autoru l „Mesiadei" , împreună cu toate l egă tur i l e sale cu cont imporani i delà sfârşi» veacului al 18-lea. înzes t ra t cu un aparat infor­mat iv s traşnic, viaţa, opere le , prieteniile, infla-j onţele asupra lui Klops tock , toate răsar limpH şi metodic şi ne prevestesc, că şi în ateliere unui savant r o m â n se poate lucra în mod serios| asupra l i t e r a t u r e i ge rmane .

Avem doar o mică rezervă. Şt im că la astj menea luc ră r i mlădierea stilistică, pr in căutareia subs tan ţ i a l i t ă ţ i i , devine anevoiasă. Forma Jitei r a ră este însă şi ea un mijloc mai mult de suc-1 ces ! As tăz i , în epoca s trăluci ta a stilului liil Lamprech t , istoricii noş t r i l i terari n 'ar trebui si l negli jeze, sau să disconsidere acest principiu.

I Se poate ? Să fiu eu s ingurul , care să-mi adutl

amin te , că la 1 Iu l i e n., „Luceafărul" nostru in-f t ră în anul al X-lea al existenţei sale? Măcar• 1 Iu l i e 1902 eu nu eram cu voi, i luştr i mei colegi,! delà „Lucea fă ru l " ! P rog ramul era iscălit (le 8 » pa ra tu l meu amic Al. (.'iura, cel cuminte, cel? t înă r , cel cura t şi timid ca o fecioară şi ca dânsa de cura t şi de senin era programul . Şi fondul f poporanis t , în ciuda dlui Zamfirescu, căci: „Atu; laş ogor ne aşteaptă, ca azi-măne, umăr la ищі. să tragem mai departe brazda strămoşească"... g

25 Iunie 1911 ,T R I B U N A' Pag. 3

Catedra de isforia Românilor la Universitatea din Cernăuţi.

O catedră pen t ru istoria şi l i t e r a tu r a română — hi un ivers i t a tea din Viena însă — au eeru t 'o studenţii români din eapi ta la imper iu lu i aus t r iac încă în toamna anulu i 18(Î8 dela min is te ru l cul­telor şi ins t ruc ţ iune i publice; Ministrul răspunse studenţimei române pr iv i to r la memor iu l ce i l'a adresat, că atât minis terul de cul te cât şi sena­tul un ivers i ta r vienez nu se opun creăr i i unei docenturi pen t ru istoria şi l i t e ra tu ra română cu un salar de 800—1000 cor. pe an, în caz că se va afla un bă rba t pot r iv i t ca re să ocupe aceasta catedră. S tuden ţ i i din foastele societăţ i d in Vie­na , ,România . lună" şi „Sec . ş t i inţ i f ică şi lite­rară" s'au adresa t imediat în 18f>0 Asociaţ iu-nilor de cu l tu ră din Ardea l , Bănat şi Bucovina, ca toate t re i să se în ţe leagă şi să recomande pe cineva pen t ru postul de docent la Viena , da r nu s'a aflat n ime şi ca tedra n 'a p u t u t fi creată . Abia prin anii 1905 şi 1906 a ţ inut d. prof. D r . Sext i l l 'uşcariu cu r su r i de l imba română la acea uni­versitate, t recând apoi în 1907 la Cernău ţ i .

Jn aceiaş an 1907 tot s tudenţ i i român i din Viena au fost aceia cari an porn i t o mişcare pentru c rearea unei ca tedre de is tor ia Român i lo r la univers i ta tea din Cernău ţ i spr i j in i ţ i fiind şi de s tudenţ i i români din Bucovina . D ie t a din Bu­covina a votat în u r m a acestei ag i ta ţ i i şi a vor­birii dlui Aure l Onciul o rezolu ţ iune pen t ru în­fiinţarea aceste ca tedre dor i t e de poporul român .

Preşedinte le „Român ie i J u n e " d. Mintecu împreună cu d. deputa t Aurel Onciul au fost primiţi în audienţă de fostul minis t ru de cul te (I. Marci ié t , căru ia i-a comunicat dor in ţa fier­binte a poporului românesc din Bucovina, da r niai aies a t u tu ro r s tudenţ i lo r români dela uni­versităţile din Aust r ia de a avea în Cernău ţ i un profesor univ. român care să le predea în l imba na(ională istoria neamului lor. Minis t ru l Ii-a promis tot concursul , ba cbiar în par lament a spus în urma vorbiri i dlui deputa t Onciul că cererea Români lor este jus tă şi în temeia tă . S 'au făcut şi n e n u m ă r a t e adunăr i publice în Buco­vina şi s'au scris ar t icole în presa noas t ră , în cari pledam cu cea mai marc căldură cauza a-

cestei ca tedre af la tă „ jus tă şi î n t e m e i a t ă " de însuşi min i s t ru l cul te lor .

Sena tu l academic din Cernău ţ i însă-i comu­nică minis te ru lu i că nu e nevoie să se creeze o catedră specială pen t ru is tor ia Români lor care cade în competen ţa profesorului de is tor ia Eu­ropei os t ice ; ba acel profesor care în decurs de 12 ani nu ţ inuse nici un s ingur curs din is toria noas t ră , anun ţ ă deodată că o să ţie lecţi i şi din is toria Români lo r . D a r şti ţ i de ce? pen t rucă acum avea la îndemână is tor ia Român i lo r în l imba g e r m a n ă scrisă de d. I o r g a şi credea că cu ajutorul acesteia şi cu a celei scrise de d. A. D. Xenopol în l imba franceză va fi în s ta re să ne p redea is tor ia noas t ră , fără, să ne cunoască l imba şi toa tă i s tor iograf ia română . D a r s'a în­şelat rău în p resupusur i l e sale, căci s tudenţ i i nu s'au mul ţumi t cu o f ă r â m ă t u r ă a runca t ă de milă, deorece ei cereau o „catedră specială pen­tru istoria Românilor în limba românească şi ocupată de un profesor român". De aici au u r m a t mani fes ta ţ i i s tudenţeş t i de s t radă , demons t ra ţ i i îna in tea univers i tă ţ i i ce rnău ţene , memor i i sis­tarea cursur i lor , ba s tudenţ i i români l 'au împie­decat cbiar pe prof. Milkovicz să-şi ţ ie lecţii le din is toria Români lo r , î nvă ţa t e pe de rost , pro-miţându-i că-i vor face cbiar scandal în ora de cursu r i dacă nu le va sista.

Sena tu l un ivers i t a r a cedat în fine, da r nu de tot, căci ca tedra ce s'a înf i in ţa t nu este o ca­tedră specială pen t ru is tor ia noas t ră , ci-i pen t ru istoria Europe i sud-ostice, la t r a t a r ea căreia se va considera în special i s tor ia română . L imba de p reda re va fi... cea g e r m a n ă ! Va să zică ce­rerea Români lor bucovineni n 'a fost împl in i tă decât în pa r t e . Des tu l de rău după a tâ tea stră­du in ţe rămase zadarn ice !

Ca să nu se în t âmple cazul dela 1869 t rebu ia cău ta t un bărba t destoinic şi bun R o m â n , care fiind conştiu de mis iunea sa de crescă tor al ti­ner imii şi r ep rezen tan t al ş t i inţei româneş t i la o univers i ta te s t ră ină — cu toa te că a re 12 pro­fesori şi docenţi român i — ca să ne facă pe de­plin c inste ocupâd acea ca tedră . Norocu l ni-a fost favorabil de as tăda tă . Vi i to ru l profesor de is toria Români lo r va fi d. D . Iancu Nistor, ab­solvent al univers i tă ţ i i din Ce rnău ţ i şi doctor al celei din Viena . D-sa a făcut s tudi i excelente

la Bucureş t i şi Viena , p regă t indu-se în vederea ocupăr i i acelei ca tedre de is torie românească . Studi i le D-sale apă ru t e în l imba g e r m a n ă : „Despre cer te le dela g r a n i ţ a P o c u ţ i e i " ; „ P r e -tenziuni le moldoveneşt i a supra P o c u ţ i e i " şi mai ales cel din u r m ă „Rela ţ i i l e comerciale ale Mol­dovei cu s t r ă ină t a t ea în sec. X I V , X V şi X V I " — din care a apă ru t numa i o pa r t e , ceala l tă fiind sub presă — au fost p r imi t e foar te b ine de cr i t ica is tor ică din R o m â n i a şi din s t r ă ină ta t e .

Se ivise însă şi un alt^ concuren t la acea ca­tedră în pe r soana dlui profesor D r . I l ie Gher-gbel dela liceul din Craiova, un om t recut de 50 de ani , care a re la act ivul său vr 'o 3 broşu-rele de is torie românească în l imba ge rmană . D a r în u r m a nemiloasei şi zdrobi toare i , însă jus te i cr i t ice a operei D-sale din pa r t ea dlor prof. univ. din Bucureş t i Ion Bogdan şi V. P â r -van p recum şi a dlui prof. univ. Dr . Gus tav Weigand din Lipsea, d. Gherghe l şi-a t ras pe seamă şi a r e n u n ţ a t la ca tedra de is torie din Cer­năuţ i pen t ru to tdeauna .

D l Nis to r care a voit să se habi l i teze mai în tâ i la un ivers i ta tea din Viena şi apoi să t reacă la Cernău ţ i a da t examenu l de prof. univ. Sâm­bă tă în 17 1. c. la un ivers i t a tea Viena, unde va ţ ine în curând lecţile de probă despre , ,Des-voltarea vieţii politice la Români". La toamnă D-sa va deschide cursur i le la Cernău ţ i , unde-i chemat să trezească în t r e t iner i un adevăra t cul t p e n t r u is tor ia noas t ră aşa de tendi ţ ios stu­d ia tă de profesori i s t ră in i dela acea univers i ta te . De la dnii profesor i S. Puşca r iu şi I . Nis to r Ro­mâni i bucovineni aş teap tă i n a u g u r a r e a unei epoce de redeş tep ta re şi r enaş te re naţ ională în ţara noas t ră . j g r >

Negustori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „ T R I B U N A "

Că acel „az i -mâne" , când vom fi „umăr la umăr", va veni cu s igu ran ţă , se pa re că a înţclcs-o

Urne şi O t h m a r , al doilea iscălit , numele de cân­tăreţ gotic al lui Ooga de-atunci , când cu un gest liber , de t inere ţe în f lăcăra tă , a t u r n a t îndată

I după p rogram, această rapsodie :

Far gândul ăst păgân uni paste mintea Aseultă-1 tu, cu degetul pe buză: Când ochii tăi stau aţintiţi asupră-mi Şi-si tremură ispita lor albastră Cu dor prelung, cu dulcea lor sfială, Frumoaso! Pe buza ta păcatul când zîmbeşte Ucizător al mintii înţelepte Stăpân tiran al viemilor păgâne Femee! Şi braţul tău molatec când cuprinde

I 0 undă doar în #rîul tău de aur Atunci — să 'ncrerneniti în marmură cioplită!

Versul curge ca şuvoiul, t î n ă r , po rn i t , zgo­motos, cum se cuvine. Şi ne duce peste stânci şi riuri, departe, a ră tându-ne undeva o culme a ar­tei, spre care se deschid apoi or izontur i mai l a rg i k viitor.

Potolit şi pe cald fond na ţ iona l se înş i r ă apoi pentru întâiaş da t ă glasul în ţe lept , p u r u r e a in- . .rtructiv al omului pi ldelor istorice, acest „s tud. '

u rmează . P r i n noti-când în când f lăcări a cui Mefisto schioji.

pbi l ." , care e ra pe a tunc i reverendul protopop de azi al Scliştei , d. Lupaş.

Şi o droa ie de anonimi ţele dela sfârşi t t r esa r d in de sp i r i t d in p a n a cine ştie Opera începe să se în f i r ipe , încet , cu anevoie şi cu ma te r i a l binevoitor , de t ine r i r âvn i to r i , mul ţ i aleşi şi puţ in chemaţ i şi cu ceva u m p l u t u r ă , reg­lementară la ori ce revis te nouă. Se aude mai pronunţa t n u m a i cântecul d in înă l ţ ime al lui „Octav ian" şi schiţele de o csuberanţă t inerească ale lui S imin împrăş t i e o a tmosferă s impat ică . Dar nu trec mai mult de o sută de p a g i n i şi iată-î pe badea Niculae al d lu i / . Agârhiccarm, cum vine spre sat, încet, cu bâta măciucată în mână , cu g l u g a pe spate.. .

Şi acum sunteţ i compleţ i ! Cu Goga şi pseu­donimele sale, cu C iu ra şi S imin i i lui şi cu Agâr-biecanu, noua revistă era as igura tă . T re i ta lente a j u n g p e n t r u o revistă bună, câtă vreme t re i „co­mite te ' ' d i s t r u g de obieciu tot a tâ tea gazete po­l i t ice! Şi totul r ă m â n e a acum în g r i j a f inanţe i şi a d m i n i s t r a ţ i e i abile, când, ca p r i n minune , la pag. 14(i, r ă sa re un nume nou, cum nu-1 găsia i , căutându-1 cu d inad insu l ,— numele lui Octavian Tăslăuanu, g r avu l şi ha rn icu l nost ru pr ie ten . Om cu gus t l i t e r a r , sp i r i t cunoscător al rea l i t ă ţ i i , pă­t runs de idea lu r i cu l tu ra le , cum ne şade b ine în

ziua de astăzi , — i n t r a r e a asta în r î n d u r i l e înte-mei tor i lor „ L u c e a f ă r u l u i " a d-lui Tăs lăuanu a fost, ca o mână solidă, ce se î n t i n d e spre o faptă bună .

Ş i se face acum s tabi l i ta te în via ţa „Lucea­fă ru lu i " , î nce t şi s igur razele lui se resf i ră bine­făcătoare de-asupra publ icului şi-1 deşteaptă spre un sen t iment mai bun şi spre conşt i in ţă mai mul tă . Aceleaş raze cad şi a supra u n u i m o r m â n t al copi lăr ie i şi copi lăr i i lor noast re , a s u p r a leagă­nulu i începu tur i lo r noas t re , care fusese răposata „ F a m i l i a " . Şi în j u r u l acestui mormân t , de care .nu vom spune nimic decât bine, se încinge hora nouă a vieţ i i l i t e r a re în Ardea l . P a g i n i de ar tă na ţ ională şi altele, e tnograf ice , v in şi se adaugă la formele tot mai ma tu re , tot mai desăvârş i te ale colaboratori lor l i t e r a r i ai „Lucea fă ru lu i " . I n t r e ta lentele celor dela noi şi î n t r e cei noi d in Rega t se produce o aprop ie re f irească. V ine la noi şi Sadoveanu, vin cu toţii câţi pornesc să părăsească tovarăşul nost ru bun „ S ă m ă n ă t o r n l " , S a n d u mai ales, f i gu ra atât de popu la ră în Ardea l . V i n e An­gliei cu toată a r ta lui complexă şi capricioasă. Şi astăzi, după nouă ani împl in i ţ i , ia tă „Lucea fă ru l " , un d r a g camarad al t u tu ro ra ; o casă cu ra tă şi a-proapc idilică, pl ină de Gr igorcş t i şi de cântece de ale vestalelor la a l t a ru l poeziei noas t r e ; iată-1 cese şi copleşit de a t â t a emoţie , pare-că îmi vine

D A J K O V I T S E Atelier de fotografii artistice, — — de primul ran£. — — O R A D E A - M A R E , Palatul Sas.

Fotografii şi portrete, reproducţii după fo­tografii vechi şi noui în mărime naturală, expuneri de obiective speciale pentru interioruri. acatice, şi lucrări in aquarel şi olei artistic executate, Atelierul se află exclusiv numai în Palatul Sas,

Pag. 4 „ T R I B Ü N A" 25 Iunie n. 101t

Scrisori din Bucureşti. închiderea anului şcolar. — Greşeli în educa-ţie. — Serbări pentru încoronarea regelui An­

gliei. — 0 şcoală interesantă. Bucureşti, 10 I u n i e .

Astăzi se înch id cursur i l e acestui an şcolar. Se închid fă ră vre-o solemnita te deosebită, a fa ră doar de cântecul de m u l ţ ă m i r e că t ră Dumnezeu al şcolarilor. Câteva s fa tur i d in pa r t ea d i r igen-tu lu i de clasă şi elevii se depăr tează, u n i i veseli de rezul ta tu l obţ inut , a l ţ i i foar te nemul ţ ămi ţ i cu notele, da r toţi bucuroşi de l iber ta tea ce-i aş teaptă t i m p de două l un i de zile.

E cur ioasă bucur ia , cu care elevul i n t r ă în vacanţe. P e n t r u mul ţ i , car i au început să u i t e ce au s imţ i t ei în al te v r e m u r i , bucur ia asta este neesplicabilă. Mul ţ i o consideră ca o u r m a r e a felului cum se înţelege a se face educaţ ia în scoale. O u r m a r e a greşel i lor pedagogilor , cari se p r icep de m i n u n e să facă d in ora de lecţie o oră de to r tu ră , de care elevul abia aş teaptă să scape.

P ă c a t u l acesta a fost observat de cei ma i de seamă pedagogi d in ţ a r ă şi acum se fac s for ţăr i enorme spre a se a junge la o î m b u n ă t ă ţ i r e a r ău lu i . I n seminaru l de pedagogie , d in care vor ieşi noi i profesor i , se ins is tă astăzi a supra educa­ţiei morale , pe care dascălul este dator s'o dea elevilor, se ins is tă a supra fap tu lu i că ins t ruc ţ ia este n u m a i u n mij loc p e n t r u acea educaţ ie . Cu­noşt inţele le poate câşt iga omul cu t impu l . Când însă şcoala n 'a reuş i t să î n d r u m e pe elev spre a deveni u n adevăra t caracter , pu tem fi s igur i că n 'a da t societăţii u n element folositor. Când l ip­seşte u n u i ind iv id fondul moral , cunoşt inţele lu i de mul te or i pot numa i să s tr ice societăţi i .

I n t recut s'a negl i ja t educaţ ia sufletească a elevilor. Se insis tă mai mu l t a sup ra cunoşt inţe­lor, pe car i t r ebu ia să şi-le adune . D e aici apoi groaza de şcoală, care se adresa n u m a i min ţe i , n u şi suf le tului , de aici bucur i a de a scăpa cât mai iu te de cu r su r i . U r m ă r i l e acestui g reş i t si­stem de î nvă ţ ămân t se văd astăzi când în viaţa noas t ră dăm probe de a tâ ta superf ic ia l i ta te . Şi se vor mai vedea încă mul t ă vreme, până când va p ie r i t r a d i ţ i a că şcoala a re da tor ia de a da ele­vului n u m a i cunoşt inţe , p â n ă când toţi cei însăr­c ina ţ i cu educaţ ia t i ne r ime i n u vor înţelege că a d u n a r e a de cunoşt inţe cade n u m a i pe al doilea p lan .

cen t ra re , — bine înţeles cu mici excepţi i , car i îl pr ivesc pe fiecare.

P r i v i m acum la cei nouă ani d ispăru ţ i . F r u n ­zăr im p r i n volumele as tea m i n u n a t e şi ne opr im pr iv i rea cu sat isfacţ ie la câte o pag ină glo­r ioasă din producţ i i le mai nouă ale a r te i româ­neşt i , scrise sau zugrăv i te . Câtă energ ie , câ tă fantazie , câ tă măes t r i e de forme alese în mul t e pag in i ! I a t ă şi „ P l u g a r i i " lui Goga, ia tă „Ol tu l " , ia tă şi „Can to ru l C impoi" la pag . 46 din 1903! Vezi aici e ra ros tu l iub i leu lu i ! Aici e ra clipa s fântă a p răznu i re i . Şi î n reg i s t r ând a tâ tea suc­cese şi copleşit de a t â t a emoţie , pare-că îmi vine cu necaz în po t r iva lui Tăs lăuanu , care n u şi-a amint i t , că ziua de 1 Iu l i e este o zi s fân tă p e n t r u casa noas t ră şi că t r ebu ia să rbă to r i t ă cu toa tă solemni ta tea . H e i , ce mai ocazie, de a vedea ală­t u r i de răzeşul nos t ru delà Fă l t i cen i , pc Goga cu f run tea înc re ţ i t ă de tâ rnosea la ce i-a t r â n t i t lu i V a i d a ; pe b lându l S imin , cu f rumosul Agâr-biceanu ; apoi poetele noas t re M a r i a şi Alice ; An-ghel şi E f t i m i u ; p a t r i a r h a l u l S tefan losif, bo­ie ru l Caton, ba şi pe bunu l nos t ru filolog şi c r i t ic Sext i l d in Ce rnău ţ i şi pe t ine , Mefisto d in Ae-gea şi pe toţi cei câţi mer i t ă să-şi p r imească bine­cuvânta rea delà preacucern icul nos t ru Lupaş ot Săl i ş te ! Spune- ţ i drept , d r ag i c i t i tor i ai „Lu­ceafă ru lu i" , n u e r a m noi vrednic i să i n t r ă m ma i cu m â n d r i e şi ma i cu zgomot în ziua de 1 Iu l i e în anu l al 10-lea ? Şi să înc ingem o horă la Sib i iu , de să se audă la Arad , î n cercur i le s imandicoase, cum r ă s u n ă de duios melodia lui :

Zi măi Laie înc'un cântec De-o cămaşă cu altită Şi de-un drac cu ochii vineţi, De-o Anită-cârciumărită!

Ce d r a c u ! N u ma i suntem t i ne r i oţeli ţ i , în­cât u i t ă m şi de prazn icu l munc i i ?

L u c r u r i l e de altfel sun t aceleaşi şi la noi în Ardea l . U l t ime le evenimente la car i am asistat în u l t i m u l t i m p , sun t u r m a r e a f irească a educa­ţ ie i greş i te . U ş u r i n ţ a , cu care s'au făcut af i rma-ţ iun i de n a t u r ă de a compromite cinstea cuiva, condamnabi la încăpă ţ ina re , cu care, f ă r ă de nici o dovadă, au m e n ţ i n u t aceste a f i r m a ţ i u n i , sunt tot a tâ tea dovezi de ravag i i l e ce le-a făcut în v ia ţa noas t ră s is temul greş i t de educaţ ie . N ic i o răs­p u n d e r e p e n t r u g rav i t a t ea cuvântu lu i rost i t , n ic i o r ă spunde re p e n t r u g rav i t a t ea a f i rma ţ iune i scrise. N ic i o dovadă, nici u n a r g u m e n t şi cu toate acestea să sus ţ i i o a f i rma ţ iune , i a t ă ce poate fi mai caraghios! A, dacă elevului i-s'ar fi spus, pe când e ra pe bănci le şcoalei că in teresul neamulu i nos t ru n u este ca el să dea fă ră greşeală cu ta re fo rmulă t r igonomet r ică , pe care, după ple­carea d in liceu o u i tă , ci că neamul nostru , s ta tul î n care t r ă im , a re nevoie de oameni c ins t i ţ i şi conşt ienţ i , astăzi n ' am fi as is ta t la comedia cu t r ăda rea .

U r m ă r i l e unei educaţ i i greş i te le vom simţi mu l t ă vreme. Le vom simţi cu a tâ t mai mul t , cu cât la noi n u in te rv ine s ta tu l să oblige pe peda­gog să se îngr i jească î n p r i m u l r î n d de forma­rea carac te ru lu i . La noi s ta tu l se îngr i j eş te de progresu l făcut î n cunoaşterea l imbei magh ia re . Şi aici e nenorocul nost ru .

* î nco rona rea regelui Angl ie i a fost să rbă tor i tă

şi la Bucureş t i . E r i , când s'au început la Londra serbăr i le încoronăr i i , la biserica l u t e r ană d in Bu­cureşt i s'a oficiat u n Te-Deum, la care au asis ta t A. S. R. P r i nc ipe sa El isabeta , r ep rezen tan tu l d in Bucureş t i al Angl ie i , personalul l ega ţ iune i en­gleze, p recum şi u n m a r e n u m ă r d i n t r e membr i i coloniei engleze d in Bucureş t i . î n t r ' o p red ică oca­zională, s'a a r ă t a t însemnă ta tea zilei. D u p ă Te-Deum, a avut loc, la legaţ ia engleză o recepţie , la care a lua t pa r t e , î n t r e alte persoane oficiale, şi dl colonel Costescu, aghio tant regal . La orele p a t r u şi j u m ă t a t e după amiazi , s'a a r a n j a t î n g r ă d i n a lega ţ iune i un g a r d e n pa r ty , la care au luat pa r t e membr i i coloniei engleze, ia r d in par ­tea Cur ţe i române, A. S. R. P r i n c i p e s a El isa-veta. La orele opt seara s'a dat un p r î n z în onoa­rea membr i lor coloniei.

De asemenea au avut loc frumoase serbăr i la Su l ina . Ziua încoronăr i i a fost a n u n ţ a t ă aici p r i n lovi tur i de tun , t rase de vapoarele de comerciu en­gleze, car i s ta ţ ionau în port . La consulatul en­glez a avut loc o recepţ ie , la care S i r Walson, consulul englez, a p r i m i t fe l ic i tăr i d in pa r t ea cor­pu lu i consular s t ră in , a au tor i tă ţ i lo r româneş t i şi a f run taş i lo r d in oraş . Aceleaşi recepţ i i au avut loc în toate oraşele d in ţ a ră , în car i se află reprezen tan ţ i ai Angl ie i .

Ex i s t ă în Bucureş t i tot felul de şcoli speciale. O şcoală p e n t r u special izarea b i r ja r i lo r şi a vi­z i t i i lor n u exista până acuma. E a se va deschide zilele acestea. Cur su r i l e vor ţ inea t re i l un i . O d a t ă în f i in ţ a t ă această şcoală, b i r j a r i i vor fi r ec ru ta ţ i n u m a i d i n t r e absolvenţii cu d ip lomă ai acestei scoale. Actua l i i b i r j a r i nu sunt obl igaţ i a cerceta cursur i le , î n t r u cât ei se bucură de d rep tu r i l e câşt igate până în prezent . Cond i ţ iun i l e de admi­te re în noua şcoală s u n t : Cand ida ţ i i să aibă 18 ani împ l in i ţ i . Să fie sănătoşi şi să n u aibă nici o i n f i rmi t a t e fizică. S u n t p re fe r i ţ i aceia car i ş t iu să scr ie şi să cetească. Cei car i n u ş t iu car te sun t p r i m i ţ i n u m a i în cazul când sunt locuri l ibere. S t r e in i i , car i se p rez in tă la cu r su r i , sunt admiş i n u m a i dacă au toate actele în regulă . Localul , în care se vor ţ ine aceste cu r su r i este şcoala vete­r i n a r ă d in capi ta lă .

Scopul lor este de a da no ţ iun i în ce pr iveşte î n g r i j i r a c cailor, no ţ iun i e lementare de medic ină ve te r ina ră . Cand ida ţ i i vor învă ţa bine s t radele oraşulu i şi — î n t r u cât se va putea — se vor des-bă ra de unele expresi i caracter is t ice breslei bir­j a r i l o r şi unor gazetar i de cont rabandă. P r o b a ­bil le vor învă ţa ei uşor pe toate, le va fi însă g reu să se lase de un obicei pe care ' l p rac t ică d in copilăr ie , le va fi g r eu să'şi abandoneze sonorul d ic ţ ionar , d in care se a l imentează a ţâ ţ i indiviz i , şi care serveşte ca ar­g u m e n t în discuţ i i le p r i n c i p i a r e ale cu tă ru i po­lemist . Corespondent.

Cronică din Paris. — 1 3 - 2 0 Iunie. —

Circuitul european de aviaţiune. — Trei vic­t ime noui. — «Floarea albastră» a femeilor franceze. — Răsplata unei eroine. — Delapi­dările acuzatului Duez, —- Un fiu de rege es­croc. — Un asasinat mârşav. — Stoicismul unui medic. — Victimele igienei. — Un articol al

d-lui Marcel Prévost.

Să încep cu circuitul european de aviaţiune organizat de Le Journal pe aerodromul din Vin-cennes, Este o dată mare, care va rămânea stră­lucitoare, în analele aviaţiunei. In fata a două milioane de ochi îndreptaţi asupră-le, 41 de avia­tori şi-au luat sborul pe un vânt cumplit. Dintre aceştia, 18 au ajuns la Liège, cu Vidart în frunte. Entuziasmul care a domnit la plecarea lor din Vincennes şi Ia sosirea lor în oraşul belgian, nu se poate descrie Călătoria lor a fost plină de primejdii. Toată ziua vântul a suflat cu putere, iar vârtejurile văzduhului deasupra şirului de munţi din Ardennes, Ie-a răsucit aparatele ca pe nişte fulgi. Dar îndrăsnaţii sburători au înaintat. In beţia care-i stăpânea, beţie de glorie şi de te­meritate, nimic nu i-ar fi putut opri. Şi în călă­toria lungă pe care au pornit-o prin valurile de azur, îndrăsneala lor va ieşi, de sigur, învingă-toare din primejdiile fără de număr la care se expun. Unde se vor opri aceşti superbi cuceri­tori ai cerului ? îmi revin în minte profeticele versuri ale lui Victor Hugo :

Le voila maintenant marcheur de l'infini. Ou s'arretera-t-il, le puissant réfractaire? Yusgu'a quelle distance ira-t-il de la terre? Yusqu'a quelle distance ira-t-il du destin ?

...Omul înaintează în mersu-i triumfal, dar nu fără să semene în urmă-i victime numeroase Molohul ştiinţei cere jertfe. Numai pe ziua de Duminecă entuziasmul a fost întunecat de trei nenorociri. Aviatorul Lemartin a fost omorît chiar la plecarea din Vincennes. Vântul puternic care sufla a răsucit aripele aparatului său, trântindu-l la pământ delà o mare înălţime. Bietul tânăr a fost scos mort de sub ruinele aeroplanului său, In acelaş timp, pe tăcutul şi deşertul aerodrom delà Issy-les-Moulineaux, locotenenţii Princeteau şi Oaubert au căzut victimele datoriei lor. Mi­nistrul de răsboiu francez dăduse o circulară prin care ordona ca în ziua în care vor avea loc plecările aviatorilor din Vincennes, aviatorii mili­tari să se dedea şi ei la nişte manevre regulate pe aerodromul delà Issy-les-Moulineaux. Şi pe când sbura în tăcere deasupra aerodromului gol de spectatori, motorul locotenentului Princeteau a explodat, prăbuşind aeroplanul la pâmânt şi carbonizându-1 de viu pe acest biet fiu al Franţei. Locotenentul a murit în chinuri oribile, într'o glorie modestă, dar cu atât mai impunătoare. Locotenentul Oaubert a făcut şi el o cădere gravă. Zilele Iui sunt în primejdie.

...In aceeaş zi, Duminecă, pe străzile, grădinile, squarurile şi pădurile Parisului, în mijlocul mul-timei numeroase din marele oraş, ai fi întâlnit pretutindeni femei elegante şi graţioase, cu o cutie de flori albastre într'o mână, cu o puşculiţă în cealaltă, şi cari ofereau trecătorilor să cumpere »Ia petite fleur bleue« în profitul răniţilor şi a familiilor soldaţilor morţi în Maroc. Cheta aceasta generală, organizată de «Societatea femeilor fran­ceze* a dat cele mai bune roade. V'am spus în multe rânduri că parizianul e de-o generositate fără de margini. Monedele de aramă, de argint şi de aur cădeau fără încetare în puşculiţele gra­ţioaselor vânzătoare. Au dat bogaţii, au dat să­racii, a d a t toată lumea. Mulţi,nici nu ştiau pen­tru ce scop îşi dădeau obolul ; unii îşi închipuiau că pentru aviatorii răniţi, alţii pentru victimele răscoalei din Champagne Nici unul n'a refuzat însă să cumpere şi să-şi prindă de butonieră »floricica albastră*, duioasa floare a carităţii.

...Francezul e generos. V'am vorbit în cronica mea trecută de eroismul văduvei gardianului de far, al cărei soţ murind subit biata femee a fost nevoită să învîrtească cu mâna ajutată de copilaşii ei, reflectorul uriaş delà Belle-Ysle-en-Mer. Gu­vernul i-a dat legiunea de onoare, iar ministrul j instrucţiei publice, a dat o circulară, prin care J cere ca eroicul fapt al acestei femei să fie citat de profesori elevilor tuturor şcolilor din Franţa, | ca o pildă, de urmat. Un ziar parizian deschizând o listă de subscripţie, a adunat suma de cinspre- І

25 Iunie n. 1 9 1 1 „ T R I B U N A " Pag. 5

tce mii de franci, pe care a predat-o vrednice mei.

„In timpul acestei săptămâni a fost arestat ici, ca escroc şi închis cu pungaşii de rînd, aşa isul baron Delord, fiul autentic şi natural al lui erdinand-Marie-Amedeè, prinţ de Savoia, duce i'Aste, fratele răposatulni rege Humbert al Ha­id, şi rege el însuşi, căci se ştie că a purtat co-oana Spaniei, între anii 1871—1873! Numitul aron Delord, a dus viaţa cea mai destrăbălată in câte au fost.

Căsătorit cu fiica unui nobil veneţian, el a ri-jt imensa zestre a soţiei lui, cu o uşurinţă de descris. Dupăce s'a ruinat, a căzut din ce în mai jos, şi în timpul săptămânei aceştia, a st prins că a furat dintr'un mare magazin pa­lm, mai multe flacoane de parfum şi alte tiecte de toaletă. Dupăcum spusei, el a fost restât. Procesul lui se va judeca în curînd.

„.Şi fiindcă în zilele din urmă faptele eroice [alternat în Franţa cu faptele odioase, nu mă ot opri de a vă comunica câteva incidente ale rocesului Duez, care se judecă acum. Ştiţi că ihiez e acuzat de a fi dilapidât sume enorme in averea congr^gaţiunilor pe care el a fost în-iircinat s'o administreze. El a furat nici mai mult ici mai puţin de cinci milioane de franci. Foarte iteresante sânt amănuntele privitoare la viaţa de rsipă pe care a dus-o în ultimul timp. Dupăcum i stabilit ministerul public, Duez îşi cumpăra nobile pe care le plătea cu câte 65.000 franci ; I avea în curtea lui o trăsură cu cai superbi şi in automobil ; pentru întreţinerea casei, dedea levestei lui 36000 de franci pe an, afară de alţi 10000 de franci anual pentru toaletele ei. Duez vea şi o amantă care îl costa 100000 de franci ie an, etc. Nu ştiu la ce pedeapsă va fi con-tanat acest mizerabil ; mi-e teamă însă, că pe-leapsa Iui nu va întrece-o cu mult pe aceia la ari sânt cond<mnaţi oameni cari fură o pâine; )şuncă sau un costum de haine !..

. Un croitor spaniol cu numele Herrera şi bmiciliat la Paris, s'a făcut acum câteva zilev;-ovat de cel mai laş şi mişelesc asasinat. Acest Herrera, suferind de o boală urîtă a fost internat la Hotel-Dieu, unde doctorul Ouinard, profesor de clinică chirurgicală la acest mare spital, s'a văzut silit să-1 opereze. Bolnavul se făcu bine. Dar în mintea lui de alcoolic se însemânţă ideia că doc-toiul Guirard îl operase fără de nevoie, ci pur îijsimpluca s a s e amuzeze. Şi ideia aceasta crescu până la mânie. Mer^urea irecută Herrero se inarmă cu un revolver şi aşteptându-1 pe emi­nentul chirurg Ia poarta spitalului, trase două gloanţe asupra lui. Doctorul Guinard căzu scăl­dat în sânge, cu peptul şi cu un rinichiu perfo­rate. El zăcu mai multe zile, şi ieri şi-a dat duhul. Asasinul a fost arestat. Nimic mai demn decât ititudinea nefericitului medic pe patul său de moarte : fază cu fază el îşi urmărea boala, cu sânge rece şi fără umbră de teamă, cu toate că ştia că moartea îl aşteaptă curînd. Medicii cari I îngrijeau nu-I putură iluziona nici o clipă. Doctorul Guinard anunţă el însuşi cu o precizie - grozavă în astfel de împrejurări — ziua şi ceasul când îşi va da duhul. Şi prevestirile lui iau împlinit întocmai. Pe patul lui de agonie, ninistrul i-a aninat pe piept legiunea de onoare. Mnard fusese o victimă a datoriei. EI a fost tiit de moarte din pricina şi în timpul servi-iilui său.

. Fiindcă a venit vorba de medici, cred ni-init să semnalez un articol al romancierului Arcei Prévost, prin care scriitorul ironisează cu mit talent abuzurile higienice pe cari le comit omare parte din familiile pariziene. Obiceiul de a mânca, de a te plimba, de a dormi în doze măsurate şi higienice, a ajuns o adevărată tor­tura, mai ales pentru odraslele implacabililor hi-gienofili. D. Marcel Prévost conchide însă că acest nefast obiceiu poate da loc de multe ori la adevărate nenorociri. Şi unde mai pui că omul supus cu prea mare stricteţă unei higiene ne­strămutate, i-se ia încetul cu încetul orice plăcere de viaţă. El devine un automat. Existenţa lui nu diferă de aceia a unui ocnaş. D. Marcel Prévost cere o grevă a victimelor acestui nenorocit sistem.

C. R B.

Uneltirile contra „Tribunei". Ca să sc vază cu ce apucă tu r i detes tabi le se

unel teş te împot r iva „ T r i b u n e i " , reproducem două cazuri ce ni-se relatează d in pa r t ea a doi p r i e t e n i :

Acum câteva zile întâmplător mă întâlnesc în gara Tândărei, cu un cunoscut mare proprietar din apro­piere, care văzându-mă cu corespondenta primită dela oficiul poştal al gării, mă întreabă ce jurnal e acela cu marcă ungară? I-am răspuns că e „Tribuna". A fost destul ca să înceapă astfel:

— „D-ta, ca om cult şi inteligent, nici acum nu ieşti edificat complect asupra „Tribunei"!? Te rog s'o re­fuzi şi să abonezi „Românul". „Tribuna" e contra in­tereselor neamului nostru şi nouă Românilor stabiliţi în tară, nu ne este permis să încurajăm pe delatorii reprezintantilor autorizaţi ai neamului nostru".

Mi-a spus apoi cum toate ajutoarele date „Tribu­nei" au fost tăiate şi că „Tribunei", i-a fugit tot terenul de sub picioare. Intre multe altele i-am răspuns:

— Domnule P., îmi pare foarte rău că d-ta ai gre­şit adresa, adresându-mi-te mie. Eu cunosc tot atât de bine chestiunea ca d-ta, cu singura deosebire, că d-ta, ieşti orbit de cei doi mari delatori ai „Tribunei" (dintre cari unul îţi este rudă, am înţeles pe Scurtu şi Popo­vici).

— „Atunci, să*ti trimit broşura Vaida, ca să te edi­fici mai bine".

— „Mulţămesc, die P., am cetit-o acum o lună la un frate al meu, preot în comuna H. (lângă Făgăraş), care o primise cu menţiune din partea autorului ei. Căci fratele meu, în timpul alegerilor de deputaţi fă­cuse sacrificii mari pentru reuşita dlor Şerban şi Vaida, fapt pentru care i-s'a ridicat congrua, iar cumnatul său, notar, a fost suspendat. Din acea broşură, die P., n'a mai rămas nimic în picioare, chiar şi pentru naivi, în urma minunatelor articole ale lui Goga.

— „Cât pentru faptul, că d-voastră v'aţi îngrijit a i-se tăia tot ajutorul din B. „Tribunei", e destul de regretabil! Dacă e de condamnat că cei mai mulţi oa­meni de valoare stau impasibili în faţa dureroasei lupte dintre fraţii de dincolo, sunt şi mai de condamnat aceia, cari se fac instrumente de distrugere a uneia dintre grupările cari luptă pentru un ideal, având în fruntea ei oameni de cinste şi de talent. Vor mai fi rămas însă destui neîntinaţi, cari să sprijinească mo­ralmente şi materialmente „Tribuna",

La despărţire îmi spuse: — „Goga continuă a scrie Ia „Tribuna" din încăpă-

ţinare, şi de dragul lui nu se va pleca comitetul na­ţional „Tribunei", care de altfel cel mult peste un an. va înceta de a mai apare".

Cel ce-mi vorbea astfel, era proprietar marc, un cinstit profesionist independent, sărac materialminte faţă de convorbitor, dar destul de bogat sufleteşte, spre a-1 putea învinge în apărarea unei cauze drepte.

Iar rezultatul acestui mic incident a fost hotărîrea mea de a vă face încă doi aderenţi, la ziarul „Tribuna", cărora vă rog a le expodia ziarul, fiind doi oameni cinstiţi ş iindependenţi. Primul, arendaş de moşie, dl O. al doilea comerciant din comuna T.

Primeşte, iubite die B. asigurarea sentimentelor mele distinse. P. V.

* Dint r ' o a l tă scrisoare, p r i m i t ă de aici dela

noi — dealtfel de ţ inem zeci de scr isori la fel — dela un vrednic f r u n t a ş , reproducem următoa­re le :

„Vă mărturisesc, ni-ar părea rău la toţi să se nimi­cească „Tribuna" şi d'aceea să nu vă cadă greu, dacă vă zic şi eu: să fiţi cu toată grija. Să păstraţi chiar şi în discuţiile personale, de v'ar lovi contrarul cât de tare, tonul academic, ca să nu vă înstrăinaţi pe cei buni. Lumea tot judecă obiectiv şi după trecerea furtu-nei biruitori voi veţi ieşi, „Tribuna". De acolo din Arad, nu puteţi şti cu ce armă luptă contrarii. Ei, fiind în ofensivă, în fiecare centrişor e unul mai inteligent. Merg pe sate, descind la popa, la dascălu, la notariu, la fruntaşi şi încep cu acuzaţii contra „Tribunii", de trădare etc. etc. După o discuţie lungă adaogă:

— „Măi părinte (ori notar etc.) respinge „Tribuna"! Şi zău, sunt oameni şovăitori, altcum buni, cari mai

curînd ascultă de cutare fruntaş, pe care-1 întâlnesc zilnic, decât de „Tribuna", măcar că o iubesc şi apre­ciază, care apare într'un Ioc de peste sute de chilo-metri.

Am crez.ut să spun şi eu o vorbă de îmbărbătare de aceea li-am scris şirele astea. AI d-voastră, etc.

D e n u n ţ ă m publ icu lu i aceste manopere ne­demne cu car i se unel teş te împo t r iva u n u i z iar , care î n t r e î m p r e j u r ă r i , nespus do grele , îşi face da to r i a sa că t ră neam, d u p ă cea mai cu ra t ă a sa conşt i inţă .

Scrisori din Iaşi. Moartea „Asociaţiei Culturale". Federaţia avo­caţilor. Statuia lui Cuza-Vodă. Romanelli în

Iaşi.

.Născu tă în şase luni , „Asocia ţ ia Cu l tu r a l ă " , p lăpândă , f ă ră pic de viaţă , f ruc tu l unu i mon­s t ruos incest , n ' a p u t u t résis ta mu l t ă v reme as-pr imei unei vieţi pot r ivnice . Şi-a mur i t . A mu­r i t î n t r ' u n a m u r g p l u m b u r i u de zi în t â i Iun ie . A mur i t , pă s t r ând pe buzele ei — lăptoase încă — regre tu l une i dezarmăr i violente. A mur i t , du­păce, în agonie fiind, i-s'a servi t f ă r ă milă, de un doctor indolent şi ba rba r , u r m ă t o a r e a toxică re ţe tă .

„Ne în ţe legând felul de mani fes ta re al „Aso­ciaţiei C u l t u r a l e " care , ea însăşi nu e v inovată de amestecul unor persoane s t ră ine şi de emi te rea în numele ei, a unor idei pe care nu le a d m i t e ; noi u rmă to r i i — declarăm că nu nu mai facem pa r t e din n u m i t a „Asocia ţ ie" . Ţ inem să l ămur im totuş i că, in tenţ i i le asociaţiei au fost p u r cultu­rale, neavând nici o l e g ă t u r ă cu părer i le expr i ­mate în confer in ţa dlui Dr . Zosin".

N . B . Moaşa şi doc toru l -ch i rurg care au asi­s tat la facere sân t neconsola ţ i ! Begrc t e ! . . . U n souvenir heu reux est peut -ê t re t e r r e plus vra i que le bonheur! . . .

* Duminecă 5 Iun i e ora 2 p. m. în sala de şc-

di ţnc a T r i b u n a l u l u i secţia I I , a avut loc o în­t r u n i r e a t u t u r o r avocaţ i lor din baroul ieşan, în vederea înf i in ţăre i unei „Fede ra ţ i i a avocaţi lor din Român ia" . A u lua t pa r t e un n u m ă r r e s t r âns de persoane .După cuvân tă r i l e mai mul to r ora­tor i , membr i ai baroulu i , şi după a legerea unu i comitet care să conducă dezidera te le vi i toarei F e ­deraţ i i , s'a votat în unan imi t a t e u r m ă t o r u l act cons t i tu t iv :

1. Se înfi inţează o federa ţ iune a t u t u r o r avo­caţ i lor din România . F a c p a r t e de d rep t din ea, toţ i avocaţi i înscrişi în tab lour i le respect ive.

Scopul federa ţ iune i c: de a în t r e ţ ine o cât mai călduroasă l egă tu ră î n t r e membr i i săi, de a apăra , conserva şi înă l ţa au to r i t a t ea şi indepen­denţa corpului , de a în t r e ţ inea în s înul acesta o ac t iv i ta te con t inuă de cu l tu ră ju r id ică şi de a lărgi bazele funcţ iunei lui sociale.

2. F e d e r a ţ i u n e a va fi r ep rezen ta tă p r in un organ cent ra l , a lcă tui t de un comitet de şapte membr i , ca re va avea sarc ina de a lua in i ţ ia t iva în acţ iuni le ce ar in teresa corpul în t r eg , precum şi de a organiza în f iecare an congresul genera l al federaţ iei .

3. Congresul nu se va ocupa de cât de che­s t iuni p u r ju r id ice şi profesionale . El va avea trei sec ţ iuni : una pen t ru legis laţ ie , a l ta p e n t r u doc t r ină şi j u r i s p r u d e n ţ ă şi a t r e ia pen t ru che­s t iuni de ord ine profesională . Discuţ i i le vor fi li­mi ta te numai la p rogramul comunica t din t imp .

4. Congresu l alege în f iecare an, comite tu l cen t ra l al federaţ ie i , ca re se va ocupa cu lucră­ri le p r egă t i t oa re şi o rgan iza rea congresu lu i ur­mător . In mod t rans i to r iu p r imu l comitet se com­pune din actualul consiliu de disciplină al barou­lui din Iaş i .

Cel d in tâ i congres va avea loc în Iaş i , în cursul lunci Octomvr ie anu l curen t .

* De pa t ru zile, sculptorul i ta l ian Romane l l i ,

au to ru l s ta tue i Domni to ru lu i Cuza, e oaspetele oraşulu i nos t ru . D-sa împreună cu p r imaru l şi inginerul şef al comunei au ho tă r î t def ini t iv punc tu l a n u m e din P i a ţ a Uni re i , unde se va aşe­za s t a tu ia Domni to ru lu i . I n d ragos tea ce o a re pen t ru ţ a ra noas t ră , d. Romane l l i a ceru t ca pe spesele sale, să i-se pe rmi t ă a adăoga câteva în­f rumuse ţă r i s ta tue i . P e s t e câteva zile d-sa ple­când în I t a l i a va expedia în Iaş i ma te r i a lu l de mon ta re al s ta tuie i , r ă m â n â n d сщ peste o lună , două, să se r e în toa rcă pen t ru a asista în persoană la aşezarea ei.

Cu chipul acesta fu r tunoasa chest ie a aşeză-rei s ta tu ie i Domni to ru lu i Cuza a luat sfârşi t . B inecuvân ta t fie numele D o m n u l u i !

Corneliu Carp.

Povestiri de femei.

încoronarea Regelui şi Reginei Anglie i .

—. Rochiile şi bijuteriile femeilor. — Ziua de alaltăieri, la Londra, va fi fost de sigur a-

poteoza celui mai strălucit fast ce se va fi desfăşurat cândva în preajma încoronărilor celebre, a Capetelor împărăteşti. Niciodată încoronarea vre-unui suveran al Angliei, nu a stârnit atâtea emoţii si atâta vâlvă. A-fluenţa extraordinară ce a fost atrasă în jurul marilor serbări ale încoronărei în ceremonialul căreia s'a re­văzut în mod simbolic, tot trecutul Marei-Britanii, — .$e zice că ar fi dat loc la multe incidente cari vor rămânea celebre ca şi festivităţile tncoronărei. Cum încă înainte cu o lună nu se mai găsea nici o odaie li­beră în toată Londra, un miliardar american sosit în vremea din urmă, aflând că Prinţi şi Duci dormeau prin odăile de băi, pe biliarde, prin poduri fiindcă la hotel nu mai era altă odaie liberă decât aceea a fiicei hotelierului, — americanul inspirat, strigă: Ei bine, o iau de nevastă! Urcaţi bagajele în odaia noastră!

Londra transformată îu al doilea turn a lui Babei, în mijlocul splendorilor încoronărei, a prezentat tot deodată, expoziţia tuturor raselor de pe glob, cum cele mai îndepărtate colonii şi-au trimis contingentul lor do vizitatori. Ceremonia încoronărei a avut. loc într'un vechiu paraclis al Westminsterului, sanctuarul cel mai venerat din toată Anglia, mormântul tuturor regilor şi panteonul tuturor gloriilor naţionale.

Seara în ajunul încoronărei, banchetul care a avut loc în vasta hală a Westminsterului, a evocat pe acele oferite de regii Angliei în secolul al XV. La cel dintâi serviciu, mâncările au fost aduse de douăzeci şi patru de gentilomi, precedaţi, de „ucenicii bucătăriei", de marele mareşal, de marele intendent şi de marele com-tabil, acesta intrând călare. Toţi îmbrăcaţi în haine de mătasă neagră, cu bonete de catifea. Primul fel de mâncare prezentat de lordul Adington, a fost o ciorbă. Un fel de preparat, absolut cu neputinţă de mâncat, din migdale, lapte, ciuperci, zahăr, grâu şi bucăţele de pui. Pe urmă vine şampionul regelui, unul din mem­brii familiei Dymoke, ales hereditär, de 600 de ani; tot călare a intrat în sală, precedat de herolzi înarmaţi, îmbrăcat într'o armură de oţel. Aruncându-şi mănuşa de fier, de trei ori la pământ, a golit dintr'o sorbitură o cupă de aur, umplută cu vin ce i-a întins regele, apoi a ieşit salutând cu sabia .

Odată şampionul ieşit, herolzii proclamă titlurile regelui, de trei ori, în latineşte, franţuzeşte şi engleze­şte, în vreme ce asistenţa striga în franţuzeşte: Lar­gesse. Au apărut apoi, primarul Londrei şi acel din Oxford prezentând regelui daruri simbolice, apoi toţi pairii şi lorzii aclamând de nouă ori, pe cel mai pu­ternic prinţ.

Cu banchetul acesta s'a deschis seria simbolurilor ceremoniei care a continuat apoi în ziua încoronărei a cărei fast a întrecut tot ce se imaginase mai strălu­citor ca pompă şi bogăţie.

Pe străzile pe a căror parcurs a trecut procesiunea regală, cea mai mică fereastră delà care se putea privi, s'a închiriat pentru două mii de franci. De alt­fel toţi particularii şi-au construit estrade lungi sus­pendate înaintea edificiului şi fiece locuitor se disputa pentru preţuri fabuloase.

In valvârtejul întregei ceremonii însă, nota bogă­ţiei celei mai splendide a fost de sigur, rochiile şi bijute­riile femeilor cari reprezentau un total de câteva sute de milioane. De altfel o idee de înaltă valoare a Re­ginei Mary, care a emis o circulară ca absolut tot ce priveşte toaleta femenină este obligat să se procure executat numai în Anglia, probează o frumoasă soli­daritate între regină şi naţiune. Astfel că compturile enorme ce au a se achita după încoronare, nu pot ii decât un cuvânt mai mult de laudă, pentru ţară, pentru Londra în special. Căci înălţate de regină croi-toresele şi modistele Londrei s'au ambiţionat a con­fecţiona tot atât de şic ca şi la Paris.

începând cu splendidul pallium, mantaua de curte co s'a pus regelui, într'a zecea parte a ceremoniei, în momentul !când bine-cuvântându-1 arhiepiscopul i-a înmânat globul terestru, — în întregime ţesută din cel mai pur aliagin cejjfaee fitul de aur, mantaua de curte a reginei, rochia de încoronare şi toate toaletele

soţiilor de pairi şi lorzi, cu profuziunea lor de broderii în aur şi pietre nestimate, blănuri, catifele, dantele toate au fost tot ce imaginaţia îşi poate închipui mai frumos, artistic şi delicat, o fală a Londrei, a ţărei în­tregi, unde s'a ţesut şi s'a lucrat aşa minuni.

Mantaua de curte a reginei din catifea rubinie, lungă de şase metri, brodată cu insigniile casei Regale, crinul normand, trifoiul şi steaua Indiei, dominate de coroana stului Eduard, precum şi rochia pentru înco­ronare ţesută pe gherghefuri de mână dintr'o catifea specială, au fost executate în ateliere improvizate în vechiul burg din Sudbury, după indiciile de sub ime­diata supraveghiere a Reginei însă-şi. La dantelele ce au ornat toaleta de încoronare a Reginei, danteliera ei, o bătrînă de şaptezeci şi cinci de ani a lucrat ne­contenit în decurs de opt luni.

Toaletele purtate la încoronare de soţiile pairilor şi lorzilor erau după cum se ştie toate la fel, după indiciile protocolului curţei cari au trebuit păzite cu stricteţe până în cel mai mic amănunt. Mantia largă

numai de umeri, din catifea roşie tivită <vn hermelină şi rochie de mătase albă garnisită cu dantele şi broderii de aur şi argint, — acestea executate cu motive după gustul fiecăreia. Bijuterii era indicat să se poarte, Ia gât, pe corsagiu, pe fuste şi pe cap, diademe.

Numai briliantele şi perlele delà diademele purtate la încoronare, de soţiile lorzilor, s'au urcat la suma de o sută cincizeci de milioane, fără a mai vorbi de co-lieuri, inele şi nestimatele ce străluceau pe rochii, cari au fost valorate într'o anchetă făcută înainte de ser­bări, la un total de aproximativ treisute de milioane. Unele din diademele acestea, precum e tiara ducesei de Portland, faimoasă în fastul artei bijutierilor en­glezi, costă ea singură, cinci milioane. Cheltuielile a-proximative impuse fiecărei soţii de pair şi lord, ca chestie de mărunţiş numai logele delà opera de gală, participarea la banchete, etc.' se urcă la treizeci de mii de franci de una.

Cât priveşte cifrele cheltuielilor impuse statului de guvernele coloniilor, camerele de comerţ, munici­palităţilor şi particularilor adunate la un loc ating suma unui miliard. A fost însă o zi de măreţ triumf pentru Anglia.

Grandioasa ceremonie a încoronărei Regelui şi Re­ginei Angliei şi-a păstrat în fastul ei orbitor, toată strălucirea arhaică caro a făcut să retrăiască aşa de ciudat, pompele şi aparatul vechilor regalităţi, în cea mai mare şi mai puternică cetate a modernismului.

Sultănica.

Din străinătate. Demonstraţii antidinastice în Bul­

garia. Presa din Bulgaria, înregistrînd demonstraţiile delà deschiderea So-braniei bulgare, abia găseşte cuvinte de reprobare la adresa demonstranţi­lor. Din articolele publicate de presa bulgărească se vede cât de putină sim­patie are Regele Ferdinand în popor.

Organele social-democratice scriu chiar articole revoluţionare „Cambana" scrie :

„ Regele Ferdinand a gîndit şi spus în totdeauna că el e totul în Bulgaria. Bulgarii se pregătesc să-i dea o lecţie straşnică, lecţia că nu e nimic. Regele Ferdinand vorbeşte mereu despre ar­mata sa credincioasă. Se va convinge însă că nimic nu e veşnic în lumea asta şi că şi credinţa armatei .bulgare îşi are marginile ei."

*

Căderea cabinetului Monis. Tele­grame din Paris aduc ştirea, care în unele cercuri bineinformate era aştep­

tată în cea mai scurtă vreme că, ca­binetul Monis şi-a înaintat demisia. A-cest cabinet, unul dintre cele de mai scurtă viată în Franţa, venind pe urma lui Briand, care căzuse pentru reforma electorală şi executarea lipsită de e-nergie a legii de separare a bisericei de stat, nu a putut să prindă de lob, rădăcini în camera franceză. Atitudi­nea lui fată de reforma electorală era de-o dublicitate atât de străvezie, în­cât repede şi-a pierdut orice populari­tate, iar procedura lui fată de greva vierilor era prea puţin hotărîtă ca să inspire o putere de viată oare-care. Chiar şi dezastrul aviatic, care a omo-rît pe ministrul de războiu Berteaux, încă a fost un prilej de a se zgudui încrederea în,el. După acest dezastru mereu se vorbea de criza care ar exista în guvern. Cu toate aceste ni­meni nu se aştepta ca guvernul Mo­nis să cadă atât de repede şi încă pentru o chestiune atât de neînsem­nată, ca pentru care a căzut. Răspun­zând adecă, ministrul de războiu Qoi-ran, Ia o interpelaţie, a susţinut în se­nat că comandamentul suprem al ar­matei nu poate să fie depus în mână nici unui generalisim nici în vreme de pace ; şefia este a consiliului suprem de răsboiu, iar în răsboiu, aici îşi spu­nea părerea lui personală ministrul, comandamentul suprem trebuie sătie al guvernului.

Imediat după aceste declaraţii jicni-toare pentru o mare minoritate şi si pentru o p#rte a partidului radical, s'a anulat o interpelaţie din partea de­putatului Hesse şi cu toate explicaţiile ministrului de finanţe care reprezenta pe prim-ministrul Monis, că declara­ţiile lui Goiran au föst rău înţelese, ca­mera cu 248 de voturi contra 224 a votat neîncredere guvernului.

In urma acestui vot, guvernul va trebui să-şi înainteze demisia, prezi­dentului republicei, Falliéres. Deoarece acesta este însă la Rhuen, unde va sta încă două zile, demisia nu va putea fi primită decât atunci.

De pe acum să fac combinaţiile a-supra urmaşilor lui Monis. Cei mai des pomeniţi sunt foştii prim-miniştri Clemenceau şi Briand, dar alături de ei este amintit şi actualul ministru de marină, Delcassè.

Dr. VICTOR GRAUB. Medio universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă,

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

Ocazie de cumpărat mobile! Din cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai săzute

№ e Ssékely ţi Bétl " Ä d e

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă

= plătire în rate lunare f f r ă n i c i 0 u r c a r c

_____ de preţ.

= _ Mare asortiment în trusouri pentru mirese. = La cerere din provincie trimite bogatul catalog ilustrai

25 Iunie n. 1911 „ T R I B U N A"

ï „Bucureşti Budapesta". I ' Cu titlul acesta apă ruse în z iaru l nos t ru un

articol al D l u i Oc tav ian Goga, în care se lămu­rea deosebirea de men ta l i t a t e a gene ra ţ i e i t i ­nere şi vechi delà noi. Tot sub acest t i t l u scr ie ti „Budapest i H i r l a p " u n ar t icol de fond în nu­mărul de eri , în care cu des tu lă cunoş t in ţă de «auză cearcă să combată pe d. Goga , a f i rmând că iafluinţa eu l tu re i ungure ş t i a sup ra noas t r ă este W mul t mai m a r e acum, decât în t r ecu t . Se în-elege că aceasta este u n neadevăr pe care chiar irticolul D lu i Goga îl desminte . Cine cunoaşte , mimai in f lu in ţa cu r en tu lu i po rn i t la „Semănă­torul" de d. Io rga , a supra desvol tă r i i genera ţ i e i tinere de astăzi , îşi va da seama de cucer i rea culturii ungure ş t i . D a r „Budapes t i H i r l a p " îşi amăgeşte numa i ce t i tor i i cu un vis t emera r al aşa zisei supremaţ i i cu l tu ra l e ungure ş t i .

Dăm în t r aduce re , p e n t r u a a r ă t a felul cum ne judecă ungur i i , ar t icolul în î n t r e g i m e :

„Acea lup tă in t e rnă , care azi m â n e împli­neşte anul de când b â n t u e în s înul pa r t i du lu i naţional român , n u că ar p ie rde din ascuţiş , ci — precum am preves t i t — zi de zi, devine mai aprigă, ma i î ndâ r j i t ă şi ma i pă t imaşă . „Comite­tul na ţ iona l r o m â n " de sub conducerea deputa-taţilor român i d in p a r l a m e n t şi z iaru l lor ofi­cial „Românul" şi-a epuiza t a rgumen te l e şi pe un ton pă t imaş şi necru ţă tor , cu a rmele nu p rea alese ale acuzaţ iuni lor îndrăsne ţe , ale bănuie l i lo r de t r ăda re , încearcă să nimicească def in i t iv , să di­strugă poli t iceşte acea g a r d ă de t i ne r i scr i i tor i români,cari g r u p a ţ i în j u r u l „ T r i b u n e i " , cu bi­sturiul tăios al cr i t ice i analizează pol i t ica de p â n ă aci a p a r t i d u l u i naţ ional român, descoperindu-i greşelile şi ce r înd în mod impera t iv pa r t ea sa, o p a r t e ch ia r decizătoare în conducerea mişcăr i ­lor na ţ iona le române, fa ţă de b ă t r î n i i moleşiţi şi în in fe r io r i t a t e cu l tura lă .

Şeful „Tribuniştilor" este Octav ian Goga, eminentul poet român , şi escelentul t r aducă to r al lui Pe tőf i . Cu l imba sa poetică şi colorată, cu stilul curgă tor care răpeşte , cu încrederea t ine­rească şi dialectica sa ne în t recu tă , el .câştigă vic­torii uşoare a supra condeielor slabe ale lui Goldiş şi Vaida. Acum ma i în u r m ă a lua t î n t r ' o ser ie de articole cu mul t succes apă ra rea „ T r i b u n i ş t i ­lor" şi a încercat să l ămurească cauzele in t e rne , psihologice ale con t ras tu lu i iv i t î n t r e b ă t r î n i şi tineri.

Acest contras t după dânsu l , nu e în rea l i t a te decât l up t a a două curen te cu l tu ra le , car i pornesc din două cen t re cu l tu ra le d i a m e t r a l opuse; l up t a eulturei na ţ ionale româneş t i cu menta l i t a tea pe

! care a impr ima t -o şcoala s t r ă i n ă ( u n g u r e a s c ă ) ; ! măsurarea de pu te r i a două l u m i intelectuale, j absolutamente s t ră ine una de a l t a : Budapesta şi ï Bucureşti. I Educa ţ i a cu desăvârş i re s t r ă ină , pe care gene-I raţia mai veche românească şi-a câş t iga t L o în ï şcolile ungure ş t i , după Goga, a cre ia t o men ta l i -I täte h ib r idă , an t ina ţ iona lă , ca re expl ică uşor l ipsa • de or ien tă r i p r inc ipa l e ce se mani fes tă în v ia ţa • publică românească. E d u c a ţ i a ungurească î l sub-• jugă în cele ma i mul t e cazur i pe in te lec tua lu l • român, obiceiur i lor şi carac te r i s t ice lor suf le tu lu i r j înguresc. In te l ec tua lu l r o m â n p e r d e în şcoala un-! -furească moş ten i rea adusă de acasă, zi de zi î l asi-

îilează sp i r i tu l cucer i tor a une i c u l t u r i s t r ă ine . Expresiile lu i , ges tur i le , c i ta te le , cântecele lu i , i-ee par u n suflet neaoş românesc , ca şi când ar veni de undeva de depar te , de ne u n t ă r î m cu desăvârşire s t ră in şi necunoscut . P o a t e să fie u n om de t reabă , ade ren t s incer al p a r t i d u l u i na ţ io­nal un astfel de om, dar cu baga ju l său in te lec tual şi sentimental , el se face u n p ropaga to r al eu l ture i ungureşti şi î m p r e u n ă cu el umblă p r e t u t i n d e n i pecetea s p i r i t u l u i d in Budapes ta . N u m a i dacă observă cineva, spune Goga, r avag i i l e zi lnice ale acestui sp i r i t s t r ă in , va înţe lege adevăra ta pri­mejdie şi ned rep ta t ea grozavă a apăsă r i i poli­tice a Komânilor .

In deceniul din u r m ă , desvol tarea cu l tu ra lă -a românilor din patrie a trecut însă printr'o schimbare foar te î n semna tă . Atât în regat cât şi aici acasă s'au ivit pe r sonag i i d is t inse pe tere­nul ştiinţific şi literar, cari au dat o altă îndru­

m a r e sp i r i tua lă t ine r imei de astăzi , pe u r m a că­reia judeca ta ei s'a făcut mai independen tă fa^ţă de inf luenţa s t ră ină . î n f lo r i r ea l i t e ra ră , înfi in­ţ a rea revis te lor l i t e ra re , schimbul de veder i şi a t inger i le pe rsona le to t mai dese cu români i d in R e g a t au t rez i t o adevăra tă revoluţ ie de gân­di re în gene ra ţ i a mai nouă a români lo r d in pa­t r ie , care împot r iva genera ţ i e i vechi a u m p l u t sufletul t ine r imei cu adevăra tă cu l tu ră , senti­men te şi şi concepţi i româneş t i . Aceas tă fermen­ta ţ i e preface o mu l ţ ime de valor i , pe m u l t e le nimiceşte , iar spi r i tu l acesta nou se r ă s f r ânge din noua î n d r u m a r e poli t ică începută de „Tr i ­buna" .

D i n sp i r i tua le le r â n d u r i ale lui Goga, p u t e m deci scoate că conducător i i de până acum ai ro­mân i lo r : Mihal i , Maniu , Vaida , P o p Cieio, Lucaciu , Goldiş , Vlad etc. sunt n u m a i la apa­ren ţă români , da r în rea l i ta te lumea lor sufle­tească s t r ă b ă t u t ă de in f luen ţa covârş i toare a eul­t u r e i şi şcoalei ungureş t i , nu este în s ta re să pr iceapă noua î n d r u m a r e poli t ică a t r ibun iş t i lo r p ă t r u n ş i de o adevăra tă cu l tu ră şi sen t imente româneş t i , î n d r u m a r e care r ă sa re în mod firesc din necesi tă ţ i le eu l ture i na ţ iona le româneş t i , nea t insă de nici o inf lu in ţa cu l tu ra l ă s t ră ină .

Cerce tând cu obiect iv i ta te toa te aceste ob­serva ţ i i ale lui Goga vom vedea că ele sunt foar te depa r t e de adevăr şi sunt mai m u l t n iş te dor in ţ i deşar te scoase din domeniul înşe lă tor al fanteziei . Cu d u r e r e t rebu ie să o spunem că şcoalele secundare ungureş t i sunt a t â t de îngreu­na t e cu da to r in ţe le ce le incumbă p r o p a g a r e a di­fer i te lor ş t i in ţe , încâ t p icu ra rea eu l tu re i specia­le şi a sp i r i tu lu i şi menta l i t ă ţ i i ungure ş t i în su­fletul elevilor de a l tă na ţ iona l i t a t e este aproape cu nepu t in ţ ă . D i n pr ic ina aceasta î n t r e acei băeţ i de na ţ iona l i t a t e s t r ă ină cari t e r m i n ă vre-o şcoală secundară ungurească şi aceia sun t r a r i pe cari şcoala ungurescă să-i fi î nvă ţa t corect u n g u r e ­şte, ne-cum să mai fie şi de aceia în sufletul că­rora şcoala să fi sădit d ragos te p e n t r u cu l tu ra şi sp i r i tu l unguresc .

Şcoala, la noi , unde n u se cunoaş te pol i t ica conş t ine tă na ţ ională , este men i t ă să p ropage numa i lă ţ i rea cunoaş tere i l imbii ungureş t i .

Sp i r i tu l unguresc , menta l i t a tea şi s imţ i rea ungurească se s t recoară cu for ţă înv ingă toa re în sufletele in te lectual i lor n e m a g h i a r i p r i n viaţa publ ică poli t ică, ş t i in ţ i f ică şi l i t e r a r ă u n g u r e a s c ă ; p r i n v ia ţa socială tot mai ungurească şi p r in presa ungurească care ia avânt tot mai puter ­nic. Bărba ţ i i poli t ici români , car i în p r i m ă v a r a vrâs t i i sunt nevoiţ i să recunoască că idealur i le na ţ iona l i s te u l t r a i s t e s'au adever i t în via ţa rea lă ca coşmare , n u în şcolile u n g u r e ş t i şi-au p ie rdu t oţelul suf le tu lu i şi doru l de a lupta , ci în u r m a zădărnic ie i lup te lor înde lunga te .

Dacă oaspeţi i d i n Român ia , l-au confundat pe Cicio-Pop, care declama u n g u r e ş t e în p ia ţa din Arad , cu u n u n g u r tu ran ic , focos pă t imaş şi cu suf le tul de t i r an , pe care-1 desjDarte deosebirea de cer şi p ă m â n t de t e m p e r a m e n t u l l iniş t i t , bla­j in şi pacinic a lumei suf le teş t i a adevă ra tu lu i român , cu d r ep t a t e nu u rmează de aci, că s ingur şi exclusiv n u m a i a sup ra in te lectual i lor români j inai b ă t r î n i îşi exerc i tă v ia ţa socială şi cu l tu ra lă a s ta tu lu i m a g h i a r efectele sale de prefacere , ci mai curând , că acea for ţă care-şi i m p r i m ă t im­bru l şi a supra r ep rezen tan ţ i lo r celor ma i mar ­canţ i ale t end in ţe lo r d i fe ren ţ ia te , es te univer­sală, care se r e s f rânge în efectele ei a supra tu tu ­rora , ca pe l ângă l in ia despă r ţ i toa re n a t u r a l ă a Carpa ţ i lo r să r idice şi bar ie re le despă r ţ i toa re cu l tu ra le şi sen t imenta le .

N u e nici aceia exact şi este în cont raz icere cu legile propresu lu i , că gene ra ţ i a r o m â n ă nrai t î n ă r ă d in pa t r i e , ar fi p ă t r u n s ă de o c u l t u r ă şi s imţ i re românească , decât gene ra ţ i a ma i veche, doar aceşt ia din u r m ă au crezut î n t r ' o l ume m u l t ma i p u ţ i n ungurească şi î n c red in ţe le s igure ale i sbândei aprop ia te a t end in ţe lo r na ţ iona le , în v re ­me ce gene ra ţ i a ma i t î n ă r ă t r ebu ie zi de zi să vadă şi să s imtă îna in t a rea t r i u m f ă t o a r e a l imbe i şi sp i r i tu lu i unguresc , magh ia r i za rea rap idă a cen t re lo r cu l tu ra le , oraşele şi ves te j i rea t r e p t a t ă a nădejdi lor în a l t e separa te vieţ i na ţ iona le .

P e n t r u s ingura t i c i , poate să fie adevăra t că scăldându-se î n apele eu l ture i româneş t i d i n re­ga t şi s tând cu aceasta în s t r însă l egă tu ră , pot re­zis ta cu succes efectelor eu l ture i ungu re ş i , da r gene ra ţ i a t â n ă r ă română , m â n a t ă de va lu r i l e vieţ i i z i lnice, n u este î n s i tua ţ i a de a se sub t r age în mod meşteşugi t de sub in f luen ţa cu l tu ra lă şi

in te lec tuală a mediu lu i în care t răeş te şi se mişcă zi de zi.

Es te şi aceea adevăra t că cu l tu ra na ţ iona l i t ă ­ţ i lor e şi pe p ă m â n t u l pa t r i e i noas t re în creştere , da r această creş tere în p ropor ţ i i l e ei , r ă m â n e tot ma i înapoia tă faţă de desfăşurarea colosală a cul­t u r i i ungure ş t i şi azi deja d i n t r e f i i i na ţ iona l i ­tă ţ i lor sunt cu mul t ma i mul ţ i ca r i se h rănesc d in b inefacer i le cu l tu r i i ungu re ş t i , decât d in cele ale na ţ iona l i t ă ţ i lo r . E doar ştiut, că cotidianele şi revistele literare româneşti nu se pot menţinea nici una răzimându-se pe publicul lor cetitor.

L u p t a i n t e r n ă a Români lo r n u e da r o măsu­r a r e a di fer i te lor cu l tu r i , ci l up t a pe moar te şi pe v ia ţă a bă t r în i lo r şi a t ine r i lo r , a p a r ţ i n ă t o r i la d i fe r i te cu ren te separa t i s te , şi de aceea este a tâ t de desnădă jdu i tă , f i indcă t e renu l de val idi -t a re al acestor t end in ţe devine d in zi în zi mai s t r imt .

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 24 Iunie n. 1911.

— Buletin metereologic. Institutul metereologic anunţă pentru mâne vreme caldă, cu eventuale furtuni în Apus. Prognoza generală e : căldură, în Apus ploaie sporadică şi furtună.

Temperatura la amiazi a fost de 28% Celsuis.

— Seminar de limba română la universitatea din Viena. Acest seminar se va deschide la toamnă şi va fi pus sub conducerea d-lui Dr. /lie Bacinsclü, un tânăr bucovinean, care-i cunoscut în urma mai multor articole filologice şi istoric-literare publicate în revistele de această specialitate cari apar în Germania. D-1 Bacinschi se va habilita la toamnă la universitatea din Viena şi va lua definitiv conducerea acestui seminar, care se va susţinea cu bani din România ca şi seminariile româneşti din Lipsea şi Berlin. Studiile filologice în do­meniul limbei noastre vor înflori de sigur la această universitate, la care ceteşte şi cel mai mare filolog romanist al veacului d-1 Dr. Wilhelm Meyer- Lübke, un excelent cunoscător al limbei noastre. D-sale îi re­vine în cea mai mare parte meritul d e a fi înfiinţat acest seminar, care de sigur că va atrage o mulţime de Români din Bucovina, din Ardeal şi din România, cari vor voi să se specializeze în ştiinţele filologice.

— Legendele neamului Hohen-zollern. Poetul Şt O. losifz început o serie de legende întitulate »Din legendele Nea­mului Hohenzollern« cari vor apărea în curând într'un volum şi în care într'o formă literară ni se povestesc episoade interesante din neamul Hohenzollern.

— Două procese interesante. Citim în <Tel. Rom.« : Românii de legea gr.~ort. din Vâr-şeţ şi Panciova au intentat Sârbilor proces de despărţire, prin domnul advocat Dr. Emil Babeş din Budapesta. Românii din V|rşeţ, astăzi în nu­măr cam de şase sute suflete, cer din averea co­mună cu Sârbii deocamdată numai o sesiune de pământ pe seama parohului lor şi. o parte din cimiteriul comun, iar Românii din Panciova, co­mună curat românească în vremile de demult, dar sârbisată în cursul anilor, astfel, că astăzi nu mai sânt decât 600 suflete româneşti faţă de 7000—8000 de suflete sârbeşti, cer partea ce li se cuvine din întreaga avere bisericească co­mună, evaluată la patru milioane de coroane. Dorim succes dlui Babeş şi în procesele acestea !

— Serbările încoronării din Angl ia . Suvera­nii Angl ie i au oferit un grandios dineu, în pala­tul regal, reprezentanţilor curţilor europene. Cu prilejul încoronării flota ancorată în Spithead a avut zi liberă. Matrozii au aranjat festivităţi în­tre cari a fost şi o întrecere naţională î n jocul cu funia. Grupuri de câte 20 de matrozi din dife-

„ T R I B U N A" 25 Iunie n. 1911 Pag. 8-

r i t e ţ ă r i , şi-au a r ă t a t pu te rea în prezenţa u n u i publ ic numeros . Matroz i i englezi au eşit b i ru i ­tor i . P a r t i c i p a n ţ i l o r s'a da t în sara zilei, d in par­tea a mi r a lu lu i , un banchet de 1500 t a c â m u r i . — Cu p r i l e ju l încoronăr i i s 'au î n t â m p l a t ma i mul te accidente . C ă p i t a n u l de g a r d ă Macon căzând de pe cal a sufer i t o f r ac tu ra ţ i e şi g rave lez iuni la cap. I n c i rcumscr ip ţ i a Simereges a exploadat u n t u n omor înd câteva persoane d in apropiere . I n Ba rms tab l ebn s'a n ă r u i t o poar tă de t r iumf, omo­r î n d o femeie. — E r i s'a ţ i nu t cortejul regal care a p a r c u r s p r inc ipa la l e s trăzi ale Londre i . In f run­tea cor te ju lui e ra t r ă s u r a regală , t r asă de 8 cai. P o p o r u l a ac lamat în tot d r u m u l pe suverani . Li-s 'au făcut ovaţi i şi r eprezen tan ţ i lo r d in colo­ni i . I n sui ta rega lă era reprezen ta tă î n t r eaga ar­m a t ă a Angl ie i , fiece r eg imen t cu câte u n g r u p de 25 soldaţi , comandaţ i de u n ofiţer. Ca aspect cor te ju l de ier i a fost mul t mai impună to r ca cor­te ju l încoronăr i i . Şi publ icul pă rea ma i însufle­ţ i t neconten ind cu urale le . Begele George p u r t a un i fo rma de genera l , i a r r eg ina M a r y o ha ină albă şi o pă l ă r i e violetă. — Azi se ţ ine revis ta flo­t i le i r ep rez in t a t ă p r i n toate statele. — La serba­rea în l iber ce se va ţ ine în 27 cor. s 'au t r i m i s p â n ă acum 5000 de inv i t ă r i . — D i n cur iozi tă ţ i le serbăr i lor se amintesc unele l uc ru r i in te resante : Astfel mi l iona r i i amer ican i de teamă să n u fie j e fu i ţ i , au adus cu ei şi pe u n celebru agent de pol i ţ ie care cunoaşte toţi pungaş i i Amer ice i . — P e n t r u a pu tea vedea cor te jul şi delà depă r t a r e s 'au folosit n iş te apa ra t e , car i în u r m a formei s'au n u m i t j i r a f e , asemănându-se mu l t eu aceste an imale . O og l indă apl ica tă p ă r ţ i i de sus a apa­r a tu lu i îşi res f r îngea razele în o a l t ă ogl indă apl ica tă în pa r t ea adversă, pro iec tând astfel t re­cerea cor te jului . Cei postaţ i la m a r i d i s tan ţe pu­teau vedea în toate amănun te le def i larea corte­j u l u i .

— Consumaţia de pâne în România. I n cursul anu lu i 1910 s'au consum'ât în toate comunele ur­bane din E o m â n i a 180.966.300 k i log rame de pâne , ceeace vine 152 k i log rame de om pe an sau 416 g r a m e pe zi.

Can t i t a t ea de pâne î m p ă r ţ i t ă pe reg iuni dă u r m ă t o r u l r ezu l t a t : I n Muntenia se consumă cea mai m u l t ă pâne , adică 176 k g r . de cap pe an. Vine apoi Dobrogea cu 164 k g r . ; Ol ten ia cu 138 k g r . şi la u r m ă Moldova unde se consumă cea mai p u ţ i n ă pâne , anume 118 k g r . de cap pe an.

—Achitarea fraţilor Zsilinszky. J u r a ţ i i d in (Hula i-au declara t pe f ra ţ i i Zsil inszky nevino­vaţ i , iar t r i buna lu l pe baza acestui verdic t i-a a-chi ta t pe amândoi cuzaţi i .

Sen t in ţ a aceasta a s t â rn i t enormă sensaţ ie . Cor idoare le şi i n t r ă r i l e la t r i buna l au fost ocu­pa t e de pa t ru l e de j anda rmi , f i indcă era t emere că publ icarea sent in ţe i de ach i ta re v a provoca demons t ra ţ i i sgomotoase din pa r t ea aderen ţ i lo r lui Achim.

T u r b u r ă r i însă nu s'au în t âmpla t .

— Soţia viitorului moştenitor la Roma. Soţ ia v i i torului moş ten i to r al t ronu lu i habsburg ic , p r inc ipesa Zila a sosit la E o m a , unde va fi pr i ­mi tă în aud ien ţă papa lă .

— Fenomene vulcanice în Transilvania D i n s t a ţ iunea ba lnea ră Balványosfüred , comi ta tu l T r e b s c a u n e , se comunică : Zilele t r ecu te s 'au ob­servat în local i ta te une le fenomene de vulcanism. D in mul te le isvoare de apă minera lă , e r u m p cu p u t e r e gazur i de sulfur. L â n g ă fabr ica de acid carbonic delà Bálványos-vár s'a î n t âmpla t o e-rup ţ i e de gazur i , care pa re a fi începu tu l une i e r u p ţ i u n i vulcanice . Te renu l este de al t fel vulca­nic. Lacur i le Sf ta A n a şi Mohos sunt în cra te­

rele duor vulcani s t inşi . E r u p ţ i u n i l e se aduc în l egă tu r ă cu cu t r emur i l e de p ă m â n t din t impu l djjn u rmă .

— Generalul Botha doctor de onoare. Cu pri­lejul încoronăr i i regelui George al Angl ie i , fo­stul genera l bur , ac tua lu l guvernor al State lor -U n i t e d in Afr ica sudică, Botha a fost ales doctor de onoare la univers i ta tea d in Oxford şi Cam­br idge . P r o m o v a r e a se va fece zilele vi i toare, în mij locul unor serbăr i deosebite.

— Papa bolnav. D i n an tura ju l îna l tu lu i pre­lat al biser ici i catolice se comunică, că Papa se află i a răş bolnav. P o d a g r a , de care a suferi t ul­t imu l t i m p a r eapă ru t . Cu toată slăbirea ce se ob­servă, se crede că P a p a în u r m a const i tuţ ie i sale viguroase, se va î n t r e m a în scurtă vreme.

— Napoleon şi Ludovic al XVI lea »Revue historique de la révolution françaisec publică scrisoarea unui advocat parisian câtră un coleg al său din Londra, din care se vede ce credea Napoleon despre Ludovic al XVl-lea. Scrisoarea spune că pe la începutul anului 1810, când Napoleon cu cancelarul imperiului Cam-bacélés se sfătuia despre serbările de iarnă ale Curţii, acesta din urmă propune ca balul Cm (ii să se fixeze pe ziua de 21 Ianuarie, data la care după cum se stie a fost decapitat Ludovic al XVl-lea. Napoleon auzind aceasta, sări indignat de pe scaun şi zise răstit cance­larului : »Iţi închipui d-ta că eu pot dansa in ziua aniversarei morţii unui om de onoare?»

Oare un instinct de solidaritate, ca monarh, ia su­gerat lui Napoleon această efuzine, ori presimţia Bo­naparte că nu va muri ca împărat al Franţei.?

Mişcare culturală şi sociali. Turneul lui Liciu şi Nottara în Bu­

covina. Corespondentul nostru din Cer­năuţi ne scrie: Vestita trilogie a lui Dela-vrancea interpretată de cei mai buni artişti ai teatrului naţional din Bucureşti a stârnit valuri de entuziasm între Românii din Cer­năuţi; unii alergară din crierul munţilor ca să asiste la reprezentaţiile aceste. Mai ales »Apus de soare*, în care apare măreaţa fi­gură a lui Ştefan cel Mare, a stârnit fiori de admiraţie şi de evlavie. Vineri în 1 6 1. c. când s'a dat această piesă s'a observat pe la mijlocul reprezentaţiei că şi ministrul Delavrancea se află în loja artiştilor. El venise incognito. Publicul i-a făcut ovaţii entuziaste, chemându-1 la rampă, dar n'a voit să apară. După reprezentaţie însă a petrecut în mijlocul bucovinenilor adunaţi în grădina palatului naţional.

Reprezentaţiile acestea i-au adus » Socie­tăţii pentru cultură* un foarte frumos venit material, fără să vorbim de succesul moral, care de sigur e foarte bine venit mai ales acum, când atmosfera e încă încărcată de miasmele rămase în urma alegerilor pentru parlament. Coresp.

Concertul <Corfescu» din Timişoara. — 20 Iunie.

O adevărată sărbătoare a fost pentru noi Timişorenii, venirea d-lui Corfescu aci în Ti­mişoara unde şi aşa foarte greu ne putem a-űuna la olaltă. Sala cea mare delà Fabrik's-hof gemea de publicul neîncăpător. Apariţiu-nea d~lui „Nicu Corfescu" a fost salutată de salve de aplauze care erau necontenit repetate după fiecare din frumoasele arii de operă „Tra-viata", Bărbierul de Sevila, Carmen, Elisird'a-more, Wanderer, Die Beiden Grenadire etc. Lucru rar şi înălţător a fost, că admirabilul

cântăreţ, pentru a se putea face înţeles de tot publicul a cântat aproape toate ariile de operă in româneşte. Vocea sa este detonatoare în notele acute, plină în „mediu" şi în Jorte" în­tocmai ca baritoni. Interpretaţiunea d-lui Cor­fescu este cu adevărat perfectă, ştie să te cu­cerească şi să-ţi cuprindă tot sufletul. — La apariţiunea sărbătoritului artist în costum ol­tenesc era un adevărat tip de voinicie şi irunv sete românească. Doinele cele frumoase dia România, de peste olt, vre-o 8 la număr au smuls tunete de aplauze şi lacrămi de buciü rie de pe feţele tuturor. Artistul însuşi se uii tase pe sine într'un elan sublim, făcând delP ciile publicului setos de lucruri frumoase şi dt o asttel de rară şi bogată comoară de voce. Dea Dumnezeu ca distinsul artist să nu ne uite şi din când în când să ne mai adune pe toţi la olaltă. Corul reuniunii sub conducerea harnicului învăţător Nicorescu s'a achitat con­ştiincios. Dr. Felicia Petrovici a acompaniat cât se poate de bine dificilul program, ase' menea şi d-şoara Silvia Teodorescu s'a achi­tat frmos de cele 4 doine româneşti.

După concert s'a dansat până la orele 4 şi jumătate după care fiecare a plecat cu amin­tirea lui „Corfescu" cântăreţul al nostru, care a plecat la Arad unde fraţii aradani au avut ocasiunea să se desfăteze la auzul se­ducătoarei sale voci Joi seara 22 Iunie st. n. în sala delà „Crucea albă".

— Producţiunea teatrală din Brad. — Scr iu aceste câteva vorbe despre ea, nu ca

să laud pe d i le tan ţ i , căci p res ta ţ iun i l e lor fru­moase se laudă de sine, ci ea să amintesc, că p roduc ţ iunea de Sâmbă tă seara (17 L c.) a fost un nou semn de» avânt al secţiei Brad a Лstrei, j în t r 'o d i rec ţ iune pe cât de f rumoasă, pe atât de j grea.

D e s p ă r ţ ă m â n t u l numi t adecă vrea să înlo­cuiască pe sora mai mică „Socie ta tea pentu tea­tru'", pană creşte şi aceasta mare , şi s'a apucat, de 2 ani . să răspândească învă ţă tu r i bune, gust de l i t e r a tu ră şi g r a i ales românesc şi p r i n -рщ \ ducţ iuni t ea t ra le . Mai anii t r ecu ţ i îşi făcuse « , t rupă care a juca t în câ teva locur i , iar acuma a în jgheba t o altă t r u p ă de oameni însufleţiţi, ! cu cari a p reda t „ M ă r u l " de Z. Bâ r san şi „Cârla- . ni i " de C. Negruz i , cont r ibuind astfel cu ceva ht ; deş tep ta rea conşt i inţe i na ţ iona le , care durere, copleşită de e lemente le une i cu l tu r i s t ră ine , în t impul din u r m ă în Brad pare-că a început sa adoarmă.

Căci ani de ani se abat p r in B r a d t rupe de tea t ra l i ş t i , car i nu fac să r ă sune pe scenă dulcea noas t ră l imbă şi car i spr i j ini ţ i de guve rn şi de socie ta tea ungu rea scă din Brad , îşi împlinesc cu zel vrednic de l ăuda t cunoscuta „misiune cu l tu ra lă" . Deşi pe la cabare tu r i l e şi produc-ţ iuni le lor t ea t ra le se duc şi bănişor i româneşti, la t ea t ru] nos t ru nu s'a văzut nici unul din co­rifeii c ă r t u r ă r i m i ungureş t i din Brad, măcareă fuseseră invi ta ţ i toţ i . Nu-i supăra re însă, ei ştiu ce fac. D o a r vor t rezi cu pilda lor f rumoasă şi pe ai noş t r i pe toţi la conşt inţă na ţ iona lă şi la simţ de so l idar i ta te acolo unde nu pot încăpea con-s idera ţ iun i de ordin personal .

Şi astfel se poate nădă jdu i că în vi i tor vor merge toţi P o m â n i i la p roduc ţ iun i l e „Asocia-ţ iuni i" . Ura pe r sona lă faţă de cu t a r e dintre a-ran ja tor i va t r ebu i să d ispară , când eşti convină că acel a r an j a to r nu se osteneşte de d ragu l său, ci de d ragu l cu l tu re i româneş t i şi pen t ru ridi­carea î n t r e g u l u i t ău neam.

P r o d u c ţ i u n e a de Sâmbă tă totuşi a reuşit . Me­r i t ă toa tă lauda d i le tan ţ i i : d-şoarele Mărioara Bulza , V e t u r i a K é r i şi Emi l i a Saf ta , apoi d-nii: I oan B â r n a (înv. penz. Vaca ) , P e t r u Mateeşiu ( înv. V a l e a b r a d ) , Geo rge P o p a (ales preot Ţ ă l n a ) , A r o n Ind re iu (cand. de înv. B r a d ) , Dr. Ioan R a d u (prof. B r a d ) , D r . T r a i a n Suciu (prof*

Szántó Dezső Nagyvárad, Sz t , János-ü. 25. l â c â t u ş t i p e n t r v i e d i f i c i i .

Telefon 491. — = ± = = = Telefon 491. Primul magazin industrial de rolete de lemn din

Oradea-Mare. —- Atelier de ferărie. — —

Nr. 127 1911 . T R I B U N A " Pag. 9

jBrad), E r m i n S tanca (contabil B r a d ) şi L u ţ u Kadu, bă ia tu l d e 7 ani al p rofesoru lu i Dr . R a d u . l-am pus cu numele ca să se ştie cine nu c ru ţ ă ,vr,eme şi os teneală când e vorba de ceva t r eabă

!bună românească . S'a p lă t i t chel tuie l i le şi au mai r ă m a s vre-o

.85 cor., cu car i se va solvi ra ta p r imă din da to r i a ;făcută p e n t r u p ianul de spă r ţ ămân tu lu i .

Şi apoi vom mai vedea !

ECONOMIE.

(Expoziţie de copii în Lancrăm. , Fidel organului său de lucru, comitetul central al >Renn. rom. agricole sibiene-, a adresat cătră primăria íomunalá din Lancrăm următoarea rugăminte:

Onorabilă primărie comunală! Felul de con­lucrare al obştei noastre şi însufleţirea ce se ma­nifestă din prilejul expoziţiilor de , copii, iniţiate încă |a 1906 de Reuniunea noastră agricolă, fac, ca această lucrare să se numere,între adevăratele serbări ale poporului nostru, atât de lipsit de mo­mente înălţătoare. Dar în afară de partea strict socială a acestei serbări, de această lucrare se leagă un număr aproape nesfârşit de scopuri, cărora expresie li s'au dat la cele 5 expoziţii de -copii, ţinute în comuna Apoldul rom., Ilimbav, Poiana, Orlat şi Sadu, spre ajungerea cărora s'au vizat la fel de fel de mijloace, dintre cari vom aminti aci pe scurt : a) ideea înfiinţării prin co­mune a câte un modest spital pentru isolarea şi îngrijirea bolnavilor ; b) ideea înfiinţării prin co­mune a câte und Reuniuni pentru îngrijirea şi a-jutorarea bolnavilor scăpătaţi ; c) ideea înfiinţării unui organ de specialitate, în care să se expună părerile medicilor, ale preoţilor şi învăţătorilor în asemenea cauze ; d) ideea trimiterii din fiecare comună a câte 3—5 fete din familii mai bune la oraşe în familii româneşti, unde să se deprindă în treburi de gospodărie, iar preotesele, notără-«şiţele, dăscăliţele şi celelalte femei fruntaşe, să î\dee din caz în caz, câte o masă comuna, la pre­ţuirea mâncărilor căreia să participe şi nevestele din sat ; e) ideea, ca învăţătoarele să facă cursul şcoalei de menaj, iar la timpul său să ţină pre­legeri din arta bucătăriei ; f) ideea, ca în şcoalele de fetiţe să se propună şi. igiena ; g) ideea, ca la expoziţii medicii şi alte persoane competente să ţină prejegeri poporale dfn domeniul igienii, iar med cii să ţină o oră de consultaţie în cursul expoziţiei; h) ideea, ca fruntaşii comunelor să pună temeiu la un fond pentru ajutorarea co­piilor săraci, a copiilor bolnavi şi cu deosebire a mamelor sărace pe timpul cât zac în patul de naştere, fond, care să se alimenteze din mici da­ruri, din câte o modestă taxă de familie delà botezuri, cununii, îngropăciuni pomeni, din o mică pedeapsă, ce s'ar pune pe fumători etc. etc ; î) ideia înfiinţării unui grajd mare, în care să se ină vacile cu lapte şi acolo să se pregătească laptele œntru copii după cele mai moderne recerinţe igie­nice ; j) ideea de a se distribui la expoziţii anu­mite tăbliţe cu régule scurte despre igienă, care ibliţe să se atârne pe păreţii caselor ; k) ideia,

ta aşezămintele noastre să întemeieze un muzeu penic cu modele de îmbrăcăminte şi alimente gienice, bănci de şcoală etc. ; l) ideia, ca damele tin juriu şi cei cu dare de mână, să facă daruri á hainite de înfăşat pentru copiii săraci etc., — lucruri acestea cari până să ia fiinţă, reclamă încă tiuit studiu şi multă desbatere

Dorind a contribui şi pe mai departe la gene-irfzarea de asemenea idei salutare, hotărâre am •toit de a aranja în cursul anului de faţă cu bine­voitorul concurs al medicilor noştri, a 6-a expo-

ie de copii, şi dacă vom obţinea consenzul ce­lor competenţi, chiar în lăudabila d-v. comună •lancrăm.

Acestea premerse, ne adresăm câbă onorabila primărie cu respectuoasa rugăminte, ca în con-ţdegere cu onor. oficiu parohial şi cu bravul <orp învăţătoresc de-acolo, să binevoiască a în­truni fruntaşii comunei la o consfătuire, în care ü se hotărască ţinerea expoziţiei de copii în lancrăm, să se destineze luna, ziua şi localul in «are s i sè ţină ; vârsta copiilor de admis şi gru-ЩКІ acestora ; maximul şi minimul premiilor de Împărţit ; să se nomineze persoanele cari ar fi să intre în juriu etc. Cu considerare la scopul uminitar ce-1 urmărim şi la modestele noastre

mijloace băneşti, să binevoiţi a apela la genero-sitatea aşezămintelor d-voastre, cum este comuna politică, comuna bisericească şi alte eventuale instituţii, ca să concurgă şi ele cu cât de puţin la crearea premiilor expoziţiei..

Vă mai rugăm să binevoiţi a constitui un co­mitet aranjator local, care' să ia amână afacerile expoziţiei.

Cu scop de a putea face şi din parte-ne şi de cu vreme toate preparativele şi publicaţiunile ne­cesare, Onorabila primărie să binevoiască a ne comunica cu posibilă grăbire hotărîrile luate în cauză.

Mulţumind onorabilei primării pentru ostenelele puse în serviciul binelui poporului, o rugăm să primească espresia dragostei frăţeşti ce i-o păs­trăm.

S i b i i u , 17 Iunie 1911. Comitetul central al «Reuniunii române de

agricultură din comitatul Sibiiu». Pani. Lucuţa, Vie. Tordăşianu,

président. secretar.

X Fabrică de brânză Transilvania, Telefon 539, (Brânză secuiască) Cluj . Szechenyi- tér (Casa R é g e i u ) . I n orice caz î n t r ep r inde rea acopere în ziua de azi o m a r e l ipsă în ale a l imenta ţ ie i . Am­bi ţ ia t ână ru lu i , agi lu lui , conducător al f i rmei rezidă în a aduce pe p ia ţă o b rânză săcuiască, l ipsi tă de orice ma te r i e s t ră ină , aşa ca să fie excelentă a t â t la gus t cât şi la ca l i ta te . Local i tă­ţi le sunt a ran ja t e conform higiénéi de a l imente , maşini le m â n a t e de e lec t r ic i ta te , l uc rând mate­ria] ver i tabi l , d in care se p regă te ş t e şi caşul cel mai bogat în g răs ime . P roduc t e l e aceste în ur­ma cal i tă ţ i i şi a p re ţu r i lo r , în orice caz va căş t iga î n t r eaga pia ţă . ,

B r â n z a secuiască, un a l iment incomparab i l , se aduce în c i rcula ţ ie în beşici de 10 dg. — */4 kg . şi în burduşe le de 1—10 kg. , pe car i e desemna tă m a r c a ; S t a t u a lu i Mate i , ceeace ga ran t ează că rft-ânza nu este fals if icată şi că prov ine delà fa­br ica men ţ iona tă

X Nu mă mai dor piciorele> de când por t ghe te ana tomice Moskovi ts . Cuvinte le aceste se aud deseori în Arad . A m scăpat de ghe te car i p ro­voacă dure r i . I n locul lor azi servesc ghe te le ana­tomice Moskovi ts , car i se pot r ivesc pe cel ma i debil picior, pă s t r ând forma e legan tă tot t impu l pu r t ă r i i .

BIBLIOGRAFII. „Noua Revistă Română" de sub direcţiu­

nea dlui C. Rădulescu-Motru, are următorul sumar :

Noutăţi : Procesul delà Sf. Sinod. — Aface­rea tramvaielor comunale. — Răspuns la scri­soarea d-lui Dr. Istrati.

Cestiuni actuale : Dr. N. Leon, prof, la univ. din Iaşi. Selectjunea politică.

Cestiuni sociale : Artur Gorovei. Prin tară. (însemnări din călătorie).

Psihologie: Gr. A. Tabacaru. Copii anor­mali.

Cărţi noi: C. Sp. H. Scrisori inedite ale lui Vasţle Alexandri.

Literatură: Villiers de I'Isle-Adam, trad. I. Botez. Misterul eşafodului.

Discuţii : N. O. Popovici-Lupa. Şcolile de a-gricultură.

însemnări: Duşmănia culturală franco-ger­mană. — Pe margini de ceasloave. — încoro­narea Regelui Angliei.

Revista Revistelor : Convorbiri Literare. -Luceafărul. — Vieaţa Nouă. — La Voce.

Memento.

Poşta Administraţiei. Ioan Lalescu Cornia. Mai aveţi de solvit Cor. 5 până

la finea anului 1911.

V. P . î n G. Scr isor i le expedate la T imişoa ra n ' a u sosit încă î ndă ră t şi aşa nu vi-le pu tem t r i m i t e la noua locuinţă. Cău ta ţ i la poşta d in T imişoara .

POŞTA REDACŢIEI. P. O. „ R o m â n i a agr icolă" , Bucureş t i .

Arad. F i r e ş t e , omulu i aceluia n ' avem şă-i ma i răspundem. . . în gazetă. E . o totală l ipsă de c ins te felul cum discută acest om, care acuză pe a l ţ i i şi cu păcatele sale.

Ch ia r şi în n u m ă r u l de azi al „ R o m â n u l u i " , î n r e g i s t r î n d d e n u n ţ ă r i l e lui M a n g r a , sc r ie :

„De-ar t r ă i f ie-er ta tul R u s u - Ş i r i a n u l de si­g u r că i-ar r ă s p u n d e cu u n sictir"...

E u n c in ism revol tător să acuzi mor ţ i i cu ne­cuvi in ţe le pe car i le-ai săvârş i t tu . B ie tu l Rust i n ' a folosit n ic ioda tă cuvântu l m u r d a r „ S i c t i r " , da r 1-a folosit Goldiş Laci î n t r ' u n ar t icol scris la adresa r epauza tu lu i D r . A. M u r e ş i a n u delà „Ga­zeta T rans i l van i e i " .

Acum îl înv inu ieş te pe bietul R u s u (care nu se poate a p ă r a ) că a r fi i n t rodus în gaze tă r ia ro­mânească acest cuvânt m u r d a r , care a tâ t de b ine se potr iveş te cu s t i lu l au tor iza tu lu i .

Şi u n astfel de om e pus să conducă poli t ica u n u i neam.. .

P. N. (preot , C.) I lu s t r a t e l e edi ta te de L ib ră ­r i a „ T r i b u n a " se vând în beneficiul R e u n i u n i i femeilor române d in Arad , care şi pe această cale sporeşte fondul p e n t r u z id i rea şcolii de fete.

Cele 200 de i lus t ra te vi-s 'au t r im i s . V ă mul -ţ ă m i m p e n t r u sp r i j i n şi vă r u g ă m să îndemna ţ i şi pe al ţ i i să vă urmeze p i lda frumoasă.

Abonat Nr. 3904, Vârşeţ. N u ş t im dacă fon-daţ ia Gozsdu î m p a r t e burse ( s t ipendi i ) şi p e n t r u fet i ţe şi băieţ i delà şcoalele p r i m a r e . P u t e ţ i să scr ie ţ i însă în p r i v i n ţ a aceasta: Reprezen tan ţe i fondaţ ie i Gozsdu, Budapes t V I I I . Hol ló u . 8., de u n d e pu te ţ i p r i m i l ă m u r i r i depl ine . I n orice caz întoarceţ i -vă cu r u g ă m i n t e a d-voastră şi că­t r ă P . S. Sa episcopul Caransebeşulu i , care este m e m b r u în reprezen tan ţă .

Redactor responsabil: Iulin Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin şi f i u *

R E I S Z M I K S A

de

M O B I L E în

Oradea-mare-Nagyvárad Calea Rákoczi-ut No 14.

(Lâng-â Apolo).

I-

I i

1 I I I

GRÜBER DEZSŐ magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. Oliij—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

P r e s u r i solide!

щщ mm \ Serviciu conştiinţios! | mm mm

I I I I I I

Рад. 10 „ T R I B U N A " Nr. 128 — 1911

„DRAG ANUL" institut de credit şi economii societate pe

acţli In Beiuş.

A V I Z ! Perzându-se titli provizori Nr. 26 128,

169, 170, 226 şi 241 despre acţiile Nrii: 307—8, 934, 1177—8, 1572 şi 1816 even­tualii posesori sunt provocaţi a să insinua până în 1 Septembre 1911 st. n. adeve­rind dreptul de posesiune, altcum titli pro-visori amintiţi se vor anula şi în locul lor să vor emite alţii noui.

Direcţiunea.

Căsătorie. Un tînăr vicenotar, cu diplomă şi

practică perfecta, din familie nobiliară română, doreşte a se căsători cu o domnişoară sau văduvă fără copii, în etate de 18—30 ani şi din familie bună românească, prin a căreia ajutor, in­tervenţie sau protecţie ar deveni notar în vre-o comună mai bine situată, lo­cuită de Români. Adresa : M. T. de F. subnotar, Nábrád. — Szatmármegye. Poste-restante.

Agenţi comerciali de ori-ce branşe, cari doresc să desfacă losuri de loterie, permisă de lege, pot ajunge la un venit frumos pe lângă condiţiile cele mai favorabile.

Cassa de bani Braun« Budapest, V., Béla-utca 3. sz.

Un candidat de advocat cu practică, află aplicare momentană în cancelaria advocaţiaiă a subsemnatului.

Dr. Gheorghe Roxin, advocat.

Oradea-mare (Nagyvárad).

I In atenta celor ce zidesc case!

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARHITECT

ARAD, Deák Ferenc-u. 20a . Cu onoare încunoştinţez onor. public, că

în branşa arhitectonică execut totfelul de întreprinderi de trans­formări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc la cerere. Comande primesc atât din loc cât şi din

provincie. Preţurile-s foarte moderate. Cu stimă:

Teodor Cioban

Cancelarie administrativă şi birou de informaţiuni

în Budapesta. f

Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile procesuale, extraprocesuale, administrative şi co­merciale, mijlocesc împrumuturi personale, hipo-tecare şi amortizaţionale ieftin şi în scurt timp ; mijlocesc cumpărări, vânzări, exarendări de bu­nuri, maşini motoare şi alte rechisite economice; finanţez parcelări de moşii, exoperez ajutoare de stat pentru preoţi, învăţători, scoale şi pentru cumpărare de izlaze şi păşuni; efeptuiesc totfe­lul de comande comerciale eventual şi la bursă prompt, pe lângă taxe moderate şi anticipaţia pentru corespondenţă.

Dr. Constantin Manea, advocat diplomat

VII/., Aggteleki-u. 10., I. 7. Telefon 171-27.

stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann; (băi de aier, de soare, de abur, de aier cala\. de acid carbonic, de oxigen, de radium» băi medicinale şi electrice, gimnastică е Ц | 30 minute depărtare delà Viena în regiune ronuntidJ şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi celei ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemieb Í diabet, diathesă urică, reumatism, boale de storaach şi de intestine etc. -

Cură de slăbire şi îngrăşare. In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

— ţioase şi boale psychice. -P o s t a : Maria-Enzersdorf bei Wien.; Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien, i

Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie ' direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

S'a d e s c h i s

Arad, Piaţa Libertăţii No iL Leon Tolstoi. 44

RASBOIU ŞI PAGE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul.

(Urmare).

Numai încălţămintele îi nelinişte* pe superiori; ju­mătate din oameni aveau cişmele rupte şi găurite. Dar nu era vina comandantului de regiment, căci, cu toate cererile lui repetate, ministerul austriac nu-i furniza pielea de încălţăminte şi regimentul făcuse un marş. de mai dine de o miie de kilometri.

Comandantul regimentului era un general în vârstă şi sângeros, cu sprîncenele şi cu favorite suri, corpo­lent şi gros, mult mai lat decât înalt. El purta o uni­formă nouă şi bine călcată, şi pe umerii lui cărnoşi a-târnau nişte epoleţi stufoşi de aur; avea aerul unui om fericit care se pregăteşte pentru unul din actele cele mai solemne ale vieţii.

— Ei bine! tătucule Mikhail Dimitrici, se adresă el unui comandant de batalion care părea tot aşa de fe­ricit ca şi el — am avut de lucru azi noapte?... Si mi-se pare că regimentul nostru n'o să se prezinte rău...

— Ar putea să se .prezinte şi la tabăra din Tzaritzin, la San-Petersburg.

In clipa aceea, pe şosea, apărură doi călăreţi ve­nind din spre oraş: un aghiotant de ai lui Kutuzow „i un cazac.

In ajun Kutuzow primise vizita unui membru dl Hofkriegsrath-ului din Viena, care-i propuse să îm-

preune cât mai repede armata sa cu aceea a arhiduce­lui Ferdinand şi a lui Mack.

Kutuzow, care nu aproba acest plan, voia să areio generalului austriac în ce stare tristă sosiau trupele din Eusia. In acest scop porunci el revista şi trimise un aghiotant să-i completeze instrucţiunile. Cu toate că aghiotantul nu cunoştea aceste amănunte, el transmise comandantului regimentului dorinţa formală a lui Ku­tuzow de a-i vedea pe oameni în ţinuta de serviciu şi cu armele în teacă. Comandantul regimentului plecă capul, înălţă nervos din umeri şi întinse braţele cu un gest fuios.

— Si cât am muncit ieri, spuse el. Nu ţi-am spus, Mikhail Dimitrici, că în campanie soldaţii trebuie să poarte mantalele pe ei? Domnilor comandanţi de com­panii, trimite-ţi-mi-1 pe feldfebelul!... Şi când va sosi comandantul şef? îl întrebă el pe aghiotant.

•— Cam într'un ceas. Comandantul regimentului asistă el însuşi la schim­

barea uniformei. Toţi ofiţerii se puseră în mişcare, şi într'o clipă, careurile liniştite şi regulate se desfăcură cu sgomot. Soldaţii alergau în toate părţile, îşi scoteau raniţele şi-şi îmbrăcau mantalele, ridicând braţele în sus. într'o jumătate de ceas totul reintră în ordine, ca­reurile din negre deveniseră cenuşii.

Comandantul trecu din nou prin faţa regimentului său cu mersu-i legănat, cercetându-1 de departe. De­odată se opri şi strigă:

— Ei! dar ce înseamnă asta? Să mi-se trimită co­mandantul companiei a 3-a!

Când ofiţerul chemat, un óm în vrîstă şi care n'avea obiceiul să alerge, sosi în faţa comandantului cu paşi zoriţi, acesta îl măsură din cap până în picioare şi-i zise:

îmbraci pe oamenii dtale în ea» — In curînd o sa-i rofan.

Şi comandantul arată în rîndurile companiei a 3-a.j un soldat a cărui manta era de o culoare cu totul deo~ sebită de a celorlalţi oameni.

— Am să te învăţ eu minte, să îmbraci pe'soldaţii| dtale în mod caraghios pentru revistă!...

Comandantul companiei, cu ochii ţintă la superiorul] său apăsa mai tare cu degetele pe cozorocul chipiuki| său, ca şi cum de asta depindea scăparea.

— Ei bine? de ce nu răspunzi, mă rog? Cine e sol» datul cela îmbrăcat ungureşte din batalionul d-tale?j

— Excelenţă... — Excelenţă, Excelenţă, Excelenţă,...ce-i asta, Ex-1

celenţă?.... — Excelenţă, soldatul acela e Dologhow, care a foi

degradat. — Doar nu l-au făcut mareşal când l-au degradat,!

ci simplu soldat, şi un soldat trebuie să fie îmbrăcU după reglement.

Excelenţa Voastră 1-a autorizat ea însăşi în ІЩ pul campaniei.

— Autorizat, autorizat! Aşa sunteţi voi, tineri zise el liniştindu-se puţin, câte puţin, vă spune cinevai o glumă şi voi... Da, vezi ca oamenii dtale să fie лш~ brăcaţi precum se cere; şi comandantul regimentehiiJ mai privindu-1 odată pe aghiotant, se îndreptă cu met-J su-i clătinat cătră compania a 3-a.

Era evident că de abia aştepta prilej să'ji| verse necazul pe cineva.

— De ce această manta albastră ? răcni el la Dolo-J ghow? Scoate-o Feldfebel, schimbă uniforma aceasto măg...

Dar nu sfârşi. (Va urma).

Nr. 128 — 1911 „ T R I B U N A 1 Pag. И

ji 5chroraro XXX e l i » in i c

Braşov—Brassó Hosszú-utca No . 27.

Re :o man dă în atenţiunea onor. public din loc şi jur

marele său atelier mehanic aranjat în Braşov, Hosszú mea 27, unde se efeptuiesc tot-felul de lucrări atingă-toare in aceasta branşă, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

pe largă preţurile cele mai convenabile si ezeouţic solidă şi punctuală.

n orice cantitate flori de wmoniţe (mu-jefel) flori de tei, flori de friguri, flori ie soc, flori de bujor, flori de grîu, mima de secări, frunze de mătrăgună, frunze de măsălarniţă, bolondaică, ciu-mfaie şi rădăcini de mătrăgună fie verzi ori uscate, precum şi vespi de - frapţen (gândaci de maiu). —

alexandra Szokoiy, Arad (vis-à-vis de biserica sârbească). —

MOTOARE!

Cele mai bune şi vrednice de încredere [dere motoare de benin, accesorii pentru Ifierat, automobus cu benzin, motoare I originale suedeze cu olei şi motoare cu Igaz, se pot cumpăra pelângă condiţiunile Icele mai favorabile şi cu garantă pe pai mulţi ani. Eftinătate şi promtitudine.

Karczag Testvérek [ B u d a p e s t a , , V . , A u l i c h - u . . *7

Prospecte şi cataloage trimite gratuit.

[ B i i - o v i . d e xxx£ox~rxxzxţix 11

[Cunoscând multele lipsuri ale publicu-ІІШ românesc din provinţă, m'am ho-ţfît să deschid în B u d a p e s t a un l i . Birou de informafii şi I e Atentară românească. ^ [Orice informaţie relativ la petiţiile îna-lifltate la ministerii şi la alte foruri, orice [informaţii comerciale şi în general în \wice cauză dau în restimp de 2—3 lie, ori-şi-cui resolvând toate chestiile [în modul cel mai cinstit. Urgitez rezol-jvirea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu [referentul causei şi rog resolvire favo-Irabilă. Fac totfelul de mijlociri comer-|dale şi comande. Preţuri moderate,

viciu prompt, informaţii detailate. La aviz aştept la gară.

OURIU, Budapest, Uijos-u. 141. l i p . ,

In atenţia cumpărătorilor úe Ï1

le recomand magazinul meu din Arad, strada Fejsze No 6 unde ţin în depozit: aranja­mentele cele mai moderne, pentru dormitoare, sufragerii şi saloane cu preţuri moderate. Primesc comande în a t e l i e r conform cerinţelor preliminare şi mustrelor ce le servesc pu­blicului. — Condiţiile cele mai favorabile.

Cu stimă:

Csatlós András, măsar şi dulgher.

Ce faceţi băieţi? — Tata ne-a j | dat voie! Căci fumăm doar tuburi ven- ~~ tabîle Antînicotin firma „JACOBI" din cutii de lemn '

Păziţi ! Sunt veritabile numai cu inscrip-ţiunea »JACOBIc.

UZINĂ ASORTATA CU

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Pentru mei i , fabrici, terme, etC. M o t o a r e d e o l e i b r u t S W I D E B 8 K I

Motoare de München T^'^Zl M a ş i n i e l e c t r i c e Л 1 . S . W .

Pompe centrifugale şi turbine. Auspiciile inginerilor şi preliminarele d e speee le

pune bucuros la dispoziţie. ^

,«E L îC T R A . soc. pe acţii pentru edificarea uzinelor electrice B u d a p e s t , VI., Gyár-u. 11|L. Telefon 8 4 - 6 4 .

Premiat g l medalia «ea mare l a exp. Mi lenară dia Bpartr я 18»6.

Turnătoria de clopote. — F a b r i c a d e s c a n a i d e f e r p e n t r u clopote, a Ы ANTONIU NOVOTNY . Т Ж Г . Se recomandă spre pregătirea clopotelor noua, precum ia turnare» i e cou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo-aioase pe garanţie, de mai mulţi ani prevăzute en adjustări d e fer bătut, construite spre a 1« întoarce In uşurinţă în ori-ce parte, îndată -e clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel ecutite de^ crepare. Sont recomanda- ni ПИПФІРІ 1 f АПІЗІТІ? d e ^118?1 i n ' te cu deosebire bhUlUilhb UÄUÜi 1 & ventate şi pre­miate în mai multe rânduri , ear i «unt provăsuie în partea superioară — ca violina — cu găuri ca figura S şi au un tos mai intensiv, mai idânc, mai limpede, mai placat şi cu vibrare mai voluminoasă decât :ele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este tgal în ton cn un clopot de 461 klg. pateaut d a p i aisţeaulvecaiu. Se mai recomandă epre facerea scaunelor de ier bătut, de siae stă­tătoare, — spre preadjustarea clopotelor yechi cu adjustare de fer bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. Preţarl-oarante Unstrate gratis.

Dipl. de onoare Lovrin 1902. Medalia de aa r Timişoara 1891. î

SZUBOTHA SÁNDOR 1 p r « ? & â , t i « o t > d e o d A j d i i ş i t i« l j u t u t - i b i s e r i c e ş t i , i

Iitifflsiit It 1883 Ttlifpt putri tomit. si orsi 498. | -, Liferantu! excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad. g

T I M I Ş O A R A C E T Ä T E • ta colţul străzii Lonovics ţi Jenő főherceg, vss-ä-vf» de botéiul « Hungária |

atât a preo- 4 Recomandă magazinul său bogat în atenţiunea blnevotoare (Íme! cât şi a acelor, cari voesc să cumpere pentru biserici capele, sau societăţi de înmormântare

Iii, s t e a g u r i , e m c j , statue

Ф^ ФФФФФФФФФФФФФi

- sau altfel de adjusturi bisericeşti -tot astfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărllor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog Ilustrat. —

Pag. 12 „ T R I B U N A" Nr. 128 — 1911

1 ^ T vrilMFrANISM DE Ul

AKTE.) PRETURI EîïlNECON DITIUN! DE PLATA DVANlAGlOAtt

tiftSV№v inimi ţ 1

T 'CUMECANISM DE v / < CURÂT IT SIMPLU SI DUP LU

LĂRGIMEATOBEI РІХМА LA650%. 1lí rAĂNABI L CUWASINADEVAPORI, MOTOR SI

MASINA BREVETATA

UMBlATIţDES^O írJ/cATAlOGTRIMETt NO^SlCURATirí:^==^:fZ LA DORINŢA TRIFOI m M F I R M A GRATIS

BUDAPEST -VI,NA6YME1Ö-UTCa66

Bicicletele de re­nume mondial :

* THE CHAMPION şi P R E M I E R cu osie campan ilară roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garanjă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, făr' de nici o ridicare de prêt ' n r a t e lunare de

12 şi Í5 cor. precum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete — ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. In urma circulaţiei mari unde în toată Austro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus — în mare cu preţ original de fabrică. —

Láng Jakab şi fiul mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta , VIII,, József -körut 41, Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, II., Margit-körút б. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.

I Şi fi S SI Si s s l s

a I i I

Magazin de mobile K U N S C H A Ü T A L

tâmplar de edificii şi mobile NAGYENYED, Rozsa-utca.

(Vis-à-vis de casa comitatului.)

l l l

} Primeşte orice lucrări de edif cani. Are g în dfpozi t aranjamente complete pentru odăi , lucrate în atelierul propriu în cel m mai modern stil, delà cele mai ieftine până i la ceie mai bune , după plarjuri proprii | sau la comandă. — Pentru lucrările юНе g primesc garanţia cta mai extremi . Mare | asor t iment de m o b i l e de a lamă şl fler, s

deasemenea şi fotoli i . a Щ

Ï

I

ANUNŢ. La proprietarul Ioan Popescu în

Magyarád se află de v â n z a r e în cvant mare şi mic :

vin vechiu si nou de Măderat

Câteva cuvinte asupra boalelor.secrete! E trist, — dar în realitate adevărat că în vremea

de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atrofiate si cari în urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au şdruncinat sistemul nervos şi puterea spirituală. Б timpul suprem ca acestei stări îngrozitoare să se pună capăt. Trebue să fie cineva care să dea tinerimei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţite în tot ce priveşte viata sexuală — trebue să fie cineva căruia oamenii să'şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu încredere necazurile lor secrete. Dar nute în deajuns însă a destăinui aceste necazuri ori şi cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medic specialist, conştiintios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune sexuale şi ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există, atunci apoi va înceta existenta boalelor secrete.

De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest scop e institutul renumit în toată tara al Dr-ulul PALOCZ, medic de spital, specialist (Budapesta IV. Múzeum Kör­út 13. unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte ori cine (atât bărbaţii cât şi femeile) desluşiri asupra vietei sexuale, unde sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului se curăţă, nervii i-se întăresc, tot organis­mul i-se eliberează de materiile de boală, chinurile sufleteşti i-se liniştesc.

Fără conturbarea ocupatlunilor zilnice dr. PALOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi radical cu meto­dul său propriu de vindecare, chiar şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilice boalele de teve, băşică, nervi şi şira spinării, începuturile de confusie a minţei, ur­mările onaniei şi ale sifilisului, erectiunile de spaimă, slăbirea puterei bărbăteşti (impotenta), vătămăturile, boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor sexuale femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare se­parată şl eşire separată. In ceeace priveşte cura, de­părtarea nu este piedică, căci dacă cineva, din orice cauză, n'ar putea veni în persoană, atunci i-se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în epistolă e de ajuns a se înlătura numai marca de răs­puns). Limba română se vorbeşte perfect. După înche­ierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit ficăruia. Institutul se îngrijeşte şi de medicamente spe­ciale. Vizitele se primesc începând delà 10 ore a. m. şi pană la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.

Tratament şi cu Salvarsanul Ehrlich 606. Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spital, specialist în Budapesta, delà 1 Noemvre IV., Muzeum-körut 13.

KLINGE ANTAL pictor bisericesc ş i de icoane sfinte In Nagyvárad, Szent Jànos-u. 11.

Pregăteşte gratis tot felul de pla

nuri pentru iconostase şi plafoane

= bisericeşti. = = = = =

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi dulcie.

. FABRICA DE BRÂNZA

49* c l u j **-piaţa széchenyi, (casa rég eni). Recomandă fabricatele sale, cali­

tate bună: Brânză săcuiască Vio - Vi kg. în burduf Brânză săcuiască 1—2 kg. în burduf Brânză săcuiască 4— 10 kg. burd. mare Brânză săcuiască 5 kg. în lemn Brânză săcuiască 10—15 kg. în lemn

Caş de Cluj format de ţigle, pe lângă preţurile cele mai moderate.

C a t a l o g g r a t u i t .

Mare depozit

Agentura fabricei de maşini agricole:

Clavton & Mirai Ltd. M o t o a r e cvi o l e i b r u t . T u l u m o e cu motor cu gaz. M o t o a r e c u b e n z i n ă . O l e i u r i d e u n s .

î n C L U J

Inspecţia ingine

rulüi gratuit.

A r t i c o l e d e

s p e c i a l i t a t e .

Cereţi prospecturi.

Nr. 12Ô — 191Í T R I ß Ü N A Pag. 13

i I A N E B M cremă neunsuroasă. Cd шаі nou pro* fed higienic pentru fcrfţirea ţi infru-піфгеа feţei. — Mituri petele gal­be, bubele prid-•dţe de înfierbân-^igribunţeşialte feaniţenii de piele, grata aceasta ziua I poate folosi mult liasi eu succes,

jlă 1 coroană. _ binar« лчЛгЪ E non plus ultra pudrei. Buna la ildllCl pUUldi baluri, saloane şi de zilnic folos,

acopere increţurile şi e cu totul nestricătioasă. In rile: roza, albi şi cremă 1 cutie 1 coroană.

Llaner" săpun 1 bucata 6 0 fileri.

jjaner" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

janer" apă pentru gură Í buretoşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă ÍI buretoşi, contra mirosului greu . l-60ţ jumătate sticlă, 80 fileri.

ЫжГ esenţă pentru păr ES2 ţtjti şl contra căderii părului 1 sticli, 1 cor. 30 1

ÎJanef « pomadă $ ? c Ä p a n , , u l - 1 t e '

Excelentă pentro mă-

fileri.

janer" Yăpseală pentru păr n e ţ î V,

í blond părul sur şl cărunt Nereuşita colorii e

i colora in brunet ori

- y. T 1 e exchisă U comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare U K văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

J a o e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi in timp scurt, în băl, aunu, părul blond, Rsn, chiar şl brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor. Wicretă şi zilnică expediţie cu posta. - Telefon 476. »_—. _ , . fentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele |d Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf

mer, Temesvár, Gyárváros F6-ut 70.

І Н И І И І І ! Modern !

librăria, papităria şi magazinul de note muzicale

1 O e z a D é c s i Strada Forray (Palatul Hunyady

h lângă firma Brunner).

ешішпііііііі M A G A Z I N D E M O B I L E :

ioan |timplar artistic pentru edificii şi mobile, în |S ib i iu-N. -szeben, EHsabetg. 20.

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , b i s e r i c i , magaz ine , b irour i şi locuinţe, deasemenea pentru clădiri, lucrări în cel mai m o d e r n stil , pe lingă liferare promptă preţuri moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit I

Ï

Anunţuri primeşte admi -

nistraţia »Tribu­

nei«, pe lângă

: preţurile cele a

mai moderate. l'ffШІ r:*.#]||î WWî

Szeifert János sculptor,

Arad, Magyar-utca 29. Pregăteşte totfelul de lucrări din acest ram, ca iconostase, amvoane, aranjamente pentru biserici şi salon, totfelul de sculpturi pentru tâmplari. Re­paraturi se efeptuesc prompt ; comandele din provincie se e-xecută grabnic. — Pentru a-casta solicit binevoitorul spri­

jin al publicului Cu stimă: Szeifert János.

turnătorie, fabrică de clopote şi metal, aran­jată pe motor de vapor F R L D E R L C H O N I G

Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 1840. Premiat în anul 1890 cu cea. mai mare medalie de stat.

Cu garanţie de mai mulţi ani şi pe lângă cele mai © favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale

cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă de orice alte clopote la turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30°/o la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se.pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna la dispoziţie. Lis te d e p r e ţ u r i şi cu ilustraţiuni la dorinţă se trimit gratuit şi porto franco.

SZATMÁRI KÖ1PARGYÁR — HARKÁNYI EDE —

sculptor şl f>icti-a.r- în

— SZATMÁR- NÉMETI. —

yr^äsfie iocrări : Sculptori ?i monumente, altare

ernef. pietre pentru mormîet, etc. et<. в * З Й Я Clasa arhitectonică: Canouri, mauzolee, poduri, — — scări balustrade, pavagii ş. a. — —

Clasa de morărit. Pietre de moară franceze, rîjniţi — — pentru sămânţă şi sare, tocile etc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângă — — preţurile cele mai convenabile. — — Se fac g r a t u i t desenuri, reservându-se dreptul de proprietate. — Vă rog să fiţi atenţi la firmă. —

I

1

I

í S C H L E Z A C K ЕЙ Sibiiu-Nagyszeben, Letorer-g. 2. Fabrică casse cu sertare din scy-lolith şi asbest incombustibile, recu­noscute de cele mai bune. Scutare èi casse panţerate sigur din antogen şi thermit, camere panţerate, casse peutru acte, casele, prese pentru

copiat, lacăte de siguranţă, etc. «

Re£erindu-vă la zia­rul nostru vi-se tri­mit preţuri curente gratuit şi porto fr. Fabricare din ma­terialul cel mai bun.

Pag. I l „ T R I B U N A " Nr. 128 — 19ТГ fii W e b lăcătuşi pentru edificii şi constructori de apaducte

Timişoara-Fabric, Str. Tàvirda Я С > \

Primim orice lucru, ce se tine de branşa aceasta pre­cum şi reparaturi anume: strîngerea în fer a zidirilor, porţi de fer, îngrădiri de morminte, cămine perpe­tue, vetre de fiert (şpar-herturi) etc. — Luăm spre lucrare construirea de apa­ducte precum şi telefoane de casă şi ridicarea para-fulgerelor, pe lângă un preţ moderat şi garantă atât în loc cât şi în pro­

vincii.

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

Tóth József, Szeged, Könyök-n 3. Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratuit prospectul de preţuri. Se caută revânzutori.

ЙЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯЙЯЯвЯЯИЯЯЯЯЯЯЯЯІ

Eug en Lieblich íotog-raf =====

Sibiiu—Nagyszeben—Hermanstaűt Erzsébet u. N o 56 (casa proprie).

= Execută totfelul de icoane artistice. = ï^latirtatipie, icoane simple, mici şi până la mărime naturală. F*ictiard renumite in olesu. în toată mărimea, după orice fotografie mică. Fotografiarea copiiiloi- executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. =

j Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate fotografia chiar şi pe timp ploios

Preţuri moderate.

оіа;#оіоіо:оіОіо?доіоіо:о:^ш:о:о:0:0

Cu desluşiri servesc.

Primul atelier ardelean aranjat cu putere electrică pentru scobirea pietrelor şi fabrică de pietrii monumentale. =====

Gerslenbrein Tamás és Társa sculptori şi măiestrii pietrari.

^ m a g a d n e î ^ 5 Cluji—Kolozsvár, Dézsma-u. 21. Magazin de pietrii monumentale,

fabricate proprii din marmoră, labrador, granit, sienit etc

Biroul central : Sibiiu—Nagyszeben,

Fleisch er-gasse 17.

Filiale : П е ѵ я si N a c w i r a d . b J I

d u e t e . Ceice doresc a p a d u c t e I e f t ine să se adreseze la antepriza M P i c h l e r I g n á t z , C l u j y S x é p - u . t cunoscut atât în Budapest cum şi întreagă ţara. Telefon Nr. 778a, ss Primeşte pelângă garantie orice lucrări din acest ram ca introducerea еІ apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, caslrof şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii a vanta jioas« ' tinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea în bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru ciâtirea closetelor' — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată d i ga ran ţ i de 3 ani. •»

Ц Cel mai mare depozit de cuptoare de olane

M I C H A I L W A G N E R fabricant de cuptoare şl olar,

Besztercze, Ungargasse 12.1

Recomandă cuptoare de olane, câminuri, j cuptoare pentru bucătării; fabricaţie proprie,] pelângă preturi moderate, modele simple până la cele mai complicate în culori variate şi mo-1 derne.

Totfelul de reparaturi şi prefaceri se efepttb1

esc cu preţuri convenabile Comande pentru băi de vană şi căptuşirea

păreţiţor se fac deasemenea din asortimentul depozitului.

4P

M A J O R O S J Ó Z S E F •••• •• • fa/bricant de trasuri =====

Lugoş, Str. Andrei Nr. 5 . Magazin permanent de trăsuri noi şi — prefăcute. — Reparaturi şi ori-ce lucrări din ramul acesta se efeptuesc) repede şi prompt. Lucru bun, serviciu eolldşl conştllnţfbî

A. S Z Á N T Ó armurar, optician şi fabricant de cumpene

Besztercze, Strada Spitalului Pregăteşte totfelul de arme, pistoale, revolvere, apoicumpene )

deci- şi centimale după ultimul sistem de legalizare pelângă pre­ţuri ieftine şi execuţie plăcută. ,

Primeşte deasemenea repararea, pre lângă garantie şi preturii ieftine, a maştnelor de cusut- şi de scris, a bicicletelor şi cum-1 penelor.

Ţin în depozit totfelul de arme, revolvere, cumpene, greutăţi ş. a. de permanenţa. ^

XC |ИІВіа7ѵЯаяаТ"4шіішЬѵ

Nr. 128 — 1911 „ T B I B U N A " Pag. 16

Cea mai s o l i t firmă nonă românească din ungaria

j S f e r d i a n şi M i ş c a

Körösbökény. E > a n e a w C o d r u l w .

f Rugăm On. public român, având lipsă de ori şi ce maşini agricole, să binevoiască a co­manda cu încredere delà firma cea mai nouă, solidă, de mai sus, care numai cu celea mai bune şi vestite fabrici stă în legătură şi Vă asigură despre preţurile celea mai moderate şi cu plătiri în rate.

Totodată recomandă prăvălia lor bogat asortată în

ferârii, arme şi vase pentru bucătărie cu plătire în rate şi pe lângă garanţie.

Vopseli şi olei (firnis) în totfelul de colori pregătite şi măcinate în prăvălia amintită de sus .

. Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori, servim bucuros. Pentru vorbirea şi •înţelegerea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului. Şi pentru alegerea garniturilor de treerat, bucuros mergem pe spesele noastre la fabrică.

«>« -16 T R I B U N A Nr 128 — 19П

Carol G. M e r Bestercze, Str. Spitalului 23.

(lâ-nt A „Hotelul Sali ling*'). Mare magazin de :

eiasorniee de buzunar din aur argint şi din nsckel.

Oroloage de părete, deşteptătoare şi cu pendul. Articli de aur şi argint. Articlll optici şi o c h e l a r i de — Batenow. — Reparările a tot felul de articli In branşa aceasta se efeptuesc en eonştiinţiozitate şi ea preţuri moderate.

A _A A iaáS

A _ A A „ A — A — A — A — A — A — A — ^

F o n d a t î n a n d 1882. Telefon Jto. 688.

B R U C K N E R L I P O T tapeţier, decorator şi fabrică de mobile in

Andrássy-tér, tér palatul Neumann. (Lângă cofetăria Matzky),

Recomandă mobilele sale proprju pregă­tite, solide şi de o execuţie elegantă.» Pentru camere de durmit dela 190 fiorini. N E U S C H L O S Z S n f r a * e p i e ( P r î n z , t o r )

Garnituri de salon, dela 95 florini.

preţuri de cumpărare :: convenabile. ::

Se ¥inű esclusiv MOBILE din lemn tare şi vestit — - Ü Ü S C H L O S Z ,

Furnîsorul asociaţiei căilor ferate ungare.

AtelieTdTl-u xang.

l i p s a ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al pîaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştali pe seama famffiei ^ ^

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţile şi ciselate cu mare îngrijire ş» astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 10ш|| un feder în rezervă, şi olei de uns.

Expediarea se face şi cu ramburs, ori trimiţln-du-se banii înainte.

Preţul unei bucăţi 6 cor., două bucăţi se trimit franco (poşta plătită). Fraţii LENGYEL Testvérek

magazin de expediţie» KAPOSVÁR. (Somogy ra),

P. T. Prin aceasta Vă încunoştiinţez, că eu am abzis

de a mai fi membru în Societatea primă a fabricei de pălării.

Deci îmi recomand atelierul meu bogat asortat cu totfelul de pălării pe care îl conduc sub firma proprie.

Principiul meu este: bun, solid şi cu preţuri remunerate.

Fabricaţiune proprie în pă lă r i i ţ ă r ă n e ş t i . Cu deosebită stimă:

Carol Tartler, pălărier.

Atelierul şi locul de vânzare: S t r a d a P u n g a r i -l o r N o 11.

Garanţie deplină.

Serviciu prompt.

Carol Tariler, maestru pălărier Bistriţă, Strada Pungarilor N o 11.

Pentru pălăriile cari sunt provăzute cu chipul : Marca de scutire, garantez !

A'lagxa.sfcieî cî«e ai-tiolii pentru toisserici фі prveoŢfci.

e E

"5. S

a e u o

GEORGE JANCOVICI A R A D , F o r r a y - u t c a Nrul 2,

Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi : : negre. : :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

noutăţile de primăvară în stofe, mpàsuri, delainuri, zeîyruri, creioane, batisturi $i multe alte articole cari nu se pot toate înşira. c§g> ®>

gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

>TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAF.C, N1CHIN ŞI CONB. — ARAD 1911.