În ziar mai puteţi citi despre:

- Tabăra de creație ,,Mimosa, 2016” ;- Pelerinaj la mănăstirea

„Sf. Proroc Ilie”din s. Nicoreni, 2016;

-„Viața este plină de miracole, trebuie doar să le observăm.

Însăși viața este un miracol.” Lansarea „Dicționarului

Auafed 3” de Doru Ciocanu;- Simbolurile de stat ale Republicii

Moldova

Chibzuinţa Revistă cultural-educativă Liceul Teoretic Recea Să citească înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, cel neîncercat

Nr. 32, septembrie 2016 va căpăta agerime de minte, cel priceput va dobîndi Înființată în a.2009 iscusinţa, iar tînărul – cunoştinţa şi chibzuinţa. Redactor-șef: Corina Dascal

Patria Patria e primul nostru leagăn; Drumul pînă-n prag şi înapoi, Plopii-n faţa casei şi-un mesteacăn Ori un tei ce freamătă în noi.

Patria e cartea de citire, Cîntecele toate scrise-n ea, Tot ce-nveţi cu dor şi cu uimire, De la firul ierbii pîn-la stea.

Patria e marea şi sunt munţii Care ne îndeamnă spre-nălţimi E lumina ochilor şi-a frunţii, Tot ce înălţăm şi ce iubim. Ion Brad „A-ţi iubi Patria înseamnă a trăi cu ea aceeaşi viaţă”. (I. Iacovlev)„Dacă nu gîndeşti la viitor, nu poţi să–l ai”. ( J. Galsworthy )„Este regretabil faptul că, adeseori, pentru a fi buni patrioţi, unii îşi închipuie că trebuie să fie inamici restului omenirii”. ( Voltaire)„Acela nu este patriot care n-a învăţat a fi de folos obştei; n-a purtat cerul în pieptul său acel care n-a simţit plăcerea de a fi binefăcător pentru mulţi, chiar cu sacrificiul său.” (Gh. Asachi)„Nu trăiţi ca pasărea aceea ce se cheamă cuc, care-şi dă ouăle de le clocesc alte păsări, ci fiţi ca şoimii şi vă păziţi cuibul vostru.” ( Neagoe Basarab) „Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea se tem de ea.” (G.B. Shaw)„Patria nu e pămîntul pe care trăim din întîmplare, ci e pămîntul plămădit cu sîngele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri.” (B. Delavrancea)„Cine nu cade nu se poate înălţa.” (L. Blaga)„Acel ce-şi părăseşte ţara pentru una mai înaintată seamănă cu omul care şi-ar alege altă mamă...” ( N. Iorga)„ Oricare bun cetăţean are datoria de a se ocupa de viitorul patriei sale.” (M. Eminescu)

Tabăra de creație ,,Mimosa, 2016” din cadrul Bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului”, s. Recea, r-nul Rîșcani

Al șaptelea an, consecutiv, în timpul verii, Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” din s. Recea, adună copii și tineri din localitate, dar și cei veniți la bunei din alte localități, dornici de a activa în cadrul Taberei de creație ,,Mimosa”, o tabără de zi, care are menirea de a cultiva anumite abilități, deprinderi pentru un trai creștin.   Organizatorii, Taisia și Xenia Dascal, au desfășurat anumite activități, conform unui program bine stabilit, care, an de an, își completează cumva orele din orar.  În acest an, timp de șapte zile, următoarele ateliere: Religia, Lectura, Acta actoriei, Cîntul, Creativitatea, Bunele maniere, Ora Quilling,  Arta fotografiei și Starturi vesele, s-au îmbinat cu pauzele de distracții, avîndu-i ca profesori pe părintele Constantin, parohul Bisericii, preoteasa Corina, Taisia și Xenia Dascal.   Deschiderea Taberei s-a făcut prin citirea acatistului Maicii Domnului ,,Luminătoarea Minții”. În fiecare zi, participanții s-au închinat Domnului în Sfînta Biserică, iar în timpul pauzei, la masa de prînz și după prînz, au rostit rugăciunile înainte și după masă.   Cei 49 de participanți au fost repartizați în două echipe: ,,Creativii” și ,,Ingenioșii”, activând concomitent.   În ultima zi a Taberei, la Sf. Liturghie, unii dintre participanți, după pregătirea cuvenită, s-au împărtășit cu Sfintele Taine, în cadrul slujbei duminicale.   Tabăra s-a încheiat cu un Spectacol, la care au fost invitați părinții, buneii, frații, surorile, cărora copiii le-au prezentat rezultatul Taberei, bucurînd pe cei prezenți.   A trăi înseamnă a fi activ; a fi activ înseamnă  a fi creativ; a fi creativ,  înseamnă a fi ingenios; cînd ești ingenios, nimic nu este imposibil.   Îndrăznește să te folosești de mintea ta și de darurile înzestrate de Bunul Dumnezeu!

http://tineretulortodox.md/ eusuntcuvoiuni.wordpress.com

-2-

Drumul este unul – drumul credinței, care te duce spre veșnicia lui Dumnezeu. Pelerinaj la mănăstirea „Sf.

Proroc Ilie” din s. Nicoreni 2016 Pelerinajul, ca dimensiune a spiritualității ortodoxe, este un fenomen religios cu dimensiuni foarte largi în timp și spațiu, care decurg dintr-o experiență religioasă. El este singura cale spre fericire, deoarece doar urmînd drumul credinței, spre Domnul și cu Domnul, vom călători spre veșnicie.Misiunea bisericii nu se rezumă doar la Serviciul Divin de duminică și sărbători, ci activitatea ei trebuie să fie una multidimensională. De asemenea, biserica trebuie să fie conducătorul creștinilor pe acest drum al mîntuirii. Pentru a arăta iubirea față de Dumnezeu și pentru a intensifica rugăciunea și viața duhovnicească în general a parohiei, continuînd tradiția din anii precedenți,  s-a orgnizat în acest post al „Adormirii Maicii Domnului”,  în data de 22 august 2016, un pelerinaj la mănăstirea „Sf. Proroc Ilie” din s. Nicoreni. Drumul spre mănăstire a început cu un Acatist închinat Maicii Domnului ,,Bucuria

tuturor celor necăjiți” și Tedeum de sănătate, pentru primirea ajutorului în călătorie, săvîrșite în biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” s. Recea, r. Rîșcani.

În sunetelor dangătelor de clopote, am pornit la drum, pe jos, purtînd iconițe în mîini și pe Hristos în suflet.

În fruntea procesiunii au fost înălțate icoana Mintuitorului și Sf. Cruce, dorind să arătăm că și noi avem de purtat o cruce în această viață pe care nu trebuie să o abandonăm, de care să fugim, ci să o ducem cu dragoste, precum a dus-o Iisus Hristos.

Pelerinajul, fiind o îmbogățire a vieții spirituale, a fost însoțit de cîntări de slavă și de bătaia toacii,  pentru care, palamarii din parohie s-au pregătit din timp.

-4-

Parcurgînd un traseu printr-un cadru natural, am făcut cîteva popasuri, unde ne-am întărit puțin și am luat aminte la învățăturile duhovnicești rostite de pr. Constantin. De fapt, prin pelerinajul organizat, am urmărit și scopul de-ai apropia pe tineri de Domnul, prin Sf. Biserică, pentru a le altoi valorile morale atît de necesare tinerilor, în această perioadă zbuciumată. Ne bucurăm că tinerii au fost foarte receptivi, disciplinați și s-au integrat destul de activ printre ceilalți pelerini de alte vîrste. Odată cu lăsarea serii, apropiindu-ne de mănăstire, ne-am îndreptat spre întîmpinare unui alt grup de creștini din or. Rîșcani, împreună cu prot. Teodor Bazatin, s. Nihoreni – prot. Teodor Domnița și s. Răcăria – prot. Constantin Rîciu.

După ce am fost întîmpinați de călugării din mănăstire, a fost săvîrșit un Tedeum de mulțumire, în interiorul Soborului. În continuare, creștinii au avut posibilitea să se închine Sf. icoane și au participat la Acatist, și la Rugăciunea de sfințire a apei.

În cele din urmă, au fost citite Ceasurile, a fost săvîrșită Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie, iar o buna parte din pelerinii sosiți la mănăstire, s-au împrtășit. După predica rostită, creștinii s-au închinat, au luat binecuvîntare și s-au înapoiat la casele lor.Acest pelerinaj a devenit o tradiție pentru perioada Postului „Adormirii Maicii Domnului” și sperăm că și în ceilalți ani vor lua parte cît mai mulți creștini.Pelerinajul înnoiește viața religioasă și consolidează identitatea și unitatea spirituală a comunității umane.Rugăm pe bunul Dumnezeu ca să răsplătească tuturor pelerinilor rîvna și dragostea către Domnul.

-5-

„Viața este plină de miracole, trebuie doar să le observăm. Însăși viața este un miracol. Dacă noi nu vom încerca să observăm minunile din jurul nostru,

ne vom trăi viața sur și plictisitor” Doru Ciocanu Limba română capătă un alt contur și o altfel de explicație, și asta datorită lui Doru Ciocanu care, revenit de curând acasă după cinci ani petrecuți în Canada, a lansat „Dicționar Auafed 3”, un dicționar care vine să explice cuvintele și expresiile limbii române atlfel. Principalele idei pe care le întrunește dicționarul sunt că Universul este finit și este în continuă expansiune, în același timp există mai multe Universuri, omul nu este nici pe departe singur în Univers, tot ce se întâmplă în Univers, orice fir de iarbă, orice boare de vând, suspin sau vorbă este întregistrat undeva, iar Dumnezeu și Moș Crăciun există. Titlu cărții este un cuvând ales aleatoriu. Totodată, nici un cuvânt explicat în „Dicționarul Auafed 2” nu se repetă în volumul cu numărul trei.Lansarea de carte a adunat la un loc mulți oameni îndrăgostiți de limba română, dar și prieteni sau admiratori ai scriitorului. „Doru este prietenul meu și vreau să mărturisesc că mă bucur foarte mult pentru apariția acestei cărți, nu pentru că nu m-aș bucura pentru apariția cărților altor oameni, dar pentru că bucuria asta este mai plină și mai adevărată. Tot ce este legat de Doru într-un fel devine poveste”, a spus, în adresa scriitorului, Igor Guzun.

Şi mă bucur mult pentru apariţia, la 18 august 2016, a cărţii sale „Dicţionar auafed 3”. Nu că nu m-aş bucura pentru apariţia cărţilor semnate de alţi scriitori, ci pur şi simplu această bucurie e mai plină şi mai adevărată.

Până la Doru Ciocanu adevăraţii autori de Science Fiction au fost politicienii. Pentru că doar în pliantele lor electorale şi în programele lor de partidputeam citi în ce lume minunată vom trăi. Iar multe din previziunile lor s-au împlinit deja. De exemplu, anticipaţia ceea a lor cu „Moldova 2020” s-a adeverit demult: dolarul e aproape 20 de lei, iar euro peste 20. Iar când auzim ceva legat de

orizontul de 2025, asta nu are cum să nu ne îngrijoreze.

Ei, şi iată că în acest peisaj vine din Canada şi se strecoară Doru Ciocanu cu cele două cărţi ale sale „Dicţionar auafed 2” (URMA ta, 2015) şi „Dicţionar auafed 3” (Editura Cartier, 2016) şi suntem obligaţi să-i atribuim pe bună dreptate calitatea de scriitor adevărat de Science Fiction, unul dintre puţinii – dacă nu chiar singurul – din Moldova.

O definiţie mai potrivită pentru ceea ce face şi, mai ales, cum este Doru Ciocanu, probabil, nu a fost formulată încă din îndepărtatul an 1997, atunci când CARTIER i-a editat prima carte „Dicţionar auafed”, iar Gheorghe Erizanu le amintea tinerilor că „Planeta Moldova” a avut un precursor. Doru Ciocanu”, ale cărui dezlănţuiri rămâneau în manuscrise… > >

 „Este totuși o țară frumoasă, Moldova asta plină de oameni buni și cu suflet mare. O spun acum din inimă, chiar dacă uneori îmi mai vine să-i dau câte o palmă.”Decît o palmă, mai bine un zîmbet. Zîmbetul unește. Zîmbetul creează lumină”

-6-

Jurnalul săptămânal cu Doru CiocanuNascut în 30 mai 1968 la Chisinau. A absolvit Facultatea de Jurnalism a USM. A lucrat la numeroase ziare, reviste si posturi de radio din RM. Actualmente este domiciliat in Canada, dar inima i-a ramas in Moldova. A editat trei volume de nuvele scurte de anticipatie „Dictionar Auafed”. Luni A trecut ceva timp de când am fost ultima oară în Moldova. Cinci ani. O eternitate cât o clipă. O eternitate pentru că nu a fost o zi în care să nu mă aducă gândul înapoi, aici, în țara în care m-am născut și am trăit 40 de ani. O clipă, pentru că, revenind, am găsit aceeași țară frumoasa si scumpă, cu oameni minunați și prieteni dragi. Aceeași țară cu săpături și soare, cu mașini pe trotuar și cu tineri îndrăgostiți, cu copii frumoși de mânuță cu părinții lor și fără coșuri de gunoi, cu clădiri urâte și clădiri frumoase, cu drumuri bune și gropi frumos amplasate în mijlocul lor, cu câini ai nimănui și oameni cu 40 de cumetri...Peste cinci ani, am găsit aceeași Moldovă în care densitatea gheretelor o depășește pe cea a copacilor, iar frecvența claxoanelor pe cea a ciripitului de păsări. Aici, părinții își iubesc copiii, dar nu-i lasă să meargă prin băltoace. Aici, mașinile și pietonii se află într-o mișcare browniană perpetuă. Aici lumea calcă prin gropi pentru că unele străzi sunt o groapă prin definiție. Aici, Europa bate la poartă, dar stăpânul întârzie să deschidă pentru că-i în chiloți și nu găsește prin casă o haină să și-o pună.

În cinci ani, nu s-a schimbat mai nimic. Asta da - stabilitate! Doar am vrut-o! Și o avem! Atâta doar că între timp alții au făcut un pas, doi și chiar mai mulți înainte. Marți De bună dimineață, aceiași douăzeci de cocoși din vecinătate mă trezesc la ora 5. În fiecare dimineață, participă cu toții la un concurs de cântec românesc. Românesc, pentru că zic „cucurigu”, și nu кукареку sau altfel. Cel puțin eu aud foarte clar: „cucurigu”. Poate pentru că sunt român. Nu am mai auzit cântat de cocoși de cinci ani. În Canada, cocoșii există doar în cartile pentru copii. La un moment dat, concertul a fost tulburat. Chiar sub geamul meu, un tânăr insulta pe cineva cu ardoare. Nu se putea opri. Invectivele curgeau ca un torent nestăvilit. Mi-am ciulit urechile. Omul se adresa conducerii țării. La 5 dimineața. I-o fi venit ceva, probabil, în timp ce-și termina a zecea bere. Cocoșii s-au speriat și au muțit cu toții. Aici, în Moldova, mă simt acasă. Miercuri Aici, în Moldova, oamenii merg mai mult pe jos. Se numesc pietoni, sau drumeți. Dar uneori oamenii merg cu mașina. Ei se numesc „mașini”. Pietonii și mașinile conlocuiesc, dar nu se iubesc. Mașinile încearcă să-i calce pe pietoni, iar acestia se feresc ușor și repede. Mașinile îi suduie pe pietoni cu claxonul, iar pietonii suduie mașinile chiar mai urât. Uneori, pietonii urcă la volan și devin mașini. Și-i suduie pe pietoni cu claxonul. Primid drept răspuns cuvinte. Și mașinile, și pietonii suduie primăria. Iar Primăria tace și face. Face drumuri, construiește case, taie iarba prin parcuri. Atât cât poate, pentru că nu sunt bani. Adică sunt, dar puțini. Iar cu putini bani, putin faci. Te iubesc, Chisinau! Joi Ziua pe care am visat-o cu ochii deschiși timp de luni în sir, a sosit! Lansarea cărții mele “Dictionar Auafed 3”. Ziua în care a venit lume de pe lume, doar ca să mă vadă și să se bucure pentru mine și împreună cu mine. Am rămas uimit peste măsură, cât de frumoși sunt prietenii mei, adunați sub același acoperiș, uniți de gânduri luminoase și cu fețe senine. Au venit și oameni pe care îi cunoșteam doar din auzite sau de pe Facebook, dar pe care niciodată nu-i văzusem în ochi. Am făcut cunoștință pe viu. O senzație ciudată, când ai în față un om despre care știi foarte multe de pe rețelele de socializare, dar pe care îl vezi în ochi pentru prima oară. În acel moment, îți pare neam. Mi-a fost dor de neamurile mele - poporul din Moldova. Vineri Amintirile de la lansarea de ieri a cărții mă copleșesc. Rezonanța evenimentului în sufletul meu mă răvășește. Mă aflu, până în această clipă, sub impresia evenimentului, a cuvintelor frumoase și a dragilor mei prieteni vechi și prieteni noi. Este totuși o țară frumoasă, Moldova asta plină de oameni buni și cu suflet mare. O spun acum din inimă, chiar dacă uneori îmi mai vine să-i dau câte o palmă.Insa stiu ca palma nu va ajuta. Decît o palmă, mai bine un zîmbet. Zîmbetul unește. Zîmbetul creează lumină. De aceea si umblu pe strazile Moldovei cu zambetul pe buze. Si unii pietoni se uita la mine cam ciudat. Iar altii imi zambesc inapoi. Si strazile Moldovei devin mai luminoase.

www.europalibera.org/

Simbolurile de stat ale Republicii Moldova

Drapelul Republicii Moldova

Conform regulamentului cu privire la Drapelul de Stat aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 17-XII din 12 mai 1990, Vestile nr.5/93, 1990, Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formata din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5, proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează:- pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii Moldova sau şedinţele consiliilor locale – pentru întreaga perioadă a acestora; - pe clădirile Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinţiei Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, organelor administraţiei publice locale - permanent; - pe cladirile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi publice din Republica Moldova, pe clădirile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi pe casele de locuit – în zilele de sărbătoare şi memorabile.

Drapelul de stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile publice, de intreprinderi, de instituţii şi organizaţii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi imaginea lui, indiferent de dimensiunile lor, trebuie să corespundă intocmai proporţiilor stabilite şi reprezentării în culori şi celei grafice, care se anexează. Răspunderea pentru îndeplinirea strictă a tuturor cerinţelor legale în privinţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova se pune pe seama conducătorilor autorităţile publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, cărora li s-a acordat dreptul de a folosi Drapelul de Stat al Republici Moldova.

Stema Republicii Moldova

STEMA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA (Regulamentul cu privire la Stema de Stat a fost aprobat prin Legea nr.337-XII din 3 noiembrie 1990, Vestile nr. 11/267, 1990)

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de maslin, iar în

-8-

stînga un sceptru de aur. În reprezentare alb-negru scutul şi figurile heraldice însumate în compoziţie sint

reprezentate în conformitate cu semnele convenţionale utilizate de ştiinţa heraldică. Respectiv: aurul (galbenul) prin puncte plasate la distanţă egală între ele, roşul prin linii verticale, albastrul prin linii orizontale, iar verdele prin linii oblice de la dreapta spre stînga. Acvila e doar conturată. (Imaginea colorata şi alb-negru a Stemei de Stat se anexeaza).

Stema de Stat a Republicii Moldova se plasează: - pe clădirile Preşedinţiei Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, pe clădirile Curţii Supreme de Justiţie, ale instanţelor judecătoreşti, pe clădirile organelor administraţiei publice locale, precum şi pe clădirile reprezentanţelor diplomatice şi ale instituţiilor consulare ale Republicii Moldova; - în cabinetul de serviciu al Preşedintelui Republicii Moldova, al Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, în cabinetele de serviciu ale conducătorilor autorităţilor administraţiei publice locale, în sălile în care se desfăşoară: şedinţele prezidate de Preşedintele Republicii Moldova, sesiunile Parlamentului Republicii Moldova, şedinţele Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova, ale Guvernului Republicii Moldova, şedinţele autorităţilor administraţiei publice locale, în sălile în care au loc şedinţele judiciare ale Curţii Supreme de Justiţie şi ale instanţelor judecătoreşti, precum şi în localurile în care se efectuează înregistrarea, într-un cadru solemn, a căsătoriilor şi a nou-nascuţilor; - în cîmpul matricelor sigilare şi pe formularele documentelor Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului Republicii Moldova, ale Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova, ale Guvernului Republicii Moldova, ale ministerelor, departamentelor ale Republicii Moldova, ale altor autorităţi administrative centrale, în sigiliile şi formularele documentelor Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova şi ale instanţelor judecătoreşti; în tiparele sigilare şi pe formularele organelor administraţiei publice locale, al birourilor notariale, precum şi ale întreprinderilor, instituţiilor de stat cărora, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova li se acordă dreptul de a avea sigiliu şi formulare de documente cu imaginea Stemei de Stat; - pe actele oficiale ale Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului Republicii Moldova şi ale Guvernului Republicii Moldova; - pe biletele republicane de loterie în bani şi obiecte.

Prin legislatia Republicii Moldova pot fi stabilite şi alte cazuri de reproducere obligatorie a imaginii Stemei de Stat a Republicii Moldova. Imaginea reprodusă a Stemei de Stat a Republicii Moldova, indiferent de dimensiunile ei, trebuie să corespundă intocmai proporţiilor imaginii în culori sau celei în alb-negru. Dreptul de a folosi imaginea Stemei de Stat de către instituţiile şi organizaţiile ce nu sînt stipulate mai sus îl acordă numai Parlamentul Republicii Moldova. Modul de fabricare a Stemei de Stat a Republicii Moldova, tirajarea ei în masă, folosirea, păstrarea şi casarea tiparelor sigilare cu imaginea Stemei de Stat se stabileşte de Guvernul Republicii Moldova.

-9-

Imnul Republicii MoldovaLimba noastră este, din 1994, imnul naţional al Republicii Moldova, versurile au fost scrise

de Alexei Mateevici (1888-1917). Cinci strofe din cele 12 a poeziei originale au fost păstrate pentru imn. Muzica aparţine compozitorului Alexandru Cristea (1890-1942).

Imnul Republicii Moldova este format din strofele 1, 2, 5, 8, 12 din poezia ,,Limba noastra” de Alexei Mateevici.

Muzica pentru imn a fost compusă de către Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dinga. Legea cu privire la imn a fost votată la 22 iulie 1995. Iată ce prevede regulamentul intonării imnului: 1.Imnul de Stat al Republicii Moldova este un simbol al suveranităţii şi independenţei statului. 2.Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează în interpretare orchestrală şi vocală. Se admite utilizarea înregistrărilor audio.3.În interpretare vocala, Imnul de Stat al Republicii Moldova se intoneaza în limba de stat, în deplină concordanţă cu textul prevăzut de anexa nr. 1. 4.Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează: a)la ridicarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova; b)la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales al Republicii Moldova; c)la deschiderea şi închiderea sesiunilor Parlamentului; d)la inaugurarea monumentelor; e)în cadrul ceremoniilor oficiale de înmînare a distincţiilor de stat;f)la întîmpinarea şi la plecarea şefilor de state şi de guverne, care întreprind vizite oficiale în Republica Moldova. În acest caz, Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează după imnul de stat al ţării respective; g)la deschiderea adunărilor solemne, congreselor, simpozioanelor consacrate unor date remarcabile din istoria şi cultura ţării. 5.Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova în unităţile militare ale Forţelor Armate, în organele şi subdiviziunile afacerilor interne şi ale securităţii naţionale, precum şi onorarea Imnului de Stat al Republicii Moldova de către militari şi persoanele din trupele şi corpul de comandă ale organelor afacerilor interne şi securităţii statului sînt reglementate de regulamentele interne de serviciu ale Forţelor Armate, ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale organelor securităţii statului. 6.Imnul de Stat al Republicii Moldova se transmite de către posturile de radio şi televiziune ale Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”: a)la deschiderea şi închiderea emisiunilor; b)în noaptea de revelion, după ce orologiul anunţă începutul unui nou an. 7.Textul Imnului de Stat al Republicii Moldova se tipăreşte pe prima pagină a abecedarelor.8.Respectul profund faţă de Imnul de Stat al Republicii Moldova este o datorie patriotică a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova. 9.La intonarea publică a Imnului de Stat al Republicii Moldova, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi.10.Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentului regulament revine Guvernului, în persoana Primului-ministru, şi conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi locale, ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sub egida cărora se desfăşoară manifestările respective.

www.chibzuinta.wordpress.com – administratorul blog-ului: Taisia Dascal

-10-

REVÍSTĂ, reviste, s. f. 1. Publicație periodică ce cuprinde articole, studii, dări de seamă, note din domenii variate sau dintr-o anumită specialitate. 

ziár n., pl. e (d. zi). Jurnal, gazetă, foaĭe care se publică în fie-care zi orĭ maĭ rar și care conține întîmplările principale din lume. Memoriŭ scris zi cu zi. Registru. – Ob. jurnal.